Cea mai veche statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani

[dcp100168]

Cea mai veche statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani

Mai multe instituţi de cultură din Galaţi şi-au dat mână şi au pregătit un program special dedicat împlinirii a 100 de ani de dezvelirea Statuii poetului naţional Mihai Eminescu, realizată de Frederic Storck. Statuia din Parcul gălăţean care-i poartă numele marelui poet este de altfel prima statuie a lui Eminescu din România. Finanţarea pentru ridicarea ei aparţine întregii comunităţi gălăţene, fondurile fiind strânse în urma unei subscripţii publice organizată de un comitet condus de Corneliu Botez. Statuia a fost dezvelită pe 16 octombrie 1911.

Programul activităţilor din 16 octombrie a cuprins mai multe activităţi, printre care lansări de plachete şi expoziţii de medalii. Tuturor participanţilor li s-au oferit ecusoane şi pliante cu informaţii şi imagini despre istoricul monumentului (Statuia lui Mihai Eminescu).

adevarul.ro

[dcp100168]

Prima statuie a lui Eminescu din Romania a implinit 100 de ani

Sute de galateni au participat, duminica, la manifestarile consacrate implinirii a 100 de ani de la dezvelirea, la Galati, a primei statui a poetului national Mihai Eminescu, realizata de Frederic Storck. Complexul statuar Mihai Eminescu a fost comandat de municipalitatea galateana pe 4 ianuarie 1910 si a costat, la vremea aceea, 12.500 lei. Monumentul realizat de sculptorul Frederik Storck a fost dezvelit pe 16 octombrie 1911, in prezenta scriitorului Duiliu Zamfirescu, presedintele Academiei Romane, si este primul din tara ridicat in memoria poetului national.

"Este, de fapt, prima statuie ridicata in memoria lui Mihai Eminescu. Statuia a fost realizata de sculptorul Friederic Storck, iar meritul inaltarii ei apartine intregii urbe, pentru ca finantarea a fost asigurata printr-o colecta publica organizata la Galati de un comitet condus de publicistul Corneliu Botez. Scopurile colectei erau organizarea unui festival comemorativ, tiparirea unui volum omagial, emiterea unei medalii si 'inaltarea unui monument care sa infrumuseteze orasul si sa fie vrednic de cel mai mare poet al neamului'. La 16 octombrie 1911, cand a avut loc dezvelirea statuii, au fost prezente la Galati mari personalitati ale culturii romane, care au semnat un document zidit in soclul statuii", a declarat directorul Bibliotecii V.A. Urechia, unul dintre organizatorii manifestarilor, Ilie Zanfir.

Manifestarile au inceput cu un "Omagiu la Statuia lui Mihai Eminescu", prilej cu care s-au depus flori iar autoritatile locale si personalitati culturale galatene au rostit alocutiuni. A urmat "Eminescu in medalistica" - vernisajul expozitiei de medalii si alte materiale specificate in cataloagele "Eminescu in medalistica" si respectiv "101 portrete in medalistica", din colectia prof. Victor Macarie, intre care se remarca si medalii al caror autor este sculptorul leton Janis Strupulis, in total fiind 354 de exponate. Vernisajul a fost urmat de lansarea unei Plachete si a unei Medalii omagiale pentru marcarea evenimentului, realizate cu sprijinul municipalitatii galatene. La Biblioteca V.A. Urechia au fost vernisate expozitiile "Leonard Salmen - ilustrator al operei poetice a lui Eminescu", "100 de ani de veghe eminesciana asupra Galatiului - expozitie de documente iconografice, "Nemarginita dragoste a galatenilor de altadata pentru Eminescu" - expozitie de documente arhivistice printre care si Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galati. Toti participantii la aceste manifestari, desfasurate la Biblioteca V.A. Urechia, au primit ecusoane si pliante cu informatii si imagini despre istoricul monumentului.

ziare.com

[dcp100168]

Statuia lui Eminescu poate fi salvată prin donaţiile gălăţenilor

Statuia lui Eminescu, care a suportat bombardamentul ultimului război mondial, a fost mutată în fostul parc de peste strada Domnească, apoi în Grădina Publică şi apoi, iavaş-iavaş, înapoi la locul ei, n-o mai duce mult! Pentru salvarea statuii din marmură, adică un calcar degradabil la umezeală, care probabil nu va mai rezista 20 de ani (statuia are deja de câţiva ani fisuri mari, care pornesc de la bază, în zig zag), este necesar ca aceasta să fie reabilitată şi mutată într-un spaţiu acoperit, a explicat Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură.

