Jump to content

Ţeapă de miliarde dată AJOFM


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Ţeapă de miliarde dată AJOFM

* Un dosar în care, în 2002, a fost implicată întreaga conducerea a AJOFM Galaţi nu şi-a găsit finalitatea nici acum

Un proiect de aproape 56 de miliarde de lei vechi, derulat în 2002 prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, rămâne în actualitate printr-un dosar penal care nici astăzi nu şi-a găsit finalitatea în Tribunal. Aici sunt de audiat 179 de martori, unii dintre ei trecând deja pragul instanţei. Printre aceştia se numără nume sonore precum Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan, Elena Pălimaru, care de-a lungul anchetei au fost cercetate penal, dar singurul trimis în judecată este Mihăiţă Oţelea. Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Poliţia, Parchetul Tribunalului, toate aceste structuri au avut pe masa de lucru cazul, iar din 2008 dosarul se află la Tribunal, fără ca, la acest moment, să existe vreun semn că s-ar apropia de final. Prejudiciul de care se vorbeşte în rechizitoriu se ridică la aproape 11 miliarde de lei vechi, iar partea ţepuită este AJOFM Galaţi.

Expertiză cerută de procurori, respinsă de judecători

Poate că dosarul nu ne-ar fi atras atenţia dacă avocaţii, în disputele lor juridice, nu ar fi făcut referire la inexistenţa unui prejudiciu. Ei au mers pe ideea că numai puterea politică actuală, care a schimbat conducerea instituţiei, ar fi văzut ceva ce nu există. La ultimul termen de judecată, Parchetul a cerut să se facă o nouă expertiză, pentru a se lămuri lucrurile, magistratul însă a respins solicitarea. Printre acuzaţiile care i se aduc lui Mihăiţă Oţelea se numără: înşelăciune în formă continuată, fals în înscrisuri, fals în declaraţii, iar calitatea în care le-a comis este cea de reprezentant al societăţii Social Trade SRL, unde administrator era soţia sa, Ramona Oţelea.

Un proiect „bun” a adus prejudicii de peste 10 miliarde de lei vechi

Societatea, împreună cu AJOFM, a derulat un proiect, demarat pe 1 noiembrie 2002, având la bază un contract. Valoarea acestuia era de 55.911.554.400 de lei vechi, iar scopul declarat era informarea, consilierea profesională şi medierea muncii. Programul venea în perioada în care Combinatul şi ICMRSG-ul făceau disponibilizări. Trebuie spus şi că AJOFM Galaţi a depăşit criteriul de performanţă referitor la numărul de persoane care au fost angajate ca urmare a acestei consilieri făcute de Social Trade. Lucru recunoscut într-o declaraţie dată la Tribunal de către Carmen Tofan, care la acel moment era prinsă în structura de conducere a AJOFM. Mai trebuie spus şi faptul că toată „afacerea” a picat în momentul în care pe fir au început să intre anchetatorii. AJOFM şi-a socotit prejudiciul prin două contracte şi un act adiţional, prin care i s-ar fi suflat suma de 10.656.984.600 de lei.

Cum s-a stricat totul!

Chiar dacă „afacerea” a picat la finele lui 2002, abia în decembrie 2003, cei de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi stabilesc faptul că transportul, chiria, consumabilele şi cheltuielile de personal au fost dovedite de Social Trade cu documente justificative false. Dosarul trece apoi prin mâna mai multor poliţişti şi procurori, asta şi pentru că Mihăiţă Oţelea face o declaraţie prin care implică întreaga conducere a AJOFM, care trimite dosarul la Anticorupţie. După un lung periplu, cazul ajunge în 2008 la instanţă, cu un singur inculpat.

