Jump to content

Management catastrofal în societăţile gălăţene de interes public


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Bugetele societăţilor Consiliului Local

* Fondul de salarii pentru fiecare dintre directorii societăţilor de interes local e de aproximativ 70.000 de lei * Adio, premii anuale, sporuri sau alte drepturi, dar rămân tichetele de masă! *

Societăţile de interes local continuă să strângă cureaua şi în acest an. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestor societăţi, aşa cum au fost votate de Consiliul Local, sunt doar simbolic mai mari decât anul trecut. Singura excepţie o constituie Transurb, cu un buget mai mic. După ce fondurile de salarizare le-au scăzut drastic în 2009, directorii societăţilor de interes local se pot considera norocoşi dacă vor primi aceiaşi bani la salariu ca anul trecut. Au pierdut premiul anual şi orice alte prime. Salariaţii tuturor societăţilor vor primi însă tichete de masă.

Apaterm – profit zero

Apaterm şi-a propus un buget de venituri şi cheltuieli de 145.913.079 de lei şi profit zero. Fondul de salarii pentru directorul general, George Cubasa, este o treime din cel aprobat de anul trecut: 65.688 de lei, la nivelul salariului de viceprimar. Transparent, George Cubasa explică şi cât anume s-a realizat din fondul său de salarii pe anul trecut: salariu brut - 56.839 de lei, premiul anual - 76.329 de lei iar sporurile, adaosurile şi alte drepturi - 22.584 de lei. În acest an, nu are prevăzut nici un ban pentru premii sau alte stimulente financiare cuvenite directorului. În schimb, suma pentru indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie se ridică la 5.280 de lei. Veniturile acestora sunt unu la sută din salariul lui Cubasa. Numărul angajaţilor rămâne neschimbat - 1.090, iar câştigul mediu lunar pe salariat e ca în 2009 - 1.926 de lei.

Apă Canal – pe pierdere

Apă Canal îşi arogă din start o pierdere în buget. “Datorită cheltuielilor cu proiectul ISPA, societatea propune un buget cu o pierdere de 360,2 mii lei”, se arată în raportul de specialitate al proiectului de buget. Apă-Canal porneşte la drum cu venituri planificate de 67.342.410 de lei şi cheltuieli prognozate la 67.672.495 de lei. Fondul de salarii aferent directorului Gelu Stan este de 70.000 de lei, cu 6.500 mai mic decât anul trecut. Cum n-a avut nici anul trecut prime sau sporuri, nu are de ce să le regrete în 2010. Şi fondul pentru remuneraţiile membrilor din CA, mai mic decât la celelalte societăţi - 4.680 de lei. Bugetul nu precizează câştigul mediu pe salariat, dar prevede un lucru îngrijorător: personalul la finele anului va fi de 1012 de angajaţi, mai puţin decât e în prezent - 1045.

Transurb – bani mai puţini

Chiar dacă bugetul este mai mic decât anul trecut, Transurb tot şi-a propus un profit brut de 49.000 de lei. În 2010, Transurb trebuie să se descurce cu venituri de 40.600.000 şi cheltuieli de 40.551.000 de lei. Potrivit bugetului, fondul de salarii aferent directoarei Genica Totolici se înjumătăţeşte de la 130,4 mii de lei, cât a fost anul trecut, la 65,96 mii de lei. Din veniturile sale dispare şi premiul anual din 2009, de 45,5 mii de lei. La finele bugetului, se arată că în cheltuielile cu salariile intră şi “suma de 5.020 lei, reprezentând indemnizaţiile membrilor CA şi AGA, dar şi suma de 83,70 mii de lei reprezentând cheltuielile cu drepturile băneşti ale directorului general”. Din grila Transurb dispar peste 70 de posturi, iar câştigul mediu lunar pe salariat creşte de la 1.500 de lei cât a fost anul trecut, la 1.700 de lei.

Administraţia Pieţelor rămâne în top

SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare şi-a propus anul acesta un profit brut de 214.000 lei, din care 85.000 de lei dividende cuvenite bugetului local. Veniturile totale propuse pentru anul 2010 sunt de 17.286.000 de lei, iar cheltuielile de 17.072.000 de lei. Directorul Eugen Zaharia are acelaşi fond de salarii ca şi anul trecut, 70.000 de lei. Pierde şi premiul anual, evaluat în 2009 la 66.000 de lei. Cenzorilor şi membrilor CA le scade fondul de indemnizaţii de la 100.000 de lei la 13.000 de lei. Cu un număr de salariaţi ca şi anul precedent, 260, câştigul mediu lunar pe angajat creşte la 1.499 de lei.

Zona Liberă şi profitabilă

Cele mai bune salarii pentru angajaţi sunt, la Zona Liberă. În condiţiile în care numărul mediu de angajaţi prognozat este de 27, cu unul în plus faţă de anul trecut, câştigul mediu pe salariat este de 3.282 de lei, cu 12 la sută mai mare decât în 2009. Zona Liberă are prevăzut cel mai mare fond pentru indemnizaţiile membrilor din CA şi AGA – 6.550 de lei. Salariul brut al directoarei Angela Ivan rămâne, ca şi anul trecut, de 70.000 lei. Veniturile totale propuse pentru anul 2010 sunt de 4.399.000 de lei, iar cheltuielile de 3.408.334 de lei. Profitul brut propus a se realiza în anul 2010 este de 990,7 mii de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Societatile_Consiliului_Local_la_bani_marunti_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Apaterm, George Cubasa

Administraţia Pieţelor Agroalimentare, Administraţia Zonei Libere Galaţi, Apaterm, Apă-Canal, Ecosal Prest, Serviciul Administrarea Domeniului Public, Transurb. Sunt regiile şi societăţile controlate de Consiliul Local. Deţin monopolul în sectorul lor de activitate, dar serviciile pe care le oferă gălăţenilor sunt departe de a fi ireproşabile. Multe dintre ele primesc bani grei de la bugetul oraşului, dar puţine reuşesc să facă profit. Cu toate acestea, directorii acestor societăţi şi regii ridică bani buni. Recesiunea le-a plafonat lefurile, dar cei mai isteţi dintre ei au rezolvat problema: s-au angajat unii la alţii, pentru a-şi completa veniturile. „Viaţa liberă” vă prezintă, în serial, câţi bani încasează directorii societăţilor edilitare. Pentru a ne feri de clasificări, ordinea apariţiei va fi alfabetică.

Astăzi aflaţi veniturile lui George Cubasa, directorul general al unităţii de distribuţie a apei calde şi căldurii, Apaterm SA. Ca toţi directorii companiilor de stat din România, George Cubasa, pensionar, de profesie expert cadastral şi consilier juridic, a fost propulsat la vârful societăţii de termoficare din Galaţi de către partid. PSD, care deţine majoritatea în Consiliul Local, l-a instalat în fotoliul de director general al Apaterm acum 4 ani, în mai 2006. De la momentul ungerii sale şi până acum, Cubasa nu a reuşit să rentabilizeze această societate. Ba dimpotrivă. În decembrie 2009, el a fost nevoit să vină în faţa consilierilor locali cu mâna întinsă, pentru a salva Apaterm de la faliment. A cerut creşterea cu 6 procente a preţului căldurii pentru populaţie şi, cu aprobarea Consiliului Local, a obţinut-o.

Astăzi, însă, societatea se găseşte într-o stare la fel de jalnică. După ce a încheiat anul 2009 cu o pierdere de peste 35 de milioane de lei, societatea edilitară de termoficare se sufocă acum sub volumul uriaş de creanţe şi datorii. Are de recuperat aproape 150 de milioane de lei de la consumatori, de la bugetul local şi de la bugetul de stat, din care mai mult de 120 de milioane de lei sunt aşteptate numai de la populaţie, în contul apei calde şi al căldurii livrate. De plătit are circa 382 de milioane de lei, către furnizori. Mai bine de 70 la sută din totalul debitelor reprezintă numai datoria istorică la producătorul de agent termic, Electrocentrale Galaţi, căruia trebuie să-i plătească aproape 278 de milioane de lei pentru agentul termic primit. Nu doar situaţia financiară a societăţii de termoficare din Galaţi este dezastruoasă, ci şi starea reţelei de distribuţie a apei calde şi a căldurii, veche de zeci de ani. Pentru a o moderniza şi a introduce conducte de recirculare în sistemul de furnizare a apei calde, astfel încât apa caldă să rămână caldă, Apaterm ar avea nevoie de 100 de milioane de euro. George Cubasa, care aşteaptă aceşti bani de la Guvern şi de la Consiliul Local, spune că procesul de reabilitare a sistemului de termoficare a demarat în urmă cu 5 ani, dar până acum a fost realizat doar în proporţie de 15 la sută, din cauza subfinanţării.

Primă de 84.000 de lei în 2009

În ciuda situaţiei precare în care se află Apaterm, directorul general George Cubasa este plătit regeşte. Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut taxe şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. În 2008, George Cubasa şi-a acordat o primă de 76.000 de lei, iar în 2009, după izbucnirea crizei economice, a luat o primă de 84.000 de lei. Salariul lunar a fost circa 10.000 de lei până în mai 2009, când a coborât la 5.500 de lei pe lună, ca urmare a reducerii cheltuielilor bugetare la nivelul administraţiilor publice locale. George Cubasa a fost, însă, prevăzător şi şi-a deschis din timp paraşuta de rezervă. Din februarie 2009, el încasează încă un salariu, de 3.700 de lei pe lună, de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare. George Cubasa neagă că ar fi încasat prime de zeci de mii de lei. „În 2008 şi 2009 nu am primit nimic. Sunteţi copii! N-am primit aşa ceva”, a declarat ieri Cubasa. Directorul Apaterm recunoaşte, însă, că ridică o a doua leafă bugetară, de la Pieţe. „Acolo lucrez ca expert cadastru-geodezie. Au avut nevoie şi au nevoie în continuare de lucrări care reprezintă planuri pe obiectivele pe care le desfăşoară pe investiţii”, a argumentat George Cubasa. „După 34-35 de ani de muncă, după două facultăţi terminate, după calitatea de expert cadastru-geodezie, cred că n-ar trebui să spună că «Domnule, vezi că ai cu 10 lei mai mult sau cu 10 lei mai puţin». Am patru mandate de consilier municipal în spate. Mi-aş dori din suflet ca toţi colegii mei să poată să facă acelaşi lucru”, a explicat, calm, directorul general al societăţii Apaterm.

Apoi s-a enervat. „Chiar aşa, intrăm cu bocancii… E o ticăloşenie. Ce-am făcut bine, mai puţin contează. Important e că de ce se lucrează dincolo. Dar cât mi s-a luat din salariu nu zice nimeni. Dar faptul că iarna trecută 600 de blocuri din Galaţi n-aveau nici un fel de apetenţă de a primi căldură şi numai eu ştiu cum m-am descurcat ca să pot să le pun în poziţie să primească căldură fără să-mi dea un leu nimeni, aia nu interesează pe nimeni. Că, din 86.000 de apartamente, în 5 luni de iarnă cum n-a văzut Galaţiul de 5-6 ani încoace, nu s-a plâns nimeni. Pe nimeni nu interesează decât astea, căcaturi, nimicuri, prostioare: cât ai, de ce ai, pentru ce ai”, a afirmat Cubasa, adăugând: „Dar de ce n-aveţi şi dumneavoastră, dacă aţi putea face?”.

Vizibil iritat, directorul Apaterm a întrebat apoi ce relevanţă are un articol referitor la veniturile lui. La răspunsul „Relevanţa o vor hotărî cititorii”, a replicat: „Doi bani n-or să dea pe el, vă spun eu. Cubasa va rămâne tot Cubasa în ochii lor, cum a fost şi până acum, indiferent c-o să scrieţi dumneavoastră că mai lucrează şi la Piaţă sau nu mai lucrează la Piaţă”. De acord.

Noi oferim toate informaţiile. În prezent, la Apaterm lucrează 1.090 de oameni. Salariul minim din societate este de 741 de lei, iar salariul mediu este de 1.379 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_2.html

Link to comment
Share on other sites

Asta e clasa politica actuala

Asta e Cubasa si sistemul din care provine

Cred ca e timpul sa fie sanctionat prin dispretul nostru permanent afisat, altfel vor crede mereu ca nu suntem "relevanti" decat o data la 4 ani, la alegeri

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Administraţiei Domeniului Public, Eduard Grosu *

Astăzi aflaţi veniturile lui Eduard Grosu, directorul general al Administraţiei Domeniului Public (ADP). În februarie 2007, la vârsta de 32 de ani, economistul Eduard Grosu, care controlează agenţia imobiliară Donaldo, a intrat în rândul bugetarilor, devenind director general la ADP. Cu ajutorul colegilor din Partidul Conservator, care i-au aşezat trambulina în faţă. Consilierii locali PC, sprijiniţi de aliaţii din PSD, l-au făcut şef de serviciu public dintr-o ridicare de mână.