Fiind vorba însă de o lucrare de patrimoniu, este necesară multă atenţie, specialişti şi multe aprobări, inclusiv de la Guvern şi alte organisme centrale. Directorul Direcţiei a făcut demersuri pe lângă primarul Marius Stan, care vrea să rezolve situaţia printr-un proiect cu finanţare europeană pentru refacerea întregului parc central şi astfel se aşteaptă răspunsul de la băncile internaţionale. Directorul Direcţiei de Cultură crede însă că ar dura mult mai puţin şi ar fi mai uşor să se apeleze pur şi simplu la deschiderea unei subscripţii publice, "exact aşa cum s-a întâmplat atunci", când s-au strâns banii pentru realizarea statuii inaugurate la 16 octombrie 1911. Costurile totale pentru salvarea statuii sunt estimate la 100.000 de euro.

Cătălin Negoiţă ne-a mai spus că a discutat deocamdată cu artiştii plastici gălăţeni Gheorghe Terescenco şi Gheorghe Andreescu (autorul unei duzini de mâini din ghips, de rezervă, care au înlocuit mâna cu făclie a muzei, furate ani la rând) privind ceea ce trebuie făcut pentru salvarea monumentului. Propunerea este aceea de a realiza o replică în locul statuii, iar originalul să fie instalat, de pildă, în holul Universităţii „Dunărea de Jos”, clădire construită cam în aceeaşi vreme cu statuia realizată de Frederic Stork.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Galați, prima statuie ridicată în memoria poetului național, Mihail Eminescu, în 1911

Pe 15 iunie, în întreaga țară și în Moldova de peste Prut este comemorată trecerea a 135 de ani de la moartea poetului național, Mihail Eminescu, dar la Galați manifestările dedicate lui Eminescu au semnificații deosebite, pentru că au loc la prima statuie ridicată în memoria poetului, la 1911, prin contribuția financiară a gălățenilor.

Și în acest an, ziua de 15 iunie este marcată la Galați prin depuneri de buchete de flori la statuia lui Mihail Eminescu din parcul cu tei din centrul orașului. Evenimentul este organizat de Biblioteca „V.A. Urechia”, Consiliul Județean și Primăria Galați, sunt rostite discursuri, au loc recitaluri de muzică și poezie, dar dincolo de manifestările oficiale, aceste întâlniri la statuia poetului au semnificații speciale pentru locuitorii orașului, care vin din proprie inițiativă, nu în urma anunțurilor din ziare, să depună, fie și o singură floare, la statuia poetului.

Aceste semnificații sunt date de faptul că statuia din parcul din centrul orașului este prima statuie care a fost ridicată în memoria poetului și gălățenii de astăzi sunt mândri că predecesorii lor au fost primii români care și-au exprimat astfel recunoștința față de poetul național.

Prima statuie dedicată lui Mihail Eminescu a fost realizată de sculptorul Frederic Storck

Statuia de la Galaţi este prima statuie ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine întregii urbe, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet format publicistul Corneliu Botez, Jean Bart, H Sanielevici, G Orleanu, Constantin Calmuschi, Grigore Conduratu, George D. Drăgănescu, I. Drăgănescu, August Frățilă, Grigore Forțu, Constantin Hamangiu şi CZ Buzdugan. La această iniţiativă s-au alăturat Mihail Sadoveanu, Cincinat Pavelescu şi Şt O Iosif, care au venit la Galaţi pentru organizarea unor şezători literare al căror scop era strângerea de fonduri. Din banii strânşi, 12.500 lei au fost plătiţi sculptorului pentru realizarea monumentului, iar cu restul a fost finanţată emiterea unei medalii omagiale.

