Jump to content

Locatari ai Cartierului Dimitrie Cantemir, spuneţi-vă oful!


danaelada
 Share

Recommended Posts

Lucrări în forţă în cartierul Cantemir

* Canalizarea pentru cele 97 de apartamente nefuncţionale din cartierul Cantemir, executată de Criomec, este 99 la sută gata * Primăria caută urgent soluţii pentru alimentarea cu gaze şi curent electric a noilor locatari

Dacă tot a găsit, datorită inginerului Săvel Rotaru, şeful Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, soluţia pentru canalizarea noilor blocuri din cartierul Cantemir, Primăria s-a luat iar cu mâinile de cap. Va trebui să găsească urgent soluţii pentru alimentarea cu gaze şi electricitate a apartamentelor. Ah, da şi să dea de urma a 30 de chei, pentru că din cele 97, nu s-au dat, în vară, decât 67. Noi am fost însă curioşi cum a lucrat Criomec în cartierul Cantemir, ca să respecte termenul de două săptămâni pentru execuţia canalizării. Iată filmul:

Melancolie cu excavator

Ora 11.00. Autobuzul 10, încărcat cu doi călători pătrunde în cartierul Dimitrie Cantemir ca într-o poză prelucrată în Photoshop. De o parte sunt blocurile, de cealaltă şantierul, sau, mai bine spus, şantierele. Ghidul nostru în acest peisaj suprarealist - inginerul Săvel Rotaru. Ne oprim în dreptul primei lucrări. Un excavator cu aer melancolic sapă coordonat de doi muncitori care se cam "împung" în indicaţii. Este echipa ICMRS, care lucrează la alimentarea cu apă a cartierului Cantemir, soluţia definitivă. De atâţia ani, cartierul primeşte apă cu ajutorul unei improvizaţii. Ferească Sfântul de vreo defecţiune ori de vreun incendiu…! Suntem asiguraţi de lucrătorii ICMRS că lucrarea va fi gata la sfârşitul lunii octombrie. E dreptul meu să fiu sceptică, nu?

Criomec în acţiune

Ceva mai încolo e desfăşurarea de forţe a societăţii Criomec, coordonată de Călin Carapetrov. Deşi săpătura era grea, conducta fusese deja montată, la fel şi căminele. Săvel Rotaru se uită pieziş la coşmelia îngrădită cu sârmă ghimpată din faţa noastră. Aflu că acolo e staţia de pompare care asigură canalizarea pentru blocurile funcţionale şi va trebui să preia şi apele menajere de la noile blocuri. „Aici era gândită o pompă în funcţiune şi una de rezervă. Pompa de rezervă, pentru că s-a paradit motorul, n-au mai reparat-o ca să o pună la loc, au dus-o de-aici! Aşa că e o singură pompă şi, dacă se defectează, toate cele 15 blocuri rămân fără canalizare!”, îmi explică Săvel Rotaru. Deşi nu e treaba Criomec, profesioniştii nu pot lucra în dorul lelii, aşa că se vor ocupa să dea o nouă faţă staţiei de pompare şi să monteze cea de-a doua pompă. „În construcţii, în general nu se respectă termenele! Uitaţi ce face Tancrad pe Oţelarilor! Dar Criomec e Criomec şi ce-am spus se respectă”, ne asigură inginerul.

Înainte să părăsim şantierul, Săvel Rotaru ne povesteşte emoţionat despre o fetiţă de vârsta nepoţelei sale, locatară în Cantemir, care a venit la Comisia de Urbanism, împreună cu părinţii ei, să-i roage pe consilieri să găsească o soluţie ca să se mute şi ea în casă nouă. Nu de alta, dar s-a săturat să facă baie în băliuţă şi vrea şi ea să se spele în cadă… Dorinţă decentă pentru secolul în care trăim. Mai arunc o privire peste umăr către cele 15 blocuri ridicate, vorba americanului, în mijlocul lui nicăieri şi mă întreb retoric: oare măcar nepoţii nepoţilor nepoţilor mei vor vedea aici 500 de blocuri şi vreo 3.000 de locuinţe individuale?

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Aproape o sută de familii gălăţene se pot muta în „casă nouă”

După ce, ani de-a rândul, au aşteptat racordarea la utilităţi a blocurilor din cartierul „Dimitrie Cantemir", în care primiseră repartiţii, aveau să afle că nu există canalizarea plătită deja de Primărie. Disperaţi, viitorii chiriaşi au cerut rezolvarea problemei, iar acum pot respira uşuraţi.

„Problema canalizării a fost rezolvată, toate cele 15 blocuri din cartierul Dimitrie Cantemir fiind racordate la acelaşi colector. Lucrarea a costat 9.000 de euro cu TVA. În această noapte (17/18 septembrie n.a.), se va rezolva şi asigurarea celorlalte utilităţi astfel că, de marţi, chiriaşii se vor putea muta", ne-a declarat Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Canalizarea din cartierul Siret e gata! Familiile din cele 6 noi blocuri ANL se pot muta în casele lor

Reamintim că fostul primar, Dumitru Nicolae, le-a înmânat cheile noilor locatari ai cartierului în campania electorală, dintr-un reflex pe care fostul primar îl avea faţă de tăierile de panglici, dar timp de 4 luni cele aproape o sută de familii nu s-au putut muta în locuinţele lor pentru că noile blocuri nu fuseseră racordate la utilităţi, neavând nici apă rece, nici canalizare, nici lumină şi nici gaze.

Locatarii se pot muta de astăzi. Acum au canalizare, au primit şi energie electrică, mai rămâne să îşi rezolve problema cu gazele, care acum depinde de ei. Noi, din punctul de vedere a serviciilor din primărie, le-am făcut contractele de închiriere în regim de maximă urgenţă. Era o anomalie să le fi dat contractele şi să le percepem şi chirie în condiţiile în care ei nu se putea muta în apartamente. Ar fi fost o altă batjocură.

Unii le-au ridicat, alţii nu, dar acum este problema lor, nu mai e a noastră. Pot să meargă să îşi facă contractele la Electrica şi la Distrigaz”, a declarat primarul Stan

Noii chiriaşi din blocurile ANL au termen ca în două săptămâni să încheie contractele cu Electrica, dacă nu vor face acest lucru în cele două săptămâni pe care le au la dispoziţie urmând să fie debranşaţi.

Un indiciu sugestiv pentru „viteza” cu care Primăria Galaţi rezolvă cererile de locuinţe pentru familiile tinere este faptul că din cele 98 de familii care ar fi trebuit să se mute în cele şase noi blocuri, aproximativ 10-15 familii au renunţat, preferând să încheie un credit pentru a-şi cumpăra o locuinţă sau să plece în străinătate.

Întrebat când se vor mai construi alte apartamente în cartierul Siret, primarul Marius Stan a avut un răspuns laconic, care spulberă orice speranţă pentru tinerele familii din Galaţi care poate mai sperau să primească o locuinţă socială de la primărie: „Nu foarte curând”.

În privinţa „noii canalizări” din cartierul Siret, realizată după soluţia tehnică a şefului Comisiei de Urbanism, Săvel Rotaru, rămâne să vedem cum va fi pusă în practică în etapa a 2-a, dar mai ales cum va funcţiona.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Dimitrie Cantemir - metropolă europeană la margine de oraş

Cartierul Dimitrie Cantemir are caracteristici de sat, cu pretenţii de oraş. Oamenii s-au adaptat iar singura mulţumire colectivă este liniştea de care au parte când se întorc „acasă”. Scapă de agitaţia şi zgomotul din oraş şi îşi încarcă bateriile pentru a doua zi, când o iau de la capăt. Liniştea însă nu compensează multiplele lipsuri pe care le resimt imediat ce ies pe uşa blocurilor viu colorate.

Transport greoi către oraş

Singura legătură cu oraşul a celor aproximativ 250 de familii care locuiesc în cartier este asigurată de două autobuze, care rareori respectă programul, iar oamenii se văd nevoiţi să aştepte chiar şi 40 de minute în staţie. „Au scos intermediarele şi încă se circulă după programul de vară”, ne explică o locuitoare. Atunci când pierd autobuzele, oamenii apelează la vecinii proprietari de maşini, care îi lasă la intrare în oraş pentru a lua alte mijloace de transport în comun, până la lucru. „Zilnic pierdem cam 2 ore numai pe drum, dar de cele mai multe ori aşteptând în staţie”, adaugă o altă doamnă. Pe lângă asta, staţia de autobuz e înţesată de gunoaie, coji de seminţe şi PET-uri.

Nici nu se pune problema de a chema un taxi, pentru că şoferii profită şi îi taxează cu tarif de exterior. „Ne iau 10 lei pe 2 kilometri, până la intrarea în oraş”, se plânge Violeta Sârghie. Norocoşi sunt doar câţiva copii, elevi la Şcolile Nr. 22 şi Nr. 3, care au transportul asigurat de un microbuz.

N-au de unde să cumpere o aspirină

Dacă transportul către oraş se desfăşoară cu dificultate, aşa că este imperios necesar să se facă un dispensar sau măcar o farmacie în cartier. Oamenii nu au cum să-şi trateze nici măcar o simplă durere de cap, iar copiii, care se îmbolnăvesc mai des, au nevoie de îngrijiri de specialitate şi să-i poată vedea un medic. „Nu de puţine ori a făcut febră cel mic, cum să-l tratez singură?” sesizează indignată o mămică, Violeta Sârghe.

Dacă până acum singurul magazin din zonă era un Economat, slab aprovizionat şi rareori deschis, de o săptămână locuitorii se bucură de o gheretă amplasată în staţia de autobuz. De aici îşi pot cumpăra o pâine proaspătă şi strictul necesar, iar proprietarul promite că, în curând, vor putea achiziţiona şi bilete de autobuz. Cu toate astea, oamenii au nevoie de o piaţă sau de un magazin mai bine aprovizionat.