Declaraţia lui Oţelea

Omul le-a spus procurorilor că înainte de proiectul din noiembrie 2002, care a adus prejudiciul de peste 10 miliarde de lei vechi, în vara lui 2002 a mai derulat unul. El a precizat că în ambele proiecte a avut acelaşi comportament, dar a spus mai multe despre primul. De precizat este că anchetatorii au avut poziţii diferite, unii au considerat că toţi ar fi trebuit să trimişi în judecată, PNA-ul de atunci „a decretat” că fără alte probe, simplele vorbe nu-s de ajuns. Oţelea a susţinut că în iulie 2002 a fost abordat de angajaţii AJOFM din Biroul de măsuri active, care i-ar fi explicat că există fonduri financiare alocate, ce trebuie cheltuite până la finalul anului. I s-ar fi cerut să facă un proiect al cărui scop să fie informarea, consilierea şi medierea profesională a persoanelor defavorizate din mediul rural, aflate în căutarea unui loc de muncă. După cum se arată şi în dosar, contractarea unor astfel de servicii era condiţionată de acreditarea societăţii lui Oţelea în acest sens. Pe 8 iulie primeşte de la Manon Cristoloveanu, şeful Agenţiei, acreditările necesare. Apoi, mai arată el, proiectul ar fi beneficiat de indicaţiile Iuliei Ciobotaru, Mihaelei Ioan şi Elenei Pălimaru, angajate ale AJOFM şi asta „pentru ca ofertele sale să fie cele mai avantajoase”. De la Iulia Ciobotaru şi Mihaela Ioan a aflat data limită a depunerii ofertelor şi cea a selecţiei – 22 iulie 2002, iar din comisia de evaluare au făcut parte: Carmen Tofan, Elena Pălimaru, Iulia Ciobotaru şi Mihaela Ioan.

Singurul participant, singurul câştigător

La selecţie au participat două societăţi, Social Trade şi Spectra 21 Art SRL. Ambele au fost respinse, prima pentru că nu ar fi depus oferta financiară, cealaltă pentru că nu era acreditată. Lui Oţelea i se spune că va avea loc o a doua selecţie. Pe 14 august 2002, acest lucru s-a întâmplat, iar la licitaţie a participat doar Social Trade, care a şi câştigat, încălcându-se astfel OUG 60 din 2001, care spune că instituţia publică trebuie să repete licitaţia dacă numărul celor care au depus oferte este mai mic de doi. Odată selecţia câştigată pe 14 august, se trece în aceeaşi zi la încheierea contractelor dintre AJOFM Galaţi şi Social Trade pentru 600 de persoane din Corni, Cuca, Fârţăneşti, Movileni, Scânteieşti, Tuluceşti şi oraşul Târgu Bujor.

„Cheltuielile” cu mita ar fi trecut de 70.000 de euro

La urmărirea penală, Oţelea a mai arătat că pentru sprijinul acordat firmei ca să obţină proiectul i-ar fi dat lui Manon Cristoloveanu bani şi bijuterii în valoare de 50.000 de euro, aceasta beneficiind gratuit de bilete de cazare la Hotelul „Orizont” din Predeal. Carmen Tofan ar fi primit bijuterii din aur şi argint în valoare de 8.000 – 9.000 de euro; Elena Pălimaru – 8.000 de euro, Mihaela Ioan – 3.000 de euro, Iulia Ciobotaru – 1.000 de euro. Pentru a fi susţinut în derularea primului contract, primarii, viceprimari, secretarii, chiar referenţii sociali din 12 comune plus Târgu Bujor i-ar fi pretins şi le-ar fi dat sume de bani cuprinse între un milion şi cinci milioane de lei vechi.

