Jump to content

Poveşti terifiante la Teatrul Muzical


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Poveşti terifiante la Teatrul Muzical

PSD începe curăţenia în partid înainte de alegeri şi pare că se va lepăda de directorul Teatrului Muzical, Florin Melinte. La începutul acestei săptămâni viceprimarul PSD Nicuşor Ciumacenco i-a cerut public demisia managerului de la Muzical, dar… degeaba! Melinte s-a „refugiat”, cel puţin declarativ, în braţele celor doi piloni de bază ai partidului, primarul Dumitru Nicolae şi liderul PSD, deputatul Dan Nica. În acest weekend, Ciumacenco va avea o discuţie cu edilul urbei despre situaţia care persistă de atâta vreme la Muzical. Ce l-a determinat să reacţioneze acum? Scena teribilă la care a fost martor vinerea trecută.

Copii şi artişti, ţinuţi în frig

„Vineri, în jurul orei 18, terminasem programul şi eram în oraş, la masă, cu soţia şi copilul, când am fost sunat de unul din angajaţii Teatrului Muzical. Plângea efectiv la telefon! Spunea că nu mai suportă, că a ajuns în pragul disperării. Dl director a modificat programul de repetiţii, patru ore dimineaţa, patru seara. Era foarte frig în teatru, dar nici măcar acest lucru nu era o problemă, oamenii s-ar fi adaptat şi la aceste condiţii. Numai că foarte mulţi dintre artişti sunt oameni tineri şi au copii. Pentru că programul nu e constant, multe dintre artiste au venit cu copiii, iar dl director le-a interzis accesul în instituţie şi nu ştiau ce să facă. În zece minute am ajuns la teatru, unde erau 10-15 angajaţi, unii cu copii. I-am rugat frumos să meargă acasă şi le-am promis că nu se vor lua măsuri împotriva lor. Le-am spus că oamenii care fac cultură nu trebuie să stea în stradă, să aştepte să intre la serviciu şi cineva să nu-i lase. Între timp a coborât şi directorul Melinte care nu era într-o formă foarte bună. A dorit să vorbească cu mine, dar i-am explicat că nu avem ce discuta şi dacă chiar doreşte să vorbim, îl aştept la birou, luni, împreună cu cine vrea dânsul din conducerea Teatrului. Consider că nu putem colabora şi că tot ceea ce s-a întâmplat la Muzical este mult peste ceea ce poate suporta oricine. Din informaţiile pe care le am, dl Melinte a încercat să contacteze consilieri de la alte partide pentru a-şi asigura un sprijin în Consiliul Local. Azi, [n.r. ieri] e la Bucureşti ca să facă presiuni să rămână în funcţie. Eu voi propune să fie exclus din PSD. Nu e o luptă personală, îmi este ruşine faţă de angajaţii Teatrului Muzical şi îmi este ruşine că ani de zile a trebuit să tolerăm un astfel de comportament. Uneori te cutremuri să auzi poveştile care se întâmplă la Teatrul Muzical”, ne-a declarat Ciumacenco.

Începând cu ziarul nostru de luni vom iniţia un serial al poveştilor de coşmar petrecute la Muzical, situaţii pe care, de-a lungul timpului, le-am relatat, dar fără ca nimeni să ia vreo măsură. De această dată, primarul Dumitru Nicolae şi liderul Dan Nica vor trebui să ia taurul de coarne şi să facă ordine în partid şi la una dintre cele mai reprezentative instituţii de cultură ale oraşului – Teatrul Muzical „Nae Leonard”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