Deși inițial se hotărâse ca monumentul să fie realizat de sculptorul Oscar Spaethe, în ședința din 24 ianuarie 1910, comitetul pentru ridicarea monumentului a aprobat proiectul sculptorului Frederic Storck, profesor la Școala de Arte Frumoase din București. „Monumentul din marmură albă de Carrara, având o înălțime de 3.10 m. (fără de soclu), reprezintă bustul poetului la vârsta de 28 de ani – o față expresivă, plină de idealism și frumusețe virilă. Un geniu al luminei, cu facla în mână, o femeie-nud, pășește grabnic, vestind gloria poetului. Sculptorul Fr. Storck, care și-a dat multă osteneală pentru realizarea planului, merită toată lauda. Chiar și prețul, pentru care a lucrat statuia (12,500 fr.), este modest, în raport cu munca prestată. Soclul este din piatră de Câmpulung”, scria presa vremii despre monumentul dedicat de gălățeni poetului.

La dezvelirea statuii au participat Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Jean Bart, Duiliu Zamfirescu și Maria Filotti

Ziua de 16 octombrie 1911, când a avut loc dezvelirea statuii în parcul din centrul Galațiului a fost o sărbătoare a culturii române, pentru că, după cum scriau ziarele vremii, sărbătorirea poetului Mihail Eminescu a adunat la Galați reprezentanți din toate zonele țării.

Actul dezvelirii monumentului, păstrat în două exemplare, unul la Arhivele Naționale din Galați, altul la Biblioteca „V.A. Urechia”, atestă prezența scriitorilor Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Alexandru Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, I. A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru și a actriței Maria Filotti. Academia Română a fost reprezentată de Duiliu Zamfirescu, iar manifestările au fost prezidate de Constantin C Arion, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Bucovina a avut ca mesager pe Aurel Ștefanelli, reprezentantul „Junimii” din Cernăuți, iar teatrele din București, Iași și Craiova au fost reprezentate de directorii acestor teatre.

După slujba religioasă și sfințirea statuii, oficiate de PS Nifon Niculescu, Episcopul Dunării de Jos, au urmat mai multe discursuri, un banchet oferit de „Liga culturală”, un festival și un banchet în onoarea oaspeților.

„I-am ridicat, d-lor, acest monument în Galați, la țărmul Dunării albastre, cântată atât de frumos de dânsul, pentru că Eminescu, ca personalitate românească, nu e un ce limitat, nici în spațiu, nici în timp. El este pretutindenea unde e român și icoana lui trebuie să existe ori unde sălășuiește suflarea românească”, a spus, în discursul său, Corneliu Botez, președintele comitetului pentru ridicarea monumentului.

Ultima fotografie a lui Eminescu a fost realizată la Galați

Galațiul a fost vizitat de mai multe ori de Mihail Eminescu. A rămas în legendă faptul că poetul a fost impresionat de teii de pe strada regală a Galațiului, care străbate orașul de la Dunăre la Parcul „Carol”, stradă pe care Eminescu a și numit-o „Bulevardul cu tei”.

Ar mai fi un detaliu al legăturii lui Eminescu cu Galațiul și gălățenii. Ultima fotografie a poetului Mihai Eminescu a fost realizată la Galați, după clişeul fotografului Jean Bielig, în 1887-1888. Până la această dată sunt cunoscute şi certificate doar patru fotografii ale poetului Mihail Eminescu. Prima este fotografia din tinereţe, făcută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, iar cea de a 2-a este fotografia extrasă din tabloul Societăţii „Junimea”, datând din 1878, fiind realizată de Franz Duschek la Bucureşti, în studioul său. A treia fotografie este cea realizată de Nestor Heck în studioul de la Iaşi în 1884. A patra fotografie este cea realizată după clișeul fotograful Jean Bielig, din Botoșani, în 1887-1888, cu Eminescu în vârstă 37 de ani. Fotografia a fost realizată după clișeul lui Bielig la Studioul „Spirescu”, din „Galatz”.

Prima statuie a lui Eminescu, distrusă de intemperii. Avertizările specialiștilor, tratate cu indiferență de Primăria Galați

De ani de zile, specialiștii în arte plastice tot avertizează reprezentanții Primăriei Galați că prima statuie ridicată în memoria lui Mihail Eminescu este pe punctul de a se dezintegra, pentru că se degradează de la an la an, fiind afectată de intemperii, îngheţ, dezgheţ, viscole, precipitații.

