Jump to content

Gălăţenii trăiesc 69 de ani, românii 73!


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Tributul ultimilor 18 ani

Gălăţenii - mai puţini şi tot mai bătrâni

Potrivit statisticilor Direcţiei Judeţene pentru Sănătate Publică Galaţi (DJSP), în ultimii ani, sporul natural înregistrat la nivelul judeţului nostru a fost negativ. Cu alte cuvinte, numărul gălăţenilor decedaţi a fost mai mare decât cel al nou-născuţilor. Aceast fapt, împreună cu migraţia locuitorilor, a cauzat scăderea populaţiei în zonă. Astfel, în 1990, erau înregistraţi la Galaţi nu mai puţin de 649.880 locuitori, conform datelor prezentate pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi. După 18 ani, adică în 2008, rămăseseră doar 611.590 gălăţeni, susţine DJSP, într-un raport înaintat Prefecturii.

Populaţia activă - mai puţin de 60 la sută

Odată cu scăderea numărului de gălăţeni, a crescut şi media de vârstă a celor rămaşi. Am putea spune, deci, că printre noi sunt mult mai multe persoane de vârsta a treia decât erau în urmă cu 18 ani. Mai exact, în 1990, dintre cei aproape 650.000 de locuitori, doar 82.483 erau sexagenari sau aveau vârste mai înaintate. În anul 2007, în schimb, dintre cei 614.449 de gălăţeni rămaşi, 108.655 atinseseră sau depăşiseră vârsta de 60 de ani. Această situaţie este cauzată, în mare parte, de natalitatea scăzută. Totuşi, un motiv plauzibil care să contribuie la îmbătrânirea populaţiei ar putea fi şi creşterea duratei de viaţă a gălăţenilor. Spre exemplu, în perioada 1990-1992, durata medie de viaţa a unei femei era de circa 73 de ani, iar cea a unui bărbat depăşea, statistic, 67 de ani, fără să atingă însă 68. Din acest punct de vedere, lucrurile au evoluat în bine, în perioada post-decembristă. S-a înregistrat, ce-i drept, o scădere în perioada 1995-1997, după care durata medie de viaţă a crescut, încet şi sigur. În intervalul 2005-2007, o femeie trăia în medie puţin peste 76 de ani, iar un bărbat depăşea vârsta de 68, apropiindu-se de 69. Se poate observa deci clar că durata de viaţă a femeilor a crescut cu circa 3 ani, iar cea a bărbaţilor cu mai bine de un an. Cum gălăţenii s-au împuţinat şi au mai şi îmbătrânit, datele DJSP indică faptul că doar „aproximativ 59,42 la sută din locuitori reprezintă populaţia activă a judeţului”.

Sporul natural rămâne negativ

Deşi natalitatea a fost mai mare în cursul anului trecut, faţă de cea din anul 2007, creşterea înregistrată a fost insuficientă pentru a asigura judeţului un spor natural pozitiv. În judeţ au fost înregistraţi, pe durata anului precedent, 5.449 de nou-născuţi, cu 181 mai mulţi faţă de anul 2007. Aceste date indică o cifră de sub 9 nou-născuţi la mia de gălăţeni. Merită menţionat şi faptul că, în anii precedenţi, orăşenii au sporit mai mult natalitatea decât gălăţenii din mediul rural. În paralel, a crescut cu 98 şi numărul de decese în 2008, faţă de anul precedent. Mortalitatea este mai crescută în mediul rural decât în cel urban. În aceste condiţii, sporul natural înregistrat în cursul anului trecut a fost de -1,81 la mia de locuitori. Potrivit raportului DJSP Galaţi, această scădere a natalităţii se poate datora şi faptului că majoritatea gălăţenilor preferă să se căsătorească la vârste cuprise între 25 şi 29 de ani, când fertilitatea este mai scăzută. În paralel, susţine DJSP, motive se pot regăsi şi în faptul că, în prezent, nu mai puţin de 36,22 la sută dintre căsătorii sfârşesc prin divorţ, faţă de doar 30,24 la sută, în urmă cu şapte ani. În aceste condiţii, probabil singura şansă de creştere a natalităţii, mai ales pe timp de recesiune, ar fi măsuri mai eficiente de protecţie socială, care să încurajeze tinerele familii să aibă copii. În caz contrar, procentul populaţiei active riscă să scadă şi mai mult, iar umerii gălăţenilor care muncesc vor fi din ce în ce mai apăsaţi, pentru că ei vor fi nevoiţi să îi susţină, indirect, pe toţi ceilalţi concetăţeni.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gala ... ani_2.html

Link to comment
Share on other sites

da dom'le... creste numarul de batrani, creste numarul de pensionari. scade numarul populatiei muncitoare, scad veniturile la stat necesare pentru plata pensiilor. pensionarii vor pensii mai mari, dar nu munceste numeni (ca statul sa aiba de unde incasa bani pentru pensii)...un cerc viciat.

