Management catastrofal în societăţile gălăţene de interes public

[riaji]

Cum? Cu buna-stiinta..

[dcp100168]

Ce "găuri financiare" au produs societăţile publice gălăţene

• Management păgubos în societăţile din subordinea CJ Galaţi şi CL Galaţi
• Din 11 societăţi locale şi judeţene, doar trei au ieşit pe plus în rezultatele financiare
• Cum să rămâi şi cu banii luaţi, şi cu directori bine remuneraţi

Rezultatele economice ale societăţilor aflate sub o formă sau alta în subordinea CL Galaţi sau a CJ Galaţi, aşa cum sunt ele reflectate de rezultatele raportate pe 2014 la Ministerul Finanţelor, demonstrează că banul public e un capital ce poate fi tocat fără prea multe remuşcări din partea celor ce ar trebui să vegheze la buna chivernisire a sumelor strânse de la cetăţeni sub formă de taxe şi impozite. Iar când prin numirile directorilor, ale membrilor consiliilor de administraţie sau în „strategiile de management” îşi mai bagă coada şi politicul, atunci societăţile publice chiar au toate şansele să ajungă cu oiştea în gard.

Apaterm moare, dar pierderile rămân

De departe, societatea care a reuşit să bată toată recordurile gălăţene în materie de găuri la bugetul public este SC Apaterm SA. Cu toate campaniile de a-i convinge pe gălăţenii rău-platnici să-şi achite datoriile, societatea a avut anul trecut venituri de 72,63 milioane de lei şi cheltuieli de 93,05 milioane de lei. Aşa că, una peste alta, în bilanţul anual a ieşit pe minus cu încă 20,42 milioane de lei. Dar, vorba aia, ce mai conta o ghioagă la un car de oale sparte! Apaterm a ajuns în cele din urmă să bifeze anul acesta cea mai măreaţă prăbuşire din sistemul centralizat.

Falimentul Apaterm nu-i, însă, decât un episod din agonia termoficării gălăţene, „pălăria” defunctei societăţii fiind preluată de SC Calorgal SA. Era pe când nu se zărea - anul trecut, oficial, nu avea decât… un singur angajat, dar anul acesta Calorgal s-a umflat cu o organigramă de 548 angajaţi, preluaţi dintre cei vreo 740 câţi avea Apaterm. Desigur, rămâne de văzut cum se va sfârşi cearta Calorgal cu unele din asociaţiile de proprietari, care n-au acceptat să li se bage pe gât contractele ce prevăd foarte multe obligaţii pentru clienţi şi prea puţine pentru societatea de termoficare. Iar asta nu-i a bună, mai ales că mulţi dintre gălăţenii care s-au… „fript” cu Apaterm fug acum şi de Calorgal.

La polul opus al Apaterm, cu un profit de-a dreptul spectaculos, s-a plasat anul trecut SC Apă-Canal SA. Cu nu mai puţin de 1.008 angajaţi, o cifră de afaceri de 86,27 milioane de lei şi profit net de 9,96 milioane de lei, Apă-Canal s-a plasat pe locul şase al celor mai profitabile mari întreprinderi gălăţene. Furnizorul de apă şi canalizare a reuşit să depăşească societăţi de top, precum Icepronav sau CNFR Navrom, drept însă că asta cu preţul lăsării pe uscat, fără multe menajamente, a asociaţiilor cu datorii. Un preţ de-ţi lăsa gura pungă au avut de plătit şi gălăţenii care au dorit să-şi tragă branşament individual. Iar modul în care a înţeles Apă Canal să-şi exercite poziţia de monopol în materie de tarife la serviciile prestate a atras multe controverse. De altfel, la presiunile pensionarilor şi a Prefecturii, societatea a devenit ceva mai flexibilă şi, din iulie, a admis să reducă, de exemplu, taxele de avizare, branşare şi contorizare individuală de la 355 de lei la 198 de lei, adică o scădere de 44,3 la sută! Acum, dacă tot a obţinut profit aşa mare, poate că Apă Canal va avea mai mult zel şi în reducerea pierderilor din reţea, puse până acum cu atât de mult folos în cârca gălăţenilor.

