Festivalul “Cununiţa satului” de la Lieşti

[dcp100168]

Festivalul “Cununiţa satului” de la Lieşti

Festivalul de cântece şi dansuri populare “Cununiţa satului”, ediţia a III-a, şi manifestarea dedicată celor ce au împlinit 50 de ani de căsnicie, au umplut, duminică, până la refuz, Căminul Cultural din Lieşti.

Amplul eveniment organizat de Primăria şi Consiliul Local Lieşti, Centrul pentru Educaţie şi Cultură, Parohia “Cuvioasa Parascheva” (preot paroh Titi Gabor) şi un grup de sponsori locali, a debutat, în jurul orei 10, cu intonarea imnului de stat. Pe parcursul celor trei ore de concurs, 11 ansambluri şi un mănunchi de tineri interpreţi, din jud. Galaţi, Vrancea şi Brăila, au făcut ca inima auditoriului să bată în ritmul muzicii populare.

Marele premiu i-a revenit Ansamblului Constantin Codruţ din comuna Gemenele – Brăila, iar locul I Ansamblului “Cununiţa Satului” din Lieşti (distins cu locul III în iunie 2011, la Festivalul Internaţional de Folclor de la Constanţa). Formaţia de dansuri a ansamblului este coordonată de coregraful Mioara Dibu şi prof. Otilia Gabor, iar grupul vocal de cântăreţul bisericesc Gheorghe Ignat şi profesorul Titel Dumitriu. Ansamblul “Movilenii” coordonat de Ion Marin şi pregătit de coregraful Mariana Enache a obţinut una din cele trei menţiuni. La secţiunea soliştilor, pe prima treaptă a podiumului s-a clasat Georgiana Răduc din Movileni. Interpreta tecuceancă Miruna Tăbăcaru a obţinut menţiune, iar lieştencele Dana Buturugă şi Ilona Ciorâţă au luat menţiune, respectiv premiul III.

După festival a urmat a IV-a ediţie a manifestării ”Nunta de aur”, dedicată celor ce au împlinit în 2011, 50 de ani de căsătorie. Într-o atmosferă de bună dispoziţie, primarul Iulian Boţ a premiat cele peste 20 de familii longevive cu flori, şampanie şi câte un tort.

tecuci.eu

[dcp100168]

Festivalul "Cununiţa Satului", ediţia a IV-a

În data de 11 noiembrie, comuna Lieşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haine de sărbătoare. Sala Căminului Cultural din comună a fost neîncăpătoare pentru cei veniţi să asiste la un spectacol de folclor autentic oferit de ansambluri de dans popular şi solişti din Brăila şi Galaţi. Festivalul "Cununiţa Satului", ajuns la cea de-a IV-a ediţie a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Lieşti, Centrul pentru Educaţie şi Cultură, Parohia "Cuvioasa Parascheva (preot Titi Gabor) şi un grup de sponsori locali.

Festivalul a început cu o paradă a portului popular realizată de ansamblurile participante. Apoi, s-a trecut efectiv la concurs iar juriul format din profesori cu experienţă a avut o misiune destul de grea. Componenţa juriului la această ediţie a fost: preşedintele Dan Eugen Drăgoi, profesor doctor şi dirijor de cor la Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galaţi; Paul Buţa - actor şi coregraf; Şipoş Dorin - profesor şi inspector Arte în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, profesor Şipoş Mioara şi Lazăr Dumitru Nicolae - Inspector Arte la ISJ Galaţi.

