Jump to content

Cine ne ascultă telefoanele?


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Explozie de interceptări telefonice

Solicitările venite din partea Ministerului Public pentru interceptarea unor convorbiri telefonice au crescut cu 50% la Curtea de Apel Galaţi şi cu 100% la Tribunal. Motivul principal îl constituie creşterea infracţionalităţii organizate, dar şi infracţiunile pentru care organele de urmărire penală nu au suficiente probe pentru a-i trimite pe făptaşi după gratii. În ultimul an a crescut spectaculos numărul cererilor privind interceptarea convorbirilor telefonice pe raza judeţului Galaţi, dar şi în jurisdicţia Curţii de Apel Galaţi. Cifrele vorbesc practic de la sine. Conform informaţiilor furnizate de Tribunalul Galaţi, la instanţă se înregistrau în 2007 doar 87 de cereri privind interceptarea unor convorbiri telefonice, pentru ca în 2008 numărul lor să crească la 113. În 2009 deja discutăm de creşterea cu 100% a solicitărilor ce vizează interceptările telefonice, în condiţiile în care au trecut doar 6 luni şi au fost avizate favorabil de Tribunal un număr de 114 astfel de cereri. La Curtea de Apel Galaţi situaţia este similară. Purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătoarea Irina Boldea, ne-a declarat că în 2008 fuseseră solicitate doar 6 interceptări telefonice, pentru ca în 2009 numărul acestora să ajungă deja la 29. Interceptările telefonice sunt folosite ulterior în instanţă ca probe împotriva infractorilor, în măsura în care conţinutul lor se coroborează cu alte dovezi din dosar.

Motivele care stau la baza solicitărilor vizând interceptările convorbirilor telefonice sunt relativ simple. Majoritatea cererilor sunt făcute în dosare ce ţin de criminalitatea organizată, cum ar fi traficul de droguri, proxenetism, trafic de persoane şi asocierea în vederea comiterii de infracţiuni. Este extrem de greu să dovedeşti comiterea unor fapte precum traficul de persoane, în condiţiile în care victimele refuză de multe ori să reclame ce li s-a întâmplat sau sunt ameninţate să nu o facă. În aceste condiţii, singura şansă pentru organele de urmărire penală rămân interceptările telefonice. Există totuşi şi cazuri în care instanţele de judecată gălăţene au aprobat interceptarea convorbirilor telefonice ale unor persoane suspectate de comiterea unor infracţiuni de omor sau înşelăciune. Anchetatorii aveau probe din care rezulta că persoanele în cauză au comis fapta, dar nu suficiente pentru a-i trimite în judecată. Cea mai bună soluţie în astfel de cazuri este să se dea singuri de gol iar judecătorii au avizat favorabil peste 10 astfel de solicitări.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=9

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cine ne ascultă telefoanele?

* „Bună ziua ţie şi ascultătorilor noştri”

Dacă te gândeşti bine, dacă afli ce spun reprezentanţii organelor de cercetare şi urmărire penală, ai justiţiei în general, îţi apare clar un adevăr: fără interceptarea unor convorbiri telefonice aproape că nu se mai poate. E un mijloc modern de obţinere a unor probe, care, coroborate cu altele, pot demonstra vinovăţia şi, mai rar ce-i drept, (ne)vinovăţia cuiva, un mijloc fără de care, se pare, actul de justiţie aproape că nu se mai poate îndeplini.

Anul trecut, pe întinderea unei pagini întregi de ziar, am dezbătut problema în fel şi chip: cu privire la limitele dintre uz şi abuz de interceptări, cu privire la victimele colaterale ale unor înregistrări, în legătură cu stocarea şi, eventual, distrugerea acestora şi, nu în ultimul rând, referitor la încălcarea unuia din drepturile fundamentale ale cetăţeanului român, consfinţit de Constituţia României.

De data aceasta, prin cele descrise mai jos, nu ne-am propus decât să aflăm cam care mai e pulsul, frecvenţa solicitărilor reprezentanţilor organelor de cercetare şi urmărire penală cu privire la interceptarea unor convorbiri telefonice.

Interceptări ce rezidă din esenţa activităţii

Serviciul Teritorial Galaţi al DIICOT, ce are ca arie de competenţă pe problematica specifică şi judeţele Brăila şi Vrancea este, am putea spune, o instituţie ce foloseşte din plin interceptările telefonice în investigarea unor cazuri.