În genunchi pentru schimbarea lui Florin Melinte

Aşa cum am promis, de astăzi iniţiem un serial al poveştilor de coşmar petrecute la Teatrul Muzical “Nae Leonard”, situaţii care îl au ca protagonist pe directorul Florin Melinte. Nu sunt noi, de-a lungul timpului le-am relatat, dar fără ca autorităţile să ia vreo măsură. A trecut o săptămână de când viceprimarul PSD Nicuşor Ciumacenco a cerut demisia lui Florin Melinte, dar nici de această dată nu s-a întâmplat nimic. Abia revenit din Suedia, primarul Dumitru Nicolae ne-a declarat ieri că a găsit pe birou o cerere de concediu depusă de managerul Muzicalului: „Domnul Melinte spune că este bolnav şi a cerut concediul de odihnă pe care spune că nu şi l-a luat în ultimii trei ani, precizând că dacă nu sunt de acord îşi va lua concediu medical. O să verific dacă este aşa. Nu am ieşire, va trebui să iau o decizie până la finele lunii, pentru că nu vreau să mai aud că nu am rezolvat problema la Teatrul Muzical. Voi face o comisie care să ia la mână treburile economice de acolo. Da, ştiu că am mai promis asta, dar acum nu se mai poate! Să fie clar, nu mă voi sfii să dau afară pe toţi cei care ne fac şi ne-au făcut probleme. Nu am înlocuitor pentru el acolo, altfel îl schimbam de mult”, ne-a declarat primarul. Afirmaţia edilului vine la un an după ce 40 de artişti ai Muzicalului, printre care şi cunoscutul actor Paul Buţa, au căzut în genunchi în faţa întregului Consiliu Local spunând, prin vocea lui Ionuţ Negrişanu: „Vă rugăm în genunchi să ne salvaţi de teroarea instaurată în Teatrul Muzical de către această forţă malefică numită Florin Melinte”.

Dezvăluiri înfricoşătoare

Pe 23 noiembrie 2010, în numele colegilor săi prezenţi la şedinţa CL, Ionuţ Negrişanu a dat citire unei scrisori deschise prin care artiştii reclamau „comportamentul deviant al managerului, care-i jigneşte şi îi umileşte pe artişti”. Spusele lor stau şi acum mărturie consemnate, negru pe alb, în procesul verbal al şedinţei : „Ne adresăm domniilor voastre, un număr de 40 de oameni din Teatrul Muzical, solişti, corişti, balerini, instrumentişti, actori, personal tehnic, cu speranţa că, măcar în al 12-lea ceas, mai putem salva ceva dintr-o instituţie de cultură cu tradiţie, adusă în pragul distrugerii de către managerul acesteia, dl Florin Melinte. Ignoranţa şi ura faţă de adevăratele valori ale teatrului, faţă de oameni, până la urmă, a ajuns până acolo încât directorul refuza să elibereze o banală adeverinţă de salariat, cu ajutorul căreia angajaţii să beneficieze de concediu medical sau de ajutoare la căldură, drept prevăzut de lege. Dl. Melinte vine deseori în stare avansată de ebrietate în faţa colectivelor artistice, jignind, persiflând şi umilind artiştii, dând indicaţii penibile, confecţionează cuşti metalice în care să stea fumătorii, ca la grădina zoologica, încuie cu lacăte uşile toaletelor, deoarece crede că salariaţii fumează în aceste spatii. Vă rugăm, domnule Primar şi domnilor consilieri, în genunchi, să ne salvaţi de teroarea instaurată în Teatrul Muzical de către aceasta forţă malefică numită Melinte Florin”, a spus Ionuţ Negrişanu, moment în care cei 40 de artişti au îngenuncheat.

Viceprimarul Nicuşor Ciumacenco îşi aminteşte de acel moment ca fiind cel mai greu pe care l-a văzut: „E un lucru pe care sper ca viaţa să nu mi-l mai rezerve pe viitor. Aşa ceva nu e normal!”.