Copiii au cântat şi au dansat suite populare iar la final, juriul a decis: ca trofeul festivalului să revină Ansamblului “Cununiţa Satului” din Lieşti. Apoi, premiul I l-au adjudecat Ansamblul Folcloric "Constantin Condruz” din comuna Gemenele, judeţul Brăila, pe locul al II-lea au urcat dansatorii de la "Romaniţa" din comuna Romanu, judeţul Brăila. Locul III a fost ocupat de "Flori pe Siret" din comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi, iar formaţia "Muguraşii" din Tecuci a obţinut menţiune.

infoest.ro

[dcp100168]

„Cununița Satului” din Liești, vedetă a festivalurilor de folclor

Ansamblul folcloric "Cununiţa Satului" din Liești a luat naştere în anul 2007, în urma unui parteneriat între Primăria Liești, Consiliul Local și Biserica "Sf. Cuvioasă Parascheva" din Lieşti. În cadrul ansamblului funcționează un grup folcloric de jocuri populare, grup vocal și soliști. Ansamblul de dansuri "Cununița Satului" a devenit deja un nume bine-cunoscut, prin prezența continuă la festivaluri naționale și internaționale.

Istorie succintă a ansamblului

De-a lungul timpului, în cadrul ansamblului s-au succedat mai multe generații de dansatori, care au format fiecare la vremea lor nucleul grupului.

Ansamblul a fost câștigător al Festivalurilor Naționale de la Bacău, Brăila, Neamț, Cluj, Mangalia, Târgu Ocna, Tecuci, Focșani, Constanța, Ilfov, Vaslui, Zărnești, Prisăcani sau Fălticeni. Şi nu numai că a ținut capul de afiș al multor festivaluri și concursuri, dar a câștigat trofeul și la Festivalurile Internaționale din Mangalia și Republica Moldova.

Coregraf al ansamblului este Mioara Dibu, în vârstă de 52 de ani, din Tecuci, mamă a doi copii.

Grupul copiilor lieșteni, câștigător al multor confruntări artistice naționale și internaționale, reprezintă elita în dans a unei comune până acum anonime. Lieștiul era cunoscut mai curând pentru ponderea artiștilor romi, industria distilării cu alambicul și interconectarea bănoasă cu sursele fierului vechi. Aceste îndeletniciri au lăsat în urmă densitatea notorie a palatelor de la Liești. Turnulețele lor își valsează nemișcarea în intervalul abrupt dintre minaretele istorisirilor arabe și castele precum al lui Roș-împărat din poveștile nemuritoare ale românilor.

Tradiţiile strămoşeşti ne fac unici în peisajul european

"Scopul principal al activităţii ansamblului este de a păstra şi transmite folclorul autentic din zona Dunării de Jos, obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti care ne fac unici în peisajul european. În cadrul programelor ansamblului, copiii învaţă dansul autentic popular, alcătuirea costumului popular, cântecele vechi şi obiceiurile strămoşeşti cu ocazia nunții, botezului sau evenimentelor laice, așa cum au fost ele păstrate de bunicii noştri", ne-a declarat Mioara Dibu.

Este coregraf, fostă dansatoare la "Doina Siretului" din Tecuci și cândva colegă de scenă cu maestrul Paul Buța de la Teatrul "Nae Leonard" Galați. A avut colaborări cu Casa de Cultură Tecuci ca artist amator încă din 1989. A absolvit cursurile de coregrafie organizate de Asociația Coregrafilor din România, condusă de Marin Barbu, cunoscut astăzi din spectacolele de televiziune ca Nea Mărin.

În 2006, Mioara Dibu a aflat că la Liești se caută un coregraf pentru un ansamblu de dans. "Otilia Gabor, soția preotului, a înființat, în calitate de președinte, Asociația Culturală «Cununița Satului». În cadrul acesteia funcționează grupul folcloric de jocuri populare, coordonat de mine. Profesorul Gheorghe Ignat se ocupă de grupul vocal și de soliștii individuali. În 1969, exista în comună un ansamblu folcloric. Am început cu zece copii. Primul spectacol la care au participat a fost pe 1 decembrie 2007, după doar vreo şase luni de la inițiere. Am început în forță în 2009, când am participat la festivalul internațional «Dobroge, Mândră Grădină», organizat tot de un lieștean, stabilit în Constanța, Ovidiu Roșca, unde am luat mențiune. Astăzi, la noi activează 100 de copii, cel mai mic are 5 ani, cel mai mare, 20. Unii dintre ei sunt nepoți ai celor care au început la Liești dansul", ne-a spus Mioara Dibu.