Gospodărie de te doare capul

Una dintre societăţile care de-a lungul anilor „a făcut-o lată” pe bani publici a fost SC Gospodărire Urbană SRL. Copacii i-a fasonat de au rămas din unii doar lemne de foc, spaţiile verzi nu se simt nici ele prea bine peste tot, cât despre organizarea locurilor de parcare, a talciocului sau a unor locuri de agrement precum Plaja Dunărea, ce să mai vorbim? Toată distracţia a dus, în 2014, la o pierdere de 197.727 de lei, chit că cifra de afaceri a fost de 10,44 milioane de lei. Nu mult, dacă ţinem cont că gaura la buget din anul precedent a fost de aproape 214.000 de lei…

Tot în sfera CL Galaţi, SC Transurb SA a reuşit, ce-i drept cu susţinerea investiţiilor, câte au fost, tot din bani publici, să scoată un profit de 643.000 de lei, la o cifră de afaceri de 45,1 milioane de lei. Societatea a avut în 2014 aproape 670 de salariaţi. Transurb deţine un parc auto de 137 de autobuze şi troleibuze şi tânjeşte la un monopol pe transportul public, iar dacă maxi-taxiurile vor fi trase pe dreapta, aşa cum s-ar dori de pe la anul, s-ar putea să şi reuşească. I-ar creşte profiturile, dar cum ar rămâne cu călătorii, că e puţin probabil că Transurb ar putea acoperi toate traseele, plus convenţiile, cu maşinile pe care le are, chiar dacă ar urma să fie achiziţionate cu bani de la bugetul local încă 40 de autobuze, tot SH.

În materie de comerţ, SC Administraţia Pieţelor SA are pus deoparte partea ei. Că doar oamenii trebuie să-şi vândă undeva gogonelele şi zarzavatul. Anul trecut, la o cifră de afaceri de 19,54 milioane de lei, a scos un profit deloc de neglijat: 978.355 de lei. Scopul societăţii este nu atât profitul, cât îmbunătăţirea serviciilor oferite comercianţilor şi, implicit, cumpărătorilor din pieţe. Profitul societăţii s-a umflat în 2014 din încasarea unor penalităţi de întârziere, dar, se pare, povestea nu se va repeta şi în 2015, când profitul estimat este de vreo cinci ori mai mic.

Societăţi în groapa falimentului

La umbra CJ Galaţi e cam greu să se facă afaceri, dacă este să ne luăm după soarta crudă pe care au avut-o SC Drumuri şi Poduri SA şi SC Consproiect SA. Prima dintre ele este deja băgată cu acte în regulă în faliment, după ce a dat în gropi cu domeniul ei de activitate - „construcţia de drumuri şi autostrăzi”. Aşa că, în prezent, nici drumuri nu avem, nici autostrăzi şi nici măcar societatea constructoare. Anul trecut, activitatea Drumuri şi Poduri s-a lăsat cu o gaură de 480.253 de lei şi nici nu putea să fie altfel, când până şi activele i-au fost scoase la vânzare, cu tot cu tractoare, autospeciale şi chiar… mobilier.

SC Consproiect SA este şi ea aproape de groapa falimentului. Procesul de rentabilizare al „fabricii de proiecte” a CJ Galaţi a eşuat lamentabil. După un zvâc ce a dus la reducerea datoriilor, în 2014 societatea a intrat iar în vrie, ajungând la pierderi de 1,01 milioane de lei! Mai mult, un audit al Curţii de Conturi a constat că soarta Consproiect nu a interesat conducerea CJ Galaţi. În timp ce achiziţiile directe de proiecte mergeau la diverse societăţi, SC Consproiect s-a ales cu praful de pe tobă, adică doar… 1,77 la sută din serviciile de proiectare ale judeţului!

