Agricultura românească este controlată politic

[dcp100168]

"Sfori" politice pentru "păpat" banii ţării

* Ştiţi cine se află în spatele aşa‑ziselor organizaţii ale ţăranilor? * Mahări din zona politică, foşti funcţionari în Ministerul Agriculturii şi latifundiari * Mai nou, organizaţiile profesionale ale ţăranilor sunt folosite ca paravan pentru traficul de job‑uri

Ministerul Agriculturii a decis: "cotizaţia anuală percepută asociaţiilor agricole afiliate la organizaţii profesionale europene, în cuantum de 600.000 de lei, va fi plătită integral în acest an de la bugetul de stat, ca o măsură de stimulare a agricultorilor pentru a se asocia în organizaţii şi a participa la politica în domeniu a UE". La prima vedere, totul pare o treabă creştinească. Statul dă nişte bani pentru amărâţii de ţărani. La o analiză atentă, însă, descoperim un lucru uluitor: plata este o splendoare de deturnare de fonduri. O să vedeţi de ce într‑o amplă analiză făcută, în exclusivitate, de "Viaţa liberă".

"Organizaţiile europene" sunt doar... COPA‑COGECA

Dincolo de explicaţiile pompoase oferite de Ministerul Agriculturii, în realitate statul plăteşte doar cotizaţia către COPA‑COGECA (una din cele 12 asociaţii europene de profil), care este o organizaţie privată şi nu o instituţie publică, aşa cum încearcă unii să acrediteze. În al doilea rând, plata se face în numele unei organizaţii private - Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) - care nu reprezintă nici măcar un sfert dintre proprietarii de arabil din România. Asta ca să nu mai spunem că reprezentarea este de ordin strict teoretic, pentru că amintita federaţie nu face nimic precis. Nu consiliază pe nimeni şi nu acordă ajutor financiar nimănui. Doar percepe o cotizaţie din care plăteşte deplasările, diurnele şi indemnizaţiile unor şmecheraşi şi, când şi când, organizează câte un miting. În majoritatea cazurilor, la îndemnul politicului. Iată în continuare şi câteva exemple.

Organizaţia PSD de la federaţie

Poate părea incredibil, dar aşa‑zisele asociaţii ale ţăranilor sunt de fapt reminiscenţele de partid‑stat, PSD. Preşedintele FNPAR, Viorel Matei, vine de la Liga Producătorilor Agricoli din România ‑ LAPAR. Este membru marcant al partidului cu trei trandafiri (senator în legislatura 2000‑2004) şi un apropiat al fostului ministru Ilie Sârbu. Viorel Matei este principala voce preluată de presă atunci când e vorba de "pus la zid" Guvernul pentru situaţia tristă a agriculturii. Însă puţină lume ştie că Matei este un exponent al PSD, deci analizele lui nu‑s chiar obiective. Deşi sunt prezentate publicului ca fiind echidistante politic... În aceeaşi situaţie cu Viorel Matei se află alţi şapte din cei nouă membri ai consiliului de conducere al FNPAR. Să‑i luăm pe rând.

Gheorghe Predilă (Uniunea Naţională a Producătorilor Agricoli din România - înfiinţată la Bucureşti, apoi dezvoltată în teritoriu, ca la colectivizare) a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii în Guvernul Năstase (2000‑2004) şi un activist de nădejde al PSD. La fel a fost şi Valeriu Steriu - actualmente lider la APRIL (tot o pseudo‑organizaţie de "agricultori") - ex‑senator PSD în mandatul 2000‑2004 şi fost vicepreşedinte al concernului "LaDorna". Cam tot pe aici se situează şi Mihai Lungu, fost secretar de stat la Agricultură sub ministrul Ilie Sârbu. Evident, membru PSD. Puţini ştiu, dar Mihai Lungu este fondatorul cunoscutei companii Gourmet, iar din minister a plecat ca urmare a scandalului importurilor masive (şi ilegale) de deşeuri de carne. A plătit cu funcţia şi... cam atât. Acum, Mihai Lungu reprezintă Cooperativa Muntenia (o asociaţie a crescătorilor de porci din Bărăgan).

Un alt personaj interesant este Viorel Nica, fost şef al Direcţiei Agricole Ialomiţa (2000‑2004). Omul a rămas de poveste după ce a evacuat Oficiul de Consultanţă Agricolă din "Casa Agronomului" pentru a da spaţiul organizaţiei judeţene a PSD. Un adevărat luptător pentru agricultură! Acum o slujeşte în calitate de reprezentant al LUAIR ‑ Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. Din PSD este şi Ilie Voicu, fost director la Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală, de unde a fost debarcat de schimbarea puterii politice.