„Însăşi esenţa activităţii noastre e prevăzută în mare măsură de Legea nr. 39/2003, care se referă la combaterea activităţii grupărilor infracţionale organizate. Aceasta ne oferă implicit un teren vast de investigare, ne pune în faţă o problematică deosebit de complexă pentru a cărei rezolvare suntem nevoiţi să solicităm şi să încercăm obţinerea autorizării interceptării unor convorbiri telefonice. Obţinem astfel probe pe care, alături de celelalte obţinute prin alte mijloace, le administrăm în diverse cauze în scopul soluţionării acestora. Bineînţeles, adunăm aceste probe în cadru strict legal, cu autorizările necesare”, spune Ion Ciafalon, procurorul şef al DIICOT Galaţi.

Iată, în cele ce urmează, câteva exemple de cauze în care procurorii Serviciului Teritorial Galaţi al DIICOT a folosit interceptările telefonice.

Una dintre acestea este reprezentată de „prestaţia” unui grup infracţional organizat format din 44 de persoane care a acţionat pe platforma siderurgică gălăţeană, începând cu anul 2008. Prin acţiuni repetate, nouă la număr, componenţii acestui grup au furat diverse produse siderurgice şi au creat SC Arcelor Mittal SA Galaţi un prejudiciu în valoare de 670.049 de lei. Între cele 44 de persoane care au participat la hold-up-uri au fost şi doi poliţişti (un comisar şef – Hulea Vasile şi un agent de poliţie – Munteanu Marian) de la IPJ Galaţi. Membrii grupului au fost acuzaţi, în final, inclusiv pe baza probelor obţinute prin interceptări ale unor convorbiri, de constituire a unui grup infracţional organizat, de furt calificat în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, de favorizarea infractorului şi fals intelectual.

O altă cauză soldată cu trimiterea în judecată a nouă inculpaţi a fost cea care se referă la isprăvile unui grup organizat care a introdus ilegal pe teritoriul României cantităţi de ţigări cu valoarea în vamă de aproape 40.000 de euro. În acest caz, între cei nouă inculpaţi, a fost şi un agent de poliţie din cadrul I.J.P.F. Tulcea-Sectorul Poliţiei de Frontieră Isaccea.

Un dosar greu din toate punctele de vedere, care s-a finalizat prin trimiterea în judecată a cinci inculpaţi (trei în arest preventiv) a avut ca miez traficul de droguri de mare risc. Grupul infracţional a reuşit ca, în perioada aprilie-iunie 2011, în mod repetat, să procure, să deţină şi să ofere spre consum, în multe cazuri unor persoane minore, diverse cantităţi de cocaină. Cei cinci au introdus şi au încercat să scoată din România cu destinaţia Spania diverse cantităţi de cocaină. Ei bine, activitatea acestora a fost descâlcită, dovedită şi prin interceptări de convorbiri telefonice. Dosarul cauzei finalizate la DIICOT Galaţi are două volume care, în total, au 611 pagini, numai rechizitoriul având 143 de file. În această cauză au fost audiate nu mai puţin de 23 de persoane, au fost făcute opt percheziţii şi s-a reuşit şi o prindere în flagrant. Şi în acest caz, interceptările telefonice au însemnat foarte mult pentru anchetatori.

Sute de mandate de interceptare

Art 28. din Constituţia României prevede că „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. În acelaşi act fundamental, la art. 53, se vorbeşte însă şi de posibilitatea restrângerii dreptului fundamental amintit: „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune…”. Nu mai redăm întreg conţinutul articolului, întrucât, oricum, când un om al legii consideră că trebuie să uzeze de dreptul legal de a restrânge un drept, o face fără nicio problemă. Tot ce trebuie să facă este să ceară aprobarea unui judecător. Şi, de cele mai multe ori, o şi obţine.

Am cerut ajutorul purtătorilor de cuvânt de la instanţele gălăţene şi am aflat câte cereri pentru interceptarea convorbirilor telefonice au fost date la Galaţi din 2009 până în prezent. Conform datelor pe care ni le-a pus la dispoziţie doamna Irina Boldea, de la Curtea de Apel Galaţi, „la această instituţie, în 2009, au fost înregistrate 51 de cereri de interceptare, înregistrare sau reînnoire a unor asemenea mandate şi au fost admise 44 din acestea. În 2010, au fost înregistrate 35 de cereri, fiind admise 25. Până acum, anul acesta, nu au fost primite decât şapte astfel de solicitări, iar patru dintre ele au şi primit aprobarea. Facem menţiunea că soluţiile date de judecător (preşedintele Curţii de Apel) în cadrul unor şedinţe secrete şi cu uşile închise nu sunt supuse căilor de atac”.