Ghici cine „stimulează” mediul de afaceri

Chiar dacă autorităţile publice par a fi administratori proşti ai propriilor afaceri, ele au în subordine societăţi care să le ajute sau să-i înveţe pe alţii să facă afaceri. Prima dintre ele este SC Cons Management Parc de Soft SRL, aflată atât sub tutela CL Galaţi, cât şi a CJ Galaţi. Chiar dacă, teoretic cel puţin, societatea are potenţial, în afară de administrarea spaţiilor de la Parcul de Soft s-au făcut prea puţin paşi în direcţia stimulării afacerilor IT&C sau asigurarea unor servicii suplimentare necesare întreprinderilor. Anul trecut a fost încheiat cu pierdere de 299.153 de lei. Acum se reîncearcă relansarea societăţii, ca lider al Clusterului IT&C „Dunărea de Jos”, din care fac parte câteva zeci de firme din domeniu. Ce proiecte va naşte acest cluster şi cât de utilă se va dovedi societatea, rămâne de văzut.

În ape destul de tulburi încă se scaldă Regia Autonomă - Administraţia Zonei Libere Galaţi şi SC Industrial Parc SRL. Zona Liberă a primit o lovitură serioasă odată cu renunţarea de către Enel la proiectul termocentralei de la Galaţi. Aşa s-a evaporat o concesiune de 36,5 hectare, care aducea bani frumoşi. Cifra de afaceri a scăzut la 2,29 milioane de lei, iar de la un profit de 787.082 de lei în 2013 s-a trecut pe o pierdere de 195.829 de lei.

În ceea ce priveşte SC Industrial Parc SRL, menit să administreze Parcul Industrial, vecin cu Zona Liberă, aceasta s-a pierdut mult timp în hăţişurile birocratice, ba în ce ceea ce priveşte cadastrul, ba al regulamentelor şi formelor de încheiere a contractelor blocate mult timp prin sertarele CL Galaţi. Problema unor devize de lucrări mult umflate n-a fost lămurită nici acum, cert este că de vreo doi ani ni se promite „minunea” de a vedea măcar primul investitor în Parcul Industrial, dar ea nici că se mai îndeplineşte. Până una alta, SC Parc Industrial SRL a înregistrat anul trecut, cu doi angajaţi, pierderi 154.894 de lei, o nimica-toată, totuşi, faţă de milioanele care s-au evaporat pe obiective cu costuri dubios de mari.

După cum se vede, bani publici să fie, că societăţi care să-i toace se găsesc. Pe ici, pe colo, s-a mai schimbat câte un director care a călcat în străchini, dar la modul real, prin CL Galaţi şi CJ Galaţi, nu am avut parte decât de lacrimi de crocodil de grija comunităţii. Şi când te gândeşti că pentru asta plătim taxe şi impozite!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Banii din buget, sac fără fund pentru societăţile publice gălăţene

Societăţile din subordinea Consiliului Local şi a Consiliului Judeţean fac mai mult "afaceri" pe banii din taxele şi impozitele gălăţenilor * Calorgal, cu pierderi de milioane, o ia vertiginos pe urma Apaterm * Din zece societăţi locale şi judeţene, jumătate au reuşit "performanţa" de a ieşi "pe minus", dar nici celelalte nu se simt prea bine

Bani publici să fie, că societăţi locale care să-i toace se găsesc! Cel puţin asta pare a fi, de ani de zile, deviza unora dintre societăţile aflate în subordinea Consiliului Local Galaţi sau a Consiliului Judeţean Galaţi.