Despre al doilea proiect „anchetat”, date sărace

După ce trece acest proiect cu bine, arată Oţelea, a fost contactat de Cristoloveanu, Tofan şi Mihaela Ioan, care i-au spus că au fost alocate fonduri mari pentru un alt proiect cu acelaşi obiect şi aceeaşi destinaţie. El a susţinut în declaraţia sa că la fel ca şi la primul, ofertele tehnice şi financiare au fost realizate de Ioan, Tofan şi Pălimaru. La 1 noiembrie 2002, s-au încheiat contractele de prestări servicii pentru medierea a 17.500 de persoane, iar cheltuielile urmau să fie decontate de AJOFM Galaţi pe bază de documente justificative. Oţelea a declarat că şi la al doilea proiect ar fi mituit funcţionari din 19 primării, fără să spună concret cât şi cui a dat, dar miza ar fi fost sprijinul instituţiilor în realizarea documentaţiei: liste de persoane, dosare individuale, emiterea de autorizaţii, etc.

NUP-urile şi declinările ca o spălare pe mâini

Toţi cei nominalizaţi au negat că ar fi primit ceva. Manon Cristoloveanu a recunoscut că în 2003 i-a cununat pe: soţii Oţelea la Predeal, ambele familii fiind cazate la hotelul „Orizont”, plata făcând-o Oţelea, dar banii i-au fost restituiţi ulterior de către familia Cristoloveanu. Fosta şefă a AJOFM le-a declarat anchetatorilor că nu a avut nicio legătură cu derularea contractelor. Cei de la PNA au dat NUP (neînceperea urmăririi penale, n.a.) pentru toţi, dar au trimis dosarul la Parchetul Tribunalului. „Din materialul probator rezultă că fără încălcarea atribuţiilor de serviciu a angajaţilor AJOFM, Social Trade nu ar fi putut încheia şi derula cele două contracte care au dus la prejudiciul de 10.267.398.379 de lei”, se arată în Ordonanţa de declinare a celor de la PNA. Dosarul a mai fost şi pe la DIICOT Bucureşti, dar în martie 2005 a ajuns la Parchetul Tribunalului, iar pe 7 decembrie 2007, poliţiştii de la Serviciul Investigare Fraude îl finalizează cu propunere de trimitere în judecată pentru întreaga echipă de la AJOFM Galaţi, dar şi pentru Oţelea. Pe 26 martie 2008, dosarul pleacă de la Parchetul Tribunalului şi ajunge în instanţă cu un singur trimis în judecată – Mihăiţă Oţelea. Cu toate acestea, nici după nouă ani de zile (şase la anchetatori, trei la judecători) dosarul nu are o finalitate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Sentinţă în Dosarul AJOFM

* O ţeapă de 10 miliarde de lei dată AJOFM-ului a trecut în al zecelea an de când stă pe masa procurorilor şi judecătorilor. Soluţia Tribunalului mai are două căi de atac

Prescripţie pentru fals în declaraţii şi pentru fals în înscrisuri dar patru ani şi jumătate de puşcărie pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, precum şi obligaţia de a achita către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) puţin peste zece miliarde de lei împreună cu Social Trade SRL Galaţi. Aceasta este sentinţa dată de magistraţii Tribunalului pentru Mihăiţă Oţelea, trimis în judecată pentru paguba pe care a făcut-o AJOFM-ului printr-un proiect destinat şomerilor.

Dosarul a intrat în al zecelea an de când se mişcă pe mesele procurorilor şi judecătorilor şi nu trebuie uitat că sentinţa nu este definitivă, având calea apelului, dar şi a recursului. Reamintim că societatea împreună cu AJOFM-ul a demarat în noiembrie 2002, un proiect care avea la bază un contract între cele două părţi care deciseseră să colaboreze. Valoarea proiectului era de aproape 56 de miliarde de lei, iar scopul - acela de a-i informa, consilia şi angaja pe şomeri. Programul venea în perioada în care Combinatul şi ICMRSG-ul făceau disponibilizări.