Link to comment
Share on other sites

pentru că ei vor fi nevoiţi să îi susţină, indirect, pe toţi ceilalţi concetăţeni

Eu nu inteleg o anume chestie: de ce se vorbeste de "sustinerea" pensionarilor, ca patura neproductiva? Oamenii acestia au muncit 35-40 de ani, timp in care statul a incasat bine-mersi bani de la ei, sub numele de CAS (Contributie Asigurari Sociale) care reprezinta (cel putin acum) 10.5% din venit!!!

Deci, intreb: de ce pensionarii sint considerati ca fiind sustinuti, cind de fapt ei si-au platit in avans pensia? ca sa nu mai vorbesc ca, la speranta de viata din Romania, nu apuca ei nici pe departe sa incaseze pensie la echivalentul banilor pe care i-a luat statul pe spinarea lor...

Statul ia banii si apoi incurajeaza pensionarii sa traverseze strada pe culoarea rosie, nu? :evil:

De aia n-as da nici un ban, dar NICI un ban la stat, si mi-as plati pensie privata, asigurare privata etc. Pentru ca statul NU FACE NIMIC de banii pe care ii incaseaza: servicii medicale ioc, protectie (Politie, Justitie) ioc, pensie ioc.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

De ce mor gălăţenii înainte de vreme?

Suntem tot mai puţin, mai bătrâni şi mai bolnavi, vă informam într-una dintre ediţiile precedente ale ziarului nostru. Dacă ne-aţi considerat atunci pesimişti, mai gândiţi-vă o dată! Statistici recente întocmite de specialiştii Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) arată că, în cursul anului 2009, mortalitatea înregistrată în judeţul nostru s-a situat la cote înalte. Iată şi localităţile prin care moarte a dat iama mai des decât prin celelalte.

La Târgu Bujor se moare mai ceva ca la Vânători

„Mortalitatea în judeţul Galaţi a înregistrat în anul 2009 un alarmant 10,80 decese la 1.000 locuitori (în rural fiind de 13,80 la mie, iar în urban de 8,48 la mie), localităţile cu cel mai mare indicator fiind Tg.Bujor, Suceveni şi Băleni. Mortalitatea cea mai scăzută a fost consemnată în comuna Brăhăşeşti, urmată de Smârdan şi Vânători”, se arată în documentul înaintat de DJSP către Prefectura Galaţi.

Aceeaşi statistică arată că în România mortalitatea generală este de 12 la mia de locuitori, cei mai mari indicatori înregistrându-se în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Dolj.

Ce ne omoară cu zile?

Potrivit DJSP, „principalele cauze de deces în judeţul Galaţi sunt bolile aparatului cardio-vascular (55 la sută), tumorile (17,59 la sută), bolile aparatului digestiv (10,09 la sută), bolile aparatului respirator (5,58 la sută) şi accidentele (5,14 la sută), restul de 6,61 la sută reprezentând alte cauze”.

Dacă aruncăm o privire asupra statisticilor realizate la nivel naţional, vom vedea că ne înscriem în trendul general. Cei mai mulţi români mor din pricina bolilor cardio-vasculare, apoi din pricina tumorilor, bolilor digestive, respiratorii şi evident, din pricina accidentelor de tot soiul.

Pierim mai tineri decât ceilalţi români

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) „speranţa de viaţă la naştere (durata medie a vieţii) în judeţul Galaţi este de 69,69 de ani, fiind mai mare la femei (74,05) şi în mediu rural (72,08), în timp ce durata medie a vieţii în România este de 73,33 ani (69,68 ani pentru bărbaţi şi 77,09 ani pentru femei), cele mai mari valori fiind în Cluj, Vrancea, Vâlcea şi Bucureşti.