De departe, la capitolul găuri la bugetul public, se detaşează SC Calorgal SA, care a preluat cu "succes" tradiţia deschisă de defunctul SC Apaterm SA. Mai exact, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, Calorgal a reuşit în 2015 "performanţa" de a acumula, la o cifră de afaceri de 16,49 milioane de lei, o pierdere de 4,23 milioane de lei. Vorbim de o firmă pe care administraţia locală ne-o prezenta ca pe o fată mare a termoficării locale, dar care, în final, s-a dovedit, inclusiv în năravuri, „aceeaşi Mărie” a Apaterm - fără soluţii, cu o schemă de personal supraîncărcată „din considerente sociale” şi cu datorii cu carul. Apropo de Apaterm, în dreptul ei, pe 2015, figurează o pierdere de 25,62 milioane de lei… Perspectivele Calorgal rămân destul de sumbre, în condiţiile în care, pe fondul bălmăjelii generale din sistemul centralizate de furnizare a apei calde şi căldurii, un segment însemnat al bunilor platnici s-au orientat spre încălzirea pe cont propriu, cu centrale de apartament, ce presupun un efort financiar, dar cel puţin nu rişti să rămâi cu robinetele secate sau caloriferele îngheţate în mijlocul iernii. Anul trecut, la Calorgal, s-au înregistrat 2.300 de cereri de debranşare. Lor li se adaugă încă vreo 1.000 de cereri de anul acesta, plus debranşările făcute „blat” de cei exasperaţi de piedicile tehnico-birocratice menite să-i ţină captivi într-un sistem centralizat ineficient.

La polul opus se află SC Apă Canal SA. Monopolul pe ţevile de apă rece ale gălăţenilor i-a adus un profit ce-ar face să pălească de invidie orice companie din Galaţi. Potrivit Ministerului Finanţelor, Apă Canal a obţinut la o cifră de afaceri de 91,24 milioane de lei un profit net de 18,31 milioane de lei. Practic, cu aceste rezultate, Apă Canal are toate şansele să se plaseze în fruntea topul întreprinderilor mari din plan local, fără însă ca asta să se vadă neapărat în creşterea calităţii serviciilor pentru gălăţeni, altfel decât prin creşterea periodică a tarifelor la apă rece şi canalizare. Pe de altă parte, nici prosperitatea Apă Canal nu e chiar atât de solidă pe cât pare. Societatea încă mai are multe de făcut în extinderea infrastructurii de apă şi canalizare, iar pentru asta s-a împrumutat, în cadrul unui program mai amplu, cu 42,7 milioane de lei de la BERD, bani care din 2016 trebuie returnaţi. Societatea mai are de recuperat de la clienţii din municipiul Galaţi circa 28,75 milioane de lei.

Gospodărirea se zbate "pe uscat"

Chiar dacă, de-a lungul timpului, SC Gospodărire Urbană SRL a dat mai mult prin gropi, societatea din subordinea CL Galaţi a reuşit, anul trecut, cel puţin să nu mai iasă „pe minus”. La o cifră de afaceri de 9,76 milioane de lei, societatea a obţinut un profit de 491.299 lei, mai mult, desigur, tot din comenzile venite din partea municipalităţii. E bine şi aşa, în condiţiile în care, în anii precedenţi, Gospodărire Urbană a înregistrat pierderi de 191.133 lei, respectiv, 212.867 lei. Problemele de fond în ceea ce priveşte activitatea societăţii rămân însă cam aceleaşi. Cea mai ruşinoasă chestiune, şi pentru societate, dar şi pentru CL Galaţi, este incapacitatea de a pune pe picioare Plaja Dunărea şi de a face din ea cu adevărat o bază de agrement pentru gălăţeni. Punerea „parţială” în funcţiune de anul acesta, fără bazine, a fost mai degrabă de toată jena. Trece Dunărea pe lângă noi, dar Galaţiul nu are măcar un ştrand, ce să mai zicem de aqualand sau alte amenajări care ne sunt promise mereu prin campaniile electorale.

Tot sub umbrela CL, compania locală de transport public, SC Transurb SA, a marcat anul trecut, la o cifră de afaceri de 42,7 milioane de lei, un profit net de 73.643 lei, mai mic decât cel din 2014, când profitul net a fost de 643.230 lei, dar apropiat de câştigul de 79.943 lei, din 2013. Anul acesta va fi, cu siguranţă, mai rodnic financiar pentru Transurb, odată cu eliminarea de pe traseu a maxi-taxiurilor, însă şi pretenţiile pentru acoperirea necesităţilor de transport ale gălăţenilor vor fi mai mari. Iar acest lucru nu vrea fi prea uşor de făcut doar cu autobuze culese de pe la SH-uri şi nici măcar cu cele 14 troleibuze noi ce ar urma să fie achiziţionate, în condiţiile în care firul de contact trebuie refăcut, iar pentru asta vor fi necesari vreo 21,2 milioane de lei. Iar dacă tot a venit vorba de transportul în comun, oare când s-o învrednici Primăria - poate chiar în colaborare cu Transurb - să (re)facă refugiile din staţiile de autobuz? Aşa-i când „aleşii” se plimbă mai mult cu limuzina, uită cum e să aştepţi autobuzul când te bate soarele în cap sau se abate vreo ploaie sau ninsoare mai mare!

