Regiunea Sud-Est

[dcp100168]

În Regiunea 2 Sud‑Est,

Galaţi + Brăila = Constanţa

* În zona IMM‑urilor, forţa Constanţei nu poate fi concurată decât de o eventuală alianţă între Galaţi şi Brăila * Cifra de afaceri a Regiunii reprezintă aproape 12 la sută din totalul la nivel de ţară * Alţii o iau înainte, în timp ce la noi potenţialul economic rămâne încă nevalorificat

Când vine vorba de performanţe economice, Regiunea 2 Sud‑Est se poate lăuda doar că, într‑o ierarhie a celor opt regiuni de dezvoltare din ţară, e undeva pe la mijlocul clasamentului. Potrivit datelor cuprinse în Cartea Albă a IMM‑urilor, realizată de CNIPMMR, în regiunea de dezvoltare din care fac parte Galaţiul şi Brăila, sunt concentrate 12 la sută din IMM‑urile existente la nivel naţional, adică undeva în jur de 66.000 de întreprinderi. Însă chiar şi în interiorul regiunii de dezvoltare apar mari diferenţe de la un judeţ la altul. Astfel, ca număr de firme, Constanţa domină topul cu 35 la sută, neputând fi concurată decât, eventual, printr‑o alianţă formată din Galaţi (19,8 la sută) şi Brăila (11,4). Dintre celelalte judeţe, Buzăul, cu 14,6 la sută, pare a‑şi fi deschis nişte perspective destul de bune, în timp ce Vrancea (10,6 la sută) şi Tulcea (8,2 la sută) sunt cu mult sub media pe regiune. Aceleaşi proporţii se păstrează în mare şi dacă ne‑am referi la cifra de afaceri sau rezultatul net. Regiunea Sud‑Est are o cifră de afaceri de 32.600 milioane lei, reprezentând circa 11,8 la sută din cifra de afaceri înregistrată la nivel naţional, şi un rezultat net al exploatării de 2.446 milioane lei, reprezentând 11,7 la sută din rezultatul net la nivel de ţară. În interiorul regiunii de dezvoltare, Constanţa conduce, cu o cifră de afaceri de 12.400 milioane lei, dublu aproape faţă de Galaţi (6.870 milioane lei) şi triplu în comparaţie cu Brăila (3.660 milioane lei). Cel mai prost stă Tulcea, judeţ care abia atinge o cifră de afaceri de 1.920 milioane lei.

Raporturi economice

Numărul de firme nu înseamnă, totuşi, neapărat că afacerile sunt şi cele mai profitabile. Astfel, dacă se ia în calcul rata profitabilităţii comerciale, Galaţiul înregistrează 9,4 la sută, în timp ce la polul opus se situează Brăila, cu 5,9 la sută. În zona de mijloc a clasamentului se află Constanţa (7,7 la sută) şi Tulcea (7,5 la sută), secondate de Buzău (6,4 la sută) şi Vrancea (6,2 la sută). Rezultatele devin şi mai nuanţate dacă se ia în calcul rata solvabilităţii generale, în care se ţine cont de raportul dintre active şi datorii. Astfel, se constată că Tulcea are un volum al datoriilor relativ mic, cu 86,3 la sută având cea mai mare rată a solvabilităţii din regiune. Pe locul următor se află Galaţiul şi Constanţa, cu rate de 75,9 la sută şi, respectiv, 68,6 la sută. Brăila se află pe penultimul loc, cu 62,1 la sută, devansând Buzăul (58,6 la sută), dar fiind în urma Vrancei (64,1 la sută).

Cert este că, la nivel de ţară, pare a continua fenomenul de polarizare economică. Zonele de centru şi de vest se ridică, pentru a nu mai pune la socoteală Bucureştiul, în timp ce în partea de est a ţării progresele economice se lasă încă aşteptate. Ca imagine generală, Regiunea 2 Sud Est se află undeva pe la mijlocul clasamentului, o poziţie, credem noi, mult sub posibilităţile reale. Constanţa merge cu motoarele din plin, iar dacă Galaţiul şi Brăila ar constitui acel pol de creştere de care se tot vorbeşte, multe lucruri s‑ar putea schimba. Cifrele vorbesc de la sine.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26381

[dcp100168]

Judeţul Galaţi - regres economic şi absorbţie redusă a fondurilor europene

Dacă în urmă cu 20 de ani Galaţiul se număra printre primele judeţe în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, acum a ajuns abia pe locul 15. Nu stăm bine nici la capitolul fonduri europene. Deşi de la nivelul judeţului Galaţi s-au depus de către unităţile administrativ-teritoriale 137 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene, doar 42 au primit şi finanţarea propriu-zisă în primul semestru al acestui an.