Graficianul Gheorghe Andreescu, muzeograf la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi, a semnalat de mai multe ori situația. „Eu m-am adresat Direcţiei de Patrimoniu din Primărie, am făcut şi un proiect, pentru că statuia lui Eminescu nu mai rezistă mult, se va dezintegra de la bază. Nu ştiu dacă aţi văzut lucrarea de aproape şi să observaţi că este crăpată, este afectată foarte grav din punct de vedere structural. Este regretabil că așa o statuie valoroasă rămâne în ger, în ploaie, în soarele arzător”, declara Gheorghe Andreescu în urmă cu câțiva ani, dar avertizările sale nu au sensibilizat niciun șef din Primăria Galați.

În opinia lui Gheorghe Andreescu, soluția ar fi ca statuia să fie amplasată într-un spațiu muzeal închis, iar în aer liber să fie instalată o replică a statuii: „Părerea mea este că statuia ar trebui protejată prin mutarea ei într-un spațiu închis, iar în parc să fie instalată o copie, o reproducere a statuii, așa cum se face în toate statele civilizate”.

puterea.ro

[dcp100168]

Acoperiţi de negreală, Eminescu şi Muza lui aşteaptă anul 2025. Monumentul poetului naţional, în pericol

Pe jumătate înnegrită, statuia poetului Mihai Eminescu din parcul central al municipiului Galaţi oferă o imagine dezolantă. Un soi de erupţie negricioasă acoperă marmura. Sub piciorul julit al muzei, din pricina unui păienjeniş de fisuri, abia se mai poate descifra semnătura celui căruia îi datorăm acest monument - sculptorul Frederic Stork. Desigur, această stare de fapt nu durează de ieri, de azi, ci de câţiva ani buni, iar monumentul continuă să se degradeze. Există chiar riscul ca, în câţiva ani, să se prăbuşească de pe soclu, după cum avertizează plasticianul Gheorghe Andreescu. Cert este că Eminescu trebuie să aibă răbdare până în 2025, când monumentul ar putea beneficia de lucrări de igienizare.

"Am fost în Parcul «Eminescu» şi m-am îngrozit privind statuia poetului. Este pe jumătate înnegrită. Marmura aceea albă, strălucitoare, pentru o fiinţă care a biruit veacurile, este acum pătată, atacată şi tinde să nu mai fie ce a fost", este semnalul de alarmă pe care l-am primit din partea scriitoarei şi jurnalistei Violeta Ionescu.

După cum ne-a explicat Violeta Ionescu, în urma unei discuţii pe care a avut-o cu artistul plastic Gheorghe Andreescu, situaţia actuală a statuii este cauzată de ceea ce s-a petrecut în 15 iunie 2021, un fapt pe cât de real, pe atât de absurd, pe care l-am relatat şi noi la acel moment: coloranţii unei ghirlande agăţate pe monument au pătat marmura şi au intrat în porii ei: "Domnul Andreescu, cel care a repus de nu ştiu câte ori mâna Muzei, şi care este preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Galaţi, a scris un memoriu detaliat şi l-a înaintat Primăriei. Dar acolo a înţepenit, nu s-a făcut nimic. Fireşte, marmura se poate curăţa, dar Primăria trebuie să dispună şi să plătească curăţarea ei.

Statuia lui Eminescu din parcul nostru are 113 ani. A fost ridicata la 16 octombrie 1911, prin grija avocatului Corneliu Botez şi a poetului Emil Maur şi este opera sculptorului Frederic Stork. La inaugurarea ei, a fost sfinţită de episcopul Nifon al Dunării de Jos, în prezenţa unor personalităţi de seamă ale timpului: Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Maria Filotti etc.", a ţinut să reamintească jurnalista Violeta Ionescu.

Ce spune maestrul Gheorghe Andreescu

După cum ne-a explicat maestrul Gheorghe Andreescu, artist plastic şi restaurator de artă, monumentul ar avea nevoie de două categorii de lucrări: "În primul rând, ceea ce este cel mai evident - acea pată de negru, cauzată de nişte culori foarte-foarte agresive, care au intrat în primele straturi ale compoziţiei marmurei. Acolo este necesară o operaţiune de igienizare, făcută obigatoriu de un specialist. Cu ajutorul unei schele, în mod etapizat, cu diferite concentraţii de solvenţi, ca să nu afecteze rezistenţa marmurei. Şi este necesară şi o temperatură între 18 şi 22 de grade, pentru ca solvenţii să-şi facă treaba.