Greu la deal cu societăţile publice

După ce SC Drumuri şi Poduri SA a fost condusă spre groapa falimentului, la CJ Galaţi se încearcă, fără prea mare convingere, resuscitarea SC Consproiect SA, cândva „fabrica de proiecte” a judeţului. Tăvălită prin tot felul de interese obscure vehiculate pe cale politico-administrativă, Consproiect mai mult agonizează decât scrie proiecte pentru viitorul judeţului. Conducerea CJ a cam lăsat-o de izbelişte, iar Curtea de Conturi, de altfel, i-a cam bătut obrazul că, deşi are propria societate de proiectare, încredinţează proiect unor societăţi din afară… Cert este că, în 2015, Consproiect, la o cifră de afaceri de 407.456 lei, a ieşit „pe minus” cu 364.402 lei, iar singura consolare ar fi aceea că nu s-a dat o gaură mai mare, precum cea din anul precedent, de peste 1,01 milioane de lei. În ianuarie a.c. s-a aprobat un plan de reorganizare a societăţii şi zice-se că societatea ar mai avea, totuşi, şanse să supravieţuiască. S-o vedem şi pe asta, deşi din „ce-a păpat lupul” şi cu atâtea încurcate iţe politice e cam greu să mai refaci o societate, altfel, cândva, importantă pentru judeţ.

Interacţiune cu mediul de afaceri

Pe partea societăţilor ce ar trebui să contribuie la susţinerea mediului de afaceri, „crema”, din partea CL, e luată SC Administraţia Pieţelor SA, care e „sufletul comerţului” din pieţele gălăţene, mai ales când e vorba de ridicat taxele de pe la zarzavagii. Societatea are ca profil îmbunătăţirea serviciilor oferite comercianţilor, însă schimbări majore în această privinţă nu prea au fost în ultima perioadă. Unele pieţe par încremenite în timp şi doar… preţurile avansează. Una peste alta, Administraţia Pieţelor a obţinut anul trecut, la o cifră de afaceri de 20,21 milioane de lei, un profit net de 1.120.175 lei, ceva mai mare faţă de cel din 2014, de 878.355 lei.

Regia Autonomă Zona Liberă Galaţi pare a fi ieşit, în 2015, din vria în care intrase în anul precedent şi care, la o cifră de afaceri de 2,29 milioane de lei, s-a încheiat cu o pierdere de 195.829 lei. Una din cauzele principale a fost pierderea concesiunii pentru Enel, după renunţarea la proiectul de realizare a unei termocentrale, iar cu un mediu de afaceri gălăţean nu prea atrăgător pentru investitori, pierderea a fost destul de greu de compensat. Totuşi, anul trecut, la o cifră de afaceri asemănătoare - 2,41 milioane de lei - s-a reuşit o revenire „pe plus”, respectiv un profit net de 41.292 lei. Mai este însă destul până a se ajunge măcar la cifra de afaceri din 2013, de 3,92 milioane de lei, sau la profitul de 787.080 lei. Dincolo de asta, contează însă facilităţile oferite investitorilor, iar din acest punct de vedere, activitatea în Zona Liberă nu este una foarte animată.

În zona rezultatelor financiare negative rămâne Cons Management Parc de Soft. La o cifră de afaceri în 2015 de 735.664 lei, aproximativ la fel ca în anul precedent, „gaura” financiară a fost mai mică - 72.910 lei, faţă de pierderile din anul precedent, de 299.152 lei şi faţă de cele din 2013, de 424.647 lei. Pe de altă parte, Parcul de Soft, dincolo de pura administrare a unor spaţii, ar trebui să însemne mai mult în materie de oportunităţi oferite firmelor de IT. Oportunităţi, servicii, care ar trebui să asigure măcar susţinerea financiară firmei care administrează parcul.