Visează la un loc de joacă adevărat

Atât copiii, cât şi părinţii îşi doresc un parc „adevărat”, cu loc de joacă spaţios şi paznic care să preîntâmpine eventualele stricăciuni. Astfel, copiii se vor putea juca în siguranţă şi sub supraveghere, nu la voia întâmplării, printre mărăcinii şi buruienile din împrejurimi. „Parcul existent este prea mic şi a fost deja distrus de tinerii care se adună seara, înjură şi urinează pe alei”, spune Ioan Horujencu. Pentru a preveni şi a corecta comportamentul celor vizaţi, acesta sugerează că ar fi indicat ca Secţia 3 Poliţie să se sesizeze şi să instituie măcar o patrulă.

Vara nu au apă caldă

Cei mai mulţi dintre locatarii din cartierul Dimitrie Cantemir fac eforturi inumane ca să-şi plătească utilităţile. Iar de când chiria a crescut la 240 de lei pe lună, unii dintre ei au acumulat datorii uriaşe la întreţinere. Astfel, întreg cartierul are de suferit pentru că s-a ajuns la sistarea furnizării de apă caldă pe timpul verii. „Încălzim apă şi ne spălăm la lighean, pentru că unii nu mai reuşesc să-şi plătească datoriile”, mărturiseşte o chiriaşă. Oamenii sunt nemulţumiţi şi de grija că trebuie să-şi reînnoiască, în fiecare an, toate contractele cu furnizorii de utilităţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Interesant articolul :d

aproximativ 250 de familii (...)locuiesc în cartier

Deci rezonabil de putini. In acelasi timp:

staţia de autobuz e înţesată de gunoaie, coji de seminţe şi PET-uri.
Parcul existent este prea mic şi a fost deja distrus de tinerii care se adună seara, înjură şi urinează pe alei
unii dintre ei au acumulat datorii uriaşe la întreţinere

Altfel, dispensare nu mai exista nicaieri in Galati (si-n tara) cam de multi ani iar o "mamica" pe deasupra si "indignata" ar trebui sa stie ca un copil nu se trateaza la farmacie...

Oricum, e savuros si dialogul intre ziarista si localnici. Probabil ca VL se citeste azi numai in Cantemir. Ma gandesc la faptul ca doar cei de acolo stiu despre ce e vorba in urmatoarea "explicatie":

Au scos intermediarele şi încă se circulă după programul de vară”, ne explică o locuitoare.
:-?
Link to comment
Share on other sites

Nimeni nu i-a obligat pe oamenii aia sa se mute acolo! Stiau care sunt conditiile de cand si-au depus dosarele cum stiau ca rostul acelui "cartier" este doar propaganda electorala.

O porcarie ANL urile astea, favorizezi pe unii in numele solidaritatii sociale: "e saraci dom'le tre sa le dam!"

Si le dam: la unii case in piata centrala (ca sunt judecatori sau functionari ai primariei - si apoi le cumpara pe 2 lei), la altii cu pile mai putine in micro 13, iar alora care au doar singurul merit ca pana la 35 de ani s-au puit mai vartos, dar aveau studii, le dam in Cantemir.

La restul le dam .......... ca sunt tineri si pot sa munceasca sa plateasca o chirie la un privat sau o rata consistenta la banca daca nu vor sa stea cu babacii.

De casele de patrimoniu sau cele din zona centrala nu zicem nimic pentru ca au fost rezervate tiganilor pe multe mandate inainte!

Link to comment
Share on other sites

Credincioșii din Galați au improvizat o biserică într-un cort militar

Pentru că nu au bani să construiască un lăcaș de cult în care oamenii să se poată ruga și organiza evenimente religioase, locuitorii unui cartier din Galați au găsit o soluție de compromis. Aceștia, împreună cu parohul comunității, au ridicat un cort care să aibă rol de biserică, unde oamenii se pot ruga în voie. Astfel, duminică de duminică și în toate zilele de sărbătoare, credincioșii din cartierul gălățean Dimitrie Cantemir se aducă într-un cort militar care ține loc de lăcaș de cult. Înaintea descoperirii soluției inventive, capela se afla într-o garsonieră de la parterul unui bloc, pusă la dispoziție de primărie dar care s-a dovedit a fi mult prea mică pentru oficierea slujbelor. Ridicarea lăcașului de cult a beneficiat de participarea tuturor credincioșilor. Bărbații au ridicat și legat cortul împreună cu preotul iar femeile au adus de acasă covoare și cele de trebuință pentru ca mica biserică să fie cât mai primitoare. Cortul militar a devenit un lăcaș de cult suficient de mare cât să găz­du­iască credin­cioșii din 250 de familii gălățene și oamenii se plâng doar de venirea iernii care va afecta construc­ția și frigul pe care îl vor simții pe tot parcursul slujbelor.

curentul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Grădiniţă pentru locuitorii cartierului Cantemir

In spatiul unui apartament de la parterul unui bloc din cartier se va deschide o gradinita, astfel ca cei mici nu vor mai fi nevoiti sa mearga pana in oras. Daca si consilierii locali vor fi de acord, copiii ar putea merge in gradinita de la bloc din ianuarie.

De ani de zile parintii si Inspectoratului Scolar Judetean vorbesc despre necesitatea infiintarii unei gradinite in cartierul Dimitrie Cantemir. Problema pare sa-si fi gasit, in sfarsit, rezolvarea. Pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu Local de joi se va afla un proiect de hotarare ce prevede schimbarea destinaţiei unui apartament din locuinta in spatiu cu destinatia de gradinita.

La ultimul minirecensamant facut de Inspectoratul Scolar Judetean, in cartierul Siret erau 40 de copii de varsta prescolara. Spatiul va fi dat cu titlu gratuit Inspectoratului Şcolar Judetean Galati pentru o perioada de 5 ani, iar cheltuielile de functionare vor fi asigurate prin bugetul Scolii Generale nr. 22 "Dimitrie Cantemir", ce va avea in subordine gradinita ce urmeaza a fi înfiintata.

Vestea aparitiei unei gradinite in cartier i-a bucurat atat pe parinti cat si pe bunici.Cartierul “Dimitrie Cantemir” este departe de a fi megalopolisul promis de autoritati acum opt ani. Oamenii din acest cartier au o sumedenie de lipsuri, plecand de la scoala, gradinita, cabinet medical sau farmacie.

Pentru a face cumparaturi sunt nevoiti sa mearga in oras. Singurul magazin din cartier este deschis doar cateva ore pe zi. Daca au nevoie de o interventie medicala, locatarii sunt nevoiti sa mearga la dispensarele din oras sau sa sune la 112.

a1galatibraila.ro

Link to comment
Share on other sites

Daca au nevoie de o interventie medicala, locatarii sunt nevoiti sa mearga la dispensarele din oras sau sa sune la 112.

Si ceilalti locuitori ai orasului cam cum procedeaza? Se opereaza intre ei? Se suna la misto unul pe altul? :-?

Link to comment
Share on other sites

Grădiniţă la parter de bloc în cartierul Cantemir

Aleşii locali şi-au dat joi votul pentru schimbarea destinaţiei apartamentului nr. 15, situat la parterul blocului S9 din strada Berlin nr. 11, din spaţiu de locuit în spaţiu cu destinaţia de grădiniţă. Apartamentul, devenit liber de contract prin semnarea formelor de predare din partea fostului chiriaş, a fost atribuit în folosinţă gratuită Inspectoratului Şcolar Judeţean, pe o durată de cinci ani. Aici vor funcţiona două grupe aferente învăţământului preşcolar, iar cheltuielile de funcţionare vor fi asigurate prin bugetul Şcolii Generale nr. 22 "Dimitrie Cantemir" Galaţi, ce va avea în subordine grădiniţa ce urmează a fi înfiinţată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Grădiniţă în Cartierul Cantemir - a doua încercare

Aleşii locali încearcă pentru a doua oară să înfiinţeze o grădiniţă în Cartierul Cantemir. După ce iniţial au votat transformarea unui apartament situat la parterul blocului S9 în spaţiu cu destinaţia de grădiniţă şi l-au atribuit în folosinţă gratuită Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, şi-au dat seama că nu asta este soluţia. Aşa că au anulat hotărârea şi au aprobat o alta, care prevede transmiterea aceluiaşi spaţiu în administrarea Şcolii Generale nr. 22, pentru o perioadă de cinci ani. În fostul apartament vor funcţiona a două grupe aferente învăţământului preşcolar, cheltuielile urmând să fie asigurate prin bugetul Şcolii Generale nr. 22, care va avea în subordine grădiniţa.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Mult promisa grădiniţă din cartierul „Dimitrie Cantemir” se va deschide abia la toamnă

Deși sperau să aibă un loc unde să-și lase copiii încă din această iarnă, gălățenii care locuiesc în cartierul Siret trebuie să mai aștepte câteva luni. Spațiul oferit de Primărie încă nu a fost dotat corespunzător. Este vorba de apartamentul nr. 15, situat la parterul blocului S9, din strada Berlin nr. 1, care a devenit liber de contract prin semnarea formelor de predare din partea fostului chiriaş și a fost atribuit în folosinţă gratuită Inspectoratului Şcolar Judeţean, pe o durată de cinci ani. „Nu putem deschide grădinița până nu o utilăm cu tot ceea ce trebuie. Avem nevoie, în primul rând, de mobilier, trebuie regândit spațiul și făcute transformări inclusiv la baie”, ne-a declarat inspectorul general Laura Marin.

Dotarea grădiniței de la parterul blocului ar trebui făcută de Primărie. Totuşi, dacă nu există resurse disponibile, există posibilitatea ca Inspectoratul să mute piese de mobilier de la alte grădinițe. Sunt vizate, în special, acele unități care au pierdut copii, în urma trecerii clasei pregătitoare de la grădiniță la școală.