Sume astronomice

Ulterior, cei de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi au stabilit că Social Trade a folosit documente false pentru a-şi justifica banii cheltuiţi pe alte lucruri. Astfel, în categoria documentelor false intră cele prin care s-a justificat plata chiriei, a consumabilelor, a transportului. 4,6 miliarde cheltuieli cu transportul, 2,7 miliarde, consumabilele, jumătate de miliard pentru chirie sunt estimări făcute de Oţelea, găsite de anchetatori şi puse la dosar. Cazul a trecut prin mâna mai multor poliţişti şi procurori, prin diverse structuri: Parchetul, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi fostul Parchet Naţional Anticorupţie (PNA). Şase ani de zile a durat această plimbare pe la diverşi poliţişti şi procurori şi, probabil că acest lucru a fost cauzat şi de afirmaţiile făcute de Oţelea în timpul urmăririi penale. Acesta a acuzat întreaga conducere a AJOFM. În schimbul proiectelor pe care i le-au oferit a fost nevoit să dea mită în bijuterii şi bani de peste 70.000 de euro. Învinuirile au fost aruncate asupra lui Manon Cristoloveanu, pe atunci şef Agenţiei, dar şi naşă de cununie a inculpatului, asupra lui Carmen Tofan, Iuliei Ciobotaru, Mihaelei Ioan şi Elenei Pălimaru, toate angajate ale AJOFM. De asemenea, acuzaţiile s-au dus şi spre funcţionarii din 19 primării, dar fără nume şi sume, miza fiind sprijinul instituţiilor în realizarea documentaţiei: liste de persoane, dosare individuale, emiterea de autorizaţii, etc. Nu trebuie uitat că potrivit contractului dintre AJOFM şi Social Trade urmau să fie luaţi ca şi cursanţi 17.500 de indivizi.

Şase ani de cercetări, aproape patru de judecată

Toţi cei nominalizaţi au negat că ar fi primit ceva, însă modul în care anchetatorii au tratat acest caz nu trebuie lăsat deoparte. „Din materialul probator rezultă că fără încălcarea atribuţiilor de serviciu a angajaţilor AJOFM, Social Trade nu ar fi putut încheia şi derula cele două contracte care au dus la prejudiciul de 10.267.398.379 de lei”, se arată în Ordonanţa de declinare a celor de la PNA. Dosarul a trecut şi pe la DIICOT Bucureşti, dar în martie 2005 a ajuns la Parchetul Tribunalului, iar pe 7 decembrie 2007, poliţiştii de la Serviciul Investigare Fraude îl finalizează cu propunere de trimitere în judecată pentru întreaga echipă de la AJOFM Galaţi, dar şi pentru Oţelea. Pe 26 martie 2008, dosarul pleacă de la Parchetul Tribunalului şi ajunge în instanţă cu un singur trimis în judecată – Mihăiţă Oţelea. De atunci şi până acum, dosarul a stat la o singură instanţă, în aşa fel încât pentru două dintre acuzaţii a intervenit prescripţia. Până la momentul în care justiţia nu-şi va spune ultimul cuvânt, adică până la decizia Înaltei Curţi, Mihăiţă Oţelea va rămâne în libertate. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte achitarea prejudiciului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

A dat o ţeapă de 10 miliarde iar acum contestă pedeapsa

Mihăiţă Oţelea, acuzat că ar fi dat o ţeapă de zece miliarde de lei vechi Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, a atacat decizia prin care Tribunalul l-a condamnat la patru ani şi jumătate, pentru înşelăciunea comisă în urmă cu zece ani. Până acum s-au derulat două termene de judecată la Curtea de Apel, fără să se fi întâmplat ceva, următoarea întâlnire fiind programată pentru septembrie.