Dar, dacă, de bine, de rău, la Parcul de Soft se întâmplă ceva, SC Industrial Parc SRL rămâne un fel de Fata Morgana pentru mediul de afaceri local. În schimb, foarte palpabile sunt pierderile înregistrate an de an. Anul trecut, nota de plată pentru un Parc Industrial care, de facto, nu există, a fost de 290.755 lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reprezentanții municipiului în AGA societăților locale

Reprezentanţii municipiului Galaţi în Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) la societăţile de interes local au fost numiţi ieri, prin vot secret, de către consilierii locali.

Dintre toate propunerile de pe buletinele de vot, una singură a fost respinsă: Tincuţa Tercu, care ar fi trebuit să fie reprezentant în AGA la SC Gospodărire Urbană.

În schimb, a primit votul aleşilor şi va fi reprezentant în AGA la Gospodărire Urbană consilierul local PSD Vergiliu Sorin Vals. Un alt nume sonor este cel al fostului prefect al judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, care, împreună cu Lucian Valeriu Andrei, consilier local PSD, vor avea misiunea de reprezentanţi în AGA la SC Transurb SA. În AGA de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare au fost numiţi Carmen Grigorescu şi Cătălin Popa, consilier local ALDE. Marcela Daniela Costea, consilier local PSD şi Mitică Budescu vor fi reprezentanţii municipiului în AGA de la SC Industrial Parc SRL. Iar la SC Cons Management Parc de Soft SRL, Silviana Ciupercă, consilier local PSD, va fi reprezentanta AGA.

Printre cele mai importante atribuţii ale reprezentanţilor se numără: desemnarea şi revocarea membrilor Consiliului de Administraţie şi stabilirea remuneraţia acestora, stabilirea bugetul de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar următor şi a structurii organizatorice a societăţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nereguli descoperite la Transurb de Camera de Conturi

Achiziții de materiale pentru care există bonuri de consum, dar nu au fost identificate în vreo reparație realizată în cadrul societății, avansuri de trezorerie nejustificate în termenul legal, cheltuieli de protocol fără referat de necesitate, acestea sunt doar câteva dintre neregulile descoperite de Camera de Conturi Galați - structură a Curții de Conturi a României - în cadrul unui control desfăşurat la SC Transurb SA Galaţi.

La finele anului trecut, societatea Transurb a fost ținta unui control al Camerei de Conturi Galați, care a vizat modul de administrare a patrimoniului public și privat în anul 2020. Decizia emisă pe 5 ianuarie 2022 a ajuns în atenția Consiliului Local, unicul acționar al companiei de transport. Vă prezentăm cele mai importante nereguli descoperite de auditori.
Camera de Conturi a descoperit că, în 2020, au fost efectuate achiziții de materiale în valoare de 4.409 lei, pentru care există întocmite note de intrare recepție și bonuri de consum, dar care nu au fost identificate în vreo reparație realizată în cadrul societății.
De asemenea, societății i s-a reproșat că nu a calculat penalități pentru încasarea cu întârziere a facturilor emise către Liberty Galați SA, în anul 2020, conform contractului de prestații de transport.
Auditorii au mai descoperit că, în decembrie 2019 și iunie 2020, au fost efectuate cheltuieli cu reparațiile la autovehicule ce deservesc activități de natură administrativă, nefiind probată realizarea operațiunilor respective. Mai exact, nu s-au completat corespunzător foile de parcurs și nu s-a conformat traseul efectuat de către conducători auto prin semnarea foilor de parcurs, nu s-a întocmit fișa de activitate zilnică.
În perioada 2019-2020, s-a constatat că achizițiile cu destinația "cheltuieli de protocol" nu au avut la bază întotdeauna referate de necesitate și/sau nu au fost însoțite întotdeauna de documente din care să reiasă încadrarea în limitele de cheltuieli. De asemenea, au ieșit la lumină situații în care nu s-a înscris timpul efectiv lucrat sau normat în pontajele întocmite pentru salariații din cadrul compartimentului Service Auto, dar aceștia au beneficiat de drepturile salariale pentru o normă completă în perioada martie - mai 2020.
"În perioada 2019-2020 au fost identificate următoarele nereguli: nu au fost întocmite sau solicitate deconturi de cheltuieli pentru justificarea avansurilor de trezorerie acordate; avansurile de trezorerie nu au fost justificate în termenul legal, au fost acordate noi avansuri, deși avansurile anterioare nu erau justificate, nu au fost efectuate controale inopinate de către conducătorii compartimentului cu atribuții financiar-contabile. Valoarea estimativă a abaterii este de 19.115 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate pentru nedepunerea în termen a deconturilor pentru justificarea avansurilor în numerar", se arată în document.
Transurb a primit termen până pe 29 aprilie 2022 să remedieze aceste neajunsuri, să recupereze cheltuielile efectuate fără respectarea prevederilor legale, iar acolo unde este cazul să stabilească întinderea prejudiciilor și să le recupereze.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Curtea de Conturi a luat la puricat societăţile din subordinea Primăriei Galaţi