Ieşenii nu l-au primit

Vom continua şi mâine poveştile terifiante de la Teatrul Muzical, nu înainte de a vă spune că în primăvara acestui an Melinte a vrut să fie director la Opera din Iaşi. Potrivit presei ieşene concursul, care a constat în realizarea unui proiect de management pentru Opera ieşeană şi în susţinerea unui interviu a fost câştigat de Beatrice Rancea. Alături de celebra vedetă şi-a mai depus candidatura Florin Melinte, dar candidatura a fost respinsă întrucât, scrie presa din Iaşi, avea deja calitatea de manager al unei instituţii de cultură.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Autorităţile, surde şi mute la abuzurile reclamate

Continuăm serialul poveştilor de coşmar petrecute la Teatrul Muzical “Nae Leonard”, situaţii care îl au ca protagonist pe directorul Florin Melinte şi pe care le-am mai relatat, dar fără ca autorităţile să ia vreo măsură. La şedinţa Consiliului Local din luna septembrie a acestui an, râuri de acuzaţii au curs la adresa directorului Florin Melinte. Dumitru Adi Ciochină, tehnician scenă maşinist, le-a reclamat aleşilor lucruri care, petrecute în orice altă parte, ar fi impus anchete şi măsuri urgente, inclusiv suspendări din funcţie până la clarificarea problemelor reclamate. Plângerea tehnicianului de scenă a rămas doar trecută negru pe alb în procesul verbal al şedinţei, document pe care aleşii şi l-au însuşit. Atât.

Acuzaţii grave

Cităm din document „După un an de zile, continuă acest regim al terorii şi al abuzurilor. Suntem obligaţi să suportăm în cele mai importante momente stările de etilism avansat ale dlui manager. După ce face câteva tururi de forţă cu traiectorii incerte şi limbaj incoerent şi necontrolat, este grijuliu ajutat de cei din grupul său de amici să dispară convenabil, pentru a nu ieşi prea tare în evidenţă. Toţi salariaţii din compartimentul tehnic au îndeplinit în timp şi cu randament optim toate sarcinile generale şi individuale de serviciu, conform fişei postului. În luna iunie, anul acesta, dl. manager Florin Melinte, fiind în stare de chef, cu permisiunea domniei sale de a părăsi instituţia cu o oră mai devreme, cu acordul dumnealui, şi-a permis să rupă biletele de voie la toţi salariaţii teatrului, ameninţându-i cu desfacerea contractului de muncă şi cu ore nemotivate. Mai mult, în zilele de 24 şi 25 septembrie, au avut loc două spectacole importante de succes. După ce am fost lăudaţi ca tehnicul a fost la înălţime şi că ne-am făcut datoria extraordinar, ne-am trezit cu decizii de sancţiune, cu reducerea salariului de bază cu 10 la sută. Iată răsplata domniei sale! Florin Melinte, mai nou, anul acesta se crede Dumnezeu, că el este mason, cavaler de Malta, ne ameninţă că ne scoate organele şi se bate cu pumnii în piept ca el are toate partidele la picioare şi că la unele instituţii se face campanie electorală din patru în patru ani. Noi supravieţuim cu un salariu de mizerie, diminuat în mod abuziv în vreme ce sunt salariaţi care au două venituri, iau şi pensii şi salarii. Ni s-a eliberat cabina de scenă şi ne-a băgat într-un tub, în nişte condiţii insuportabile, invocând ca are inventar. Un abuz şi mai grav este în cărţile noastre de muncă pătate cu date eronate, cu câte 100 de zile nemotivate, zile de concediu fără plată inexistente. Adevărata artă, într-o instituţie de cultură, se face cu dragoste şi căldură sufletească. Permiteţi unor oameni care au obligaţia să vă stoarcă zâmbete şi lacrimi să se dezvolte în faţa domniilor voastre fără teamă, fără a trai veşnic cu psihoza generală ca există o persoană care distruge tot ce e deosebit în această profesie şi în aceasta instituţie. Toţi artiştii şi salariaţii ne-am dori să luaţi o decizie definitivă, pentru că nu mai suportăm această teroare”, a spus Dumitru Ciochină.

De atunci şi până marţea trecută, când viceprimarul PSD Nicuşor Ciumacenco a cerut public demisia lui Florin Melinte şi a anunţat că PSD i-a retras sprijinul politic, nu s-a întâmplat nimic concret.