În plus, Inspectoratul Școlar Județean trebuie să refacă și calculele privitoare la numărul de prichindei din Cantemir. De exemplu, la ultimul mini-recensământ făcut în zonă au fost numărați în jur de 40 de copii de grădiniță. „Trebuie să vedem câți dintre ei nu au fost înscriși la unități din oraș. Cu siguranță, foarte mulți părinți i-au înscris la instituţii de la intrarea din oraș. Pentru viitorul an școlar, va trebui să refacem toate calculele. În funcție de rezultat, vom înființa o grupă sau două”, a explicat Laura Marin. Nu va fi o nouă instituție ci o anexă a unei unităţi de învăţământ din oraș, respectiv școala 22. În prezent, copiii din zonă sunt duși la unitatea menționață cu un microbuz școlar.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

O săptămână de frig pentru locatarii unui bloc din cartierul Dimitrie Cantemir

* GDF Suez a sistat furnizarea gazelor din cauza a cinci familii rău-platnice

Copii, adulţi şi bătrâni dârdâie de frig, la temperaturi comparabile cu cele de afară. Locuitorii blocului ANL S6, din cartierul Dimitrie Cantemir, nu mai au căldură şi nici apă caldă de mai bine de o săptămână, de când GDF Suez a sistat furnizarea gazelor pentru centrala termică, ridicând totodată şi contoarele. În această situaţie s-a ajuns din cauza datoriilor enorme la întreţinere pe care le-au adunat cinci dintre locatari. „Nu ne-am putut achita de înţelegerea făcută cu cei de la gaz în noiembrie, anul trecut, de a plăti sumele restante, iar după trei luni de neplată contractul se reziliază”, ne-a spus administratorul asociaţiei.

Cine achită debitele restanţierilor?

De la asociaţie am aflat că restanţele rău platnicilor însumează 31.538,60 de lei, fără penalităţi. Dintre aceştia, unul nu a plătit nici măcar un leu de când a primit locuinţa, iar un altul are deja ordin de evacuare.
Mai mult decât atât, unul dintre chiriaşii blocului S6, cu datorii imense, a decedat, lăsând neachitate debite de 10.532,82 de lei, adică o treime din valoarea totală a datoriilor. Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mihai Costache, susţine că datoriile celor patru locatari în viaţă pot fi recuperate în instanţă, însă nu ne poate da informaţii cu privire la acoperirea sumei destul de mari lăsate restantă de persoana decedată.

Caută căldură la uşa Primăriei

Sătui să îndure frigul şi mai ales simţindu-se neîndreptăţiţi că nu beneficiază de ceea ce plătesc lună de lună, locatarii blocului S6 s-au deplasat, zilele trecute, la Primărie pentru a cere lămuriri şi pentru a găsi soluţii. „Am mers să vedem ce se poate face, dar nu am primit prea multe răspunsuri, au ridicat mai mult din umeri”, povesteşte Vali Lupu. Oamenii sunt nemulţumiţi că din cauza unora au de suferit cu toţii şi cred că cea mai bună soluţie ar fi blindarea caloriferelor datornicilor, astfel încât cel care nu plăteşte să nu beneficieze de servicii. „Nu vedem normal să stăm în frig, pe banii noştri”, declară Valentin Bejan.
„Din punctul nostru de vedere am făcut tot ce se putea face pentru a-i ajuta pe oameni. Primarul a vorbit cu cei de la gaze şi le-a explicat că nu pot fi lăsate 24 de apartamente fără căldură, din cauza celor cinci datornici. S-a ajuns la un acord, iar acum e treaba asociaţiei să facă demersurile pentru rebranşare”, ne-a explicat Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Asociaţia a depus o cerere de reeşalonare a debitelor vechi, care a fost aprobată, încheindu-se şi un nou contract cu GDF Suez. Deşi se doreşte urgentarea rebranşării la gaze, locatarii vor fi nevoiţi să mai îndure frigul până la începutul săptămânii viitoare, când se vor remonta contoarele şi se va da drumul la centrală, serviciu pentru care tot locatarii vor trebui să scoată bani din buzunare. „Încercăm să ne încălzim fiecare, după posibilităţi. Ne-am cumpărat calorifere electrice, mai dăm drumul la aragaz, măcar să fie puţin mai cald decât afară”, mărturiseşte Marian Duşa.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Cartierul Cantemir s-ar putea extinde

Consiliul Local Galaţi ar putea iniţia un proiect de amenajare urbanistică pe terenul de 592,5 hectare din coasta cartierului Cantemir, pe care până acum s-a făcut agricultură. Acesta este motivul pentru care, recent, Primăria a renunţat la caietul de sarcini pe care îl stabilise încă din luna mai, pentru închirierea suprafeţei respective, situate în extravilanul comunei Vădeni, judeţul Brăila. Terenul face parte din suprafaţa de o mie de hectare transmisă prin Hotărâre de Guvern în proprietatea publică a Galaţiului, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale. Până în prezent, acolo s-au realizat 14 blocuri ANL, iar suprafaţa de aproape 600 de hectare fusese închiriată societăţii Agridelta Serv SRL, pentru agricultură. Contractul cu Agridelta s-a încheiat în septembrie, şi de aceea aleşii hotărâseră închirierea terenului agricol pe cinci ani, începând cu 1 octombrie 2013, preţul de pornire a licitaţiei propus fiind de 500 de lei de hectar pe an. Numai că, între timp, aleşii au abrogat caietul de sarcini, motivat de faptul că, „oricând Consiliul Local poate iniţia un proiect de amenajare urbanistică - construcţii blocuri, complex social sau alte destinaţii”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Cartierul Cantemir - un deceniu de promisiuni

* În locul celor 780 de apartamente promise, nu sunt decât 341, nici zare de locuinţe individuale, de magazine, piaţă, ori şcoală, ca să nu mai vorbim de fabulosul mall

Pe 4 noiembrie 2003, se turna fundaţia primului bloc de locuinţe, destinate tinerilor cu vârsta până în 35 de ani, din Cartierul „Siret”, devenit ulterior „Dimitrie Cantemir”. Însuşi primarul Dumitru Nicolae şi-a pus casca de protecţie pe cap şi a turnat cu canciocul beton la fundaţia blocului S9. Iată că s-a împlinit un deceniu de la momentul în care demara construcţia celui mai nou cartier al oraşului, dar mai nimic din ceea ce s-a promis atunci nu s-a realizat.
În locul celor 780 de apartamente promise, nu sunt decât 341, nici zare de locuinţe individuale, de magazine, piaţă, ori şcoală, ca să nu mai vorbim de fabulosul mall. În afară de o grădiniţă „improvizată” la parterul unui bloc şi un cort pe post de biserică nu sunt decât 14 blocuri ridicate în bătaia vânturilor politice sau nu. Ca să nu ne mai amintim că ultimele blocuri inaugurate în vara lui 2012, în ultimele zile din mandatul lui Nicolae, nu aveau nici apă, nici canalizare, şi erau improprii pentru locuit. Iar soluţia de alimentare cu apă a blocurilor din Cantemir este tot provizorie, aşa cum nu s-a rezolvat definitiv nici problema canalizării! Cei 1.009 locatari ai Cartierului Cantemir, care ocupă cele 97 de apartamente cu o cameră, 195 cu două camere, şi 49 de locuinţe cu trei camere se simt abandonaţi de autorităţi şi reacţionează ca atare. Aşa se face că, potrivit Primăriei, au acumulat 100.000 de lei restanţe la chirie şi 150.000 de lei la întreţinere.
Singura veste bună, dacă se poate numi aşa, vizează faptul că Primăria a renunţat, pe moment, la a mai face agricultură pe restul terenului din Cantemir, şi se gândeşte la o extindere a zonei rezidenţiale. Asta, desigur, dacă şi brăilenii vor fi de acord.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

La construirea cartierului Siret s-a furat pe întrecute

* Materiale de construcţii cumpărate dar „dispărute” în neant, un mall care nu s-a mai făcut, o staţie de epurare care nu există, lucrări întârziate, dar nepenalizate sau, mai grav, lucrări niciodată executate, dar plătite din bani publici, acestea sunt descoperirile auditorilor Camerei de Conturi în Cartierul Siret (Cantemir)

De trei ani încoace, controalele Camerei de Conturi - structură teritorială a Curţii de Conturi, descoperă sistematic nereguli în Cartierul Siret, botezat „Dimitrie Cantemir”. Cele mai grave abateri au fost constatate, însă, în cadrul controlul privind modului de utilizare a alocaţiilor bugetare pentru investiţii în perioada 1990-2012. Cu această ocazie organul de control a descoperit că Primăria a decontat/plătit, în mod nelegal, suma de 1.363.119 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări neexecutate, din care 1.343.868 de lei sunt lucrări neexecutate în Cartierul Siret.

Vârful aisbergului

La finele anului 2012, aleşii locali au reglementat situaţia celebrului mall care ar fi trebuit construit în Cantemir - “un centru comercial şi de recreere modern, la nivel occidental, cu circa 2.000 de locuri de parcare, săli de cinema multiplex…”. Au votat încetarea contractului de asociere dintre municipiul Galaţi şi SC Siret Plaza SRL, dar şi revocarea asocierii dintre Consiliul Local şi SC Euro Mediterranee Consulting SRL în vederea amplasării mall-ului cu pricina. Camera de Conturi obligă, însă, Primăria să recupereze cota de participare şi „creanţele comerciale au estimate la 3.763.770 de lei.
Şi tot în 2012, Stan anunţa că a înaintat către Parchet o plângere sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals şi uz de fals pentru recepţia şi plata de către municipalitate a unor lucrări pe care trebuia să le execute SC Unicom, lucrări pentru care societatea a încasat şi garanţia de bună execuţie a lucrării, „în situaţia incredibilă în care, atenţie, pe acel loc nu se află nimic, absolut nimic!”. Este vorba, potrivit Camerei de Conturi de „o serie de bunuri şi lucrări plătite care nu au fost identificate faptic la locul de execuţie a investiţiei «Lucrări tehnico-edilitare Cartier Cantemir - staţie epurare ape uzate menajere», abatere estimată la 2.282.000 de lei.