Activitate susţinută, la sfârşitul anului trecut, a Curţii de Conturi Galaţi la societăţile aflate sub umbrela Primăriei municipiului Galaţi. Este vorba despre Gospodărire Urbană, Ecosal, Transurb şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare care au fost suspuse unor acţiuni de control de către Curtea de Conturi.

Dacă la Administraţia Pieţelor Agroalimentare au fost constatate doar unele nereguli în scoaterea din funcţiune, casarea unor bunuri materiale uzate fizic şi amortizate complet, în sensul că operaţiunile economice au fost evidenţiate în contabilitate anterior obţinerii aprobării din partea consiliului de adminsitraţie al societăţii, la celelalte societăţi, au fost constatate mai multe deficienţe.

La Transurb SA s-au constatat mai multe nereguli. Este vorba despre achiziţia unor materiale în scopul realizării unui gard însă materialele nu s-au regăsit într-o investiţie în curs de realizare. Auditorii au mai constatat că societatea nu a calculat penalităţi de întârziere pentru încasarea cu întârziere a facturilor emise către Liberty Galaţi SA, în anul 2020, pentru asigurarea curselor tip convenţie, conform contractului de prestări servicii de transport persoane. Alte neregulile au fost constatate şi în privinţa cheltuielilor cu reparaţiile la autovehicule ce deservesc activităţi de natură administrativă, nefiind probată realizarea operaţiunilor respective, în sensul că nu s-a întocmit fişa de activitate zilnică şi nu s-au completat corespunzător foile de parcurs şi nu s-a conformat traseul efectuat de către conducători auto prin semnarea foilor de parcurs, în perioada decembrie 2019 - iunie 2020. În perioada 2019-2020, bugetul de venituri şi cheltuieli nu a fost bine fundamentat, în sensul că achiziţiile cu destinaţia cheltuieli de protocol nu au avut la bază întotdeauna referate de necesitate şi/sau nu au fost însoţite întotdeauna de documente din care să reiasă încadrarea în limitele de cheltuieli. În plus, în perioada 2019-2020, nu au fost întocmite/solicitate deconturi de cheltuieli pentru justificarea avansurilor de trezorerie acordate; avansurile de trezorerie nu au fost justificate în termenul legal; au fost acordate noi avansuri, deşi avansurile anterioare nu erau justificate; nu au fost efectuate controale inopinate de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile. Valoarea estimativă a abaterii este de 19.115 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate pentru nedepunerea în termen a deconturilor pentru justificarea avansurilor în numerar. Societăţii Transurb SA i s-a pus în vedere ca până pe data de 29 aprilie 2022 să stabilească întinderea prejudiciilor şi recuperarea acestora.