Vom continua serialul nostru şi mâine, cu un interviu acordat de artistul Paul Buţa, cel care şi-a simţit sufletul ţăndări atunci când n-a mai putut să îndure şi a părăsit scena Teatrul Muzical şi publicul pe care îl iubeşte cu toată inima.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Directorul Florin Melinte – „un distrugător de vise”

Nimic nu poate fi mai dureros pentru un artist decât să se despartă de scenă şi de publicul pe care îl adoră. După 18 ani de activitate în Teatrul Muzical „Nae Leonard”, când ar fi trebuit să-şi celebreze majoratul artistic, actorul Paul Buţa a demisionat. De ce? Nici măcar salariul de 148 de lei cât a luat din cei 2.000 de lei cât i se cuveneau de drept, nici umilinţa, nici faptul că se simţea sechestrat într-o cabină de teatru, nici interdicţiile de a juca sau excluderile din spectacolele în care a făcut roluri de succes – toate din ordinul directorului Florin Melinte - nu l-au făcut să renunţe. A făcut-o pentru că vrea să-şi vadă copiii mari şi realizaţi şi s-a temut ca supărările să nu-l bage în mormânt. Despre toate acestea ne-a povestit într-un interviu:

- Ce a însemnat şi ce înseamnă pentru actorul Paul Buţa Teatrul Muzical „Nae Leonard”?

- Poate cea mai mare dezamăgire a vieţii mele am trăit-o în ultimul an la Muzical. Şi nu vă închipuiţi cum mi-am dorit să fiu actor când stăteam în Rai, satul meu, cu glodul până la genunchi şi mă rădeam la şcoală cu cuţitele de lemn, ca să intru în clasă. Am ajuns pe scenă în urma a 19 medalii de aur obţinute la tot atâtea festivaluri de umor în ţară. În jurii nu erau mama, unchiul sau diverse pile! Mă mândresc cu diplome semnate de Radu Beligan sau de Draga Olteanu, cu Premiul „Alexandru Giugaru”. M-am încăpăţânat ca venind la Galaţi să se vorbească de Revista din Galaţi cum se vorbea de Teatrul „Fantasio” din Constanţa. M-am angajat la Muzical în octombrie 1993, iar în noiembrie primeam Premiul pentru cea mai bună interpretare la Festivalul Concurs al Estradelor din România în 1993. După doi ani, am obţinut Premiul pentru cel mai bun actor din teatrele de revistă din România. Realizatoarea de televiziune Corina Voicu i-a chemat pe câştigători să intre în programul de Revelion la Antena 1. Pe mine, dl Melinte nu m-a lăsat să mă duc. Nu m-a lăsat nici în emisiunea specială cu câştigătorii concursului. În ziua în care am luat premiu, dl Melinte îmi făcea referat că întârziasem trei secunde - după părerea dumnealui - să intru în scenă. Juriul nu le simţise! Dl Melinte, un distrugător de vise! Pentru mine au venit să monteze piese la Galaţi Constantin Dinischiotu şi Aurel Manolache. Acesta a montat „Săracu’ Gică” pentru că a spus că aici e nebunul care ştie ce are de făcut în acest spectacol. Eu eram nebunul. Spectacolul „Săracu’ Gică” a avut premiera în ziua în care mi-am înmormântat mama. La 12 o puneam în pământ şi la 18 eram pe scenă. Colegii au vrut să suspende premiera şi am spus nu, dacă vreţi să îmi faceţi o bucurie, lăsaţi-mă să joc! Mai întâi mi s-au dat roluri mici. În spectacolul „Se întorc românii acasă” eram un moşulică, nu aveam mai mult de opt replici, dar am reuşit să-l fac rolul principal! Pe urmă am ajuns ca din toate spectacolele să fiu înlocuit de membri din cor, de orice altceva în afară de actori. Ştiam că nu e vina lor!

- De ce aţi fost scos din spectacole?