ADP administrează spaţiile verzi, parcările, talciocul auto, şi cimitirele din Galaţi. Mai nou, şi Portul de Ambarcaţiuni din aval de Punctul Trecere Bac. Societatea are activităţi profitabile, dar cei mai mulţi bani vin de la Primărie, care îi plăteşte serviciile prestate şi o şi subvenţionează. În 2009, de exemplu, când ADP a avut venituri totale de peste 8,7 milioane de lei, municipalitatea i-a dat societăţii 3 milioane de lei pentru servicii şi aproape 2,3 milioane de lei cu titlu de subvenţie. În rest, ADP a încasat circa 2,7 milioane de lei din taxe şi aproximativ 700.000 de lei din închirierea spaţiilor şi terenurilor pe care le administrează, adică locuri de parcare în oraş şi spaţii la Plaja Dunărea, la Lacul Vânători, la Stadionul Dunărea sau la Patinoar. Fără subvenţia de la Primărie, ADP nu şi-ar fi acoperit toate cheltuielile. Acestea s-au ridicat la 8,1 milioane de lei, generând un profit de puţin peste 600.000 de lei. Pe hârtie, spune directorul general. „Excedentul este şi nu este. Anul trecut, noi am susţinut foarte mult activitatea cluburilor sportive. De exemplu, din timpul de activitate al Patinoarului, noi am funcţionat undeva la 20-22 la sută. Diferenţa de timp am alocat-o, gratuit, cluburilor sportive. Şi costurile s-au împărţit la fel: 22 la sută au fost cheltuielile noastre, iar diferenţa a constituit-o cheltuielile pe care noi le-am suportat pentru a pune spaţiile la dispoziţia cluburilor sportive. Şi la Stadionul Dunărea a fost la fel”, a explicat Eduard Grosu.

Problema a dispărut anul acesta, când municipalitatea i-a alocat ADP o subvenţie dublă, de 5 milioane de lei. Suma va acoperi şi cheltuielile pe care ADP le face cu bazele sportive, special pentru cluburi, fără a obţine vreun profit. În 2010, veniturile ADP vor creşte şi datorită Portului de Ambarcaţiuni, pe care l-a primit în administrare de la Consiliul Local. Portul, care are o capacitate de 80 de locuri, va genera încasări din chirie de 30.000 de lei pe lună, dacă va fi ocupat în proporţie de sută la sută, a estimat Eduard Grosu, dezvăluind că 68 de spaţii sunt deja contractate. Încasările vor fi date, însă, pe din două: jumătate va intra în bugetul local, iar cealaltă jumătate va rămâne în buzunarul ADP.

În momentul de faţă, activitatea de întreţinere a spaţiilor verzi este cea mai bănoasă pentru ADP. Societatea ar fi putut avea câştiguri şi mai mari dacă Primăria nu i-ar fi încredinţat unităţii de salubritate Ecosal Prest multe dintre activităţile de bază ale Administraţiei Domeniului Public. De mai bine de un an, după ce lasă mătura jos, muncitorii de la Ecosal Prest fac şi dezinsecţie, întreţin spaţiile verzi şi fântânile arteziene din municipiul Galaţi.

Cât ia Grosu?

La ADP, directorul general Eduard Grosu este încadrat cu un salariu brut de 7.200 de lei pe lună. După ce i se reţin impozitele şi contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, el rămâne în mână cu aproape 5.000 de lei. „Ultimul fluturaş de salariu este de 4.900 de lei. Nu mă ascund”, ne-a declarat ieri Eduard Grosu. De când e la ADP, nu şi-a acordat nicio primă.

El mai încasează şi o indemnizaţie de consilier judeţean. A obţinut acest statut după alegerile locale din iunie 2008, când a candidat la Consiliul Judeţului pe lista Partidului Conservator. În valoare brută, indemnizaţia de la CJ e în cuantum de aproape 900 de lei pe lună, însă după reţinerea dărilor la stat coboară la 500 de lei. Pentru această sumă, Eduard Grosu e obligat să participe, lunar, la cel puţin o şedinţă în plen a Consiliului Judeţului şi la cel puţin două şedinţe ale Comisiei Juridice, din care face parte.

Administraţia Domeniului Public are 278 de angajaţi, dintre care 67 constituie personalul TESA şi 211 sunt muncitori. Dintre aceştia din urmă, 50 sunt sezonieri. Cei mai mulţi iau salariul minim pe economie. Nici lefurile celor din TESA nu sunt cine ştie ce, în condiţiile în care salariul mediu din societate este de numai 989 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_2_3.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Serviciului Public Ecosal, Ion Ionescu

Serviciul Public Ecosal a fost înfiinţat în 2008, în acelaşi an în care a fost radiată societatea comercială Ecosal Prest SA. Ca şi defuncta Ecosal Prest, Serviciul Public Ecosal este controlat tot de Consiliul Local, activitatea sa principală este tot salubrizarea oraşului, iar director este tot social-democratul Ion Ionescu. Diferenţa – una majoră – este că, nemaifiind societate comercială ci serviciu public, Ecosal poate primi acum comenzi de lucrări de la Primărie prin încredinţare directă, fără să mai fie obligată să participe la licitaţie alături de alte firme şi să rişte să rateze contractele. Şi, într-adevăr, nu ratează nimic. De mai bine de un an, Serviciul Public Ecosal este răsfăţatul Primăriei, care îi atribuie tot felul de lucrări, pe lângă cele de menţinere a curăţeniei în oraş: plombarea străzilor, amenajarea locurilor de parcare şi a sensurilor giratorii, întreţinerea semafoarelor, montarea indicatoarelor rutiere şi realizarea marcajelor rutiere. Aceste servicii, plătite de Primărie, au căzut în curtea Serviciului Public Ecosal după ce acesta a preluat personalul şi atribuţiile unei alte societăţi controlate de municipalitate, Construcţii şi Reparaţii SA, desfiinţată în 2008, şi activităţile Serviciului de Reparaţii Străzi, subordonat Direcţiei Tehnice a Primăriei. De curând, Ecosal a început să se ocupe şi de dezinsecţia oraşului şi de întreţinerea spaţiilor verzi şi a fântânilor arteziene, operaţiuni care fac obiectul de activitate al Administraţiei Domeniului Public, societate controlată tot de Consiliul Local, dar condusă de un conservator.

Directorul Serviciului Public Ecosal, Ion Ionescu, spune, însă, că toate aceste extra-activităţi nu îi aduc foarte mulţi bani în plus. „Lucrăm de trei ori mai mult şi banii îi câştigăm la nivelul anului 2008”, s-a plâns Ionescu. Oficialul a recunoscut, totuşi, că Serviciul Public Ecosal a încheiat anul 2009 pe plus. „N-am ieşit în pierdere. A fost un rezultat pozitiv”, a spus Ion Ionescu, fără a dezvălui volumul profitului realizat anul trecut.

Policalificat şi multilateral dezvoltat, Serviciul Public Ecosal a fost îndelung criticat, în iarnă şi în primăvară, pentru calitatea serviciilor pe care le prestează. În decembrie 2009, de exemplu, când la Galaţi a nins abundent, locuitorii s-au plâns că Ecosal nu a strâns gunoiul cu săptămânile, până când containerele s-au transformat în munţi de deşeuri. Ionescu spune, însă, că angajaţii lui nu au stat cu mâinile în sân. „Când a nins, am intervenit non-stop cu toate cele 18 utilaje de deszăpezire. În primele zile de ninsoare, am luat gunoiul. Dar după acea a fost zăpada atât de mare, încât n-am mai putut interveni. După ce ninsoarea s-a oprit, ne-am chinuit să deszăpezim toate căile şi abia apoi să ajungem la punctele de gunoi. Şi atunci am avut probleme, din cauza maşinilor parcate, care blocau accesul vehiculelor de colectare a gunoiului”, a explicat Ion Ionescu.

Directorul Serviciului Public Ecosal respinge şi acuzaţiile conform cărora unitatea ar fi făcut treabă de mântuială în campania de plombare a străzilor, din primăvară, spunând că materia primă a fost proastă. „Am avut locuri, la Vox Center de exemplu, unde am pus mixtură asfaltică la rece şi a şaptea oară. Nu mi se pare normal aşa ceva. Apoi, când ne-am apucat să frezăm gropile din oraş a mai dat o ninsoare. Noi am vrut să ţâşnim, să ieşim cât mai repede din situaţia asta, dar nu am putut, cu ninsoarea”, a afirmat Ionescu.

Şeful Ecosal are dublul salariului primarului

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. Sursele noastre spun că până în aprilie 2008, Ion Ionescu a avut un salariu lunar de 7.800 de lei, după care şi l-a dublat. Mai întâi, până la 14.300 de lei. După cinci luni, în octombrie 2008, leafa lui a crescut la 15.100 de lei şi aici a rămas. Deocamdată. Ar însemna că salariul brut al şefului Ecosal este de pestec două ori mai mare decât cel al primarului municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, care are 6.200 de lei pe lună.

Ion Ionescu contrazice, însă, aceste cifre. „Salariul meu a fost 7.200 de lei dintotdeauna”, a declarat ieri directorul Serviciului Public Ecosal. Recunoaşte, în schimb, primele pe care şi le-a acordat căci, până să-şi dubleze simbria, Ion Ionescu a încasat periodic sume care reprezentau dublul sau triplul salariului său lunar. „Ecosal era atunci societate comercială. Ca societate comercială, aveam dreptul să le dau prime oamenilor. Şi am dat destule prime. Posibil să fi fost prime”, a spus Ion Ionescu. Cea mai mare primă a ridicat-o în februarie 2008, când a luat leafa înzecită. La propriu. 77.000 de lei, adică 50 de salarii medii brute în România, la vremea respectivă. „Ca director de societate comercială care ţine de consiliile locale, dacă aveai un management bun – în sensul că făceai beneficii, în sensul că munceai cum trebuie – atunci, prin contract, puteai să iei o primă care consta între 1 şi 12 salarii. Asta este suma pe care am luat-o atunci”, a admis Ion Ionescu.

Acum, Serviciul Public Ecosal are 380 de angajaţi. Muncitorii necalificaţi încasează salariul minim pe economie, la care se adaugă tichetele de masă. Salariul mediu brut din unitate este de 1.200 lei, de 12 ori mai mic decât cel al directorului general Ion Ionescu.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_3_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan

Zona Liberă se întinde pe o suprafaţă de circa 100 de hectare, în sud-estul municipiului Galaţi. Are o aşezare strategică: este poziţionată în apropierea frontierei cu Republica Moldova şi cu Ucraina, se află în legătură directă cu linia ferată largă folosită în fostele state sovietice şi are acces la danele de încărcare-descărcare marfă de la Dunăre. Statutul de zonă liberă al terenului reprezintă, însă, cel mai mare avantaj, căci firmele care închiriază sau concesionează o suprafaţă acolo beneficiază de facilităţi vamale importante.

Toate aceste beneficii i-au atras pe investitori ca un magnet. La început mai timid, căci terenul era pârloagă: nu avea drumuri, nu avea apă, nu avea curent electric. Acum, reţelele de alimentare cu apă şi cu energie acoperă întreaga suprafaţă, iar bretelele de drum se amenajează pe măsură ce parcelele sunt închiriate sau concesionate. Realizarea infrastructurii a generat creşterea de şase ori a suprafeţei concesionate în ultimii şase ani: de la mai puţin de 10 hectare în 2004 la aproape 60 de hectare în 2010. Automat, au crescut şi veniturile regiei care administrează Zona Liberă, căci ea le percepe investitorilor taxe de concesiune şi de închiriere a suprafeţelor de teren, taxe de utilizare a danelor, taxe de obţinere a permiselor şi taxe de obţinere a licenţelor de operare în Zona Liberă. În 2009, veniturile Administraţiei Zonei Libere (AZL) Galaţi au depăşit pragul de 3,9 milioane de lei. Profitul brut realizat anul trecut, cel mai mare din istoria regiei, s-a cifrat la aproape 854.000 de lei şi a fost de 50 de ori mai mare decât cel realizat în 2004.

AZL Galaţi a atins aceste performanţe cu un ajutor minim de la Consiliul Local. CL i-a alocat regiei 4,4 milioane de lei în perioada 2007-2009, pentru realizarea infrastructurii. Banii au intrat direct în conturile companiei de construcţii Vega ‘93, care are exclusivitate la lucrările desfăşurate în Zona Liberă. Anul acesta, însă, din cauza sărăciei bugetare, Administraţia Zonei Libere nu mai primeşte de la Consiliul Local nici măcar această alocaţie pentru investiţii şi este nevoită să plătească din propriul buzunar lucrările de amenajare a căilor de acces, a platformelor şi a altor facilităţi de acest gen. Cu toate acestea, regia prognozează că în 2010 va avea venituri cu 10 la sută mai mari decât anul trecut, prin atragerea de noi investitori.

Au venit sau se pregătesc să vină în Zona Liberă compania Aceros Spania, care îşi mută aici fabrica de produse siderurgice din Belgia, Helitube Bucureşti, care vine la Galaţi cu tot cu laminorul de ţevi sudate, şi Unicom Oil Terminal. Alţi investitori de primă mână, dar care se află deja în portofoliul AZL Galaţi, sunt City Gaz, care încarcă cu gaze rare navele de tip cisternă, şi Enel Italia, care se pregăteşte să construiască în Zona Liberă cea mai mare termocentrală pe cărbune curat din sud-estul Europei, cu o capacitate de 800 de megawaţi.

Primă de 1 miliard de lei vechi

Director general al Administraţiei Zonei Libere Galaţi din 2005, inginerul Angela Ivan (PNL) are venituri direct proporţionale cu performanţele regiei. Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit.

Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, Angela Ivan are un salariu lunar de 5.529 de lei. Îl încasează din ianuarie 2009, când Consiliul Local a plafonat salariile directorilor de societăţi edilitare, din cauza recesiunii. Înainte de plafonare, salariul ei era de 11.170 de lei pe lună.

Leafa a fost completată, aproape anual, de bonificaţii. Astfel, în 2007, a încasat 31.000 de lei în iulie şi 23.000 de lei în august. În 2008, în luna mai, a ridicat 61.700 de lei. Cea mai mare sumă a luat-o în iunie 2009: 111.504 lei. Şi anul acesta a ridicat ceva: în luna ianuarie a primit 27.000 de lei, adică aproape cinci salarii.

Directorul Zonei Libere ia leafă şi de la Pieţe

Pe lângă salariul de director al Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan încasează un salariu şi de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare, societate controlată tot de Consiliul Local. La Pieţe s-a angajat în martie 2010, cu o leafă de 3.416 lei pe lună. Ce face pentru aceşti bani? „Activitate de consulting”. Am întrebat-o pe Angela Ivan în ce domeniu îi oferă consultanţă conducerii Administraţiei Pieţelor Agroalimentare. „Noi lucrăm acum pe deschiderea, chiar şi în Zona Liberă, a unei pieţe de gros şi să se meargă pe importurile din Republica Moldova, Ucraina. Să vedem în ce măsură putem dezvolta pe zona respectivă o zonă de interes agroalimentar. Avem un proiect de genul acesta”, a declarat Angela Ivan, fără a putea preciza termenul în care se va concretiza acest proiect. „Să vedem în ce măsură putem să facem, pe zona asta de sud-est... Se pare că şi Consiliul Judeţului ar dori să facă un schimb de produse agricole”, a fost răspunsul directorului Administraţiei Zonei Libere.

Angela Ivan a mai avut o sursă bugetară de venit. Doctorand în Ştiinţe Inginereşti, având ca teză de doctorat „Studiul proceselor costiere de la gurile Dunării şi evaluarea impactului acestora asupra activităţilor umane”, ea a încasat 1.600 de lei de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din 2007, timp de aproape doi ani, perioadă în care a făcut parte din Consiliul de Administraţie al regiei subordonate Ministerului Transporturilor.

Administraţia Zonei Libere Galaţi are 27 de angajaţi, toţi cu studii superioare. Salariul minim din cadrul regiei este de 1.500 de lei, în timp ce salariul mediu este de 2.900 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_4_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Apă-Canal, Gelu Stan

Gelu Stan are o experienţă de 26 de ani în industria navală, iar pe ultimii 6 şi i-a petrecut la cârma Şantierului Naval Damen din Galaţi, scoţând profituri anuale de milioane de dolari. La sfârşitul lui 2008, în buza crizei economice, când constructorul naval gălăţean mergea deja în pierdere, Gelu Stan a părăsit compania. Nu şi domeniul. A rămas directorul general executiv al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave (ANCONAV). În această calitate reprezintă România la Bruxelles, în CESA – Community of European Shipyards Associations (Comunitatea asociaţiilor europene a constructorilor de nave, n.r.).

În februarie 2009 a fost învestit de Consiliul Local în funcţia de director general al societăţii edilitare de alimentare cu apă şi de canalizare, Apă-Canal SA. Nu era prima dată când lucra cu legislativul local. Ani la rând a fost consilier local PSD şi a deţinut preşedinţia Comisiei de buget-finanţe a Consiliului, tot partidul fiindu-i sprijin pentru numirea la Apă-Canal.

Când a sosit la Apă-Canal, societatea se afla într-o stare jalnică. „Apă-Canal încheiase anul 2008 cu o pierdere de 10 milioane de lei. Consiliul Local a majorat capitalul societăţii cu 3,5 milioane de euro, pentru a acoperi această pierdere şi pentru a începe anul 2009 de pe zero”, a declarat Gelu Stan. Rămâneau, însă, de recuperat creanţe şi de plătit datorii. Populaţia acumulase restanţe uriaşe către Apă-Canal şi, la rândul său, Apă-Canal avea debite imense către principalii furnizori: ArcelorMittal Galaţi, care îi livra apă brută, şi Electrica, ce alimenta cu energie uzinele de apă. Pentru a remedia situaţia, Gelu Stan a recurs la o soluţie extrem de nepopulară, pe care Primăria nu o îngăduise până atunci, din motive electorale: a oprit furnizarea de apă către asociaţiile de proprietari cu datorii, pentru a-şi recupera banii. Măsura a generat o polemică între Apă-Canal şi consumatori, care susţineau, pe bună dreptate, că oprirea apei îi afectează şi pe mulţi gălăţeni care îşi plătesc întreţinerea, dar şi între Apă-Canal şi Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, care a avertizat societatea că nu le asigură o cantitate suficientă de apă, la cisternă, consumatorilor cărora le taie apa de la robinet. În ciuda acestor controverse, Apă-Canal a reuşit să recupereze de atunci 4 milioane de lei de la datornici, adică 12 la sută din volumul total de restanţe şi penalităţi acumulate de gălăţeni de-a lungul anilor. Apă-Canal şi-a putut achita astfel şi propriile datorii către ArcelorMittal Galaţi şi Electrica, rămânând doar cu penalităţile istorice (1,9 milioane de lei către furnizorul de apă brută şi 3,1 milioane către furnizorul de energie). Acum, mai are de recuperat de la populaţie 29 de milioane de lei, dintre care 20 de milioane reprezintă debitul de bază şi 9 milioane reprezintă penalităţile şi majorările de întârziere aplicate de societate.

În paralel cu programul de recuperare a creanţelor de la populaţie, Gelu Stan a redus cheltuielile materiale ale societăţii. De exemplu, a montat GPS-uri pe maşinile Apă-Canal pentru a monitoriza îndeaproape activitatea şoferilor, iar consumul de carburant s-a înjumătăţit. „Din 14 tone de combustibil pe lună, acum se consumă numai 7 tone”, a spus Gelu Stan. A oprit angajările, a redus orele suplimentare şi a crescut productivitatea muncii. Pentru prima dată după mulţi ani, Apă-Canal a încheiat anul 2009 cu un profit brut de 1,9 milioane de lei.

Acum, Apă-Canal este pe punctul de a obţine prelungirea cu un an a proiectului de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare din Galaţi, evaluat la 60 de milioane de euro şi finanţat de Uniunea Europeană prin Programul ISPA. Termenul iniţial de finalizare a lucrărilor, 31 decembrie 2010, ar fi fost insuficient şi, în lipsa acordării unei prelungiri, Apă-Canal şi Consiliul Local ar fi fost nevoite să plătească de la bugetul oraşului continuarea lucrărilor după 1 ianuarie 2011.

În paralel, Apă-Canal lucrează la un alt proiect, de transformare a societăţii edilitare în operator regional, care să asigure serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare nu numai în municipiul Galaţi, ci şi în alte 21 de localităţi din judeţ. Pentru a atinge acest statut, Apă-Canal are nevoie de cel puţin doi ani şi de 130 de milioane de euro, bani pe care i-ar putea primi tot de la Uniunea Europeană.

Gelu Stan are două surse de venit

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit.

De când a devenit directorul general al societăţii Apă-Canal, Gelu Stan a ridicat aceeaşi leafă: 5.400 de lei pe lună. În ciuda performanţelor pe care le-a bifat – a crescut încasările de la populaţie şi a scos profit în primul an de activitate – nu şi-a acordat nicio primă.

El mai are o singură sursă de venit, dar privată. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, este încadrat cu 5.800 de lei pe lună la ANCONAV, unde deţine poziţia de director general executiv. „Fac activitatea asta, de director executiv, pentru că reprezint România la Bruxelles. Când mă duc la Bruxelles, îmi iau concediu (de la Apă-Canal, n.r.) de 3-4 zile”, a spus Gelu Stan.

Revenind la Apă-Canal, societatea edilitară de distribuţie a apei potabile are acum 958 de angajaţi. Salariul minim din unitate este de 792 de lei, iar salariul mediu este de 1.800 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_5_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Transurb, Genica Totolici

Genica Totolici a ajuns în funcţia de director general al societăţii edilitare de transport public din Galaţi în februarie 2005, la vârsta de 38 de ani. Înscrisă în Partidul Conservator, a obţinut postul cu sprijinul aliaţilor din Consiliul Local, PSD şi PC.

Cinci ani mai târziu, în februarie 2010, când şoferii Transurb au declanşat o grevă spontană nemulţumiţi de condiţiile de salarizare, a fost pe punctul de a-şi pierde funcţia. Aşa-zişii aliaţi, social-democraţii, îi găsiseră deja un înlocuitor din rândurile lor. Ba mai mult, pesediştii îşi trimiseseră nu 1, ci 4 oameni la încălzire. Schimbarea nu s-a mai produs, însă, din raţiuni politice.

La cinci ani de la învestirea Genicăi Totolici în postul de director general la Transurb, parcul auto al societăţii de transport public arată mai bine. Autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele vechi au fost casate. În locul lor, au apărut 30 de autobuze şi 10 troleibuze noi, 20 de autobuze second-hand, achiziţionate din Danemarca, şi 20 de vagoane de tramvai, tot la mâna a doua, cumpărate din Olanda. Acum, Transurb negociază achiziţia altor 30 de autobuze second-hand şi a unui număr sensibil egal de vagoane de tramvai, tot SH. În afară de cele 40 de autobuze şi troleibuze noi, care au fost cumpărate de Consiliul Local, celelalte mijloace de transport în comun au fost plătite de Transurb, din fonduri proprii.

Fondurile proprii ale Transurb sunt completate, însă, substanţial tot de Consiliul Local. Anul trecut, de exemplu, societatea a avut venituri totale de peste 39 de milioane de lei. Mai bine de jumătate din această sumă, adică 22 de milioane de lei, a venit de la municipalitate, cu titlu de subvenţie. Banii au acoperit valoarea abonamentelor pe care Transurb le-a eliberat în 2009, gratuit sau la preţ redus, pensionarilor, elevilor şi studenţilor. Per total, societatea a încheiat anul anterior pe plus. Profitul brut s-a cifrat la aproape 140.000 de lei, fiind cel mai mic înregistrat în mandatul Genicăi Totolici. Cel mai mare, în cuantum de 1 milion de lei, a fost realizat în 2007 şi s-a datorat în mare parte contractului semnat cu compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi, căreia Transurb i-a transportat salariaţii dinspre şi către oraş, prin curse-convenţie. În ciuda rezultatelor pozitive, există voci care critică societatea, acuzând-o că este incapabilă să preia toţi călătorii, mai ales de la începutul acestei luni, când graficul de transport urban a fost modificat. Directorul general Genica Totolici respinge, însă, aceste acuzaţii. „Fluxul de călători este ridicat la orele de vârf: dimineaţa, la 7.00, când salariaţii pleacă la serviciu, şi după-amiază, la 16.00, când se întorc acasă. Noi am observat acest aspect, ne-am ajustat programul de transport crescând frecvenţa curselor la aceste ore şi putem spune că facem faţă solicitărilor”, a declarat Genica Totolici.

Directorul Transurb are două surse bugetare de venit

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. În prezent, Genica Totolici are un salariu brut de 5.400 de lei pe lună pentru activitatea prestată la Transurb. Înainte de plafonarea salariilor directorilor de societăţi edilitare, leafa ei lunară era la circa 8.000 de lei.

Veniturile Genicăi Totolici au fost completate constant de prime. Astfel, în iunie 2006, după primul an de activitate la Transurb, şi-a acordat o primă de 33.000 de lei. În mai 2007 a luat 42.000 de lei, iar în aprilie 2008 a primit 53.600 de lei. Anul trecut a luat două bonificaţii. Prima, încasată în luna mai, a fost în valoare de două salarii, iar a doua, luată în luna iulie, s-a ridicat la 50.900 de lei. „Primele se acordă în funcţie de îndeplinirea criteriilor de performanţă. În general, am luat 5-6 salarii drept primă”, a explicat şeful Transurb.

Salariul de director general al societăţii edilitare de transport în comun nu este singura sursă bugetară de venit a Genicăi Totolici. Ea mai încasează o indemnizaţie de consilier judeţean, căci reprezintă Partidul Conservator în forul administrativ judeţean, din vara anului 2004. În valoare brută, indemnizaţia este de circa 900 de lei, dar după reţinerea dărilor la stat Genica Totolici rămâne în mână cu aproximativ 500 de lei.

În prezent, la Transurb lucrează 780 de oameni. Salariul minim din societate este de 710 de lei, iar salariul mediu se ridică la 1.830 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_6_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare, Eugen Zaharia

Social-democratul Eugen Zaharia, în vârstă de 60 de ani, conduce Administraţia Pieţelor Agroalimentare din 1992. A făcut o pauză scurtă, de trei ani, în perioada 2005-2008, când conducerea Pieţelor a fost asigurată de liberalul Emil Popa.

Eugen Zaharia administrează pieţele agroalimentare din municipiul Galaţi şi, cu toate că le percepe comercianţilor chirii mai mici decât cele practicate în alte oraşe ale ţării, a încheiat anul 2009 cu profit. „Anul trecut am realizat un profit brut de 1.928.894 de lei, din care 762.839 de lei vor fi dirijaţi către Consiliul Local, ca dividende”, a declarat directorul Pieţelor.