Cu totul separat, este nevoie şi de o restaurare. Timpul şi vremea nu sunt prielnice pentru statui! Eu, fiind unicul restaurator de obiecte de artă din Galaţi, am făcut precizarea că statuia ar trebui se intre într-un proces de restaurare mai curând decât s-ar crede, pentru că riscă să se prăbuşească din cauza slăbirii bazei sculpturii în sine. Dacă observaţi, pe spate mai sunt nişte crăpături de consistenţă. Ele la suprafaţă par inofensive, dar sunt profunde în esenţa materialului. Prin ele pătrunde apa, îngheaţă şi dislocă.

Blocul statuar este sculptat în marmură de Carrara, care are coeficient diferit de dilataţie faţă de soclu - calcar de Dobrogea, un calcar spongios, care suferă la diferenţe bruşte dintre temperatură şi umiditate. Ansamblul statuar s-ar putea distruge în următorii doi-trei ani", trage semnalul de alarmă maestrul Gheorghe Andreescu.

Acesta a propus ca întreg ansamblul sculptural să fie analizat de o echipă de experţi, de la minister, dar se poate face şi cu forţe locale. Iar între operaţiunile necesare se impune şi schimbarea soclului!

Ce ne-a răspuns Primăria Galaţi

"Direcția Județeană pentru Cultură Galați a sesizat Primăriei municipiului Galați prezența unor pete de culoare roșie pe statuia lui Mihai Eminescu din parcul cu același nume și a făcut recomandarea ca, pentru o igienizare profesionistă, să ne adresăm Muzeului de Artă Vizuală Galați și Asociației Uniunea Artiștilor Plastici (UAPR) din România, filiala Galați, în cadrul cărora lucrează restauratori profesioniști.

Primăria a solicitat UAPR Galați să întocmească un deviz estimativ pentru operațiuni de igienizare a monumentului, dar s-a primit deviz estimativ pentru lucrări de intervenție pe suprafețele de piatră și lucrări de tratare a pietrei.

Astfel, am solicitat un punct de vedere Direcției Județene pentru Cultură, care atrage atenția că lucrările prevăzute în deviz se încadrează în categoria lucrărilor de conservare-restaurare, iar pentru realizarea acestora este necesară elaborarea unei documentații de către un specialist/ expert acreditat de Ministerul Culturii (Legea 422/2021), cu condiția ca lucrările să fie realizate de către specialiști acreditați de Ministerul Culturii.

Prin urmare, am solicitat Muzeului de Artă Vizuală Galați ca, în colaborare cu Asociația UAPR Galați, să întocmească un deviz-ofertă pentru efectuarea unor lucrări de igienizare a ansamblului sculptural Mihai Eminescu, conform recomandărilor făcute de Direcția Județeană pentru Cultură Galați. La această solicitare încă nu am primit răspuns", ne-a comunicat Primăria, la solicitarea noastră de informaţii.

Avem şi un orizont de aşteptare privind intervenţia. La anul! 

"În vederea remedierii aspectului estetic și îmbunătățirii stării de conservare a acestui monument, municipalitatea va elabora documentația necesară în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Costurile lucrărilor urmează a fi incluse în bugetul municipiului Galați pe anul 2025", ne-a comunicat Primăria Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prima statuie a lui Eminescu, distrusă de intemperii. Avertizările specialiștilor, tratate cu indiferență de Primăria Galați

• În urmă cu două decenii, nu erau indicii că statuia din marmură de Carrara ar fi în pericol

Prima statuie ridicată în memoria poetului național Mihail Eminescu, în 1911, la Galați, este de câțiva ani într-un proces de degradare. Din cauza intemperiilor, o parte din blocul de marmură de Carrara s-a înnegrit. În pofida avertismentelor specialiștilor că monumentul ar trebui restaurat și protejat, șefii din Primăria Galați tratează situația cu indiferență.

Statuia de la Galaţi este prima ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului a aparținut tuturor locuitorilor orașului. Finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică.