- Mi s-a reproşat că vorbesc moldoveneşte. Dar când s-a pus „Amintirile lui Nică” nu m-au distribuit în rolul povestitorul - deşi cred că nu există un om în Galaţi care să povestească Creangă aşa cum o fac eu - dar nu m-au pus să joc nici măcar rolul Pupezei, poate aia nu mai cânta moldoveneşte! Mi-am dorit să joc Chiriţa şi chiar am început să scriu scenariul. La nici un an s-a montat o „Chiriţă” regizată de dl Melinte. Nici măcar nu am fost distribuit, nici măcar în rol de slujnică! Şi mi-a rămas pe suflet. Au fost doar ambiţii personale ale dlui Melinte, nu faptul că ştie să aprecieze valoarea unui om!

- De ce nu mai sunteţi în teatru?

- În ultimul an de zile, dl Melinte m-a sechestrat în teatru. Eram trecut separat pe avizier de la 10 la 18 repetiţie la cabina 3, fără vreun regizor, fără coleg de scenă, să repet singur. Nu mi se spunea ce sau de ce, trebuia să stau închis în cabină! Ştiu că pare de necrezut! Doamne, cât nu mi-aş fi dorit să stau în cabina aia 10 ore, 24 de ore, dar să fiu cu colegi mei şi să repet la un spectacol! Să fi jucat! Când se jucau spectacole la final de săptămână eram înlocuit fără vreo explicaţie. Mi-am dat demisia în octombrie, când nu am mai putut! Începuse stagiunea şi urma să participăm la Festivalul de la Brăila, cu spectacolul „Se întorc românii acasă”. Am repetat două săptămâni şi cu trei zile înainte de spectacol am fost înlocuit.

- Ce v-a determinat să părăsiţi teatrul?

- M-am lăsat de teatru când au început să-mi dea lecţii de viaţă copiii. Băiatul meu cel mic mi-a spus că vrea să dea la Academia de Marină, la Constanţa, că asta este pasiunea lui. A depus săptămâna trecută jurământul. Ce bucurie mai mare poţi să ai pe faţa pământului decât să-ţi vezi copiii realizaţi? Merita să merg la teatru în fiecare zi şi să cadă Cerul pe mine, să mă trezesc într-o noapte că îmi plesneşte vreo „ţevuşoară” la cap şi rămân legumă toată viaţa sau mă bagă în pământ să nu-mi văd copiii?!

- V-aţi întoarce pe scenă?

- Oricând! E bucuria mea! Acolo sunt eu!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

“Nu s-a întâmpat în analele teatrelor din lume aşa ceva!”

Continuăm serialul poveştilor de coşmar petrecute la Teatrul Muzical “Nae Leonard”, situaţii care îl au ca protagonist pe directorul demisionar Florin Melinte. Chiar dacă managerul şi-a dat demisia asta nu înseamnă că lucrurile întâmplate pot fi şterse cu buretele. Luminiţa Panaitopol este unul dintre numele mari ale scenei gălăţene care a fost silită să plece din teatru când n-a mai suportat să fie umilită.

Pe lângă cei 21 de ani de activitate artistică pe care ar fi trebuit să îi împlinească anul acesta, pe actriţa Luminiţa Panaitopol o leagă de Muzicalul gălăţean tradiţia de familie: pe această scenă au jucat părinţii ei. „Am copilărit cu Maria Tănase, cu Fărâmiţă Lambru, pe când părinţii mei erau în Bucureşti. Părinţii mei au plecat din Bucureşti la Galaţi când s-a înfiinţat Revista şi eu le-am urmat tradiţia. Ca toţi ceilalţi colegi din Secţia de Revistă nu am studii superioare pentru că nu exista şi nu există facultate de acest gen în România, iar facultăţile care se fac acum - intri pe uşă cu banii şi ieşi prin spate cu diploma de actor – le accept în orice branşă, dar nu în cea de artist! Când s-au înfiinţat facultăţile de artă dl Melinte special punea programul de aşa manieră să nu poată ajunge oamenii la cursuri. După care ne reproşa că de ce nu avem studii superioare.