O mulţime de nereguli

Cu ocazia controlului privind modul de utilizare a alocaţiilor bugetare pentru investiţii în perioada 1990-2012 efectuat anul trecut, Camera de Conturi a descoperit situaţii mult mai grave. De exemplu că în listele de inventariere au fost trecute date nereale cu privire la valoarea lucrărilor efectiv realizate şi la stadiul fizic al acestora. Şi că există situaţii în care materialele decontate nu au fost, efectiv, folosite.
Potrivit Camerei de Conturi la lucrările tehnico-edilitare (L.T.E.) la străzi, alei carosabile, spaţii parcare, etapa I, s-a constatat o diferenţă pentru fiecare din materialele achiziţionate (borduri mici, borduri mari, piatră spartă, balast) care nu a fost folosită în cadrul lucrărilor efectuate. Neconcordanţe între cantităţile de lucrări prevăzute în situaţii şi cele recepţionate există şi la lucrările de reţele canalizare ape pluviale contractate de SC Arcada SA. Nereguli sunt şi la reţeaua de canalizare ape uzate menajere.

Cu ochii larg închişi

Primăria este acuzată că „nu a încasat penalităţi contractuale pentru neexecutarea de către constructori a unor lucrări de investiţii, în conformitate cu graficele de execuţie aprobate”. De exemplu, dezvăluie auditorii, la lucrările tehnico-edilitare reţea conductă apă, Tronson Barboşi - Micro 19 - Dig, contractate de SC ICMRS, au fost stabilite penalităţi de întârziere în sumă de 186.671 de lei, în condiţiile în care executantul nu a realizat lucrări în valoare de totală de 717.967 de lei.
Auditorii adaugă pe lista acuzaţiilor şi decontarea unor lucrări nerealizate. În cazul lucrărilor tehnico-edilitare străzi, alei carosabile, spaţii parcare, „valoarea estimativă a lucrărilor neexecutate de constructor, dar plătite integral de beneficiar, la care se adaugă foloasele nerealizate” este estimată la 249.955 de lei. La obiectivul de investiţii „LTE Cartier Siret, reţea conductă apă, Tronson Barboşi - Micro 19 - Dig”, au fost plătite lucrări neefectuate (achiziţie materiale şi montaj) a căror valoare estimată cu tot cu beneficii nerealizate este calculată de auditori la 487.944 de lei. La „LTE Cartier Siret Galaţi – Reţea canalizare ape uzate menajere”, pentru care Primăria a încheiat cu SC Confort SA Galaţi două contracte de execuţie lucrări, valoarea estimativă a materialelor nepuse în operă de către constructor, a beneficiilor nerealizate, şi a penalităţilor pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată de auditori la 605.969 de lei.
Primăria a primit sarcină să verifice realitatea lucrărilor executate şi a lucrărilor plătite, comparativ cu lucrările ofertate şi contractate şi să ia măsurile care se impun, trăgând la răspundere vinovaţii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Brăila şi Galaţiul se ceartă pe o haldă de gunoi

Spiritele se încing din nou între Brăila şi Galaţi, pe tema terenului de 1.000 de hectare luat din teritoriul judeţului Brăila şi trecut în administrarea Primăriei Galaţi. Mărul discordiei îl reprezintă acum o haldă de deşeuri apărută la marginea cartierului construit de gălăţeni pe acest teren. Conducerea CJ Brăila spune că ar fi un adevărat tupeu din partea Primăriei Galaţi dacă ar avea pretenţia ca brăilenii să îndepărteze aceste gunoaie.

La începutul anilor 2000, pe vremea când prim ministru era Adrian Năstase, o suprafaţă de 1.000 hectare din teritoriul judeţului Brăila a fost trecută în administrarea municipiului Galaţi, printr-o hotărâre de guvern. Din acel moment, între autorităţile brăilene şi cele gălăţene a existat un adevărat război al declaraţiilor. Brăilenii n-au acceptat niciodată ideea înstrăinării celor 1.000 ha, însă gălăţenii i-au ignorat şi au construit în zonă un cartier de blocuri ANL.

De ceva vreme, la marginea cartierului Dimitrie Cantemir, construit pe terenul disputat de cele două unităţi administrativ teritoriale, s-a format o uriaşă haldă de deşeuri. În general este vorba despre resturi provenite din demolări - moloz, faianţă spartă etc - dar pe lângă acestea apar şi deşeuri menajere care intră în putrefacţie, spre disperarea locatarilor blocurilor din zonă. "Sunt tot felul de mizerii aduse aici de diverse persoane. Molozul e adus de camioane ale firmelor «Tancrad» sau «Vega», cu deşeuri menajere vin camionete sau căruţe. Arată foarte urât, dar nu doar aspectul ne dereanjează ci şi mirosurile răspândite de aceste deşeuri. Nu se mai poate aşa, avem copii mici, nu mai putem suporta aceste gunoaie", declară Gheorghe P., unul dintre locatarii blocurilor ANL din cartierul Dimitrie Cantemir.

„Mai bine ne-ar lua Brăila!”

Un alt locatar, Florin H., spune că s-au făcut sesizări de nenumărate ori către Primăria Galaţi, însă nu s-a luat nicio măsură. "Nu vin să ia gunoaiele şi nici nu se preocupă de cartierul nostru. Trotuarele sunt neterminate, iluminatul stradal nu funcţionează, câinii se înmulţesc şi nu-i adună nimeni. Primăria Galaţi nu ţine cont de noi, mai bine ne-ar lua Brăila în administrare", se plânge Florin H.

Presa gălăţeană a abordat subiectul deşeurilor de lângă cartierul Dimitrie Cantemir, însă autorităţile oraşului învecinat cu Brăila au evitat să exprime un punct de vedere faţă de acest subiect.

Autorităţile brăilene se arată, însă, mult mai tranşante. Vineri, 14 martie, în cadrul unei conferinţe de presă, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila a declarat că ar fi o dovadă de tupeu din partea gălăţenilor dacă ar avea pretenţia ca brăilenii să strângă deşeurile din acea zonă. "Au tupeu! Eu vă reamintesc că proprietarul fiecărui teren este responsabil cu ceea ce se întâmplă pe zona respectivă. Când vorbim de zona care mă întrebaţi dumneavoastră este proprietatea Primăriei municipiului Galaţi", a spus Stancu.

Preşedintele CJ Brăila a ţinut să adauge că va sesiza organele abilitate ale statului faţă de situaţia de pe terenul în cauză. "Probabil că va trebui să facem plângere organelor abilitate ale statului să ia măsuri împotriva celor vinovaţi şi să restabilim respectarea legalităţii în zona cartierului Dimitrie Cantemir", a mai spus Gheorghe Bunea Stancu.

adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Surpriză de Paşti în cartierul ANL din Dimitrie Cantemir: Le-a căzut tavanul în cap!

O familie, care locuieşte de opt ani într-un apartament al cartierului ANL Dimitrie Cantemir, s-a trezit că îi cade tavanul de la bucătărie în cap. Tencuiala, desprinsă de pe tavan, a căzut în bucătărie exact pe locul pe care stă de obicei fetiţa soţilor Guiţă. Potrivit lui Alec Guiţă, care locuieşte în blocul ANL din 2006, totul s-a petrecut în momentul în care au venit acasă, după ce au petrecut sărbătorile pascale la ţară. „Tocmai se apucase soţia să gătească ceva, când s-a întâmplat totul. S-a auzit o pocnitură şi a căzut tavanul. Ne-am speriat, normal, mai ales că aici unde a căzut tavanul este locul în care stă de obicei fiica mea. Am sunat la Primărie şi m-au întrebat dacă văd vecinul de sus! I-am spus că nu se vede vecinul, că dacă cădea planşeul nu mai aveam cum să sun! Mi s-a spus că sunt chiriaş şi sunt obligat să fac reparaţii. Dar eu de unde să ştiu că lucrarea este de mântuială, de vreme ce a căzut atâta tencuială! Dacă pica în capul fetiţei, ajungea la urgenţă!”, spune bărbatul, nemulţumit. „Ni s-a spus să fac o cerere şi ei să constate, iar dacă se va considera că nu e vina mea, vor face ei reparaţia, dacă nu, e responsabilitatea mea. Dar eu cred că de vină este constructorul, a făcut lucrare de mântuială... Şi în sufragerie avem câteva crăpături”, a mai adăugat omul.  

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, „se va face o expertiză şi dacă se va dovedi că incidentul a apărut ca urmare a unor vicii ascunse şi, deci, intră în sarcina Primăriei, atunci noi vom repara. Totodată, ţin să reaminesc faptul că şi chiriaşii au anumite obligaţii, de a întreţine locuinţele. Dacă se va dovedi că şi ei şi-au respectat obligaţiile lor, atunci Primăria va face reparaţiile”. Reprezentantul Primăriei a adăugat că „nu este prima dată când s-a întâmplat aşa ceva, am mai avut astfel de incidente şi la alte blocuri ANL din oraş. Din fericire, incidentele au fost minore, iar reparaţiile au fost efectuate pe cheltuiala Primăriei”.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Locuitorii din "Cantemir" reclamă: Câini, apă fără presiune, întuneric, insecte

* Cetăţenii cer măsuri pentru ca viaţa lor să fie una de calitate, chiar dacă locuiesc dincolo de ape

Mai mulţi gălăţeni din cartierul „Dimitre Cantemir” ne-au trimis o listă de nemulţumiri reclamate autorităţilor locale, cu lucruri care transformă cartierul de blocuri într-un sat izolat. Astfel, „câinii maidanezi sunt tot mai mulţi în cartier, aduşi aici din Galaţi, dar şi din Brăila. Umblă în haite şi sunt un pericol pentru copii mai ales. Putem vorbi deja de rasa “Cantemir sau ANL”. Asta în condiţiile în care plătim o taxa de ecarisaj la Finanţele Publice. Unde se duc aceşti bani?”
O altă problemă este presiunea apei, atât caldă, cât şi rece. "La etajul 3, în intervalul de timp 06,30 – 08,00 şi 20,00 – 22,00, abia curge, iar uneori se opreşte de tot. Deşi am sesizat la Apaterm (adresa 12041 din 21 mai 2014) şi la Primărie (adresa 26775 din 23 mai 2014), mare lucru nu s-a rezolvat. Câteva zile apa a curs puţin mai bine. Doar atât!”, spun cetăţenii.