A făcut şi investiţii în 2009, cifrate la 5,4 milioane de lei. O cincime din suma totală, adică 1,2 milioane, a venit de la Consiliul Local şi a fost cheltuită pentru finalizarea pieţei din Ţiglina 1. Municipalitatea nu subvenţionează această societate, ci îi oferă bani doar pentru investiţii. Anul acesta, de exemplu, Eugen Zaharia aşteaptă fonduri de la Consiliul Local pentru a moderniza piaţa din Micro 39, urmând ca de la anul banii să fie dirijaţi cu prioritate către piaţa din Micro 17.

În 1992, când Eugen Zaharia a fost învestit în funcţia de director general, Administraţia Pieţelor Agroalimentare avea 13 salariaţi şi 24 de contracte de închiriere cu diverşi comercianţi. Acum, numărul de angajaţi s-a mărit de 20 de ori, iar volumul contractelor a crescut de aproape 100 de ori. „În prezent, avem 253 de angajaţi, 850 de contracte de închiriere a spaţiilor comerciale şi 1.500 de contracte de închiriere a locurilor de vânzare. În medie, fiecare deţinător de spaţiu comercial are patru angajaţi, iar fiecare deţinător de loc de vânzare are trei angajaţi. Asta înseamnă că toţi aceşti comercianţi au 7.900 de oameni în sistem”, a spus Eugen Zaharia.

Directorul Pieţelor ia leafă şi de la Apaterm

Sursele „Viaţa liberă” indică faptul că, în prezent, Eugen Zaharia ridică o leafă de 7.600 de lei pe lună de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare. Timp de câteva luni, în 2008 şi în 2009, a avut un venit mai mare, care a oscilat între 10.000 şi 14.000 de lei pe lună.

Eugen Zaharia contrazice aceste cifre. „Până anul trecut, când Consiliul Local a plafonat salariile directorilor de societăţi edilitare, aveam un salariu brut de 5.400 de lei. Celorlalţi directori, care aveau salarii mai mari decât mine, li s-a tăiat ceva. Mie, în schimb, mi-a crescut salariul cu 74 de lei, până la 5.474 de lei pe lună. Am pierdut doar sporul de vechime, de 25 la sută, şi sporul de conducere, de 50 la sută”, a afirmat Eugen Zaharia. Dacă adăugăm aceste două sporuri la salariul invocat de el, de 5.400 de lei, rezultă un plus de 4.050 de lei şi ne apropiem de sumele prezentate mai sus.

Să mai spunem că anul trecut, în luna iulie, directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare a ridicat o bonificaţie de 32.000 de lei. El susţine, însă, că prima a fost de 21.896 de lei, în valoare brută.

După ce Consiliul Local i-a diminuat salariul, directorul Pieţelor a început să-şi completeze veniturile lunare cu încă o leafă bugetară, de la Apaterm, societate controlată tot de Consiliul Local şi condusă tot de un social-democrat. „După ce am rămas fără sporuri, am găsit o soluţie de compensare: m-am angajat la Apaterm”, a recunoscut Eugen Zaharia. La unitatea de termoficare este încadrat din februarie 2009, cu un salariu lunar de 3.600 de lei. Ce face pentru aceşti bani ne spune chiar directorul Apaterm, George Cubasa. „Domnul Zaharia lucrează la Apaterm pe postul de consilier al meu. Este un drept legal de a-mi alege consilierii personali”, a afirmat, săptămâna trecută, George Cubasa. Ieri, Eugen Zaharia a detaliat atribuţiile sale la Apaterm. „În 1995, pentru jumătate de an, eu am fost directorul general al Regiei Domeniului Public, care îngloba mai multe servicii publice, inclusiv termoficarea. Atunci am reuşit performanţa de a avea cea mai mică datorie către producătorul de agent termic Electrocentrale Galaţi. Acum am nişte idei pe care i le împărtăşesc domnului Cubasa, iar el le aplică”, a spus Eugen Zaharia. L-am întrebat ce fel de idei îi împărtăşeşte lui George Cubasa din moment ce Apaterm a încheiat anul 2009 cu o pierdere de peste 35 de milioane de lei, are creanţe de aproape 150 de milioane de lei şi datorii de circa 382 de milioane de lei. „Din păcate, administraţia locală nu are posibilitatea să îi vireze societăţii Apaterm banii pe care ar trebui să îi primească, potrivit legii”, a fost răspunsul lui Eugen Zaharia.

Amintim că schimbul este reciproc. Tot din februarie 2009, directorul Apaterm, George Cubasa, este angajat la Administraţia Pieţelor Agroalimentare pe un salariu lunar de 3.700 de lei. „Acolo lucrez ca expert cadastru-geodezie. Au avut nevoie şi au nevoie în continuare de lucrări care reprezintă planuri pe obiectivele pe care le desfăşoară pe investiţii”, a explicat George Cubasa. De la Pieţe încasează un salariu şi directorul general al unei alte societăţi controlate de Consiliul Local. Este vorba de liberala Angela Ivan, de la Administraţia Zonei Libere Galaţi. Ea este angajată la Pieţe din martie 2010, pe o leafă lunară de 3.416 lei, bani pentru care oferă consultanţă la dezvoltarea unei pieţe agroalimentare transfrontaliere. „Noi lucrăm acum pe deschiderea, chiar şi în Zona Liberă, a unei pieţe de gross şi să se meargă pe importurile din Republica Moldova, Ucraina. Să vedem în ce măsură putem dezvolta pe zona respectivă o zonă de interes agroalimentar. Avem un proiect de genul acesta”, a declarat Angela Ivan, fără a putea preciza termenul în care se va concretiza acest proiect.

Revenind la directorul Pieţelor, Eugen Zaharia, trebuie să spunem că el mai are o sursă de venit, însă privată. Din iunie 2009, încasează 1.000 de lei pe lună de la o instituţie financiară nebancară, Interomega IFN SA. „La Interomega am nişte acţiuni şi încasez sume din dividende”, a spus Zaharia.

În prezent, salariul minim de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare este de 600 de lei, iar salariul mediu ajunge la 1.432 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_7_3.html

Link to comment
Share on other sites

:)):)) :)) Vigilenţă maximă...

Primarul şi city-managerul susţin că nu ştiau nimic

Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, şi city-managerul Florin Popa au declarat joi seară că au aflat din „Viaţa liberă” că trei dintre directorii societăţilor controlate de Consiliul Local – George Cubasa de la Apaterm, Angela Ivan de la Administraţia Zonei Libere şi Eugen Zaharia de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare – s-au angajat unii pe alţii, pentru a-şi suplimenta veniturile. „O să analizez problema. Nu e o încălcare a legii, dar nu-mi plac schemele de genul acesta. Sigur, omul e născut lacom şi, fiind lacom, va găsi tot felul de chestii. Sigur că n-au inventat-o ei, probabil şi prin alte oraşe e treaba asta, dar vom face noi ordine, nu e problemă”, a afirmat edilul-şef.

Şi city-managerul Florin Popa, cel care coordonează activitatea societăţilor locale de interes public, susţine că nu ştia nimic despre aceste reciprocităţi. „Nu fac eu statele de plată, nu pot să intru să le cer hârtiile. Particip alături de ei (de directori, n.r.) la fundamentarea deciziilor, particip la şedinţele Consiliului de Administraţie, dar nu se hotărăşte în Consiliul de Administraţie la o societate ca unul dintre directori să-l accepte pe celălalt ca şi consilier. Nu ştiu despre aceste înţelegeri. Am aflat şi eu, ca şi ceilalţi, acum. Domnul Nicolae a hotărât să avem o întâlnire pe tema asta să vedem cadrul de legalitate, dacă este permis acest lucru, auditul să-şi facă treaba, iar cei care au luat bani necuveniţi să-i dea înapoi, dacă sunt necuveniţi”, a declarat Florin Popa.

Întrebat când va avea loc şedinţa convocată de primarul Dumitru Nicolae, city-managerul a răspuns că ea se va desfăşura „în zilele următoare”.

http://www.viata-libera.ro/articol-Directorii_luati_la_puricat_dupa_articolele_publicate_de_%E2%80%9EViata_libera%E2%80%9D.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Manevre salariale la limita legii

Membrii Comisiei de Buget Finanţe a Consiliului Municipal Galaţi vor demonta „morişca" directorilor regiilor municipalităţii, care îşi plătesc unii altora indemnizaţii grase, pentru „consultanţă". Directorul de la Administraţia Pieţelor, Eugen Zaharia (PSD), încasează de la Apaterm SA o indemnizaţie lunară brută de 3.600 lei, în calitate de „consilier personal" al directorului George Cubasa (PSD), care, la rândul său, încasează de la Administraţia Pieţelor un venit lunar brut de 3.700 lei, în calitate de „expert cadastru-geodezie". Pentru „activitatea de consul­ting", directoarea Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan (PNL), încasează de la Administraţia Pieţelor o indemnizaţie lunară brută de 3.416 lei. Comisia de Buget Finanţe a început audierile directorilor, pentru a pune punct acestor practici financiare. „Am avut deja o primă rundă de audieri şi vom continua la şedinţa de comisie de săptămâna viitoare", a declarat consilierul municipal Marius Stan (PNL), membru al Comisiei de Buget. Până acum au fost audiaţi directoarea de la „Zona Liberă", Angela Ivan (PNL), şi directorul „Ecosal", Ion Ionescu (PSD), săptămâna viitoare fiind programaţi la audieri directorul Apaterm, George Cubasa (PSD), directorul de la „Pieţe", Eugen Zaharia (PSD), directorul Apă Canal SA, Gelu Stan, directoarea Transurb SA, Genica Totolici (PC), şi Eduard Grosu (PC), directorul Serviciului Administrarea Domeniului Public.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/manevre-salariale-la-limita-legii-189767.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Vor da şefii societăţilor CL banii înapoi?

Comisia de buget-finanţe a Consiliului Local a încheiat procesul de audiere a celor 7 directori de servicii publice, societăţi şi regii din subordinea CL. „Marţi seară am terminat audierile. Directorii au prezentat bilanţurile şi execuţiile bugetare ale societăţilor pe care le conduc şi au oferit explicaţii cu privire la faptele dezvăluite de ziarul dvs.: primele şi salariile încrucişate de care au beneficiat”, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, social-democratul Aurelian Constantin.

Acum, Comisia lucrează la un raport pe care îl va înainta Consiliului Local marţea viitoare, pe 29 iunie, în plen. Acest raport va evidenţia, în primul rând, dacă primele de ordinul zecilor de mii de lei pe care şi le-au acordat 5 dintre cei 7 directori (Ion Ionescu, Angela Ivan, George Cubasa, Eugen Zaharia şi Genica Totolici) au fost sau nu justificate, în raport cu performanţele unităţilor pe care le conduc.

Surse apropiate Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local au declarat că ancheta întreprinsă de Comisie a relevat că aceste venituri erau reale, dar plata lor a încetat chiar înainte ca directorii să vină în faţa Comisiei, la audieri. Conform aceloraşi surse, raportul va stabili dacă cei 3 manageri vor fi obligaţi sau nu să returneze aceşti bani.

Totodată, documentul va propune măsuri care să împiedice repetarea acestor situaţii. „Raportul va include trei propuneri. Prima este interdicţia ca personalul TESA dintr-o societate a Consiliului Local să se angajeze, simultan, într-o altă societate a Consiliului Local. Muncitorii vor putea face acest lucru – de exemplu, cei de la Apă-Canal vor putea munci şi la Apaterm – dar TESA nu”.

„A doua propunere este aceea ca directorii societăţilor edilitare să nu mai aibă voie să-şi angajeze consilieri personali. Nu mi se pare normal ca un director de societate a Consiliului Local să aibă consilier, în condiţiile în care directorii din sectorul privat nu au”.

„A treia propunere este aceea ca societăţile edilitare care au profit să nu mai direcţioneze acel profit către angajaţi, ci către fondul de dezvoltare a societăţii”, a afirmat preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Aurelian Constantin.

Potrivit oficialului, cele trei propuneri vor fi incluse, ulterior, şi într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local, astfel încât ele să devină literă de lege. „Nu ştiu dacă vom reuşi să întocmim proiectul de hotărâre până la şedinţa Consiliului Local de marţea viitoare”, a spus Aurelian Constantin.

Următoarea şedinţă a legislativului local este programată în iulie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Vor_da_sefii_societatilor_CL_banii_inapoi_2.html

Link to comment
Share on other sites

Directorii de societăţi edilitare - fără salarii încrucişate

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, Aurelian Constantin, a prezentat aseară, în plenul CL, concluziile anchetei pe care membrii comisiei au efectuat-o la cele şapte societăţi de utilităţi publice, controlate de municipalitate: Apaterm, Apă-Canal, Administraţia Pieţelor Agroalimentare, Administraţia Zonei Libere, Transurb, Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Serviciul Public Ecosal.

„Apaterm a încheiat anul 2009 cu o pierdere de 35.518.273 de lei. Domnul director George Cubasa a beneficiat de prime aferente anului 2008 motivate de îndeplinirea criteriilor de performanţă impuse de Consiliul Local. În perioada 2009-2010 a fost angajat pe postul de inginer topometrist la Administraţia Pieţelor. La momentul audierii în Comisie, contractul de muncă cu Administraţia Pieţelor Agroalimentare era închis prin demisie.