Acum îmi spuneţi să fac studii superioare când mai am cinci ani până la pensie? I-am explicat că din toată vechea gardă - Alexandru Jula, Ionel Miron, Tedi Munteanu - singurul care avea studii superioare era tatăl meu George Panaitopol! Dl Melinte n-a făcut decât să ne pună piedici!”, spune cu tristeţe Luminiţa Panaitopol.

Sancţiuni absurde

Luminiţa Panaitopol are motive teribile să nu uite spectacolul „Se întorc românii acasă”, în care nu numai că a jucat, a şi scris o parte din el. Florin Melinte i-a tras cortina în timpul reprezentaţiei: „Aveam o tijă la mână în urma unei căzături. Nu mi-am scos tija pentru că tot mă ţineam: stai că mai am un spectacol, stai că e premieră. Începuseră să-mi iasă şuruburile din oase şi am zis că trebuie să mă duc. Sunt o tipă curajoasă, nu mă sperii din nimic. Am făcut operaţia, dar mi-am întrerupt concediul medical pentru că urma o premieră, erau spectacole vândute. Le-am spus că nu am cum să joc cu rochia iniţială. Inclusiv dl Melinte mă asigurase că nu e nicio problemă. După două zile la spectacol vine şi trage cortina peste noi! Nu s-a întâmpat în analele teatrelor din lume, nu din România, aşa ceva! Mi-a făcut referat ca să-mi ia zece la sută din salariu pe trei luni. L-am dat în judecată, am câştigat procesul şi de atunci am devenit duşmani! Dădea uşa de perete, noi nu aveam dreptul de replică, la opinie, numai ce decidea dânsul era bine! «E teatrul meu!», aşa spunea şi bineînţeles că îi spuneam: «Nu e teatrul dumneavoastră dl director, teatrul este al nostru, că dacă noi n-am fi artişti pe scena aceea n-aţi avea ce manageria!». Dacă cineva avea coloană vertebrală trebuia să scape de el”, spune actriţa.

„Atmosfera era groaznică”

Luminiţa Panaitopol a părăsit scena la începutul acestui an: „Puteam să mă ambiţionez să rămân pentru că, legal, nu mă putea da afară că mai aveam mai puţin de trei ani până la pensie, dar am preferat să plec de bună voie pentru că atmosfera creată era groaznică! Era imposibil să mai suporţi. Noi, la Revistă, nu am avut niciodată sufleur până să vină cântăreţi de operă şi operetă să ne înlocuiască pe noi artişii. Noi repetam şi veneau să joace cei din cor! Nu uitaţi însă că din Teatrul din Galaţi au plecat cei mai mari solişti de operă şi operetă din România, au plecat Doru Octavian Dumitru, Romică Ţociu, Cornel Palade. Muzicalul a avut o firmă şi e păcat să fie mânjită de o mână de oameni neaveniţi, care nu au ce căuta în postura de artist! Dl Melinte a mai dispărut odată din peisaj şi a fost înlocuit de dna Sava şi apoi a revenit în forţă şi ne-a tăiat în carne vie”, a spus cu tristeţe Luminiţa Panaitopol.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Verdictul justiţiei: Florin Melinte - management neperformant

Continuăm serialul poveştilor de coşmar petrecute la Teatrul Muzical “Nae Leonard”, situaţii care îl au ca protagonist pe directorul Florin Melinte. Chiar dacă managerul şi-a dat demisia, asta nu înseamnă că lucrurile întâmplate pot fi şterse cu buretele. De-a lungul deceniului în care Melinte a stat la cârma Muzicalului, nu doar artiştii, tehnicienii de scenă sau maşiniştii s-au plâns de abuzurile şi umilinţele la care au fost supuşi. Inclusiv instanţele judecătoreşti au constatat că situaţia de la Muzical este departe de a fi normală şi cu atât mai puţin specifică unei instituţii de cultură! Şi nu e vorba doar despre judecătorii din Galaţi, ci şi de cei din Bucureşti, care au apreciat că Florin Melinte nu are ce căuta la conducerea Teatrului Muzical!