Insectele şi bălăriile reprezintă alte necazuri: “De mult timp nu s-a mai tuns iarba, nu s-a mai stropit zona cu insecticide, fiind plină de ţânţari şi căpuşe. La lăsarea serii, nu se mai poate sta în faţa blocului. ADP-ul obişnuia în alţi ani să trimită echipe de muncitori, dar anul acesta nu a trimis pe nimeni. Chiar dacă plătim chirie la Primărie, nu se mai interesează nimeni de noi.”

În sfârşit, ne este semnalată şi lipsa iluminatului public în cartier: “De mai bine de jumătate de an s-au montat stâlpii de luminat de la blocurile noi, dar nu s-a dat drumul la lumină, cei de acolo stau tot în întuneric.” Plângerile sunt semnate de locatarii: Horujenco Ion - bloc S4 ap.14, Dumbravă Iulian - S4 ap. 4, Crângaşu Costel - S4 ap. 7, Balica Argentina - S14 ap. 11 şi Copilău Silviu - S4 ap. 11.

Redactorul mai adăugă o propunere, cel puţin de studiat pentru viitor: se poate vedea şi din fotografii că autorităţile din Galaţi, ca şi cele din Brăila, nu au intervenit de-a lungul digului-drum care leagă cele două oraşe pentru ca peisajul, natural atractiv, să nu fie chiar sălbatic: balustradele metalice de pe marginea drumului sunt ruginite, vegetaţia nu este cât de cât îngrijită de echipe care să cureţe copacii, ba mai apar şi gunoaie. Poate un proiect comun, eventual cu finanţare europeană, ar transforma drumul într-unul cu adevărat modern şi bine întreţinut.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Guvernul a hotărât vânzarea locuinţelor ANL în rate. La Galaţi nu se vinde nimic!

Precum se ştie, administraţia gălăţeană face notă discordantă în privinţa vânzării locuinţelor ANL către chiriaşi şi dacă în alte oraşe a fost dată undă verde vânzării, la Galaţi situaţia este într-un blocaj pentru o lungă perioadă de timp. Astfel, faptul că Guvernul a luat decizia ca locuinţele ANL să fie vândute şi în rate, adică ceea ce este o veste bună pentru tinerele familii din alte mari oraşe, la Galaţi nici măcar nu este o ştire.

La şedinţa de joi, Guvernul a adoptat, joi, o hotărâre care stabileşte că vânzarea locuinţelor ANL se poate face şi în rate lunare, cu un avans minim de 15%. „Având în vedere numărul mare de solicitări din partea tinerilor, se impune reglementarea unor măsuri care să accelereze procesul de vânzare a locuinţelor, astfel încât sa se acumuleze fonduri pentru construirea de locuinţe noi. Vânzarea locuinţelor se va face şi în rate lunare, cu un avans minim de 15% din valoarea de vânzare. Astfel, pentru un apartament de 70,45 mp, se va plăti suma de 23.339,02 euro”, se spune într-un comunicat de presă al executivului. Hotărârea adoptată joi vizează pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Decizia Guvernului nu aduce nimic bun celor 837 de familii de gălăţeni care locuiesc în locuinţe ANL, pentru că administraţia condusă de Marius Stan nu este de acord să vândă apartamentele. Primăria Galaţi nu vinde locuinţele către chiriaşi din cauză că se doreşte ca banii încasaţi pentru vânzarea apartamentelor ANL să revină bugetului local, iar în prezent legislaţia prevede ca banii încasaţi din vânzarea ANL-urilor să revină bugetelor de stat, pentru finanţarea construirii altor locuinţe ANL finanţate tot de stat.

Anul trecut, Guvernul a mai oferit şi alte facilităţi tinerelor familii care locuiesc într-un apartament ANL. Acestea erau invitate să cumpere apartamentele beneficiind în acest sens de o valoare de înlocuire stabilită pentru anul 2013 în valoare de 326 euro/mp, cu TVA-ul inclus, preţul  final de vânzare calculându-se prin scăderea din valoarea de înlocuire a amortizării calculate de la data punerii în funcţiune până la data vânzării.

Guvernul a mai stabilit, în premieră, un plafon de garantare special pentru achiziţia locuinţelor ANL prin Programul „Prima Casă”. Pentru 2013, acest plafon a avut o valoare de 500 de milioane de lei. Avansul minim pentru un astfel de credit este de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, iar dobânda este redusă, fiind parţial garantată de stat.

Evident, nici aceste facilități nu se aplică în cazul tinerelor familii din Galați.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Sărbători în frig şi cu mucegai în casă

* Zeci de copii din cartierul Dimitrie Cantemir sunt condamnaţi să îşi petreacă sărbătorile în frig * Pentru această situaţie se face vinovat Apaterm

Frig. Apă peste tot. Mucegai. Pereţi cu varul decojit. Mobila-parţial distrusă. Apă caldă lipsă. Caloriferele-reci. Aşa arată casa unei familii cu patru copii din cartierul de ANL-uri Dimitrie Cantemir.

Pentru Cerasela Ghimpu a fost o adevărată fericire atunci când a fost anunţată că este printre fericiţii aleşi ce pot locui în acest cartier. Nu conta că cei patru copii se vor înghesui în două camere. Că va fi nevoie de paturi supraetajate. Că stau departe de oraş, de rude, de un chioşc de unde să-şi poată cumpăra o pâine la orele târzii ale nopţii.

Tot acest vis a căpătat o turnură tragică odată cu iarna trecută. Atunci familia a rămas pentru prima dată fără căldură. Deşi au un venit destul de mic, soţii Ghimpu îşi plătesc datoriile la întreţinere la timp. Şi chiria. Toate aceste lucruri nu contează pentru autorităţile care au ales să lase cele şase suflete într-un frig cumplit. Motivul este unul destul de simplu. Familia Ghimpu are şi vecini. Vecini care au fost aleşi, la fel ca şi ei, de către Primărie. Vecini care au ales să nu plătească nicio secundă utilităţile. Unii chiar din anul 2005, din momentul în care a fost dat în folosinţă blocul S6.

„Ne-am chinuit lună de lună să ne plătim întreţinerea, doar pentru a avea căldură pentru copii. Acum, vedeţi şi dumneavoastră în ce hal arată casa. Este plină de igrasie şi trebuie să facem ceva. Din acest motiv am şi mobila în mijlocul casei. Deja partea din spate este mucegăită”, povesteşte Cerasela Ghimpu.

De altfel oamenii au încercat tot ce era omeneşte în putinţă pentru a rezolva problema. Au fost şi la Primărie, şi la Apaterm, societate care administrează blocurile, însă nimic. Distrigaz, ca societate comercială, a făcut ceea ce era corect din punct de vedere economic. A oprit alimentarea cu gaze a centralei de bloc până în momentul în care vor fi plătite datoriile restante.

În situaţia Ceraselei Ghimpu mai sunt şi alte familii, ale căror copii sunt obligaţi să-şi petreacă sărbătorile în case frigorifice. Spre exemplu, familia Bute a fost nevoită să-şi trimită unul din cei doi copii la rude, tocmai pentru a nu se îmbolnăvi. „Nu le pasă de noi, nu ştim ce să mai facem”, explică, amărât, capul familiei.

Am încercat să luăm legătura şi cu doi dintre marii datornici. La apartamentul familiei Băltăreţu, care ar avea de plată 10.437 de lei, a răspuns o doamnă, ce ne-a informat că persoana care este chiriaş acolo nu va veni acasă până la ora 16,00, deoarece lucrează la Apaterm.

Nu la fel stau lucrurile şi în cazul lui Ionel Neagu, un bătrân ce trăieşte din Venitul Minim Garantat. Domnia sa a răspuns la sonerie. Şi a recunoscut senin că nu a plătit nicio utilitate încă din 2005. „Nu am apă caldă, nu am gaze, nu am curent electric. De ce să plătesc? Nu am avut niciodată”, a povestit omul. „Oricum vreau să plec la ţară. Nu ştiu ce va fi în continuare aici”, ridică din umeri bătrânul. Datoria sa? „Doar” 21.206,07 lei.

Cazul de la S6 nu este unul singular printre ANL-urile din Dimitrie Cantemir. Alte câteva zeci de copii vor fi nevoiţi să vadă zăpadă naturală pe bradul din casă. Totalul datoriilor acumulate doar de marii datornici deja evacuaţi se ridică la nu mai puţin de 87.935 lei. Şi vorbim doar de nouă apartamente din şapte blocuri.

Primăria aruncă vina în ograda Apaterm

De această dată nu mai avem de a face cu administratori rău-voitori, hoţi sau mai ştiu eu cum. Avem de a face pur şi simplu cu încetineala sistemului public din Galaţi, sistem care alege să-şi bată joc de nişte oameni conştiincioşi.

Iată răspunsul Primăriei, în legătură cu situaţia creată chiar de oamenii săi în cartierul Dimitrie Cantemir:

“Înţelegem situaţia dificilă prin care trec locatarii blocurilor ANL din Cartierul Dimitrie Cantemir, care nu au căldură, deşi sunt bun platnici. Din păcate, aceşti oameni sunt obligaţi să sufere din cauza vecinilor care nu înţeleg să îşi plătească întreţinerea lună de lună. Blocurile ANL din Cartierul Dimitrie Cantemir sunt date spre administrare societăţii Apaterm şi au centrală proprie, pe gaz metan. Din cauza debitelor acumulate, Distrigaz a decis să sisteze furnizarea de gaz metan. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, Primăria nu îi poate acţiona în instanţă pe acești rău-platnici pentru datoriile înregistrate la plata utilităţilor, acest lucru căzând în sarcina administratorului. Locatarii din blocurile ANL nu au contract cu Primăria pentru furnizarea de utilităţi”, a transmis Primăria Galaţi.