Cercetarea penală a trecut prin mâinile tuturor structurilor posibile, începând cu parchetele simple, poliţie, continuând cu procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie, trecând şi pe la cei de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Condamnatul de acum a declarat că proiectele le-ar fi câştigat cu ajutorul conducerii din 2002 a AJOFM, către care ar fi plecat bijuterii din aur şi argint, dar şi sume de bani, toate depăşind 70.000 de euro. Cercetarea penală a trecut astfel şi peste Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan, Elena Pălimaru, şefe pe atunci ale instituţiei, dar singurul care a ajuns în instanţă a fost Oţelea. El a contractat proiectele în numele societăţii Social Trade, condusă pe atunci de soţia lui. Unul dintre proiecte a avut o valoare de aproape 56 de miliarde de lei vechi, la nivelul lui 2002. Abia în 2008, dosarul a ajuns în ograda Tribunalului, care a dat o primă soluţie abia anul acesta, în ianuarie. Au fost audiaţi nu mai puţin de 179 de martori, cele trei foste şefe, dar şi primari sau ex-edili ai comunelor gălăţene implicate în proiectele de acum un deceniu. Dosarul a avut nevoie de patru luni ca să ajungă la Curtea de Apel, procesul începând în iunie, foarte aproape de vacanţa judecătorească.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Dosarul încă nefinalizat al unei înşelăciuni. AJOFM Galaţi aşteaptă un milion de lei de peste un deceniu

Comisă în urmă cu mai bine de un deceniu în dauna Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, o înşelăciune de un million de lei nu şi-a găsit nici acum finalul. Singurul condamnat de două instanţe este Mihăiţă Oţelea, deşi dosarul abundă în nume sonore, fiind audiaţi aproape 200 de martori. Oţelea s-a ales cu patru ani şi jumătate de puşcărie atât din partea Tribunalului, cât şi a Curţii de Apel, iar acum a ajuns la Înalta Curte, dar este în stare de libertate, pentru că această ultimă instanţă va decide dacă-l va condamna cu suspendare sau va menţine decizia judecătorilor gălăţeni. Aici procesul va continua pe 12 septembrie.
Un alt amănunt interesant este faptul că ancheta a fost făcută de toate structurile posibile, care după un timp au trimis cauza spre alţi procurori, până când a ajuns la Parchetul Tribunalului, care l-a soluţionat şi l-a trimis instanţei de judecată cu un singur inculpat. Parchetele simple, fostul Parchet Naţional Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), dar şi Poliţia au făcut audieri peste audieri, pentru ca dosarul să ajungă într-un final la instanţă.
Condamnatul de acum a dat declaraţii la urmărirea penală care a implicat toată conducerea de atunci a AJOFM: Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan, Elena Pălimaru, ale căror declaraţii se şi află la dosar. El a susţinut că proiectele le-a câştigat cu ajutorul directoarelor, către care ar fi plecat bijuterii din aur şi argint, dar şi sume de bani, toate depăşind 70.000 de euro. De altfel, cercetarea penală nu le-a ocolit pe cele trei, dar singurul care a ajuns în instanţă a fost Mihăiţă Oţelea. El a contractat câteva proiecte în numele societăţii Social Trade, condusă pe atunci de soţia lui. Unul dintre proiecte a avut o valoare de aproape 56 de miliarde de lei (vechi), la nivelul lui 2002.
În 2008, cazul a ajuns la Tribunal fiind audiaţi nu mai puţin de 179 de martori, cele trei foste directoare, dar şi foşti primari ai comunelor gălăţene implicate în proiectele AJOFM de acum zece ani. Trebuie remarcat că deşi înşelăciunea a fost comisă la începutul anilor 2000, paguba de 1.065.698,46 de lei a rămas în continuare o sumă frumoasă care trebuie recuperată într-un fel sau altul. De altfel, potrivit Tribunalului şi Curţii de Apel Galaţi, cel care trebuie să o achite este Oţelea, împreună cu societatea care a contractat proiectele.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

După aproape 12 ani de cercetări şi judecată, ţeapa de la AJOFM Galaţi trebuie achitată de Oţelea