De 114 ani, statuia din parcul central este unul dintre simbolurile orașului. Gălățenii sunt mândri că înaintașii lor au fost primii care au ridicat o statuie în memoria lui Mihail Eminescu. În anii ’80 – ’90, devenise o tradiție ca tinerii care se căsătoreau să vină la Statuia lui Eminescu. Era prima lor oprire de la Starea Civilă, pentru a se fotografia.

Statuia din marmură albă de Carrara, de cea mai bună calitate, impresiona și prin albul imaculat care domina peisajul parcului. La fel de impresionanți erau aici  arborii seculari. Comuniștii au mutat-o în alt parc, mai la stradă, „la vedere”. Era perioada în care încercau să inventeze în poezia lui Eminescu mici germeni ai mișcării lor revoluționare. Până la urmă, au readus-o în parcul municipal, unde fusese amplasată în 1911. Specialiștii în domeniul artelor plastice îi avertizau de mai mulți ani pe reprezentanții Primăriei Galați că prima statuie ridicată în memoria lui Mihail Eminescu se degradează de la an la an, fiind afectată de intemperii – îngheţ, dezgheţ, viscole, precipitații.

Soluția propusă de specialiști era ca statuia să fie protejată fie în locația actuală, prin eventuala construire a unui pavilion din sticlă cu atmosferă controlată, fie prin transferarea ei într-un spațiu muzeal și plasarea în parc a unei replici identice. Răspunsul autorităților: în toată Europa sunt statui din marmură de Carrara în aer liber, care rezistă foarte bine intemperiilor.

Statuia Poetului Național, distrusă de colorantul scurs dintr-o ghirlandă

Degradarea statuii s-a accelerat în ultimii doi-trei ani. Partea de sus a statuii, în care este reprezentarea bustului poetului la vârsta de 28 de ani, s-a înnegrit. Și o altă parte a blocului de marmură, în care e reprezentată muza, a pățit la fel. Pe partea de jos a soclului statuii a apărut o rețea de fisuri fine. Sugerează că ar începe  „măcinarea” blocului de marmură.

Se pare că degradarea accelerată a statuii lui Mihail Eminescu a fost provocată de o substanță chimică corozivă. La comemorarea poetului de pe 15 iunie 2021, pe statuie a fost așezată o ghirlandă, cel mai probabil o „chinezărie”. La primele precipitații, colorantul acelei ghirlande, de culoare roșiatică, a pătat blocul de marmură.

Șefii din Primăria Galați au trimis angajații firmei locale de salubritate să spele statuia cu detergent de rufe. Asta, în loc să apeleze la un restaurator ca să curețe monumentul. Se pare că detergentul nu a eliminat substanța chimică și aceasta a pătruns în stratul superficial. A dus la o fisurare și la o dezintegrare lentă.

Primăria Galați are bani de concerte, dar n-are bani pentru salvarea statuii lui Eminescu

Probabil că în majoritatea marilor orașe din România o astfel de avertizare, că se degradează accelerat statuia poetului național Mihail Eminescu, ar fi determinat o alertă a edililor, primar, viceprimari, consilieri, s-ar fi căutat soluții de salvare a monumentului, ar fi fost consultați specialiști redutabili în domeniu, care să spună ce trebuie făcut. Dar nu s-a întâmplat și la Galați, pentru că edilii au alte priorități. Sunt bani pentru concerte cu trupe de duzină, nu sunt bani însă pentru salvarea tezaurului cultural al orașului.

A existat o intensă corespondență între Direcția Județeană pentru Cultură, Muzeul de Artă Vizuală, Uniunea Artiștilor Plastici, Primăria Galați. Aceasta din urmă este, de fapt, singura instituție care are în patrimoniu statuia. Dar este și singura instituție care poate finanța expertizarea și restaurarea statuii.

Primăria Galați ar fi trebuit să scoată la licitație un contract pentru serviciile de expertizare a statuii lui Mihail Eminescu. Și asta, chiar din momentul în care a fost avertizată în legătură cu pericolul degradării statuii. Într-un răspuns pentru presa locală Primăria Galați a dat asigurări că vor fi alocate fonduri în acest an. „În vederea remedierii aspectului estetic și îmbunătățirii stării de conservare a acestui monument, municipalitatea va elabora documentația necesară în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Costurile lucrărilor urmează a fi incluse în bugetul municipiului Galați pe anul 2025.”