Iată ce spune Apatermul pe de altă parte. "Ca şi în cazul chiriaşilor de la S6, Apaterm a făcut toate demersurile de recuperare a datoriilor chiriaşilor Primăriei în repetate rânduri prin somaţii şi înştiinţări despre situaţia datoriilor, astfel încât contractele de chirie ale acestora să nu mai fie reînoite anual, conform statututlui ANL. Apaterm va continua demersurile, astfel încât, împreună cu proprietarul blocurilor (n.r. Primăria Galaţi), să recupereze restanţele sau să evacueze rău platnicii", declară Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Apaterm.

Până se mişcă oamenii plătiţi din banii noştri, bun-platnicii nu au altă soluţie decât să plătească şi datoria datornicilor, pentru a putea beneficia de apă caldă şi căldură.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Cum au tocat autorităţile de la Galaţi peste 1,5 milioane de euro pentru o stradă care nu duce nicăieri

Strada fără rost este în cartierul „Dimitrie Cantemir”, construit prin ANL dincolo de Siret, pe teritoriul judeţului Brăila. Din cartier pleacă, spre câmp, un stradă lungă de 1,5 kilometri, asfaltată ca-n palmă, cu borduri, canalizare şi trotuar, dar pe care nu circulă nimeni. Asta în timp ce zeci de străzi din oraş, intens circulate, arată ca după bombardament.

Imediat ce treci de blocurile ANL din noul cartier gălăţean „Dimitrie Cantemir”, aflat pe malul brăilean al Siretului, te aştepţi să dai cu ochii de un imens teren agricol (ceea ce, de fapt, şi este) şi să te întorci. La faţa locului, însă, lucrurile nu sunt aşa cum te-ai aştepta să fie.

De la marginea cartierului porneşte un drum asfaltat ca-n palmă, care se pierde către apus, printre culturile de floarea soarelui, porumb şi grâu. Firesc, nu poţi să nu te întrebi unde duce acel drum, mai ales că are borduri frumos aliniate, trotuare asfaltate şi canalizare (atât pluvială, cât şi menajeră). Ba chiar pe o porţiune are şi reţea de apă.

Surpriza este cu atât mai mare, după un kilometru şi jumătate de mers pe drum - un mers cam în zig-zag, căci deşi asfaltul arată excelent, carosabilul a devenit o capcană prin faptul că toate cele vreo 50 de capace de canalizare aferente au fost furate - totul se termină brusc, în plin câmp, în apropierea taberei de vară a unei fermei de oi. Şi-atunci realizezi că ai mers degeaba un kilometru şi jumătate, căci, de fapt, drumul nu duce nicăieri. Este o simplă investiţie fără rost.

Dacă tot faci un cartier pe tarla de ce să nu faci şi un drum fără destinaţie? Povestea drumului inutil a început în anul 2002, atunci când administraţia Galaţiului a pus pe tapet ideea extinderii oraşului dincolo de Siret, deşi era cât se poate de clar că soluţia este foarte costisitoare.

Zona vizată (unde, de altfel, s-a şi construit cartierul) se află la patru kilometri de oraş, aparţinea de alt judeţ (Brăila) şi, fiind în plin câmp, era lipsită de orice fel de utilităţi. Nici acum nu are de altfel, tot ce-i trebuie, deşi de la inaugurarea primelor blocuri au trecut deja nouă ani. În ciuda faptului că era mai ieftin să se contruiască blocurile ANL pe terenurile din partea de nord a oraşului, cu acces facil la utilităţi, primarul din acea vreme - Dumitru Nicolae (PSD) - a pornit lucrurile, iar gălăţenilor ll-a fost prezentat un proiect faraonic, înşirat pe 1.000 de hectare, care includea sute de blocuri, case, şcoli, grădiniţe, spital regional, mall, stadion cu 25.000 de locuri şi multe alte minunăţii.

În 2003 au şi început lucrările (după transferul celor 1.000 de hectare, prin hotărâre de Guvern, de la Brăila la Galaţi), iar primele fonduri (şi singurele, până la urmă) au venit de la Ministerul Dezvoltării, sub forma finanţării pentru construirea a 16 blocuri ANL, în care locuiesc acum circa 1.500 de oameni. Ulterior, s-au mai dat bani şi pentru construirea drumurilor de acces, a reţelelor de apă, electricitate, gaz şi canalizare, precum şi a staţiei de epurare. Continuarea a fost însă, jalnică.

Proiectele pentru dezvoltarea zonei au dispărut unul câte unul. Spitalul regional nu a primit finanţare, finanţatorii mall-ului au preferat Brăila, stadionul a fost considerat prea scump, iar alte blocuri nu s-au mai făcut pentru că au apărut problemele cu infrastructura de utilităţi. Mai exact, toate reţelele (apă, canalizare, gaz, electricitate) s-au dovedit subdimensionate, aşa că, în actualele condiţii, nu se poate construi nimic în plus.

Ca urmare, în momentul de faţă, la nouă ani de la darea în folosinţă a blocurilor ANL, staţia de epurare încă nu există decât pe hârtie, restul utilităţilor sociale - grădiniţă, şcoală, cabinet medical s.a.m.d. - au rămas promisiuni. De altfel, în zonă nu există nici măcar un banal chioşc de pâine. În schimb, locuitorii cartierului pot merge pe tarla, către nicăieri, pe un drum asfaltat, lung de 1,5 kilometri (vezi schiţa de mai jos), care are canalizare şi trotuare şi care a costat mai bine de 1,5 milioane de euro. Asta - nota bene - în timp ce zeci de străzi din oraş sunt într-o stare deplorabilă şi aşteaptă să fie reaparate.

Scandalul nu s-a încheiat

Evident, scandalul legat de cartierul „Dimitrie Cantemir” este încă departe de a se fi încheiat, „afacerile” de acolo fiind fie pe rolul instanţelor, fie în vizorul DNA. Clarificarea legalităţii transferului terenului de 1.000 de hectare de la judeţul Brăila la judeţul Galaţi încă mai este pe capul justiţiei (la solicitarea fermei agricole care avea terenul concesionat pe 49 de ani), pe căile de atac extraordinare, după ce autorităţile de la Galaţi au pierdut la fond. Este destul de incert ce se va întâmpla dacă soluţia finală va fi defavorabilă Galaţiului, căci s-ar putea ca municipalitatea să fie nevoită să plătească, în solidar cu Guvernul, nişte despăgubiri uriaşe.

Totul pleacă de la faptul că, în graba de a declanşa lucrările, autorităţile statului au uitat să rezilieze contractul de concesiune cu o firmă privată, iar acesta reclamă pagube importante din cauză că a fost deposedată abuziv de teren. Nu a fost lămurit, de asemenea, scandalul staţiei de epurare - plătită, dar inexistentă - iar la capitolul scandal cu iz penal ar trebui să fie inclusă, în opinia noastră, şi cheltuiala cu drumul perfect inutil la care făceam referire mai înainte.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Ce s-a ales din cartierul ”Zonei metropolitane Dunărea de Jos”. Promisul paradis locativ al tinerilor - o mare păcăleală

  • Ambiţiosul proiect al Galaţiului, presărat cu promisiuni, este un eşec pe care astăzi îl suportă gălăţenii
  • Fără şcoli, farmacii, alimentare, dispensar şi transport public accesibil, oamenii se simt ai nimănui

La începutul lunii noiembrie 2003, demarau lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe, destinate tinerilor cu vârsta până în 35 de ani, din cartierul „Dimitrie Cantemir”. Zvonul că la Galaţi va exista un adevărat paradis locativ pentru tineri învolbura până şi apa Dunării. Proaspăta vizită a echipei „Vieţii libere” în fostul cartier „Siret” ne-a dat de înţeles că megaproiectul autorităţilor, aşternut pe hârtie în timpul mandatului lui Adrian Năstase, a devenit un „absurd de Galaţi” greu de explicat. Deşi din anul 2002 până în 2016 a fost o cale lungă, prevederile proiectului s-au risipit într-o prăpastie a promisiunilor. În decursul câtorva ore petrecute în misteriosul cartier, ochii şi paşii noştri au căutat cu insistenţă cele peste 7.000 de locuinţe, spitalul, şcolile, parcul acvatic, terenul de sport şi nu în ultimul rând fabulosul mall despre care se vorbea cu atâta patos acum mai bine de un deceniu.

Ne-am trezit la hotarul dintre Galaţi şi Brăila, într-o oază de verdeaţă, pe alocuri sălbatică, numărând pe degete oamenii care se plimbau prin cartier. Văzusem atât de puţini, întrucât am trăit câteva clipe cu impresia că în toate apartamentele ANL şuieră vântul. În primă instanţă, ne-au sărit în ochi câţiva muncitorii care asfaltau cu spor o alee. Ne-am zis că-i semn bun, fără a face vreo aluzie la campania electorală!

Locuinţele au fost „aruncate” undeva în câmp, iar din păduricea situată în imediat apropiere mai apar şi unele „surprize”. Locatarii aud, din când în când, mistreţi şi zăresc câte-o vulpe flămândă. Indiferent de acest aspect, zona are, într-adevăr, foarte mult potenţial, iar tinerii speră că acesta va fi valorificat. „Potrivit Planului de „Mobilare Urbanistică”, cartierul va trebui să fie locuit, într-o bună zi, de 40.000 de locuitori şi să fie dotat din toate punctele de vedere”, a precizat un locatar, căruia i-am propus să facem un simplu calcul: din anul 2004 şi până în 2016, în apartamentele ANL s-au mutat puţin peste 1.000 de gălăţeni. În ce an cartierul „Dimitrie Cantemir” va fi locuit de 40.000 de persoane?

Se pare că evoluţia acestui cartier s-a dovedit a fi o mare păcăleală electorală sau o utopie în care s-au prins destul de mulţi gălăţeni...

Paradoxuri de Galaţi. Ce-avem de împărţit cu brăilenii?