Cu un PIB de 10,68 miliarde de lei judeţul Galaţi se situează abia pe locul 15 la nivel naţional în ceea ce priveşte puterea economică. Şi asta în condiţiile în care în urmă cu 20 de ani Galaţiul se afla între primele trei-patru judeţe din acest punct de vedere.

Mai mulţi indicatori economici arată regresul din ultimii ani, conform unor date prezentate de Prefectura Galaţi. Astfel, dacă în 2008 erau 130.945 de salariaţi, numărul acestora a scăzut la finele lui 2010 la 108.987. Şi comerţul internaţional cu bunuri a înregistrat o scădere serioasă. Astfel, exporturile se cifrau în 2006 la 1.255.696 euro, iar la finele lui 2010 au ajuns la 791.329 euro. Totodată importurile au scăzut în aceaşi perioadă de la 1.053.863 euro la 770.662 euro.

Probleme sunt şi în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene de către administraţiile locale. Până la sfârşitul primului semestru al acestui an, la nivelul judeţului Galaţi, s-au depus 137 de proiecte în valoare totală de 234.884.936 euro. Cele mai multe proiecte, câte 38, au fost pe Programul Operaţional Regional şi pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Din numărul total de proiecte depuse, 67 au fost deja aprobate şi au o valoare de 115.375.072 de euro, iar pentru 61 de proiecte au fost încheiate contracte şi decizii de finanţare în valoare totală de 106.077.696 euro. Chiar şi aşa proiectele pentru care au fost efectuate plăţi din fondurile europene sunt în număr de doar 42, suma totală achitată fiind de doar 25.979.987 de euro.

Datele mai arată că din cele 137 de proiecte promovate, 17 aparţin Consiliului Judeţului, 42 consiliilor locale municipale, 78 consiliilor locale comunale. De menţionat este că cele două oraşe din judeţ, Târgu Bujor şi Bereşti, nu au depus nicio cerere de finanţare prin fondurile comunitare de post-aderare anul acesta. Consiliul Judeţului şi municipiul Galaţi sunt principalii beneficiari ai finanţărilor comunitare, atrăgând cumulativ aproximativ 70 de milioane de euro prin contractele de finanţare deja încheiate, mai arată raportul Prefecturii.

Cea mai mare problemă în accesarea fondurilor europene o reprezintă asigurarea cofinanţării deoarece bugetele locale nu au posibilitatea de a o susţine de cele mai multe ori. Durata foarte mare a procesului de evaluare a cererilor de finanţare, procedura greoaie de rambursare a cheltuielilor aferente, nepredictibilitatea liniilor de finanţare şi relaţia cu autorităţile de management reprezintă alte cauze care au condus la această situaţie.

impartial.ro

[Mikka]

Mai mulţi indicatori economici arată regresul din ultimii ani

Mda, nasol. Dupa fraza asta cred ca noul prefect ar putea deveni "fostul" prefect.

Se pare ca nu a inteles nimic din realizarile lui Basescu, Boc si compania.

[dcp100168]

Regiunea Sud-Est - locul 3 pe ţară la producţia agricolă

Buzăul, Vrancea, Brăila, Galaţiul, Tulcea şi Constanţa ocupă locul 3 pe ţară în ceea ce priveşte valoarea producţiei agricole pe 2010.

Cea mai valoroasă producţie agricolă a fost realizată de fermierii din Muntenia. Valoarea totală a producţiei agricole din regiunea Sud-Muntenia a fost, anul trecut, de 11,5 miliarde de lei şi este cea mai mare din cele opt regiuni de dezvoltare a ţării, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În clasament urmează Moldova, cu 10,8 miliarde de lei, şi regiunea Sud-Est (Buzău, Vrancea, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Constanţa) cu 10,2 miliarde de lei, iar zona Bucureşti-Ilfov este cea în care s-a consemnat cea mai mică producţie agricolă, în valoare de 713 milioane de lei.