Administraţia Pieţelor Agroalimentare a avut un profit de 1.928.494 de lei în 2009, faţă de 1.730.576 de lei în 2008. Apreciem că societatea este echilibrată din punct de vedere economico-financiar. Pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă, în anul 2009 domnul director a beneficiat de o primă brută de 22.000 de lei. A fost angajat cu contract de muncă part-time la Apaterm, în calitate de consilier personal al domnului director George Cubasa. La data audierii de către comisia noastră, contractul de muncă al domnului Zaharia la Apaterm era închis prin demisie.

Administraţia Zonei Libere a avut un profit de 695.273 de lei în 2009, faţă de 638.765 de lei în 2008, rezultând o creştere de 8,8 la sută. Doamna director Angela Ivan a beneficiat în anul 2009 de o primă pentru realizarea obiectivelor de performanţă în valoare de 12 salarii brute. A fost remunerată de Administraţia Pieţelor Agroalimentare pe o perioadă determinată de două luni, pe postul de consilier personal al domnului director Eugen Zaharia. La data audierii, contractul de muncă (de la Pieţe, n.r.) era închis prin demisie”, se arată în raportul prezentat, aseară, în plenul Consiliului Local, de Aurelian Constantin.

Propuneri pentru viitor

Documentul conţine, de asemenea, patru propuneri. „Comisia de buget-finanţe propune anularea pe o perioadă de doi ani, începând cu anul 2011, a participaţiilor la profit ale salariaţilor societăţilor subordonate Consiliului Local; interzicerea angajării de consilieri pentru directorii societăţilor şi serviciilor subordonate Consiliului Local; interzicerea angajării personalului TESA la mai mult de o societate aparţinând Consiliului Local; reperul salarial al angajaţilor să nu depăşească reperul salarial al directorului general din acea societate”, se mai arată în raportul prezentat. Această ultimă propunere înseamnă că salariile directorilor adjuncţi şi ale şefilor de departamente din cadrul societăţilor edilitare vor fi reduse sub nivelul salariului directorului general. De altfel, tocmai faptul că li s-au înjumătăţit salariile şi au început să încaseze mai puţin decât adjuncţii lor i-a determinat pe George Cubasa, Eugen Zaharia şi Angela Ivan să se angajeze fiecare la societatea celuilalt, pentru a-şi completa veniturile. Cele patru propuneri vor deveni, în curând, literă de lege. „Un proiect de hotărâre de Consiliu Local conţinând aceste patru propuneri va fi promovat în următoarea şedinţă a Consiliului Local, în iulie”, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Aurelian Constantin.

Nu vor da banii înapoi

L-am întrebat aseară pe primarul Dumitru Nicolae dacă le va cere Angelei Ivan, lui George Cubasa şi lui Eugen Zaharia să returneze salariile încrucişate pe care şi le-au acordat, căci pe 7 iunie, într-o scrisoare deschisă publicată în paginile „Vieţii libere”, edilul-şef promisese că le va cere directorilor să returneze toţi banii încasaţi ilegal.

Aseară ne-a răspuns că nu e cazul. „Ei au dovedit după legi că veniturile sunt legale, dar ar putea fi imorale”, a spus primarul Dumitru Nicolae.

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, Aurelian Constantin, a venit cu explicaţii. „Sancţiunile nu sunt atributul Comisiei de buget-finanţe, ci ale primarului. Însă nici primarul nu îi poate constrânge pe cei trei directori să dea banii înapoi, căci angajarea lor la alte societăţi edilitare decât cele pe care le conduc este conformă cu Codul Muncii”, a afirmat Aurelian Constantin.

http://www.viata-libera.ro/articol-Directorii_de_societati_edilitare_-_fara_salarii_incrucisate_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Primăria a interzis "morişca" prin care directorii societăţilor publice se angajau unii pe alţii

Salariul maxim din societăţile publice a fost plafonat la venitul salarial al directorului general. Totodată, profitul societăţilor municipalităţii locale nu va mai ajunge şi la angajaţi (sub forma de participare la profit), ci doar va fi reinvestit, potrivit normelor legale.

Pentru a răspunde la nevoia de a reduce cheltuielile de la bugetul local, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a declarat că va propune în următoarea şedinţă a Consiliului Local un pachet de hotărâri prin care să se aducă mai mulţi bani la bugetul local.

În aceste condiţii, s-a propus anularea pe o perioadă de doi ani începând cu anul 2010 a participaţiilor salariaţilor la profitul societăţilor subordonate Consiliului Local. "De asemenea, se interzice angajarea de consilieri pentru directorii societăţilor şi serviciilor subordonate Consiliului Local", a declarat Nicuşor Ciumacenco.

Se va interzice şi ca un salariat al unei societăţi subordonate Consiliului Local să aibă câştiguri de natură salarială şi/sau comercială şi la altă societate din subordinea Consiliului Local. În plus, reperul salarial al angajaţilor va trebui să nu depăşească reperul salarial al directorului general din acea societate.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Profitul_societatilor_municipalitatii_locale_nu_va_mai_ajunge_si_la_angajati_0_323367908.html

Link to comment
Share on other sites

Era mai util sa conditioneze cuantumul salariului de rezultatele financiare ale societatii respective. Clauza care nu exista in contractele de management. De cate zeci de ori este mai mare VENITUL oficial si cel NEOFICIAL decat al unui salariat mediu? Cine a controlat cata benzina consuma "masinuta de serviciu" a sefului sau cat costa? Si daca eliminarea soferului de serviciu cu salariu de 750-800 nu este mult mai mica decat consumul masinii. Cu diurne cu tot!

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Ce redevenţe plătesc societăţile de interes local

Dacă bugetele pe 2011 sunt încă o necunoscută pentru şefii societăţilor de interes locale, un lucru le este foarte clar: câţi bani vor trebui să plătească vistieriei locale. Se apropie cu paşi repezi data de 15 martie când 5 firme trebuie să plătească „tributul” adică prima tranşă a redevenţei pe 2011. Aleşii locali, unici acţionari la societăţile de interes local, au avut grijă încă din decembrie anul trecut să stabilească redevenţele datorate de fiecare societate în parte pentru bunurile care le sunt concesionate în vederea desfăşurării normale a activităţii. Singura care lipseşte de pe listă este Zona Liberă, care are statutul de regie.

Iată însă cât le revine de plătit firmelor Consiliului Local:

- Transurb SA Galaţi are cea mai mare redevenţă dintre toate societăţile: 345.016 de lei pe lună. Veniturile estimate a se încasa la bugetul local în anul 2011 din această sursă însumează 4.140.196 lei.

- În cazul Apă Canal, redevenţa este de 294.000 de lei pe lună, adică un total de 3.528.000 de lei pe an.

- SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare are de plată pe 2011 o redevenţă de 37.000 de lei pe lună, sumă care acoperă influenţa inflaţiei din anul 2010 şi asigură sume suplimentare la bugetul local în anul 2011. Veniturile estimate a se încasa pe întregul an din această sursă sunt de 444.000 de lei.

- Apaterm are de plătit o redevenţă în sumă totală de 204.636 de lei pe an, mai precis câte 17.053 de lei pe lună.

- Singurul SRL al Consiliului Local, Gospodărire Urbană, are de plătit şi pentru cele câteva luni de viaţă de anul trecut. Astfel, redevenţa ce trebuie plătită atât pentru trimestrul al IV-lea al anului 2010, cât şi pentru anul 2011 este de 17.053 lei pe lună. Veniturile estimate a se încasa la bugetul local în anul 2011 din această sursă sunt în sumă de 255.795 de lei.

Redevenţele se plătesc de către societăţi în 4 rate egale. Prima rată bate deja la uşă, pe 15 martie.

Pentru neplata la termenele stabilite se datorează majorări de întârziere, calculate conform legislaţiei referitoare la colectarea creanţelor bugetare.

http://www.viata-libera.ro/articol-Ce_%E2%80%9Etribut%E2%80%9D_platesc_societatile_de_interes_local_2.html

Link to comment
Share on other sites

Cât au câştigat directorii societăţilor de interes local în 2010

Supăraţi pe salariile directorilor, consilierii PNL, PDL şi PC au boicotat, săptămâna trecută, aprobarea bugetelor propuse de societăţile de interes local. Deşi propovăduiau transparenţa retribuţiilor managerilor locali, aleşii au dat din colţ în colţ când presa i-a întrebat de sume. Singurul director care n-a avut nimic de ascuns a fost George Cubasa, de la Apaterm, care ne-a remis acelaşi document pe care l-a pus şi pe masa aleşilor locali. Până la urmă, consilierul local PDL Viorel Trif (FOTO 2) a dat publicităţii veniturile nete pe 2010, declarate de conducerile societăţilor locale. Iată un top al salariilor nete încasate de oamenii care conduc societăţile al căror unic administrator este Consiliul Local:

George Cubasa – 65.688 de lei

Potrivit documentului pus la dispoziţie de directorul Apaterm, salariul net anual pe 2010 al lui Cubasa a fost de 65.688 de lei – deci 5.474 de lei pe lună. Cubasa a câştigat mai puţin decât directorul de producţie Mircea Ispas – 78.636 de lei net pe an, decât directorul tehnic Adriana Stratulat şi cel economic Anişoara Cosmiuc – câte 78.264 de lei net pe an, şi decât directorul comercial Adrian Teodoru – 74.868 de lei pe an.

Eugen Zaharia – 64.295 de lei

Directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare, Eugen Zaharia, a câştigat, în 2010, 64.295 de lei net, adică 5.357 de lei pe lună. L-au depăşit cele două directoare de la Economic - Viorica Sandu - şi Comercial - Viorica Pârlog - cu câte 71.797de lei net pe an, adică 5.983 de lei pe lună.

Eduard Grosu – 59.206 lei

Eduard Grosu, directorul Gospodărire Urbană SRL, a avut şi vremuri mai bune. În ianuarie 2010, pe lângă salariul net de 5.093 de lei, lua şi o primă aproape egală cu leafa – 4.133 de lei. Pe urmă a primit doar salariul net, 5.094 de lei, dar au urmat şi luni ceva mai strâmtorate, iulie, august şi septembrie – în care i s-a copt noul statut de societate şi a câştigat doar 3.501 de lei net. Ultimele trei luni ale anului au însemnat un venit net de câte 4.669 de lei. Este singurul director care nu se poate plânge că l-au umilit în ziua de salariu subordonaţii, fiindcă a avut cel mai mare salariu din instituţie!

Angela Ivan – 49.071 de lei

Angela Ivan, directorul general de la Zona Liberă, cu un salariu anual net de 49.071 de lei, a fost depăşită de directorul economic Elena Pârlog – 61.428 de lei. Ivan a câştigat mai puţin şi decât şeful serviciului tehnic - 50.870 de lei.

Gelu Stan – 46.937 de lei

Directorul Apă Canal, Gelu Stan, raportează un câştig net anual de 46.937 de lei – 3.911 lei lunar – venit la nivelul şefului departamentului de implementare proiecte ISPA. Îl privesc de sus directorul tehnic de producţie, Niţă Podaru – cu un venit anual net de 73.726 de lei (6.144 de lei pe lună) şi directorul economic Elena Andreşan – 73.983 de lei pe an (6.165 de lei net pe lună).

Genica Totolici - 44.433 de lei

Genica Totolici, directorul SC Transurb, a câştigat în primele 3 luni ale lui 2010 doar câte 3.291 de lei net. Următoarele luni, salariul net a fost de 3.840 de lei, astfel încât venitul net anual în 2010 a fost de 44.433 de lei. Directorul economic, Ion Grama, a depăşit-o în fiecare lună, câştigând net peste 5.022 de lei. În august a sărit chiar la un salariu net de 6.296 de lei, iar în decembrie la 5.919 de lei. Aşa se justifică venitul anual net de 63.473 de lei, superior şefei sale. Directorul Departamentului Exploatare – Comercial, Constantin Graur, a avut şi el salariul mai mare decât al managerului, 63.365 de lei pe an.

Ordonanţa care le tăia directorilor salariile şi-a încetat aplicarea, aşa că pe toţi îi aşteaptă, cel puţin teoretic, creşteri salariale în 2011.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cat_au_castigat_directorii_societatilor_de_interes_local_in_2010_2.html

Link to comment
Share on other sites

Câştiguri medii la societăţile locale

Aproape 4.000 de gălăţeni lucrează la cele 6 societăţi ale Consiliului Local. Puţini dintre ei au şansa unor salarii mai mari în 2011. Cel puţin aşa reiese din câştigurile medii lunare pe salariat prognozate de şefii societăţilor de interes local în bugetele propuse pentru 2011.

Societatea Apă Canal are în prezent cel mai mare număr de salariaţi dintre toate firmele - 1.137, dar până finele acestui an se prevede o reducere a personalului la 1.111. Câştigul mediu lunar pe salariat este prevăzut să crească în 2011 de la 1.835 la 1.859 de lei.

Vine din urmă Apaterm, cu 1.095 de angajaţi. Numărul de salariaţi ai distribuitorului local de apă şi căldură ar putea creşte cu încă 5, până la finele acestui an, ajungându-se la 1.100 de salariaţi. Câştigul mediu lunar pe salariat creşte aproape insesizabil, de la 1.913 la 1.915 lei.