În cartierul retras din civilizaţie nu există decât 348 de locuinţe ANL, deşi numărul ar fi trebuit să ajungă la 7.643 de locuinţe (apartamente ANL şi case individuale). În realitate, acestea sunt situate pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, pentru că limitele nu au fost modificate. Şi aşa s-au născut paradoxurile! Locatarii, deşi au buletine de Galaţi, locuiesc în judeţul Brăila. Dacă merg acasă cu maşina, au nevoie de rovinietă, pentru că intră pe Drumul Naţional dintre cele două oraşe. Şi, culmea, gălăţenii plătesc taxe în Galaţi, dar au nevoie de autorizaţie de construcţie de la Brăila. „Proiectul cartierului „Dimitrie Cantemir” este mort, pentru că nu s-a găsit un cadru legal care să îndrepte lucrurile. În ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie, consider că ar trebui semnat un acord de asociere între cele două judeţe. Se poate face trecerea comunei Vădeni în teritoriul judeţului Galaţi. Astfel, zona rezidenţială va putea fi extinsă fără a avea nevoie de acordul Brăilei. Ştiţi, noi ne-am lăsat pradă unor promisiuni mincinoase, care nu mai pot continua”, ne-a spus un chiriaş.

Oamenii se simt asemenea unor refugiaţi izgoniţi de acasă. Li s-au oferit doar câteva „cutii” din beton situate pe două străzi ale căror nume le amplifică sentimentul de furie: Berlin şi Paris. Se pot lăuda, ironic vorbind, că locuiesc în marile capitale ale Europei Occidentale, însă dintr-o epocă apusă de multă vreme.

Mai rău decât la ţară. „Peste mări şi ţări”, pentru de-ale gurii

Cei peste 1.000 de gălăţeni care locuiesc în cartierul "Dimitrie Cantemir" au la îndemână un singur magazin economat foarte modest. Nu are program zilnic, iar de luni până vineri funcţionează pe sărite. „Mi se întâmplă să merg la magazin şi să mă întorc cu sacoşa goală, pentru că nu găsesc nimic din ce am nevoie. Cei care nu au autoturisme personale sunt blocaţi aici, iar în weekend nu au de unde să-şi cumpere o apă sau o pâine. Ne dorim foarte mult cel puţin o alimentară să se mai deschidă pentru noi, cu program normal. Nu este posibil aşa ceva într-un secol atât de avansat din punct de vedere tehnologic. Până şi la ţară este mai bine. Are omul de unde să-şi cumpere un lapte proaspăt pentru copii”, ne-a spus Mariana C. Femeia se numără printre persoanele care au primit cheia apartamentului în 2012. „La început, ne-am simţi pur şi simplu abandonaţi de autorităţi. Cum să trăieşti fără apă şi canalizare?”, şi-a amintit locatara.

Cel mai apropiat supermarket de cartierul „Dimitrie Cantemir” este situat la o distanţă de aproximativ trei kilometri. Având în vedere că transportul public circulă foarte rar, iar maşină personală nu are orice locatar, în zilele de sâmbătă şi duminică, gălăţenii ar trebui să parcurgă această distanţă pe un Drum Naţional, deloc prietenos pietonilor.

Locuitorii, dependenţi de programul autobuzului

Pentru cetăţenii din cartierul „Dimitrie Cantemir” singura cale de a ajunge în oraş este să aştepte minute bune în staţie. Drumul la serviciu, şcoală sau spital depinde de orarul autobuzelor. Oamenii cu care am discutat ne-au spus că aceasta ar fi cea mai gravă problemă cu care se confruntă. Au la dispoziţie doar două autobuze, 10 şi 17, dar care circulă prea rar. „Autobuzul vine din 45 în 45 de minute. Ne programăm activităţile după programul lui. Se întâmplă să ajungem cu câteva minute mai târziu şi stăm în staţie aproximativ o oră. S-a tot abordat această problemă, însă fără rezultat. Ar fi bine să existe şi câteva microbuze”, a precizat Adina Ibănescu, locuitoare a acestui cartier de trei ani.

Tot în cartierul de la marginea oraşului locuieşte şi Ileana C. „Nu am autoturism personal şi am învăţat orarul autobuzelor, care însă nu ne satisface. După ora 22,00, când pleacă ultimul autobuz, cartierul este izolat, iar o călătorie cu taxiul este prea costisitoare. Şoferii vor să le plătim călătoria dus-întors, pentru că ies din oraş. Asta înseamnă aproximativ 30 de lei”, ne-a explicat locatara.

La sfârşitul anului 2014 se discuta despre suplimentarea cu autobuze, care ar fi trebuit să plece din această zonă. Din păcate, oamenii ne-au spus că staţiile sunt „vizitate”, ca şi acum câţiva ani, de aceleaşi mijloace de transport public.

Fără şcoală

Copiii care locuiesc în cartierul „Dimitrie Cantemir” nu au nicio şcoală în cartier. Doar o grădiniţă a fost „improvizată” la parterul unui bloc. „Copilul meu merge la Şcoala Nr. 3 din Micro 21. Aceasta este cea mai apropiată de noi. Au autobuz şcolar, la anumite ore, dar nu toţi copiii au acelaşi program. Dacă întârzie la microbuz, trebuie să aştepte foarte mult timp transportul public”, ne-a spus Adina Ibănescu.

Părinţii îşi doresc deschiderea unei şcoli la ei în cartier, aşa cu li s-a promis, de altfel. „Cel puţin pentru clasele I-IV să se înfiinţeze o şcoală. Cu cei mici este mai greu. Pentru educaţia copiilor, investiţiile sunt prioritare”, a completat o mamă.

Cort, pe post de biserică

În cartierul „Dimitrie Cantemir” nu există un lăcaş sfânt din zid, dar oamenii se mândresc că au reuşit să amenajeze o zidire spirituală. Prin eforturile celor care cred în Providenţă a fost amplasat un cort, în vecinătatea blocurilor, pentru programul liturgic. „Acesta locul în care dialogăm şi învăţăm să ne ajutăm unii pe alţii. Ne simţim mai ocrotiţi”, ne-a spus o locatară.

Parohia „Dimitrie Cantemir” din Galaţi este cea mai tânără comunitate parohială din oraş. Încă de la începuturi, a primit ocrotirea spirituală a Cuviosului Părinte Dimitrie cel Nou de la Basarabi.

Staţie de epurare sau bazin cu apa murdară?

Un alt eşec din cartierul „Dimitrie Cantemir” este staţia de epurare, pentru care Primăria Galaţi a plătit până acum 2,3 milioane de lei. Construcţia microstaţiei care ar trebuia să trateze şi să separe apele reziduale încă mai este aşteptată de locatari.

„Parcă suntem blestemaţi cu această staţie. De câteva ori s-a tot făcut licitaţie, dar fără succes. Există anumite standarde de protecţie a mediului, care la noi nu sunt respectate. Alimentarea cu apă potabilă a durat o veşnicie, iar acum trebuie să aşteptăm câţiva ani contrucţia microstaţiei”, a punctat un locatar.

În prezent, apele uzate ale cartierului se strâng într-un bazin de retenţie care se vidanjează. Ghinionul s-a tot ţinut de acest obiectiv de investiţii, la care nu există niciun ofertant. Astfel, de câţiva ani s-a tot bătut pasul pe loc, iar plângerile penale, presiunile unor instituţii şi vocile cetăţenilor au fost ignorate.

Imaginea acestui cartier pune punctul pe „i”, în ceea ce priveşte carul cu promisiuni electorale. Tinerii din cartier mai aşteaptă acel „paradis”, pe care nici măcar nu l-au pierdut, fiindcă nu l-au avut niciodată. Nu mai vor soluţii provizorii, ci durabile, pentru că au fost martori la prea multe eşecuri ale administraţiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Berlinul de la marginea Galaţiului. Nevoile unui cartier care nu este nici în Galaţi, nici în Brăila

"Nu avem magazin, farmacie, grădiniţă, nimic. Doar câteva autobuze şi o biserică într-un cort. Acum se face alta, mai frumoasă. Un părculeţ într-un colţ, pădure pe o parte şi multă, multă păşune pe cealaltă. Suntem ai nimănui. Suntem Berlinul de la marginea Galaţiului. Un ghetou şi cam atât. Până şi adresa noastră e pe strada Berlin"

 

La începutul lunii noiembrie 2003, demarau lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe, destinate tinerilor cu vârsta până în 35 de ani, din cartierul „Dimitrie Cantemir”. 40.000 de locuinţe era scopul final al proiectului, astfel că speranţele erau mari. Ce s-a ales, însă, de cartierul de la marginea Galaţiului? Ultima vizită a reporterilor "Vieţii libere", de joia trecută (n.r. - 22 decembrie) a scos la iveală câteva probleme cu care cetăţenii din zonă se confruntă zilnic, de mai bine de zece ani.

Staţia de epurare a apei, doar pe hârtie

"Vedeţi aici? Asta e haznaua cartierului. Dacă se strică pompa asta, ne umplem de rahat în câteva ore. Eu mai vin pe aici să văd cum merge treaba, dacă creşte nivelul în groapă, să ştiu să sun unde trebuie. Nu de alta, dar stau la parter şi nu vreau să mă umplu de rahat", ne-a explicat Florea Gabriel, unul dintre primii locuitori ai zonei.

Cum se deschide poarta de intrare în zona pompei? Simplu. Lacătul, ruginit de vreme, nici măcar nu se mai închide, astfel că toată lumea are acces acolo. Accidente încă nu au fost, dar copiii din cartier pot fi predispuşi la o situaţie de acest gen.

Unul dintre proiectele Primăriei Galaţi pentru cartierul Cantemir a fost staţia de epurare a apei, care, însă, a rămas doar pe hârtie. "Vedeţi dumneavoastră staţia aia pe aici? Că eu sigur nu o văd. Este necesară, da, pentru că apa nu e chiar bună, dar, ca mai toate proiectele pentru această zonă, a rămas şi ea pe hârtie", ne-a mai spus Gabriel Florea.