Valoarea totală a producţiei ramurii agricole a fost, în 2010, de 64,45 mili­arde de lei, respectiv 12,5% din PIB.

sansabuzoiana.ro

[dcp100168]

Productivitatea Galaţiului, cea mai slabă din regiunea de sud-est

Regiunea de sud-est a avut o evoluţie modestă în din 2008 până anul acesta. Astfel, valoarea totală a economiei s-a majorat cu circa 7,2 miliarde de lei, mai puţin de jumătate faţă de evoluţia vecinilor din sud, reiese din datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), centralizate de gândul.

Productivitatea regiunii a stagnat în perioada 2008-2012, astfel că PIB-ul pe cap de locuitor s-a menţinut anul acesta la un nivel similar celui consemnat în urmă cu cinci ani, respectiv 5.400 de euro.

Numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 9% în perioada analizată, în timp ce salariul mediu lunar s-a majorat cu 19,6%, a treia cea mai bună evoluţie la nivel naţional, reiese din datele CNP.

Brăila, cea mai bună evoluţie a productivităţii

Judeţul Brăila a consemnat în ultimii cinci ani cea mai bună evoluţie a productivităţii, măsurată în PIB pe cap de locuitor, din regiunea de sud-est. Avansul de patru procente, de la 5.173 de euro pe cap de locuitor la 5.383 de euro, îi plasează pe brăileni pe locul doi în regiune, după constănţeni.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 5.173 5.383 4 %

Salariul mediu net (lei) 1.125 1.342 19,3 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 75,9 69,5 -8,4 %

Rata medie a şomajului (%) 4,4 7,7 3,3 pp

Constructorul sud-coreean de nave STX este una dintre cele mai importante companii din Brăila. În 2010, STX a avut afaceri de 73,8 milioane de euro şi a asigurat locuri de muncă pentru 1.833 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Galaţi, cea mai slabă evoluţie a competitivităţii

Gălăţenii au avut cele mai slabe rezultate din regiune în ceea ce priveşte evoluţia productivităţii în perioada studiată. Astfel, în perioada 2008-2012, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu patru procente, de la 4.832 de euro, la 4.635 de euro, reiese din datele CNP.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 4.832 4.635 -4 %

Salariul mediu net (lei) 1.219 1.415 16,1 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 128,3 112 -10,6 %

Rata medie a şomajului (%) 6,6 9,5 2,9 pp

"Motorul" economic al judeţului Galaţi este de departe combinatul siderurgic ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshimi Mittal, companie care a avut în 2010 afaceri de 986,9 milioane de euro, potrivit celor mai recente date ale MFP. La nivelul anului trecut compania avea în jur de 8.400 de angajaţi, potrivit ZF.

Tot în Galaţi îşi are sediul a doua cea mai mare reţea de comerţ şi distribuţie de materiale de construcţii din România, Arabesque, controlată de omul de afaceri Cezar Rapotan. În 2010, Arabesque a avut afaceri de circa 355,3 de milioane de euro, iar anul trecut, compania a fost depăşită de lanţul băcăuan Dedeman.

Salariile constănţenilor, cele mai mari din regiune

Constănţenii s-au bucurat de cele mai semnificative majorări de salarii din regiune, câştigurile medii lunare depăşind în prezent cu 10% media din regiune, potrivit datelor CNP.

Astfel, în ultimii cinci ani, salariul mediu net a avansat cu 22,2%, de la 1.291 de lei la 1.577 de lei.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 7.780 7.889 1,4 %

Salariul mediu net (lei) 1.291 1.577 22,2 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 197,3 183,9 -5,1 %

Rata medie a şomajului (%) 3,1 5,2 2,1 pp

Compania Rompetrol Rafinare este lider regional cu afaceri de peste 1,6 miliarde de euro în 2010 şi un efectiv de salariaţi de peste 1.000 de persoane. O altă companie care îşi aduce aportul la economia locală este Grup Servicii Petrolifere cu afaceri de aproape 550 de milioane de euro în perioada menţională. GSP, parte a grupului Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, asigură servicii integrate pentru foraj marin.