Următoarea societate în topul celor cu personal numeros este Transurb – 786 de oameni şi atât e prognozat să rămână până în luna decembrie. În bugetul operatorului local de transport nu este stipulată nicio creştere a câştigului mediu lunar pe salariat, el rămânând, ca şi în 2010, la 1.710 lei.

Cei 386 de salariaţi ai societăţii Administraţia Pieţelor Agroalimentare ar avea motive de bucurie. În primul rând pentru că asupra lor nu planează riscul şomajului. În acelaşi timp, ei beneficiază de cea mai substanţială creştere a câştigului mediu lunar de salariat, de la 1.157 la 1.363 de lei!

http://www.viata-libera.ro/articol-Castiguri_medii_la_societatile_locale.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Adio lefuri grase la societăţile edilitare: "Noi suntem sclavi pe plantaţie, o să luăm 3.800 de lei în mână"

Salariile directorilor generali, dar şi ale persoanelor cu funcţii de conducere vor intra în curând la apă. Comisiei de Buget-Finanţe a Consiliului Local a decis plafonarea veniturilor angajaţilor societăţilor aflate în subordinea muncipalităţii la valoarea indemnizaţiei lunare primite de cei doi viceprimari ai Galaţiului. Proiectul urmează să fie aprobat în cadrul Consiliului Local.

Directorii societăţilor din subordinea Consiliului Local, şi aici ne referim la Apaterm, Transurb, Apă Canal, Societatea de Gospodărire Urbană, Administraţia Zonei Libere şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare Galaţi, vor primi salarii în limita remuneraţiei unui viceprimar.

Nu mai mult decât viceprimarul

Acest lucru a fost stabilit prin Ordonanţa de Guvern. nr 3 din 31 ianuarie 2011. Valoarea indemnizaţiei lunare era în cursul anului 2009 de 5.474 de lei, ceea ce înseamnă că viceprimarii primeau în mână 3.840 de lei. În plus, Comisia Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Local a decis să plafoneze şi salariile angajaţilor din subordinea directorilor, care în unele cazuri câştigau mai mult decât şefii lor sau chiar decât primarul. „Toţi cei şase membri ai Comisiei de buget finanţe au fost de acord cu plafonarea veniturilor salariaţilor societăţilor din subordinea Consiliului Local la valoarea indemnizaţiei primite de viceprimari. Practic acest lucru înseamnă că directorul unei societăţi locale va primi exact cât au primit în anul 2009. Angajaţii din subordinea directorilor nu vor mai avea salariile pe care le-au avut până anul trecut. Acestea vor fi sub nivelul celui al directorului general. Proiectul urmează fie aprobat în Consiliul Local”, ne-a explicat Constantin Aurelian, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din CL.

Vestea nu le-a picat tocmai bine directorilor fostelor regii locale. George Cubasa, directorul Apaterm, spune că salariile ar trebui stabilite în urma unor criterii de performanţă: „Este o idioţenie să plafonezi salariile fără să te uiţi la problemele societăţii respective. Nu mi se pare normal ca eu, în calitate de director, ceea ce înseamnă că am o mare resonsabilitate, să fiu în continuare retribuit pe bază de contract de mandat şi să nu pot beneficia de spor de vechime în muncă şi spor de conducere. Noi suntem sclavi pe plantaţie, o să luăm 3.800 de lei în mână, dar să vedem ce vor face cu subalternii noştri pentru că există un Contract Colectiv de Muncă. Orice hotărâre ce contravine CCM este născută moartă. Consider că ar fi fost normal ca noi, directorii, să fim măcar informaţi înainte”.

Directorul Apaterm ne-a declarat că până la data de 1 ianuarie a avut contract de mandat, având un salariu net de 6.553 lei. „Ar trebui să se facă o evaluare la societăţile din subordinea Consiliului Local. Trebuie făcută o diferenţiere între cele care au performanţă, aduc profit, şi cele care aduc pierderi. În orice stat civilizat, se ţine cont la stabilirea salariilor de indicii de performanţă”, a spus Angela Ivan, directorul Zonei Libere.

Cum vor vota consilierii

Dat fiind că la ultima şedinţă a CL consilierii au părasit sala în semn de protest că nu li s-a prezentat în timp util situaţia salariilor directorilor, sunt şanse mari ca proiectul de hotărâre să fie votat în unanimitate. „Sunt de acord ca directorul general să aibă un salariu mai mare decât cel al subordonaţilor dar nu mai mare decât al primarului. Apoi, ar trebui să se facă o diferenţiere între unităţile care merg pe profit şi cele care merg în pierdere ”, ne-a spus consilierul Picu Apostol Roman.

„Acele salarii imense nu se justificau. Noi am cerut indici de performanţă, dar nu ni s-au dat”, ne-a spus Petre Alexe.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Adio_lefuri_grase_la_societatile_edilitare_0_420558007.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Bugetele pe 2011 ale societăţilor locale

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale societăţilor aflate în subordinea municipalităţii au fost aprobate în cadrul şedinţei de săptămâna trecută de către consilierii locali PSD, PNL şi PC în timp ce aleşii PDL au votat împotrivă, arătându-se nemulţumiţi de modul de construcţie a bugetelor, în sensul că un procent însemnat se duce pe salariile angajaţilor. Consilierii pedelisti au anunţat că vor vota un singur buget, şi anume al societăţii Apă Canal, unde au afirmat ei că se văd îmbunătăţiri ale activităţii, lucru care nu se poate spune în cazul altor societăţi. Trebuie remarcat că fiecare buget a fost votat cu un amendament care prevede modificarea cheltuielilor de personal ca urmare a adoptării hotărârii care prevede plafonarea salariilor la nivelul indemnizaţiei de viceprimar.

Profit estimat pentru acest an

Bugetul de venituri şi cheltuieli al Societăţii Administraţia Pieţelor Agroalimentare prevede obţinea în anul acesta a unor venituri totale în suma de 19.655 de mii lei, sumă mai mare cu 7,15% faţă de veniturile totale aferente anului trecut. Cheltuielile totale au fost prognozate la 19.509 mii de lei, lucru care face ca pentru acest an societatea să estimeze obţinerea unui profit net de 123 mii lei.

Şi Apă Canal şi-a propus că anul acesta să obţină profit, în suma de 8,4 mii de lei net. Practic, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, la capitolul venituri totale este prevăzută suma de 75.322,98 mii lei, în timp ce cheltuielile totale prognozate au fost stabilite la 75.313 mii lei.

Societatea de Gospodărire Urbană şi-a propus să desfăşoare în acest an o activitate profitabilă. Mai exact, veniturile totale propuse pe anul 2011 sunt în sumă de 10.778 mii lei, în timp ce cheltuielile totale propuse au fost prognozate în sumă de 10.623 mii lei, ceea ce înseamnă obţinerea unui profit net în sumă de 130,2 mii lei, care se propune a acoperi pierderea din anul 2010, după acoperirea rezervelor legale.

Şi Transurb intenţionează să obţină un câştig în urma activităţii desfăşurate în cursul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Astfel, este vorba de estimarea obţinerii unor venituri totale de 42.375 mii lei, cu 4,53% mai mult decât în anul 2010, în timp ce cheltuielile totale prognozate sunt în sumă de 42.325 mii lei. Conducerea Trabsurb şi-a propus obţinerea anul acesta a unui profit net în sumă de 39 mii lei, din care 20 mii lei vor ajunge în puşculiţa bugetului local.

Salarii mai mari la Zona Liberă

Acest lucru a fost prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent acestui an la Admnistraţia Zonei Libere Galaţi. Veniturile totale propuse pe anul 2011 sunt în sumă de 4.265 mii lei, cu 2,2% mai mari decât cele propuse în anul 2010, conducerea societăţii motivând că s-au luat în considerare veniturile din contractele certe în vigoare pentru anul 2011. Cheltuielile totale propuse în bugetul de venituri şi cheltuieli sunt în sumă de 3.416 mii lei. Conducerea Zonei Libere a propus majorarea cu 3,2% a cheltuielilor de personal, motivând cu faptul că anul trecut societatea a obţinut profit.

Apaterm, în pierdere

Singura societate locală care nu şi-a propus anul acesta să desfăşoare o activitate profitabilă este Apaterm, societatea care se ocupă cu furnizarea apei calde şi a căldurii. Apaterm se mai remarcă şi printr-o schemă impresionantă de personal cu funcţii de conducere, şi aici ne referim inclusiv la numărul de directori, comparativ cu personalul de conducere al celorlaltor societăţi aflate în subordinea Consiliului Local. Şi valoarea salariilor încasate de şefii şi directorii Apaterm nu este deloc de neglijat, de exemplu directorul de producţie, liberalul Mircea Ispas, câştigând lunar în jur de 80 de milioane de lei vechi. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, veniturile totale estimate sunt de 146.972,97 mii lei, în timp ce cheltuielile totale estimate sunt de 160.002,92 mii de lei. În bugetul de venituri şi cheltuieli al Apaterm s-a prognozat o pierdere din activităţi de exploatare în valoare de de 13.025 mii lei.

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/societatile-locale-intre-profit-si-pierdere-3970.html

Link to comment
Share on other sites

Apaterm - buget găurit de pierderi

„Bugetul este mai prost decât cel de anul trecut”, spune sec directorul Apaterm George Cubasa. Managerul a încercat să ţină piept tirului de critici venite din partea democrat-liberalilor. „În întreaga ţară şi în lumea întreagă, termoficarea nu este nici pe departe pe profit, ci întotdeauna e pe pierdere. Nu cred că poate să-mi dea cineva un exemplu de societate de termoficare care funcţionează în parametrii normali. Odată cu reîntoarcerea contractului de mandat, mi-au dispărut şi sporul de conducere şi sporul de vechime şi odată cu asta ar trebui să dispară şi motivul de scandal”, a declarat directorul.

Concret, veniturile totale propuse pe anul 2011 sunt în sumă de 146.972.970 de lei, iar cheltuielile de 160.002.920 de lei. Pierderea estimată din start din activităţile de exploatare se ridică la 13.025.000 de lei.

Există însă şi un program de măsuri pentru recuperarea pierderilor. Apaterm şi-a propus ca la finele anului să aibă 1.100 de salariaţi, cu cinci mai mult decât acum.

Câştigul mediu lunar pe salariat este de 1.881 de lei, mai mic decât anul trecut. Fondul de salarii pentru directorul Cubasa este de 71.016 lei, din care salariul brut - 67.750 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Apaterm_-_Buget_gaurit_de_pierderi_2.html

Transurb - subvenţie mică, nevoi mari

Dacă anul trecut societatea de transport local a beneficiat de o subvenţie de 29 de milioane de lei, acum a primit doar 18,9 milioane, şi acestea cu foarte multe critici din partea consilierilor locali PDL. „Bugetul ne satisface momentan, dar să vedem până la toamnă. Cheltuielile au crescut cu energia şi motorina; salariile nu cresc, iar personalul a scăzut faţă de 2010. Avem 780 de salariaţi, faţă de 865 în 2010. Subvenţia nu se poate micşora mai mult de atât, pentru că atunci Consiliul Local ar trebui să aibă o altă viziune a transportului public, să se gândească ce face pentru viitor cu acesta, dacă rămânem doar noi pe piaţă sau doar privaţii. În sistemul actual, operatorii privaţi încasează de trei ori mai mult decât încasăm noi, la Transurb. Aceşti bani, dacă ar veni către societatea de transport local ar scădea presiunea asupra bugetului Primăriei, deci nu ar mai fi necesară această subvenţie. Subvenţia este chiar foarte mică faţă de enormele necesităţi pe care le avem noi”, ne-a declarat directorul Transurb, Genica Totolici.

Concret, societatea va avea venituri de 42.375.000 de lei, cu 4,53 la sută mai mult decât în anul 2010. Cheltuielile totale sunt estimate la 42.325.000 de lei, iar profitul brut la 50.000 de lei.

Genica Totolici a precizat că va avea acelaşi salariu ca şi anul trecut. Potrivit bugetului, fondul de salarii aferent managerului, este de 66.140 de lei. Câştigul lunar mediu pe salariat este de 1.710 lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Transurb_-_subventie_mica_nevoi_mari_2.html

Administraţia Pieţelor - optimism financiar

Cea mai profitabilă dintre societăţile Consiliului Local, Administraţia Pieţelor Agroalimentare, priveşte cu optimism anul 2011. Veniturile pe care se bazează sunt cu 7,15la sută mai mari decât anul trecut - 19.655.000 de lei, iar cheltuielile sunt estimate la 19.509.000 de lei. Profitul brut plănuit este de 146.000 de lei. Directorul economic al societăţii, Viorica Sandu, consideră că bugetul este foarte bun şi realizabil în condiţiile în care e criză, tarifele nu s-au mărit, iar supermarketurile fac o reală concurenţă pieţelor.

Fondul de salarii general a crescut 15 la sută în comparaţie cu anul trecut, pentru a face faţă tot anul celor 386 de salariaţi. Creştere salarială care se simte în buzunarele angajaţilor este de numai 3,2 la sută, egală cu rata inflaţiei preconizată pentru 2011, atât cât permite legea la societăţile cu profit.