Mulţi copii nu ajung la un an

Nimic nu poate fi mai traumatizant pentru un părinte decât moartea propriului copil. Nu vedeţi prea multe astfel de mărturii în presă pentru că mulţi dintre părinţi nu-şi mai revin niciodată cu totul dintr-un astfel de şoc şi deci nu pot vorbi despre dramele lor. Dar ele există în continuare şi nu sunt tocmai puţine, atestă statisticile. „În ce priveşte mortalitatea în primul an de viaţă, deşi se remarcă o scădere a numărului brut faţă de anii anteriori, rămâne totuşi destul de ridicată (11,05 decese la 1.000 născuţi vii) datorită numărului mic de naşteri (9,17 născuţi vii la 1.000 locuitori)”, se arată în documentul DJSP.

La nivel de ţară, indicele mortalităţii infantile este de 10,1 decedaţi la mia de locuitori, cele mai afectate de acest fenomen fiind judeţele Mehedinţi, Sălaj şi Gorj. Potrivit DJSP, „cauzele principale de deces la copii 0-1 an sunt afecţiunile perinatale (45,16 la sută), malformaţiile congenitale (25,81 la sută) şi bolile aparatului respirator (17,74 la sută)”.

Aproape un sfert mor în spitale

„E de remarcat că din totalul de 6.582 de decese înregistrate în judeţul nostru în anul 2009, 1.548 de decese s-au înregistrat în cele 9 unităţi spitaliceşti, adică 23.52 la sută, rata mortalităţii spitalizate fiind de 1,30 decese la 100 persoane externate din spital”, se mai arată în documentul citat. Cu alte cuvinte, traiul gălăţeanului e greu, aşa că şi viaţa îi este mai scurtă decât a altor conaţionali. Iar dacă învăţăm sau nu la timp cum să murim e treaba noastră. Oricum, timpul nu mai are cu noi infinită răbdare.

http://www.viata-libera.ro/articol-De_ce_mor_galatenii_inainte_de_vreme_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Gălăţenii trăiesc 69 de ani, românii 73!

«Moarte bună» nu există, iar gălăţenii care se sting la vârste înaintate sunt tot mai puţini. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi, durata medie de viaţă a unui gălăţean este de aproape 69 de ani, în vreme ce, la nivel naţional, media este de 73 de ani. Dacă în 2007, eram aproape 618.000 de locuitori în judeţ, în primul trimestru al acestui an rămăsesem mai puţin de 609.000.

Mor mai mulţi, se nasc mai puţini

DJSP a constat că, în Galaţi, mortalitatea a crescut în ultimii patru ani, de la 11,27 la suta de mii de locuitori la 11,56. În cifre concrete, în primul trimestru al anului 2007 au murit 1.741 de gălăţeni, iar în aceeaşi perioadă a anului în curs, 1.759. În paralel, natalitatea scade. În primele trei luni ale anului 2007 se năşteau 1.325 de copii gălăţeni, în vreme ce în 2011 vedeau lumina zilei doar 1.013. Statistic, natalitatea a intrat pe o pantă descendentă, coborând de la 8,58 la 6,65 de nou-născuţi la suta de mii de locuitori. Potrivit tendinţei naturale, natalitatea în mediul urban este mai scăzută decât cea din mediul rural.

Răpuşi de primul an de viaţă

De la începutul lunii ianuarie şi până la finele lui martie, în judeţul Galaţi au decedat 16 copii cu vârste sub un an. Statistic, acest lucru se traduce într-o rată a mortalităţii infantile de 13,63 la suta de mii de locuitori, egală cu cea din 2010, dar mai mare faţă de cea din 2007, 2008 şi 2009. A scăzut, în schimb, numărul de avorturi la cerere, informează DJSP. În primul trimestru al lui 2007, 125 de mame au cerut oficial medicului să le facă întrerupere de sarcină, faţă de numai cinci mame, în perioada similară a acestui an.

Tot mai puţini şi mai bătrâni

Sporul natural (numărul naşterilor raportat la numărul deceselor) este negativ şi înregistrează cea mai îngrijorătoare valoare din ultimii patru ani. În 2007, se înregistra un spor natural de –2,96 la mie, iar valoarea a scăzut continuu până la – 4,9 la mie, în acest an. Din nefericire, nu suntem doar mai puţini, ci şi din ce în ce mai bătrâni: peste 110.000 de gălăţeni dintre cei 609.000 au mai mult de 60 de ani, în vreme ce numărul gălăţenilor sub 14 ani se menţine sub 100.000.