În topul celor mai mari companii la nivel local se află şi Şantierul Naval Constanţa a derulat în 2010 afaceri de peste 76 de milioane de euro, asigurând locuri de muncă pentru circa 1.400 de constănţeni.

Şomajul a crescut alarmant în Buzău

Rata media a şomajului din judeţul Buzău a crescut alarmant în ultimii cinci ani şi a ajuns la 9,3%, a cincea cea mai mare valoare la nivel naţional.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 4.310 4.400 1,4 %

Salariul mediu net (lei) 1.106 1.332 20,4 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 87 79 -5,1 %

Rata medie a şomajului (%) 5,6 9,3 3,7 pp

Una dintre cele mai importante companii din Buzău este producătorul de ulei Bunge România, lider de piaţă, filială a grupului american cu acelaşi nume. În 2010, compania a avut afaceri de peste 373 milioane de euro, potrivit datelor MFP.

O altă companie importantă pentru economia locală este producătorul de zahăr Agrana care a avut în 2010 afaceri de peste 150 de milioane de euro şi a asigurat locuri de muncă pentru 675 de persoane, dar şi combinatul Ductil Steel, deţinut de grupul rus Mechel, al doilea mare jucător pe piaţa siderurgică din România. Compania a derulat în 2010 afaceri de peste 191 de milioane de euro, având în acel an 1.360 de angajaţi.

Printre principalele companii locale se mai numără şi grupul industrial-agricol Romet, deţinut de omul de afaceri Constantin Toma, care a avut în perioada menţionată afaceri de 127,7 milioane de euro.

Tulcea rămâne cel mai sărac judeţ din regiune

Salariile din Tulcea au cunoscut a doua cea mai bună evoluţie din regiune, majorarea de 20,9% din ultimii cinci ani plasând judeţul pe locul trei în clasamentul regional, după Constanţa şi Galaţi, reiese din datele CNP.

Cu toate acestea, PIB-ul local a avut o evoluţie modestă, avansând cu 377 de milioane de lei din 2008 şi până în prezent, cea mai scăzută valoare din regiune şi a şasea cea mai mică la nivel naţional.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 4.572 4.501 -1,5 %

Salariul mediu net (lei) 1.112 1.344 20,9 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 46,4 42,3 -8,8 %

Rata medie a şomajului (%) 7 9,1 2,1 pp

Printre cele mai importante companii din judeţ se numără filiala locală a constructorului sud-coreean de nave STX, care a derulat în 2010 afaceri de peste 131 de milioane de euro şi a asigurat locuri de muncă pentru aproape 2.700 de persoane, potrivit celor mai recente date ale MFP.

Cele mai mici salarii din regiune sunt în Vrancea

Vrancea a înregistrat în ultimii cinci ani a zecea cea mai slabă evoluţie la nivel naţional a productivităţii, măsurată în PIB/cap de locuitor. Dacă în 2008, PIB-ul pe cap de locuitor era de 3.852, cinci ani mai târziu acesta a scăzut cu 2%, al 3.785. Mai mult, salariile medii au avansat modest, cu 13,6% în perioada analizată, fiind cele mai scăzute consemnate la nivel judeţean.

2008 2012 Evoluţie

PIB/cap de locuitor (euro) 3.852 3.785 -1,7 %

Salariul mediu net (lei) 1.064 1.209 13,6 %

Numărul mediu de salariaţi (mii de persoane) 59,5 53,6 -9,9 %

Rata medie a şomajului (%) 4,4 7,2 2,8 pp

Una dintre cele mai importante companii din judeţ este producătorul de carton Vrancard Adjud care a avut în 2010 afaceri de circa 36,3 milioane de euro şi peste 1.000 de angajaţi.

gandul.info

[dcp100168]

Galaţiul - locul 3 pe Regiunea SE în accesarea banilor din POR

Deşi războiul banilor puşi la bătaie în cadrul Programului Operaţional Regional pentru reabilitarea drumurilor a fost câştigat de Brăila (cu 177 de milioane de lei), Galaţiul nu s-a lăsat mai prejos şi a accesat 82 de milioane de lei, clasându-se astfel pe locul 3 în topul celor şase judeţe din Regiunea SE.