Prima statuie dedicată lui Mihail Eminescu a fost realizată de sculptorul Frederic Storck. Statuia de la Galaţi este prima statuie ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine întregii urbe, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet format din publicistul Corneliu Botez, Jean Bart, H. Sanielevici, G. Orleanu, Constantin Calmuschi, Grigore Conduratu, George D. Drăgănescu, I. Drăgănescu, August Frățilă, Grigore Forțu, Constantin Hamangiu, CZ Buzdugan. La această iniţiativă s-au alăturat Mihail Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Şt. O. Iosif, care au venit la Galaţi pentru organizarea unor şezători literare al căror scop era strângerea de fonduri. Din banii strânşi, 12.500 de lei au fost plătiţi sculptorului pentru realizarea monumentului. De restul, a fost finanţată emiterea unei medalii omagiale.

A plecat Oscar Spaethe, a venit Frederic Storck, care a și realizat opera

Inițial, se hotărâse ca monumentul să fie realizat de sculptorul Oscar Spaethe. Apoi, în ședința din 24 ianuarie 1910, comitetul pentru ridicarea monumentului a aprobat proiectul sculptorului Frederic Storck. Artistul era profesor la Școala de Arte Frumoase din București. „Monumentul din marmură albă de Carrara, având o înălțime de 3.10 m (fără de soclu), reprezintă bustul poetului la vârsta de 28 de ani – o față expresivă, plină de idealism și frumusețe virilă. 

Un geniu al luminei, cu facla în mână, o femeie-nud, pășește grabnic, vestind gloria poetului. Sculptorul Fr. Storck, care și-a dat multă osteneală pentru realizarea planului, merită toată lauda. Chiar și prețul, pentru care a lucrat statuia (12,500 fr.), este modest, în raport cu munca prestată”, scria presa vremii despre monumentul dedicat de gălățeni poetului.

La dezvelirea statuii au participat, între alții, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Jean Bart, Duiliu Zamfirescu.

Ziua de 16 octombrie 1911, odată cu dezvelirea statuii în parcul Galațiului, a fost o sărbătoare a culturii române. Ziarele vremii scriau că sărbătorirea poetului Mihail Eminescu a adunat la Galați reprezentanți din toate zonele țării. Actul dezvelirii monumentului este păstrat în două exemplare, unul la Arhivele Naționale din Galați, altul la Biblioteca „V.A. Urechia”. Documentul atestă prezența scriitorilor Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Alexandru Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, I. A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru, dar și a actriței Maria Filotti. Academia Română a fost reprezentată de Duiliu Zamfirescu. Manifestările au fost prezidate de Constantin C. Arion, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.  Bucovina l-a avut ca mesager pe Aurel Ștefanelli, reprezentantul „Junimii” din Cernăuți.

După slujba religioasă și sfințirea statuii, oficiate de PS Nifon Niculescu, Episcopul Dunării de Jos, au urmat mai multe discursuri, un banchet oferit de „Liga culturală”, un festival și un banchet în onoarea oaspeților. „I-am ridicat, d-lor, acest monument în Galați, la țărmul Dunării albastre, cântată atât de frumos de dânsul, pentru că Eminescu, ca personalitate românească, nu e un ce limitat, nici în spațiu, nici în timp. El este pretutindenea unde e român și icoana lui trebuie să existe ori unde sălășuește suflarea românească”, a spus în discursul său Corneliu Botez, președintele comitetului pentru ridicarea monumentului.

puterea.ro

[dcp100168]

Monumentul poetului Mihai Eminescu îşi continuă degradarea

Acoperiţi de negreală, aşa îşi aşteaptă poetul Mihai Eminescu şi Muza lui – monumentul sculptorului Frederic Stork – manifestările comemorative, florile şi „omagiile” cu care vor fi copleşiţi pe 15 iunie. Promisele lucrări care să igienizeze grupul statuar şi să oprească degradarea nu au ajuns nici măcar în faza de proiect…

„Acoperiţi de negreală, Eminescu şi Muza lui aşteaptă anul 2025. Monumentul poetului naţional, în pericol”, scriam în ediţia din 15 iulie 2024 a ziarului „Viaţa liberă”. Semnalam că statuia poetului Mihai Eminescu din parcul central al municipiului Galaţi oferă o imagine dezolantă.