Bolile gălăţenilor

Dacă ar fi să numărăm pacienţii tuturor cabinetelor medicale din oraş, e greu de crezut că am găsi vreun gălăţean sănătos tun printre noi. Ne întrebăm pe cine ar trebui să dăm vina pentru suferinţele care ne împovărează şi ne fac să pierdem lupta cu boala, poate mai devreme decât românii din alte judeţe. Să fie aerul curat pe care îl respirăm, viaţa tihnită a omului încolţit de probleme, sau poate veşnica sărăcie în care se zbate sistemul sanitar? Pentru moment, un singur lucru e cert: murim cu zile, măcinaţi de boli de tot felul, cele mai multe incurabile şi chinuitoare.

Cancerul

Potrivit ultimelor raportări de profil ale DJSP, numărul pacienţilor din municipiul Galaţi bolnavi de cancer este de peste 1.200. În fiecare an, tot mai mulţi gălăţeni află că suferă de afecţiuni oncologice, adesea în stadii avansate, care nu permit vindecarea completă. Acestora li se adaugă cele câteva mii de pacienţi din judeţ aflaţi deja în evidenţa medicilor oncologi din ţară şi din străinătate.

HIV-SIDA

La 1 ianuarie, erau înregistraţi în evidenţele Spitalului de Boli Infecţioase din oraşul nostru 294 de bolnavi de SIDA, cu vârste începând de la 11 ani. Galaţiul este, în acest moment, pe locul al patrulea în ţară la capitolul numărului bolnavilor care suferă de pe urma infectării cu virusului imuno-deficienţei umane. Pe primele trei locuri se află Bucureştiul cu 2.923 de bolnavi aflaţi în evidenţe, Constanţa cu 855 de bolnavi şi Bacău cu 343 de bolnavi.

La începutul anilor 1990, la Galaţi erau înregistraţi circa 600 de bolnavi de SIDA. Circa jumătate dintre ei au decedat sau au fost pierduţi din evidenţele medicilor.

Tuberculoza

Potrivit Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi, în primul trimestrul al acestui an au fost raportate 145 de cazuri noi de tuberculoză. Situaţia este mai bună decât în anii precedenţi: în 2007 se reportaseră 231 de cazuri noi, numărul scăzând sub pragul de 200 până la finele anului trecut. Depistată la timp şi tratată corespunzător, tuberculoza nu este mortală. Din păcate, mulţi dintre pacienţii gălăţeni abandonează tratamentul în repetate rânduri, ceea ce determină o rezistenţă a bolii şi, în timp, o slăbire tot mai accentuată a organismului bolnav.

Obezitate şi boli de inimă

Potrivit unui studiu realizat de şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, dr. Magdalena Moroşanu, circa 60 la sută dintre gălăţeni sunt supraponderali. Mai exact, avem aproape 200.000 de mii de obezi şi alţi peste 175.000 de mii de supraponderali. Excesul de greutate duce la îmbolnăvirea inimii şi a sistemului arterial, ceea ce explică miile de pacienţi care se adresează medicilor cardiologi şi neurologi. Într-un interviu acordat anterior «Vieţii Libere», şeful secţiei de Cardiologie din Spitalul Judeţean, dr. Eugenia Nechita, ne-a declarat că, anual, peste 12.000 de gălăţeni vin la medicul cardiolog şi că, aproape lunar, apare un caz în care s-ar justifica un transplant cardiac.

De asemenea, o greutate corporală excesivă favorizează apariţia diabetului – afecţiune nevindecabilă şi care, netratată, poate da complicaţii grave. În acest moment, în evidenţele medicilor gălăţeni există peste 14.000 de pacienţi cu diabet.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Să fie aerul curat pe care îl respirăm, viaţa tihnită a omului încolţit de probleme, sau poate veşnica sărăcie în care se zbate sistemul sanitar? Pentru moment, un singur lucru e cert: murim cu zile, măcinaţi de boli de tot felul, cele mai multe incurabile şi chinuitoare.

Poi conform statisticilor suntem cei mai "verzi" din Romania...Dar un lucru este cert: avem mii de farmacii, din 50-100m, toate cu orar de functionare pana la 20:00-22:00. Daca ne imbolnavim, sa fim siguri ca o facem pana atunci pentru ca la urgente, sigur murim pe o targa pe hol...

Mor mai mulţi, se nasc mai puţini

Normal, cine vrea sa mai faca puradei in conditiile astea?