Mihăiţă Oţelea, singurul inculpat pentru o ţeapă de un milion de lei, dată Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, în urmă cu 12 ani, s-a ales cu o condamnare cu suspendare. Decizia Înaltei Curţi este definitivă şi pune capăt unei poveşti peste care s-a aşternut deja mai bine de un deceniu.
Dosarul acestei înşelăciuni a trecut prin trei instanţe: Tribunalul, Curtea de Apel şi Curtea Supremă. În plus, în faza de urmărire penală, cazul a trecut pe la toate unităţile de parchet, inclusiv fostul Parchet Naţional Anticorupţie, devenit între timp Direcţia Naţională Anticorupţie, şi DIICOT.
Judecătorii gălăţeni ai primelor două instanţe l-au condamnat pe Oţelea la patru ani şi jumătate de închisoare cu executare şi l-au obligat să achite AJOFM Galaţi suma de 1.065.698,46 de lei. Înalta Curte a fost mai puţin dură în ceea ce priveşte modalitatea de executare a condamnării, dându-i patru ani cu suspendare. Termenul de încercare este de opt ani, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, comiterea oricărei alte fapte penale îl poate duce automat după gratii. Dacă în privinţa închisorii, instanţa supremă a fost blândă, nu la fel s-a dovedit şi vizavi de prejudiciu, care trebuie achitat de cel găsit vinovat, în solidar cu firma prin care a derulat proiectele prin care a fost ţepuită AJOFM.

S-a ales cu opt ani de supraveghere

Luna trecută, Oţelea a făcut o cerere de suspendare a procesului său penal, pe motive medicale. Magistraţii i-au respins cererea, iar acum i-au dat şi hotărârea definitivă, care pune capăt acestui dosar penal.
Înşelăciunea de un million de lei a apărut printre dosarele penale în anul 2002, dar a fost iniţiată în 2001, pe fondul disponibilizărilor care se făceau în oraş. Oţelea a fost acuzat că a iniţiat, împreună cu AJOFM Galaţi, proiecte menite să-i consilieze pe cei din mediul rural care căutau un loc de muncă, dar că banii nu i-ar fi folosit în acest scop şi că astfel ar fi reuşit să cauzeze instituţiei publice o gaură de un million de lei.
Dosarul nu a avut un parcurs lin şi, din cauza acuzaţiilor aduse unor persoane din conducerea AJOFM, a ajuns pe masa unor structuri abilitate să le cerceteze, respectiv, fostul PNA. Oţelea a făcut o declaraţie, rămasă la dosar, prin care le-a explicat poliţiştilor că nu ar fi fost singur în această „combinaţie” cu iz penal. Varianta sa a fost că în aceste proiecte ar fi fost implicată întreaga conducere a AJOFM. De altfel, directorii de atunci - Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan şi Elena Pălimaru - au ajuns în faţa anchetatorilor, şi, ulterior, a magistraţilor, pentru a da declaraţii prin care au dezminţit acuzaţiile lui Oţelea.

Oţelea a susţinut că proiectele le-ar fi câştigat cu ajutor

Mihăiţă Oţelea a spus că proiectele le-a câştigat cu ajutorul directoarelor, cărora le-ar fi dat în schimb bijuterii din aur şi argint, dar şi bani, circa 70.000 de euro. El a susţinut că, în iulie 2002, a fost contactat de angajaţii AJOFM din cadrul Biroului de Măsuri Active, care i-au spus de existenţa fondurilor ce trebuiau cheltuite până la finele anului, propunându-i să facă proiectele şi ajutându-l în acest sens. Timp de şase ani, cercetarea penală din acest dosar a ocupat timpul celor din parchetele simple, din PNA şi din  DIICOT, până în 2008, când cazul a ajuns la Tribunal, cu un singur inculpat, dar cu circa 200 de martori de audiat, printre care s-au numărat atât fostele directoare din AJOFM, cât şi foştii primari ai localităţilor de unde s-ar fi recrutat personalul ce urma să fie consiliat pentru găsirea unui loc de muncă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Bai frate.. si daca tineam 1.000.000 lei (care la vremea aia aveau cu totul alta valoare) in banca, in lei sau (mai ales) in valuta, pentru mai bine de 10 ani de zile, si tot ieseam bine in castig. Oare procurorul n-a stiut sa ceara suma la valoarea actualizata?

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.