Un soi de erupţie negricioasă acoperă marmura. Sub piciorul julit al muzei, din pricina unui păienjeniş de fisuri, abia se mai poate descifra semnătura celui căruia îi datorăm acest monument - sculptorul Frederic Stork. Situaţia nu era câtuşi de puţin o noutate, monumentul degradându-se de multă vreme. Există chiar riscul ca, în câţiva ani, să se prăbuşească de pe soclu, avertiza plasticianul Gheorghe Andreescu. Potrivit artistului, monumentul are nevoie de două categorii de lucrări: igienizare şi apoi restaurare.

„În vederea remedierii aspectului estetic și îmbunătățirii stării de conservare a acestui monument, municipalitatea va elabora documentația necesară în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Costurile lucrărilor urmează a fi incluse în bugetul municipiului Galați pe anul 2025”, ne comunica Primăria Galaţi, la solicitarea noastră, în iulie 2024.

Iată că suntem deja la jumătatea anului 2025.

„Pelagra” care a cuprins marmura este şi mai evidentă. Iar degradarea monumentului, tot mai pronunţată. Motiv pentru care am solicitat Primăriei Galaţi să ne comunice stadiul intervenţiilor necesare pentru a reda măcar aspectul estetic acestui monument.

„În urma solicitării unui punct de vedere către Direcţia Județeană pentru Cultură, privind lucrările asupra statuii lui Mihai Eminescu, am fost informați că acestea se încadrează în categoria lucrărilor de conservare-restaurare. În consecință, efectuarea lucrărilor de restaurare implică demersuri către Ministerul Culturii, în vederea obținerii tuturor avizelor necesare, precum și stabilirea costurilor lucrărilor”, a fost răspunsul primit prin Compartimentul de presă al Primăriei municipiului Galați.

Potrivit informaţiilor noastre, este necesar un plan de măsuri, care să cuprindă fiecare operaţiune şi fiecare dintre substanţele care vor fi folosite asupra monumentului. Iar acest plan trebuie elaborat de către un specialist avizat de Ministerul Culturii pentru restaurare.

Rămâne de văzut când şi cum se va întâmpla asta!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Omagiu discret la o statuie în paragină

Fără manifestări anunțate din timp, într-o discreție vecină cu tăcerea, comemorarea a 137 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu a fost „marcată” totuși la Galați. Nu doar prin postări omagiale pe rețelele de socializare, ci și fizic, „la fața locului”.

La statuia poetului Mihai Eminescu din parcul care-i poartă numele au fost depuse, după cum puteți vedea în imaginea surprinsă pentru „Poza zilei”, patru buchete festive și unul mai modest, două coroane de flori și două candele. La picioarele monumentului au fost așternute câteva picturi inspirate din poeziile lui Eminescu, peste care au fost presărate garoafe roșii. Muza din grupul statuar a primit și ea, pe cap, o ghirlandă cu șnur tricolor. Desigur, gesturile contează. Și fiind vorba de comemorare, nu de aniversare, se putea trece peste discursuri omagiale, momente artistice și recitări de poezii.

Numai că tot acest „prinos” floral pălește când ridici privirea. Și te mustră erupția neagră care acoperă marmura albă. În urmă cu un an, informațiile oficiale erau că lucrările de care ar avea nevoie statuia se încadrează în categoria celor de conservare-restaurare. Și asta implică demersuri către Ministerul Culturii, în vederea obținerii tuturor avizelor necesare, precum și stabilirea costurilor lucrărilor.

De atunci... s-a lăsat tăcerea. Ar mai fi totuși de amintit că statuia lui Eminescu din parcul nostru are 115 ani.

A fost ridicată pe 16 octombrie 1911, prin grija avocatului Corneliu Botez şi a poetului Emil Maur şi este opera sculptorului Frederic Stork. La inaugurarea ei, a fost sfinţită de episcopul Nifon al Dunării de Jos, în prezenţa unor personalităţi de seamă ale timpului: Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Maria Filotti etc...

viata-libera.ro