Astfel, câştigul lunar mediu de salariat va fi de 1.392 de lei. Fondul de salarii aferent conducătorului Eugen Zaharia este de 77.000 de lei, cu 7.000 de lei mai mare decât anul trecut.

http://www.viata-libera.ro/articol-Optimism_financiar_la_Administratia_Pietelor_Agroalimentare_2.html

Gospodărire Urbană - spaţii verzi de 3,5 milioane de lei

Cu toate că SRL-ul Primăriei, Gospodărire Urbană visa la 6 milioane de lei pentru amenajarea spaţiilor verzi, se declară relativ mulţumit şi cu cele 3,5 milioane obţinute. „O să trebuiască să ne organizăm foarte bine ca din banii alocaţi să facem ceva pentru Galaţi. Vrem să schimbăm imaginea, să reamenajăm spaţiile verzi pe Faleza Dunării, la intersecţiile principale şi în cartiere, între blocuri cu sprijinul asociaţiilor de proprietari. Până acum ne-am chinuit mult ca pe baza veniturilor să acoperim cheltuielile şi să păstrăm în funcţiune stadionul Dunărea şi Patinoarul, dar cu un mic ajutor de la Primărie în privinţa bazelor sportive, lucrurile vor sta mai bine ca anii trecuţi”, ne-a declarat directorul societăţii Gospodărire Urbană, Eduard Grosu.

În bugetul aprobat, veniturile totale propuse pe anul 2011 sunt în sumă de 10.778.000 de lei iar cheltuielile de 10.623.000 de lei. Profitul brut prognozat pe anul 2011 este de 155.000 de lei. Firma rămâne tot cu 305 angajaţi.

Câştigul mediu lunar pe salariat este de 1.117,74 de lei. Pentru managerul Grosu, fondul de salarii e de 66.900 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gospodarire_Urbana_-_Spatii_verzi_de_35_milioane_de_lei_2.html

Apă Canal - unanimitate cu profit

Bugetul Apă Canal a fost singurul votat în unanimitate de aleşii locali. Operatorul şi-a propus venituri totale pe anul 2011 de 75.322.980 de lei şi cheltuieli de 75.313.000 de lei. Profitul brut estimat se ridică la 10.000 de lei, în condiţiile în care numărul de personal va scădea la finele anului de la 1.137 la 1.111. Câştigul lunar mediu pe salariat este de 1.859 de lei, puţin mai mult decât a fost anul trecut – 1.835 de lei.

În schimb, fondul de salarii aferent conducătorului unităţii, Gelu Stan, creşte de la 70.000 la 71.692 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-SC_Apa_Canal_-_Unanimitate_cu_profit__2.html

Zona Liberă - corectitudine bugetară şi planuri eficiente

Cu numai 27 de salariaţi, Zona Liberă a obţinut în 2010 un profit de 958.383 de lei, cel mai mare din ultimii 10 ani. „Suntem societatea cu indicele de rentabilitate cel mai mare, deşi ne-a scăzut suprafaţa concesionată cu vreo 8 hectare. Sunt în curs de semnate trei mari contracte care ne vor creşte veniturile mult. În bugetul pe 2011, însă, am trecut doar o creştere a veniturilor de 2,2 la sută, pentru că am luat în calcul doar veniturile din contractele certe în vigoare pentru anul 2011. Salariile, însă, le-am corectat cu 3,2 procente, care acoperă inflaţia”, ne-a explicat directorul Zonei Libere, Angela Ivan.

Potrivit documentelor prezentate, regia a demarat procedurile pentru atribuirea prin licitaţie a două parcele având suprafeţele de 58.634 şi, respectiv, 50.000 de metri pătraţi, care ar aduce pentru anul în curs un venit de peste 650.000 de lei, iar în 2012 aproximativ 935.000 de lei anual.

Zona Liberă se afla în tratative avansate pentru atribuirea unei suprafeţe de aproximativ 12.000 de metri pătraţi, aceasta generând venituri de peste 100.000 de lei anual.

Investiţiile duc la crearea a 220 de noi locuri de muncă. Angela Ivan cere sprijin autorităţilor locale pentru continuarea lucrărilor de investiţii, pentru reţeaua interioară de drumuri, platforme, terasamente şi amenajare acces.

Pentru 2011, Zona Liberă şi-a propus în buget venituri de 4.265.000 de lei şi cheltuieli de 3.416.000 de lei. Profitul brut propus pe anul 2011 este de 848.200 de lei.

Câştigul mediu lunar de salariat este unul consistent - 3.438 de lei. Fondul de salarii aferent directorului Angela Ivan este de 70.000 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Zona_Libera_-_Corectitudine_bugetara_si_planuri_eficiente_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Cum falimentează firmele patronate de Consiliul Local

* Construcţii şi Reparaţii, Ecosal Prest, Citadina au fost societăţi comerciale de interes local care au murit ori s-au transformat pe mâna Consiliului Local *

Societatea Apaterm este în pragul falimentului şi aleşii locali ar putea fi nevoiţi să ia act de dispariţia societăţii.

Nu este, însă, singura afacere de interes local care a mers prost şi s-a înglodat în datorii. Consiliul Local şi Primăria condusă de primarul Dumitru Nicolae au mai îngropat în acest mandat o societate, SC Construcţii şi Reparaţii.

În mandatul trecut, o altă societate patronată de Consiliul Local a dispărut, Ecosal Prest fiind transformată în serviciu public.

Pierderea societăţii Citadina, privatizată pe vremea când Eugen Durbacă era primarul Galaţiului, a constituit întotdeauna un motiv de reproş şi o nemulţumire pentru actualul edil Nicolae.

Iată, pe scurt, cum au dispărut societăţile de interes local, care au luat fiinţă prin transformarea fostelor regii autonome.

Cine-a fost de vină?

În februarie 2009, Consiliul Local a adoptat hotărârea privind intrarea în dizolvare şi lichidare a SC Construcţii şi Reparaţii SA, decizie iniţiată de primarul Dumitru Nicolae. Firma urma să dispară după depunerea situaţiei financiare de închidere a exerciţiului financiar pe 2008, contractele de concesiune încheiate între municipiul Galaţi şi firmă, precum şi plata redevenţei aferente acestora încetând. În 2004, când la cârma societăţii se afla social-democratul Petru Costăchel, aleşii majoraseră capitalul social al firmei cu 1,9 miliarde de lei vechi.

SC Construcţii şi Reparaţii nu era altceva decât fosta RACRAL (Regia Autonomă de Construcţii şi Reparaţii Locale), căreia municipalitatea îi putea încredinţa direct diverse lucrări de construcţii şi reparaţii la străzi sau imobile, în regim de urgenţă sau nu. În 2007, însă, în fruntea societăţii a fost pus, pe filieră PD, Vasile Darabană. Acesta urma să iasă la pensie la jumătatea lunii martie a anului 2009.

Cu o lună înainte, însă, din cauza datoriilor acumulate, a pierderilor care reduseseră activul net al societăţii la mai puţin de jumătate din valoarea capitatului social subscris, la care se adăuga şi pierderea sediului de pe strada Cuza, revendicat, societatea a fost dizolvată şi lichidată. Cei 70 de angajaţi ai societăţii au fost preluaţi de Ecosal, iar cei şase angajaţi TESA, absorbiţi în Primărie. „În 2000, când am venit în Primărie, societatea era în faliment şi m-am ambiţionat să o ţin în viaţă. Am reuşit până în 2004, mai mult nu am reuşit. Societatea are multe datorii, dar vom reuşi să le plătim eşalonat”, a declarat atunci Dumitru Nicolae. Ulterior, în repetate rânduri, în conferinţele de presă, avea să învinuiască PD şi ulterior PDL de distrugerea societăţii.

Planuri pentru Ecosal

La ultima şedinţă a Consiliului Local din 2007, pe 20 decembrie, după un program prelungit de colinde şi un pluguşor compus şi spus de Nicolae Rainea, aleşii au votat înfiinţarea Serviciului Public Ecosal Galaţi, propus tot de primarul Dumitru Nicolae, serviciu cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului Local şi în subordinea directă a primarului. Hotărârea prevedea că personalul încadrat la Serviciul Public Ecosal va proveni din societatea comercială Ecosal Prest SA Galaţi şi se consideră transferat în interesul serviciului.

Era vorba de 365 de salariaţi, dintre care 283 de muncitori, 45 TESA şi 37 auxiliari. Ecosal urma să fie condus tot de Ion Ionescu, iar finanţarea se asigura integral din venituri proprii. Hotărârea prin care prin care societatea comercială Ecosal a dispărut, potrivit gurilor rele - doar pentru încredinţarea directă a lucrărilor pe care, altfel, ar fi trebuit să le câştige în urma unor licitaţii, a fost aprobată fără nicio discuţie. Deşi măsura putea părea anticoncurenţială, primarul a explicat că aceasta era singura soluţie pentru ca serviciul de salubrizare al oraşului să nu fie scos la licitaţie.

Nicolae se temea de Silviu Prigoană: „Din dorinţa unor magnaţi ai gunoiului de a pune mâna pe tot ce înseamnă gunoi în ţara noastră, se tot schimbă legile. Nu numai Prigoană, şi alţii vor să pună mâna pe gunoi. Legea serviciilor publice spune că nu mai ai voie să dai la societăţi care nu sunt servicii publice subvenţii şi lucrări. Singurul mod de a i se încredinţa direct Ecosalului curăţenia este transformarea în serviciu public. Până se încheie proiectul ISPA-gunoi, trebuie să menţinem situaţia. Atunci e obligatoriu să se facă o societate privatizată, până atunci facem serviciu public”, a declarat atunci primarul. După cum se spunea în 2007, curăţenia Galaţiului urma să fie scoasă la licitaţie abia în 2009, după ce programul ISPA-gunoi se va fi încheiat. Scriam atunci că o altă societate care ar putea urma destinul Ecosal ar putea fi Apaterm.

Reproşuri şi alte concluzii

În 2000, când primarul Dumitru Nicolae a venit la conducerea Primăriei, societatea care se ocupa de spaţii verzi, Citadina, era deja trecut. Prin votul aleşilor locali, societatea fusese privatizată. De câte ori are ocazia, chiar şi acum, primarul Nicolae îi reproşează pierderea Citadinei lui Durbacă.

Suntem în 2011, Ecosal este în continuare serviciu public, ba mai mult, s-a apucat şi de lucrări de construcţii, asfaltări străzi, trasat marcaje rutiere - cam ce făcea defuncta Construcţii şi Reparaţii, iar lucrările ISPA-gunoi încă nu s-au încheiat! În locul societăţii Citadina, pe care Nicolae a regretat-o mult, s-a înfiinţat în vara anului trecut, mai mult de nevoie, în urma reorganizării administrative impuse de Guvern, SC Gospodărire Urbană. La început a fost societate pe acţiuni, ulterior devenită, prin votul aleşilor, SRL.

Rămâne de văzut ce decizie vor lua aleşii în privinţa Apaterm.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Companiile publice gălăţene au pierdut, în 2012, 26 milioane de lei

* Doar patru din cele 11 societăţi comerciale aflate sub umbrela CJ Galaţi şi CL Galaţi au reuşit să termine anul 2012 pe plus * Producţia de „găuri financiare” a companiilor publice gălăţene a prins avânt pe fondul creşterii decalajului dintre venituri şi cheltuieli

Posturile de conducere din societăţile din subordinea autorităţilor locale sau judeţene sunt printre cele mai râvnite, date fiind remuneraţiile mai mult decât profitabile, fie că vorbim aici de directori, şefi de servicii sau membri ai Consiliilor de Administraţiei. Problema e că astfel de societăţi se conduc mai degrabă după algoritmi politici şi mai puţin după cei economici, iar acest lucru se poate vedea, negru pe alb, şi în rezultatele financiare ale acestor unităţi.

Fiecare cu faliţii lui

Recordul în materie de pierderi îl deţine SC Apaterm SA, din subordinea CL Galaţi. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, societatea a avut în 2012, la o cifră de afaceri de 87,4 milioane de lei, pierderi de 31,28 milioane de lei. Desigur, poate că unii ar fi tentaţi să arunce vina ineficienţii în cârca clienţilor rău-platnici, dar nu trebuie uitat că, de-a lungul timpului, nu s-a făcut mai nimic pentru eficientizarea sistemului de distribuţie, iar vârtejul restanţelor a scufundat şi societatea, dar şi pe bun-platinicii forţaţi să suporte ponoasele, la grămadă cu rău-platnicii.
Primăria stă la cotitură cu o nouă societate - Calorgal, prezentată drept „fata mare” a sistemului de termoficare, dar nu puţini sunt cei ce consideră că, în fapt, e vorba cam „de aceeaşi Mărie cu altă pălărie”. Calorgal a avut în 2012 cheltuieli/pierderi de 2.892 de lei.
Şi CJ Galaţi are faliţii lui, respectiv SC Drumuri şi Poduri SA şi SC Consproiect SA. În cazul SC Drumuri şi Poduri SA, pierderile raportate pe 2012, la o cifră de afaceri de 2,73 milioane de lei, au fost de 2,92 milioane de lei. Această „performanţă” a fost obţinută în condiţiile în care veniturile obţinute de societate au fost de 2,7 milioane de lei, iar cheltuielile au fost de 5,7 milioane de lei. Acest lucru s-a întâmplat graţie încheierii unor contracte păguboase, în timp ce concurenţa, dacă e să ne referim aici la societăţile din mediul privat, a scos profituri uriaşe taman din lucrările de construcţii la drumuri.
În ceea ce priveşte SC Consproiect SA, „fabrica de proiecte” a CJ Galaţi, în 2012 a înregistrat pierderi de un milion de lei. Societatea a fost adusă într-o situaţie critică graţie intervenţiilor clientelare de tot felul manifestate, de-a lungul timpului, pe linie politică. S-a ajuns până acolo încât DGFP Galaţi a scos bunurile Consproiect la vânzare, pentru recuperarea datoriilor la bugetul de stat. În prezent, Consproiect este în reorganizare, dar datoriile atârnă ca o piatră de moară.
La municipiu, producătoare de găuri financiare este şi SC Gospodărie Urbană SRL. Deşi a avut în 2012 o cifră de afaceri de 8 milioane de lei, societatea nu prea s-a încadrat bine în peisajul economic şi a încheiat anul cu o pierdere de 724.248 lei. Prin urmare, transformarea Administraţiei Domeniului Public în „SRL” care să se autofinanţeze a fost doar un hocus-pocus fără eficienţă economică.