În 2005, Primăria încheia un contract cu firma Unicom pentru realizarea unei staţii de epurare pentru cele 15 blocuri ANL din cartierul "Siret". Lucrările trebuiau finalizate în 36 de luni, însă Primăria Galaţi, condusă pe atunci de Dumitru Nicolae, a pus terenul la dispoziţia constructorului abia la sfârşitul anului 2006. Într-un final, lucrările au început în 2007, dar, în 2012, când Marius Stan a devenit primar, acesta a realizat că Primăria, la a cărei cârmă a ajuns, a plătit aproape 23 de miliarde de lei vechi pentru o lucrare care nu exista. Încă nu s-a schimbat nimic în privinţa staţiei, deşi licitaţii au mai fost, anulate şi acelea pentru că nu s-a prezentat nicio ofertă.

Primul magazin, la 20 de minute distanţă

Pentru că magazinul Economat din cartier este deschis doar când şi când, oamenii din cartier care vor să îşi cumpere cele necesare trebuie să meargă până în oraş pentru asta. Iar în cazul celor care nu au maşină şi nici nu vor să aştepte autobuzul câte 20 de minute în frig, singura soluţie este mersul pe jos. "Nu există trotuar până la universitatea "Danubius", pe care să poţi merge fără să îţi fie teamă de maşinile care trec cu viteză. Cred că Primăria ar putea să facă acel tip de pasarelă, cu gărduţ, care să îi protejeze pe oamenii ce parcurg această distanţă la pas", ne-a explicat, prin e-mail, Elena Isaia, o locuitoare cu state vechi în cartier. 

Angajaţii Ecosal îşi fac treaba

În ceea ce priveşte gunoiul, nu există probleme în cartierul Dimitrie Cantemir. În preajma containerelor este curăţenie, ceea ce arată că angajaţii serviciului public de salubrizare îşi fac treaba, iar în preajma blocurilor totul depinde de oameni. "Acolo unde există oameni gospodari, se vede. Mai sunt probleme, că mai există cetăţeni care aruncă sacul de gunoi unde văd cu ochii, dar în general este curăţenie. Suntem oameni cu bun simţ, iar aici oricum ne cunoaştem aproape toţi cu toţi. Nu vrea nimeni să fie arătat cu degetul, aşa că se păstrează curăţenia", ne-a mai spus Gabriel Florea. Există, însă, gunoaie aruncate în iarba dintre blocuri şi calea ferată, însă oamenii spun că şi maidanezii din zonă contribuie la împrăştierea gunoiului. Maidanezii şi oamenii străzii...

Loc de agrement improvizat

În partea dreaptă a cartierului, între blocuri şi calea ferată, câţiva cetăţeni cu iniţiativă au improvizat un mic loc de agrement, cu masă de tenis, cu grătar, mese şi băncuţe, chiar şi un mic foişor, unde se pot adăposti de ploaie cei care decid să iasă la un picnic în aer liber. Cu toate astea, spun oamenii, există şi răuvoitori, care, nu o dată, au furat grătarul şi au stricat mesele şi băncuţele.

Probleme de infrastructură

Una dintre problemele semnalate de Gabriel Florea, cetăţeanul cu care am vorbit în cartierul Dimitrie Cantemir, este legată de starea precară a blocurilor mai vechi din cartier. "Deşi e impropriu să spui că blocurile sunt vechi, cred, totuşi, că trebuie intervenit. Din cauza solului, fundaţia suferă, şi deja se văd crăpături pe la baza blocurilor, ba, în unele locuri, şi pe la etajele superioare. O să ne trezim într-o zi că se rupe o bucată de bloc şi nu o să ştim de ce", ne-a explicat bărbatul.

Din spusele acestuia, problemele sunt ştiute de către autorităţile locale, care au fost deja informate, dar nu s-a luat nicio măsură. "Vedeţi blocurile noi cum arată? Au alt tip de fundaţie, altă structură, parterul este un pic ridicat de la sol. La blocurile iniţiale, unul dintre ele fiind cel în care locuiesc şi eu, nu există aşa ceva. Parterul este pe pământ, iar fundaţia e crăpată rău de tot. Se infiltrează apă la fiecare ploaie, la fiecare ninsoare, nu e în regulă. Oameni suntem cu toţii şi cred că merităm şi noi un pic de atenţie din partea autorităţilor, chiar dacă suntem la margine de oraş", a conchis Gabriel Florea.

Despre această problemă ne-a vorbit şi o doamnă, care a ţinut să rămână anonimă. "Eu am făcut, personal, către Primărie, o scrisoare în care avertizam despre această problemă. S-a luat vreo măsură? Normal că nu. Ne lasă să ne scufundăm cu blocurile în mlaştina asta şi abia apoi vor veni şi vor spune că nu au ştiut nimic şi că trebuie să reconstruiască mai bine", ne-a explicat gălăţeanca.

Parcare fără asfalt

În spatele blocurilor mai noi, chiar în zona în care este construit şi noul lăcaş de cult al cartierului, se află o parcare mai mult goală. Motivul? Lipseşte şi minimul de condiţii din zonă, adică asfaltul. "Cum poţi să le dai oamenilor casă aici, să le zici că au parcare şi, de fapt, să le pui la dispoziţie un petic de iarbă, denivelat, pe care să îşi lase maşinile? Când plouă, nici nu poţi să te dai jos din maşină, că înoţi pe aici. Vin oamenii şi trag maşinile în parcările de la celelalte blocuri. Nu e normal aşa ceva", ne-a mai spus Gabriel Florea.

Oamenii speră, însă, că odată cu finalizarea bisericii se va trece şi la asfaltarea străduţelor din spatele blocurilor. "Poate se va turna asfalt cândva, cine ştie. Până atunci, ne luptăm cu noroaiele, dar poate se va schimba situaţia. Noi avem speranţă", ne-a explicat o gălăţeancă. 

Transport din 20 în 20 de minute!

Pentru cetăţenii din cartierul „Dimitrie Cantemir” singura cale de a ajunge în oraş este să aştepte minute bune în staţie. Drumul la serviciu, şcoală sau spital depinde de orarul autobuzelor. Oamenii cu care am discutat ne-au spus că aceasta ar fi cea mai gravă problemă cu care se confruntă. Au la dispoziţie doar două autobuze, 10 şi 17, dar care circulă prea rar. „Autobuzul vine din 45 în 45 de minute. Ne programăm activităţile după programul lui. Se întâmplă să ajungem cu câteva minute mai târziu şi stăm în staţie aproape o oră. S-a tot semnalat această problemă, însă fără rezultat. Ar fi bine să existe şi câteva microbuze”, ne-a precizat o altă locuitoare a cartierului.

Există, însă, şi cetăţeni mulţumiţi. "Din punctul meu de vedere, transportul în comun este foarte ok. Avem traseul 10, traseul 23 şi traseul 17, care ne deservesc şi pleacă la ore rezonabile. Sigur, există oameni care nu sunt mulţumiţi, asta este. Mereu vor fi. Dar eu nu ţin minte să fi aşteptat vreodată mult în staţie", ne-a spus Gabriel Florea.

În ora pe care am petrecut-o în cartierul Dimitrie Cantemir, am văzut toate cele trei autobuze, trecând la intervale nu mai mari de 20 de minute, fiecare cu cel mult 10 persoane. "Problema mai mare este la ieşirea din cartier, unde stă autobuzul şi câteva zeci de secunde aşteptând culoarul potrivit, pentru că circulaţia în zonă este destul de intensă", ne-a explicat şi Elena Isaia.

Un singur loc de joacă pentru copii

Chiar dacă oamenii din zonă nu consideră lipsa locurilor de joacă o problemă foarte importantă, sunt câţiva care spun că prichindeii zonei ar merita un parc mai mare, cu mai multe leagăne şi balansoare. Momentan, însă, aceştia sunt nevoiţi să se descurce cu cel pe care îl au, a cărui stare nu este chiar cea mai bună. Există, însă, şi cetăţeni cu iniţiativă. Gabriel Florea a amenajat, acum ceva timp, un teren de fotbal pe porţiunea de iarbă dintre blocuri şi calea ferată, însă a întâmpinat probleme. "Porţile au fost furate, iar de tuns iarba, dacă nu m-am ocupat eu, nu s-a mai ocupat nimeni. Aşa că terenul de fotbal e acum plin de bălării. E păcat, pentru că s-ar fi putut îngriji şi aveam şi noi condiţii. Dar, asta este. Unde nu se vrea, nu se vrea!", ne-a explicat bărbatul.

Mai multe canalizări au rămas fără capac

Spre capătul îndepărtat al cartierului Dimitrie Cantemir sunt câteva canalizări care au rămas fără capace, iar acest lucru este considerat un pericol de către cei din zonă. "Pe aici trec maşini, trec copii, mergem cu toţii. E periculos, pentru că o maşină poate rămâne suspendată, se pot întâmpla diverse accidente sau poate cădea cineva într-o groapă. Cine plăteşte atunci? Cine este tras la răspundere? E drept, de vină sunt şi oamenii care fură capacele, dar...", ne-a spus un domn.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Iar se face agricultură în cartierul Cantemir

Aleşii locali au aprobat închirierea prin licitaţie publică a suprafeţei de 655,29 hectare, proprietatea municipiului Galaţi, situată în extravilanul comunei Vădeni, judeţul Brăila, cu destinaţia de teren agricol. Este vorba despre o bucată din suprafaţa de o mie de hectare pe care Galaţiul a primit-o în 2002 de la Guvernul României, pentru construcţia celui mai mare proiect imobiliar eşuat - Cartierul Cantemir.

Conform caietului de sarcini, licitaţia pentru suprafaţa care cuprinde teren arabil şi drumuri de exploatare porneşte de la 750 de lei pe hectar pe an agricol, durata închirierii fiind de cinci ani.

Potrivit lui Ionel Burtea, director executiv în cadrul Primăriei Galaţi, la ultima licitaţie pentru închirierea în scop agricol a terenului preţul de adjudecare pe hectar a fost de 2.500 de lei. Numai că, spune directorul Burtea, atunci când câştigătorul, societatea Agrinova, a fost invitată să semneze contractul, a renunţat: "A fost iniţiat în instanţă un proces pentru pretenţii. Acesta este motivul pentru care nu am mai putut, de la momentul 2015, să mai organizăm alte licitaţii. Litigiul s-a încheiat şi acum putem organiza licitaţia fără probleme".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.