Practic, este vorba despre trei proiecte câştigate în urma cărora au fost reabilitate două drumuri judeţene şi unul municipal. Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, toate cele trei proiecte au fost deja finalizate. „În judeţul sunt finanţate două drumuri judeţene care asigură legătura dintre localităţile situate în nordul judeţului cu municipiul Galaţi, respectiv DJ 235 Galaţi- Cudalbi – Băleni şi DJ 251 care asigură legătura între municipiile Galaţi şi Tecuci, traversând mai multe sate şi comune”, au adăugat reprezentanţii Agenţiei. De asemenea, cu bani europeni a fost modernizată şi strada Basarabiei, între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc.

Cât despre vecinii brăileni, aceştia au reabilitat un drum judeţean care va facilita accesul în zona Galaţi-Brăila-Constanţa. „S-a finanţat un drum judeţean în judeţul Brăila care asigură legătura dintre localităţile Viziru – Cuza Vodă - Mihai Bravu , investiţie care va contribui semnificativ la îmbunăţirea condiţiilor de trafic, asigurând legătura dintre zona Braila - Galaţi şi Constanţa”, se arată în datele publicate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională SE.

Cât despre restul judeţelor din Regiunea SE, Tulcea a accesat 154 de milioane de lei, Constanţa 78 de milioane de lei, Buzău circa 77 milioane de lei, iar Vrancea 44 milioane de lei. Cu banii obţinuţi prin POR de cele şase judeţe din cadrul Regiunii SE au fost reabilitate un total de peste 200 de kilometri de drum judeţean şi circa 14 kilometri de şosea municipală.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Constanţa, mai puternică decât tot restul Regiunii SE la un loc

Regiunea de Dezvoltare Sud- Est este a doua ca mărime din cele opt existente în România, alcătuită din judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Regiunea are peste 2,5 milioane de locuitori şi o structură etnică foarte variată, cu importante comunităţi de romi, turci, tătari, lipoveni şi greci. Circa 40% din populaţie lucrează în agricultură, deşi există aici câteva din cele mai importante obiective industriale din România: Centrala Nucleară Cernavodă, combinatul Arcelormittal, rafinăria Petromidia, Insula Mare a Brăilei, Portul Constanţa etc.

Regiunea SE avea anul trecut 525.000 de angajaţi şi un salariu mediu net lunar de 1.762 lei. Cei mai mulţi angajaţi activau în judeţul Constanţa - 171.900, urmat, la mare distanţă, de Galaţi, cu 108.200. Decalajul faţă de celelalte judeţe este uriaş: Buzău - 82.800 angajaţi, Brăila - 62.900, Vrancea- 54.500 şi Tulcea - 44.300. Diferenţele sunt mai mici atunci când vorbim de salariul mediu net: Constanţa- 1.894 lei, Galaţi - 1.782 lei, Tulcea - 1.741 lei, Buzău - 1.660 lei, Brăila - 1.640 lei şi Vrancea - 1.617 lei.

În Top 3 naţional la şomaj

Regiunea SE avea anul trecut o rată a şomajului de 6,5%, a doua cea mai ridicată din toate cele opt regiuni (Regiunea Sud-Vest Oltenia are o rată de 8,1%), la distanţă enormă de Regiunea Bucureşti- Ilfov, cu o rată a şomajului de doar 1,6%. După cum era de aşteptat, judeţul Constanţa stă cel mai bine, cu o rată a şomajului de 3,5%, aproape jumătate din media regiunii. Din nou, diferenţele sunt uriaşe faţă de liderul incontestabil al regiunii: Tulcea, şomaj de 5,3%, Vrancea - 5,6%, Brăila- 6,8%, Buzău - 9,3% şi Galaţi - 9,5%. Procentele de şomeri din Buzău şi Galaţi sunt printre cele mai mari din România, doar judeţele Teleorman, cu o rată a şomajului de 11,1% şi Vaslui, cu 11,4% stând mai prost la acest domeniu.

Epicentrul naval al ţării

În Regiunea SE este concentrată aproape întreaga industrie navală a României. Pe lângă Portul Constanţa, al patrulea din Europa, mai sunt porturile din Mangalia, Midia, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina. De asemenea, avem aici Canalul Dunăre- Marea Neagră, dar şi aeroporturile de la Mihail Kogălniceanu, Tulcea, Tuzla şi Buzău.