Când administrarea merge greu

Un segment aparte este cel al societăţilor care, sub o formă sau alta sunt menite să contribuie la dezvoltarea IMM-urilor. SC Cons Management Parc de Soft SRL este o societate formată de CJ Galaţi şi CL Galaţi pentru administra centrul de IT. În prezent, în Parcul de Soft sunt 34 de companii, la care lucrează peste 300 de persoane. Problema este că, societatea care administrează parcul a înregistrat în 2012, la o cifră de afaceri de 791.565 lei, o pierdere de 306.881 lei! Societatea ar trebui să-şi asigure venituri atât din administrarea parcului, cât şi din oferirea unor servicii firmelor prezente acolo. Desigur, se merge pe acordarea unor facilităţi, dar când veniturile nu reuşesc să atingă nici măcar nivelul cheltuielilor sunt slabe speranţe ca SC Cons Management Parc de Soft SRL să se dezvolte şi să asigure servicii mai performante.
O situaţie şi mai nebuloasă este la SC Industrial Parc SRL a CL Galaţi, menită, teoretic, să administreze parcul industrial. De un deceniu, autorităţile locale o scaldă în apele tulburi ale unor controversate investiţii de 5,7 milioane de euro ce n-au adus nici măcar un investitor. În particular, SC Industrial Parc SRL a avut în 2012 doar un angajat şi cheltuieli/pierderi de 36.874 lei. Şi în prezent societatea trece printr-o perioadă de interimat. Primăria ar trebui să facă recepţia lucrărilor făcute de-a lungul timpului în Parcul Industrial şi să le predea spre administrare SC Industrial Parc SRL. Lucrurile se mişcă însă greu, iar asta poate şi din cauză că, pentru mulţi din Primărie şi din CL Galaţi, pe „investiţiile” cu pricina ar trebui să scrie DNA.
Un exemplu mai bun ar fi, poate, evoluţia SC Administraţia Zonei Libere Galaţi. În 2012, cifra de afaceri a societăţii a fost de 4,2 milioane de lei, iar profitul net de 866.243 lei. Dar ceea ce contează cel mai mult este că, spre deosebire de Parcul Industrial, în ZLG chiar sunt firme care desfăşoară o activitate palpabilă.

Monopolu-i cu profit

În afară de Administraţia ZLG, din cele 11 societăţi aflate sub umbrela CJ Galaţi sau CL Galaţi doar trei au mai ieşit „pe plus” în 2012. În cazul Apă-Canal, la o cifră de afaceri de 76,2 milioane de lei, profitul a fost de 8,92 milioane de lei. Dar să nu uităm că, spre deosebire de alţii - de exemplu, societatea-soră, Apaterm - celor de la Apă Canal le-au fost „albite”, cu ani în urmă, datele financiare, pentru a putea accesa proiectele ISPA. În plus, graţie poziţiei de monopol, societatea a umflat considerabil tarifele, iar în prezent gălăţenii „se bucură”, cu toate investiţiile, de unele dintre cele mai scumpe servicii de furnizare a apei şi canalizării din ţară.
De roadele poziţiei de monopol se bucură şi SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA. În 2012, societatea a avut o cifră de afaceri de 18,57 milioane de lei şi un profit net de 195.463 lei. Dar aici, dincolo de faptul că profitul societăţii a fost de numai unu la sută în raport cu cifra de afaceri, în raportul Camerei de Conturi pe 2012 s-au sesizat nereguli în cheltuirea a 900.000 lei, de la aspecte ce ţin de desfăşurarea unor achiziţii publice la cumpărarea unei limuzine de lux şi acordarea unor indemnizaţii consistente conducerii societăţii.
În ceea ce priveşte SC Transurb SA, aflată în subordinea CL Galaţi, în 2012 cifra de afaceri a fost de 45,5 milioane de lei, iar profitul de doar 16.699 lei. Spre comparaţie, la o cifră de afaceri aproape identică, în 2011 societatea a înregistrat un profit net de 146.879 lei.
Credeţi că pe viitor lucrurile vor merge mai bine în societăţile de interes local şi judeţean? Cu siguranţă că pentru managerii cu carnet de partid da, atât timp cât, cu sau fără profit, buzunarul public e tratat ca un sac fără fund.

Directori numiţi politic pentru mii de gălăţeni

Sub o formă sau alta, în subordinea CJ Galaţi şi CL Galaţi, prin intermediul societăţilor comerciale, se află aproape 3.400 de gălăţeni. Cei mai numeroşi angajaţi au fost, potrivit datelor Ministerului Finanţelor pe 2012, la SC Apă-Canal SA (1.024 de salariaţi), SC Apaterm SA (805), SC Administraţia-Pieţelor SA (328) şi SC Gospodărie Urbană SRL (326). Modul în care sunt conduse aceste societăţi contează însă, dincolo de algoritmul politic, mai puţin. Un exemplu edificator în acest sens este modul în care, în primăvară, s-au făcut numirile în Consiliile de Administraţie în societăţile aflate în subordinea CL Galaţi. Cel mai important criteriu a fost cel politic, în funcţie de înţelegerea dintre partide. În afară de simpatiile de partid, în legătură cu cei desemnaţi nu s-a mai spus nimic. CV-urile cu informaţii despre pregătirea profesională a celor numiţi au fost catalogate la Primărie drept „informaţii cu caracter personal” şi, prin urmare, nu au fost făcute publice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Management catastrofal în societăţile de interes public

* "Gaură" de 7 milioane de euro, cu binecuvântarea CJ Galaţi şi CL Galaţi * Infrastructura de utilităţi scârţâie din toate încheieturile, dar cetăţenii sunt buni de jumulit prin tarife absurde * Clientelismul politic şi hachiţele din administraţia publică fac praf economia
Chiar dacă Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi şi Consiliul Local (CL) Galaţi ar trebui să reunească, teoretic, cele mai luminate minţi în materie de management, se pare că instituţiile în cauză trec printr-o "eclipsă" totală în materie de competenţe. Dovezile cele mai limpezi sunt rezultatele dezastruoase ale societăţilor aflate în subordinea celor două instituţii.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanţe, numai anul trecut, în total, societăţile de interes local şi judeţean au reuşit să producă pierderi de 30,17 milioane de lei (adică aproape 7 milioane de euro! - n.r.). Iar acolo unde a fost profit, în total 14,08 milioane de lei, acesta a fost obţinut în special prin umflarea nejustificată a tarifelor la serviciile de utilităţi.
Acesta este rezultatul numirilor de directori pe linie de partid şi al Consiliilor de Administraţie care colcăie de consilieri locali şi judeţeni.
La CJ Galaţi, falimente fără anestezie
Consiliul Judeţului Galaţi a reuşit să îngroape cu brio toate societăţile pe care le avea în subordine. Societatea Drumuri şi Poduri, cea care ar fi trebuit să fie în linia întâi a reabilitării infrastructurii judeţene a rămas, la propriu, pe… drumuri. Societatea este, practic, în pragul falimentului, iar anul trecut, la o cifră de afaceri de doar 1,1 milioane de lei, s-a ales cu pierdere de 1,15 milioane de lei, singura performanţă fiind aceea că n-a reuşit să mai producă o „gaură” financiară la fel de mare ca în anul precedent, când a ieşit pe minus cu aproape 3 milioane de lei. Şansele de redresare ale societăţii sunt pur teoretice. Bunurile au început să-i fie deja scoase la vânzare, de la birouri şi cuiere până la utilajele de construcţii.
„Fabrica de proiecte” a CJ Galaţi - Consproiect - unde se părea că începe să se zărească luminiţa de la capătul tunelului, în sensul că reuşise să-şi diminueze pierderile din anii precedenţi, de la 1,3 milioane de lei (2011) şi 1 milion de lei (2012) la 33.785 lei în 2013, are toate şansele să se întoarcă în hăul pierderilor, după ce directorul numit să redreseze firma şi-a dat demisia, sătul de hachiţele fără anestezie ale conducerii CJ Galaţi.
O altă gaură la buget a fost adusă sub tutela CJ Galaţi, dar şi a CL Galaţi, de Cons Management Parc de Soft, care, în 2013, la o cifră de afaceri de doar 727.200 lei a pierdut 424.647 lei. La fel de proşti au fost şi anii dinainte. Teoretic, conducerea societăţii, formată din cinci angajaţi, ar fi trebuit să caute soluţii pentru a-şi diversifica veniturile. După cum se vede, n-a reuşit decât să-şi diversifice pierderile.
Prohodul sistemului centralizat
Dincolo de incompetenţa crasă şi lipsa de interes la nivelul CJ Galaţi pentru relansarea unor societăţi ce ar trebui să contribuie la dezvoltarea judeţului, „bubele” cele mai mari tot în curtea municipalităţii gălăţene se găsesc.
De departe, la Apaterm se manifestă în toată splendoarea efectele amestecării principiilor economice cu clientelismul politic, sistemul centralizat şi populismul fără măsură. În 2013, societatea a ajuns la pierderi de 28,3 milioane lei, cu toate eforturile de recuperare, măcar în parte, a unor datorii. Conducerea municipalităţii deja a început să-i cânte Apatermului prohodul falimentului, iar cetăţenii sunt îndemnaţi să-şi pună centrale individuale dacă nu vor să degere de frig la iarnă.
La polul opus, la Apă Canal se manifestă o situaţie aparent înfloritoare: peste 12 milioane de lei profit la o cifră de afaceri de 81 milioane de lei. Toate ar fi bine şi frumoase, dacă profitul acesta nu s-ar baza doar pe umflarea nejustificată a preţurilor la apa pe care, vrând-nevrând, gălăţenii trebuie să o înghită. Măcar dacă banii s-ar investi în sistemul de furnizare a apei şi în canalizare. Dar în timp ce societatea intră prin topurile profitabilităţii locale, conductele plesnesc din toate încheieturile, iar atunci când casele din Valea Oraşului sunt inundate de canalizările care refulează, firma are tupeul să dea vina pe „nesimţiţii” care şi-ar arunca boarfele prin canalizare.
Investitorii trec, găurile rămân
Dacă privim şi partea plină a paharului, am putea lua drept exemplu Administraţia Pieţelor Galaţi. Societatea care controlează un segment important al comerţului gălăţean a reuşit, în 2013, la o armată de 317 de angajaţi şi o cifră de afaceri de nu mai puţin de 18,7 milioane de lei să obţină un profit de doar 431.000 lei. Spre comparaţie, în Zona Liberă Galaţi, la o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, profitul a fost de 787.082 milioane de lei.
Pe lista societăţilor aflate în subordinea municipalităţii se mai află Transurb. Societatea a avut în 2013, la o cifră de afaceri de 45,7 milioane de lei, un profit de nici 80.000 lei. Asta în condiţiile în care Consiliul Local a pompat anul trecut în Transurb subvenţii de peste 34 milioane de lei.
În sfârşit, cireaşa de pe tortul managementului societăţilor publice este SC Industrial Parc SRL. Sublim, dar cu afaceri lipsind cu desăvârşire, Parcul Industrial a rămas tot gol, cu zero cifră de afaceri şi doar cu pierderi de 431.487 lei pentru cheltuielile de întreţinere şi plata celor trei angajaţi. Anul trecut, prin Galaţi s-au tot perindat delegaţii de chinezi, nemţi, olandezi, austrieci. Cum au venit, aşa au plecat. Noi, gălăţenii, am rămas însă tot cu aleşii noştri cei de toate zilele şi cu societăţile de interes public transformate în maşini de tocat bani.
Trei mii de salariaţi, la mâna aleşilor
De soarta societăţilor de interes public depinde destinul a nu mai puţin de 3.000 de gălăţeni, salariaţi ai acestor companii. Cel mai mare angajator este Apă Canal, care a avut în 2013 peste o mie de angajaţi, adică aproape jumătate din numărul de salariaţi avut, în aceeaşi perioadă, de Şantierul Naval Damen. Pe locurile următoare ca număr de salariaţi se află falimentara Apaterm, cu 779 de angajaţi, Transurb - 730 de angajaţi şi Administraţia Pieţelor - 317 angajaţi. Colective de câteva zeci de persoane aveau Drumuri şi Poduri - 52 angajaţi, Consproiect - 42 angajaţi şi ZLG - 26 de angajaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.