Costume tradiționale alese cu grijă

Nu numai dansul în sine reprezintă epicentrul prestației acestui ansamblu. Portul popular e unul din vectorii de promovare a tradiției, duse mai departe de costumele cu bundiță, catrință, ie și brâu, pe care le îmbracă pe scenă copiii. Ele nu sunt ieftine deloc, costă peste 2.000 de lei fiecare și, în plus, trebuie schimbate periodic, pentru că dansul le uzează. Sunt cumpărate de primărie. O parte dintre ele sunt făcute la Mănăstirea Adam, de măicuțe, cusute de mână, sunt costume autentice, o altă parte sunt din Tismana, comandate la un meșter popular. Se folosesc pantofi de dans, nu opinci, aceștia sunt lucrați de un alt meșter popular, Grigore Lup, din Cluj, care lucrează pentru multe ansambluri din țară. În zona asta a Moldovei se joacă multe bătute, opincile sunt mai puțin comode la astfel de dansuri. Pe de altă parte, vechi fotografii și foile de zestre din arhive arată că țăranii nu purtau numai opinci, ci și pantofi sau cizme.

Dansul, ca modalitate de a comunica povești, trăiri sufletești sau idei în mod artistic, are o veche tradiție. În antichitate, la sumerieni și egipteni, dansul era ritual de comunicare cu divinitatea. În Europa, precursorul grec al horelor noastre este Choricul, dans care juca un rol fundamental în teatrul grec. Prima menționare a horei la noi a fost făcută în 1716, de Dimitrie Cantemir, în "Descriptio Moldaviae", dar cel mai vechi dans rămâne "Călușarul", inclus în 2005 în patrimoniul UNESCO, și era o manifestare de cult cu tangențe oculte, din perioada precreștină.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cântece, dansuri și tradiții, răsplătite la Festivalul „Cununița satului”

Lieștiul a răsunat de colinde și pași de dans în ziua de 6 decembrie 2025, când sărbătoarea Sfântului Nicolae s-a împletit cu magia folclorului autentic.

Cea de-a zecea ediție a Festivalului Național de Datini și Obiceiuri „Cununița Satului” a transformat Căminul Cultural într-un veritabil templu al tradițiilor, adunând artiști și ansambluri din întreaga țară, de la Tulcea și Brăila, până în Vrancea și Iași, dar și din Slobozia Mare, Republica Moldova. Festivalul s-a încheiat cu decernarea premiilor, după o competiție strânsă și atent jurizată.

Marele trofeu al festivalului a fost câștigat de Ansamblul folcloric „Chipărușu” din Nereju, Vrancea.

La secțiunea „Cântece și Dansuri”, premiul I a revenit formațiilor „Doinița Covurluiului” din Galați și „Grâușorul Osmănean” din Unirea, Brăila, iar premiul II a fost câștigat de „Meleaguri Dobrogene” din Frecăței, Tulcea.

La secțiunea „Datini și Obiceiuri”, trofeul a fost adjudecat de Ansamblul „Firicelul” din Pașcani, Iași, iar premiul I a mers către „Floricică de pe Prut” din Vetrișoaia, Vaslui. Premiul  II a ajuns la Vatra Horelor”, Slobozia Mare, Republica Moldova, iar premiul III – „Toporașul”, Piatra Neamț. 

Secțiunea „Soliști vocali” a avut-o în prim-plan pe Maria Bularu din Galați, câștigătoare a premiului I, urmată de Furtună Carmen Florentina, Unirea, județul Brăila, care a obținut premiul II, și de Ana Maria Halciuc, județul Tulcea, cu premiul III.

La secțiunea „Grup Vocal”, ansamblul „Chipărușu” din Nereju a primit premiul I, premiul II a ajuns la „Floricică de pe Prut”, Vetrișoaia, Vaslui, iar premiul III la „Grai Muntenesc”, Unirea, Brăila.

Juriul ediției a fost format din etnograful Paul Buța, profesorii de muzică Dorin și Mioara Șipoș și maestrul coregraf Costinel Leonte, președintele juriului.

viata-libera.ro