Mai multe cereri la Judecătorie

Şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi cer interceptări telefonice în diferite cauze cu care se ocupă. Cererile lor sunt înregistrate şi, ulterior supuse analizei magistraţilor, sunt aprobate sau respinse la Judecătoria Galaţi. „În 2010, de exemplu, au fost depuse 181 de cereri pentru interceptările telefonice. Dintre acestea doar una a fost respinsă, 180 fiind aprobate de către preşedintele instanţei.

Şi anul acesta au fost formulate solicitări, 89 în total. Ca şi anul trecut, o singură solicitare nu a primit aprobarea conducerii instanţei”, ne-a explicat Irina Boldea, purtătorul de cuvânt de la Curtea de Apel Galaţi.

Cele mai multe cereri sunt depuse însă la Tribunal. Aici, conducerea instanţei a avut de analizat, în 2009, 217 cereri pentru interceptarea unor convorbiri telefonice, fiind respinse doar cinci.

În 2010, procurorii unităţilor de parchet din circumscripţie au formulat şi mai multe astfel de cereri. E vorba de 518 solicitări, toate fiind admise. Conducerea tribunalului a avut de soluţionat şi anul acesta 407 cereri de interceptare, dintre care 385 au fost admise, opt au fost admise în parte, iar 14 au fost respinse.

Numărul solicitărilor venite din partea procurorilor pentru interceptările telefonice nu este nici foarte mare, dar nici de neglijat. Unii chiar ar putea spune că românii care se tem că le sunt ascultate telefoanele chiar au motive să o facă. Poate că da, poate că nu. Importante sunt însă exemplele concludente care au dus fie la condamnarea unor inculpaţi, fie la scoaterea acestora de sub urmărire penală. Dar acesta este deja subiectul unui alt material.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Asa inteleg carnatii astia sa faca justitie, iar lumea e proasta ca le tolereaza apucaturile staliniste. In curand "n-o sa se mai poata" fara sa ne filmeze in propriile case sau fara sa ne controleze cand iesim pe usa locuintei, desigur.. tot pentru 'siguranta' noastra..

Edited by riaji
Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...

300.000 de oameni au fost ascultaţi la fiecare convorbire pe care au avut-o în ultimii cinci ani

Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a solicitat tuturor instanţelor din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010-2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane.

Avocatul Radu Chiriţă spune că a făcut cereri către toate instanţele din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010–2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane, ceea ce este inacceptabil şi transformă România într-un stat poliţienesc, transmite corespondentul MEDIAFAX. Radu Chiriţă a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că, în total, s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării, iar din acestea au fost admise un număr de 102.729 cereri. „Am cerut în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informaţii publice la toate instanţele din ţară să mi se comunice numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor telefoanelor în perioada 2010 - septembrie 2015, numărul celor admise şi numărul celor respinse. Am primit datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la ÎCCJ. În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a spus Chiriţă. Acesta a precizat că sunt 5 instanţe de la care nu a primit datele, inclusiv Tribunalul Cluj, pe care le va acţiona în judecată.

Întrebat dacă se poate vorbi despre România ca despre un stat poliţienesc, în condiţiile în care s-a ajuns la interceptarea unui număr atât de mare de persoane, Chriţă a spus că este inacceptabil ceea ce se întâmplă. „Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă.

Acesta a subliniat că se aştepta să vadă nişte cifre ridicate, dar nu chiar la acest nivel. „Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă.

Potrivit avocatului, la cele 6 curţi de apel din ţară au fost admise cererile de interceptare a telefoanelor în proporţie de sută la sută, în total fiind vorba de 61 de instanţe care au admis tot ce s-a cerut. „Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri şi le admit numai pe cele care or fi ok sunt instanţele militare, dar şi Judecătoria Piteşti, Judecătoria Sector 5 Bucureşti, Curtea de Apel Galaţi. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr uriaş de cereri admise, peste 5.700”, a mai spus Radu Chiriţă. Acesta s-a declarat şocat de numărul „fantastic” de mare de cereri care se adresează judecătoriilor, întrebându-se pentru ce fel de fapte s-a cerut interceptarea de 2.200 de ori la Judecătoria Constanţa sau de 1.500 ori la Judecătoria Ploieşti. „Ca să dau alt exemplu, mă tot întreb pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a menţionat acesta.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.