Ironii în robă judecătorească

Dispoziţia din aprilie 2006 prin care primarul Dumitru Nicolae i-a prelungit contractul de management lui Florin Melinte a fost anulată de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti. Cu această ocazie, ambele instanţe nu au putut trece cu vederea faptele manageriale ale directorului Muzicalului.

în decizia pronunţată în 2008, Curtea de Apel Bucureşti a vorbit despre „performanţele” manageriale ale lui Florin Melinte, folosind în mod ironic ghilimelele. Mult mai critic a fost Tribunalul Bucureşti care, în hotărârea pronunţată, constată că „deficienţele în modul de utilizare a resurselor financiare sunt majore, sugerează necunoaşterea reglementărilor privind achiziţiile publice, încheierea şi executarea contractelor de prestaţii artistice, executarea contractelor individuale de muncă, precum şi modul de înregistrare a operaţiunilor şi documentelor în evidenţele financiar contabile, reprezentând indicii ale unui management defectuos”. Şi continuă în aceeaşi notă afirmând că „există numeroase cazuri în care Melinte a dispus abuziv măsuri sancţionatorii, constând fie în desfacerea contractelor de muncă ale diverşilor salariaţi ai teatrului, fie în diminuarea drepturilor salariale pe diferite perioade de timp, deciziile fiind ulterior anulate de instanţele judecătoreşti, dispunându-se totodată reintegrarea salariaţilor şi plata retroactivă a drepturilor salariale de care aceştia au fost privaţi”. Instanţa bucureşteană mai reţine că „toate situaţiile relevă managementul defectuos în privinţa resurselor umane, necunoaşterea sau greşita aplicare a Codului Muncii, măsurile dispuse de acesta prejudiciind inclusiv patrimonial teatrul, acesta fiind obligat şi la plata dobânzilor aferente salariilor neplătite la timp, precum şi la cheltuieli de judecată”.

Revanşa în justiţie

Tribunalul Bucureşti enumeră alte hotărâri judecătoreşti prin care salariaţii şi-au luat revanşa împotriva managerului. Astfel, în 2005, prin sentinţă civilă, Teatrul a trebuit să plătească Sindicatului Liber Teatrul Muzical „Nae Leonard” diurnele aferente deplasărilor în turnee în Austria, Germania şi Italia în august 2003. De asemenea, prin sentinţă civilă, Tribunalul Galaţi a dispus anularea deciziei de diminuare a drepturilor salariale ale actriţei Luminiţa Panaitopol şi restituirea salariilor reţinute şi plata cheltuielilor de judecată. Tot tribunalul a dispus anularea deciziilor prin care lui Adrian Dumitraşcu i s-a desfăcut contractul de muncă, restituirea salariilor reţinute, plata cheltuielor de judecată, şi, un an mai târziu, anularea deciziei de sancţionare disciplinară a aceluiaşi salariat. Tot Tribunalul Galaţi a dispus anularea celor trei decizii consecutive de desfacere a contractului de muncă al salariatei Lucia Frânculescu şi restituirea salariilor reţinute, plus plata cheltuielilor de judecată.

Vom continua serialul în speranţa că, povestind toate aceste grozăvii, ele nu se vor mai repeta vreodată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Daca tot au constatat, prin hotarare judecatoreasca, faptul ca nu a fost in stare sa managerieze teatrul si mai mult, a tinut evidenta si a cheltuit banii statului in interes aiurea sau (sigur) in interes propriu, de ce nu se autosesizeaza DNA-ul sa-l ia putin la racoare?? Nu de alta, dar daca era vorba de oricare alta firma privata care nu apuca sa-si mai plateasca darile la stat, imediat iti sarea parchetul si te plimbai de mama focului luni de zile..

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.