Discrepanţe uriaşe

Ca performanţe economice, Constanţa îşi zdrobeşte vecinii din regiune. Practic, raportat la PIB, judeţul de la malul mării produce aproape cât toate celelalte cinci judeţe la un loc. Constanţa a avut anul trecut un PIB de 37,8 mld lei, în timp situaţia celorlalte a fost următoarea: Brăila - 7,9 mld; Buzău - 10 mld; Galaţi - 14,3 mld; Tulcea - 5,8 mld; Vrancea - 7,6 mld. PIB-ul întregii regiuni s-a ridicat la 83,7 mld, al patrulea ca mărime din cele opt regiuni.

Brăila

Economia Brăilei este preponderent agrară, nu mai puţin de 84% din suprafaţa judeţului constituind-o terenurile agricole. Insula Mare a Brăilei este cea mai mare exploataţie agricolă din UE. Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în 2016 funcţionau în judeţ 14.860 de firme.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Agricost SA - 0,36/0,38

Comision Trade SRL- 0,46/0,34

TMB Trading SRL- 0,08/0,25

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

Vard SA- 1.680/1.390

Agricost SA- 924/917

Compania de Utilităţi Publice Dunărea SA- 811/831

Buzău

Economia judeţului Buzău este susţinută, în principal, de industria uleiurilor de gătit şi a cărnii de pasăre, dar există activităţi şi în industria grea, prin companii precum Voestalpine sau Ductil. Conform datelor ONRC, în judeţul Buzău funcţionează 20.107 firme.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Bunge România SRL- 1,3/1,3

Bunge Danube Trading SRL- 0,86/0,64

Aaylex Prod SRL- 0,43/0,47

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

Romcarbon SA- 786/885

London Fashion SRL- 838/817

Aaylex Prod SRL- 827/803

Constanţa

Economia Constanţei este una din cele mai puternice din România. Cel mai mare port la Marea Neagră, Centrala Nucleară de la Cernavodă, rafinăria Petromidia, industria navală, cele zece staţiuni turistice unde sunt concentrate aproape o treime din totalul locurilor de cazare din ţară, constituie tot atâtea centre majore de dezvoltare. Judeţul are 43.981 de firme active.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Rompetrol Rafinare SA- 9,8/8,7

Ameropa Grains SA- 2,3/2,6

Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) SA- 2/2

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

DMHI SA- 2.585/2.389

RAJA SA- 2.032/2.091

Polaris M Holding- 1.454/1.411

Galaţi

Galaţi este centrul siderurgiei româneşti. O pondere importantă o au şi fabricarea materialelor de construcţii, industria navală şi agricultura. Cea mai mare parte a economiei judeţului depinde însă de combinatul Arcelormittal. În Galaţi funcţionează 23.699 de firme.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Arcelormittal SA- 3,8/3,4

Arabesque SRL- 1,5/1,5

Mairon SA- 0,9/0,8

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

Arcelormittal SA- 6.379/6.006

Arabesque SA- 2.603/2.844

Şantierul Naval Damen SA- 2.511/2.253

Tulcea

Economia judeţului Tulcea se bazează pe industria metalurgică şi construcţia de nave, industria alimentară şi agricultură. Turismul creşte de la an la an, Delta Dunării reprezentând una din destinaţiile de referinţă ale României la nivel mondial. La sfârşitul anului trecut, funcţionau în judeţ 11.892 de firme.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Alum SA- 0,63/0,55

Vard SA- 0,8/0,33

Cambela Prod SRL- 0,15/0,28

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

Vard SA- 3.339/2.503

Alum SA- 698/711

Carniprod SRL- 480/504

Vrancea

Economia judeţului Vrancea este dominată de industria hârtiei, cea textilă şi de confecţii. Chiar dacă aici există cel mai mare producător de vinuri din România, Vincon Vrancea SA, acesta nu a reuşit să intre în top 3 al firmelor din judeţ. În Vrancea funcţionează 14.806 firme.

Top 3 firme după cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Vrancart SA- 0,21/0,22

Pandora Prod SRL- 0,19/0,19

Comcereal SA- 0,10/0,16

Top 3 firme după numărul de angajaţi 2005/2016

Artifex SRL- 1.344/1.343

Roşca-Conf SRL- 999/970

Pandora Prod SRL- 835/949

jurnalul.ro