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Galaţiul, un pol al îmbătrânirii! Avem cu peste 60 la sută mai multe decese decât naşteri

Ultimele cifre valabile pentru luna aprilie a acestui an ne situează pe unul dintre primele locuri în ţară în ceea ce priveşte sporul natural negativ. Practic, în Galaţi, în vreme ce numărul deceselor a fost de 552, cel al naşterilor a fost de doar 321. Decesele au fost, astfel, cu peste 60 la sută mai numeroase decât naşterile. „Chiar dacă situaţia este una întâlnită la nivelul întregii ţări, Galaţiul este un adevărat pol al depopularizării. La îmbătrânirea accelerată a populaţiei contribuie nu doar sporul natural negativ ci şi faptul că mulţi gălăţeni tineri aleg să părăsească judeţul din cauza condiţiilor economice precare”, explică dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.

Sate şi comune fantomă

Un alt factor care a dus la această situaţie este şi depopularizarea satelor şi a comunelor din judeţ. Pentru exemplificare, luăm doar cazul comunei Smulţi. Dacă localitatea avea peste 3.500 de persoane în anul 1992, numărul lor a scăzut la aproximativ 1.900 în 2002 şi la sub 1.200 în prezent. Datele valabile la sfârşitul anului trecut arătau faptul că ponderea persoanelor cu vârsta trecută de 65 de ani reprezintă 15 la sută din populaţia totală a judeţului, în condiţiile în care specialiştii în demografie vorbesc de îmbătrânire demografică la o pondere de doar 12 la sută.

Lucruri făcute doar pe jumătate

Din păcate, autorităţile responsabile cu elaborarea strategiilor de creştere a natalităţii au luat în calcul doar jumătate din problemă. Astfel, deşi de la 1 octombrie 2012 indemnizaţia de creştere a copilului a crescut de la 75 la 85 la sută, multe familii cu copii mici se confruntă cu o lipsă acută a creşelor. În tot municipiul Galaţi există doar două creşe de stat, una în Ţiglina I şi alta în Micro 19. Pentru că cererea este foarte mare, grupele ajung să numere chiar şi 40 de micuţi. Părinţii care nu apucă să-şi dea copilul la o creşă mai au varianta grădiniţelor private sau a bonelor personale. Problema este însă de ordin financiar: dacă la o creşă de stat taxa lunară pentru un copil este cuprinsă între 175 şi 250 de lei pe lună, la privat tarifele sunt şi de trei ori mai mari, lucru valabil şi pentru angajarea unei bone. Astfel, creşterea indemnizaţiei nu ajută într-o măsură definitorie natalitatea, din moment ce după un an sau doi părinţii se văd puşi în situaţia de a da o parte importantă a venitului familiei la o grădiniţă privată sau la o bonă. Mai trebui spus şi faptul că la grădiniţele de stat copiii nu sunt primiţi decât după ce au învăţat să mănânce singuri şi să stea pe oliţă, lucru care nu se întâmplă în niciun caz la vârsta de doar doi ani.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cine are viaţă mai lungă la Galaţi, bărbatul sau femeia?

Dacă v-aţi întrebat vreodată care este durata medie de viaţă a sexelor în judeţul Galaţi răspunsul îl puteţi afla dintr-o statistică realizată de specialiştii in cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi.

Instituţia are date aferente acestui subiect începând cu anul 2000, ultima actualizare fiind din 2014. Astfel, la nivelul anului 2000, durata medie de viaţă pentru ambele sexe în judeţul Galaţi era de 70,77 ani . Bărbaţii aveau o durată medie de viaţă de 66,99 ani, în timp ce la femei aceasta era de 74,95 ani.

În 2005, durata medie de viaţă era de 71,67 ani. Şi de această dată femeile trăiau mai mult, cu o medie de 76,07 ani faţă de 67,69 ani pentru bărbaţi. Cinci ani mai târziu, în 2010, durata medie de viaţă la ambele sexe este în creştere, aceasta ajungând la 73,19 ani. Pe categorii, bărbaţii aveau o medie de viaţă de 69,12 ani, iar femeile de 77,52 ani.

Ultima statistică, din 2014, ridică şi mai mult durata de viaţă a gălăţenilor, la o medie de 74,97 ani. Din nou, femeile din Galaţi se dovedesc a fi mai rezistente la greutăţile vieţii, ele având o durată medie de viaţă de 79,01 ani, faţă de 71,19 ani la bărbaţi.

Conform unei statistici aferente anului 2014 (vezi AICI), realizată de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, populaţia totală după domiciliu a judeţului era de 635.559 persoane, dintre care 313.569 bărbaţi şi 321.990 femei.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.