Auditorii Curţii de Conturi Galaţi au constatat că societatea Apă Canal a menţinut nejustificat în sold, la finele anului 2020, sume ale căror termene de urmărire s-au prescris sau care erau aferente unor clienţi decedaţi, insolvabili sau radiaţi de la Registrul Comerţului sau care au făcut obiectul unor dosare de judecată a căror acţiune formulată de Apă Canal SA a fost respinsă de instanţă. Toate aceste deficienţe se ridică la o sumă totală de 17.704, 57 lei. Alte nereguli au fost găsite în legătură cu faptul că nu s-a respectat, în unele cazuri, termenul de analiză a sumelor înregistrate ca deconturi din operaţiuni în curs de clarificare în termen de 3 luni de la data constatării rezultând deficienţe, în valoare de 5.563 lei. Termenul de înlăturare a acestor nereguli este stabilit pentru data de 29 aprilie 2022.

La Gospodărire Urbană, Curtea de Conturi a constatat că nu au fost dispuse măsuri de evidenţiere a veniturilor rezultate din blocarea autovehiculelor parcate neregulamentar pentru care organele abilitate au renunţat la urmărirea penală, fără ca tariful de deblocare să fie recuperat. De asemenea, nu au fost analizate, într-un caz, prin comparaţie, datele înscrise în situaţiile de lucrări cu datele centralizate în devizele anexate la facturile emise căter clienţi. Deficienţele cuantificate se ridică la sumă de 1.221,37 lei. Termenul pentru înlăturarea acestor deficienţe este tot 29 aprilie 2022.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Bugetul Pieţelor, votat din a doua încercare

După o şedinţă ordinară maraton - care a avut loc miercuri, 30 martie, şi a durat aproape cinci ore, în care au fost supuse dezbaterii şi aprobării 163 de proiecte de hotărâre - aleşii locali au fost convocaţi joi, 31 martie 2022, în şedinţă de îndată. Alte patru proiecte de hotărâre prin care se solicită finanţare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru renovarea unor unităţi de învăţământ au fost votate.

La finalul şedinţei ordinare de miercuri, 30 martie 2022, după ce au epuizat o ordine de zi record – 163 de proiecte de hotărâre – aleşii locali au primit vestea că joi, 31 martie 2022, de la ora 11,00, trebuie să se prezinte la o şedinţă extraordinară, convocată de îndată. Alte patru proiecte de hotărâre prin care se solicită finanţare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru renovarea unor unităţi de învăţământ au trebuit votate pentru că, alături de cele 47, aprobate miercuri, vor fi depuse astăzi, 1 aprilie 2022, pentru finanţare prin PNRR. Iar banii se alocă pe principiul „primul venit, primul servit”.

De asemenea, a revenit pe ordinea de zi şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, al societăţii Administraţia Pieţelor Agroalimentare, pentru anul 2022, care nu a fost aprobat în şedinţa de miercuri. Proiectul nu a suscitat discuţii, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la cel care viza noua organigramă a societăţii. Însă, a primit 11 voturi favorabile din partea PSD, şase voturi „împotrivă” de la consilierii USR PLUS şi PACT şi şase abţineri din partea grupului PNL. Au fost doar 11 voturi „pentru” deoarece trei dintre consilierii locali PSD - Marcela Costea, Dumitru Poalelungi şi Costel Gafton - nu au putut participa la vot din cauza funcţiilor deţinute în conducerea societăţii.
Trebuie spus că, dintre bugetele societăţilor de interes local supuse aprobării la şedinţa de miercuri, 30 martie – SC Transurb, SC Industrial Parc şi RA Administraţia Zonei Libere - Pieţele au fost singurele care nu au întrunit voturile necesare.

Bugetul Pieţelor a fost votat cu 14 voturi favorabile, în şedinţa de joi. Documentele prevăd venituri totale de 24,34 milioane de lei şi cheltuieli de 24,07 milioane de lei, cu un rezultat brut al anului de 271.000 de lei. Cheltuielile de natură salarială sunt de 9,6 milioane de lei, iar numărul de personal prognozat la finele anului este de 220.

viata-libera.ro