Tot la PSD este şi preşedintele Agrostar, Ştefan Niculaie. De altfel, el a fost acuzat de mai multe ori că se foloseşte de Agrostar - deci, cel puţin teoretic, de forţa ţărănimii fără carnet de partid ‑ pentru a face imagine PSD şi zile negre adversarilor politici. În fine, ultimul din cei şapte este Lucian Buzdugan, directorul firmei TCE 3 Brazi aparţinând latifundiarului Culiţă Tărâţă. Aţi ghicit! Membru de vază la PSD. Evident, este în federaţie nu ca director sau pesedist, ci ca reprezentant al unei fantome denumite AGPAR.

Banii n‑au carnet de partid

Aşadar, FNPAR este controlată de PSD. Însă lucrurile sunt mai complicate decât par, în "horă" cu pesediştii fiind şi reprezentanţii puterii actuale. Este vorba de Sebestyen Csaba, care conduce Asociaţia Producătorilor Agricoli Maghiari, în realitate braţul... înarmat cu sapă şi seceră al UDMR. Csaba este membru în conducerea partidului şi a fost la un pas să ajungă deputat de Harghita.

Singurul membru atipic al conducerii FNPAR este latifundiarul Ştefan Poienaru, care n‑are carnet la niciun partid. El este membru în Agrostar unde... se susţine pe sine, în calitate de arendaş a circa 17.000 de hectare de teren din lunca Ialomiţei.

Am lăsat la urmă cea mai interesantă "combinaţie". Care este opera unui personaj care nu are funcţie în FNPAR, dar care controlează de fapt federaţia, prin intermediul preşedintelui Viorel Matei. Se numeşte Adrian Rădulescu, este fermier, fondatorul LAPAR şi realizator de emisiuni TV. Mai nou, este directorul de cabinet al ministrului Agriculturii. "Gurile rele" spun că, de fapt, adevăratul ministru este Rădulescu şi că acesta "îi face agenda" lui Cioloş. Chiar dacă la început n‑am crezut acest zvon, după ce am aflat că ministerul va plăti cotizaţia FNPAR către COPA‑COGECA ne‑am dat seama că bârfa ar putea fi� realitate. Pentru că e ciudat să se plătească nişte bani din buzunarul nostru, al tuturor, câtă vreme beneficiarii plăţii sunt nişte organizaţii private controlate de politicieni şi de latifundiari. Mai mult decât atât, există serioase îndoieli că aceste organizaţii au reprezentare în teritoriu. Dovada este faptul că deşi am chestionat peste 100 de ţărani din patru comune gălăţene şi brăilene, niciunul nu a auzit de niciuna dintre asociaţiile pe care le‑am înşirat aici.

O concluzie tristă

Nu suntem în postura de a da verdicte. Noi doar scriem despre fapte. Însă maniera în care au fost plătite cele 600.000 de lei (180.000 de euro) seamănă a deturnare de fonduri. Nu suma contează, ci gestul, pentru că ar putea fi repetat şi pentru "poturi" mai mari. Poate că ar trebui sesizată Curtea de Conturi...

Dar mai e ceva ce ne‑a atras atenţia: o tentativă de pseudo‑privatizare a serviciilor agricole din România! Potrivit înţelegerilor semnate între România şi UE, în perioada următoare va fi restructurat întreg sistemul de consultanţă agricolă. Direcţiile agricole se vor ocupa doar cu controale (vin, legume, fructe etc.), în vreme ce actualele centre agricole vor "fuziona" cu asociaţiile profesionale şi vor constitui camerele agricole comunale şi judeţene. Acestea vor primi bani de la stat pentru a se dezvolta şi pentru a funcţiona.

Ei bine, dat fiind că asociaţiile profesionale ale agricultorilor vor decide circa 70 la sută din angajările din noile entităţi, a început o adevărată isterie. Din pământ, din iarbă verde, la Galaţi au răsărit, peste noapte mai multe astfel de "asociaţii profesionale ale agricultorilor", care de fapt sunt constituite de sus în jos, ca la colectivizare. Întâi se pune şeful, după aia se adună membrii.

Mai mulţi fermieri ne‑au spus chiar că au fost presaţi, de către funcţionari publici interesaţi, să adere la aceste structuri. Vă daţi seama, vor fi gestionate în judeţ câteva sute de locuri de muncă bine plătite - bune pentru nepoţi, cumetri şi lipitori de afişe - iar gheşeftul nu trebuie ratat.

Una peste alta, concluzia acestui material este tristă: ţara noastră n‑a scăpat de metehnele vechi, aduse pe‑aici de tancul rusesc. Nu interesele celor mulţi contează, ci manevrele oculte ale unor şmecheraşi cu carnet de partid. Amin!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23811

[Relu]

Una peste alta, concluzia acestui material este tristă: ţara noastră n‑a scăpat de metehnele vechi, aduse pe‑aici de tancul rusesc. Nu interesele celor mulţi contează, ci manevrele oculte ale unor şmecheraşi cu carnet de partid. Amin!

Nu-l contrazic pe autor, dar să nu uităm că asemenea practici aveau rădăcini cu mult înainte de venirea tancurilor ruseşti. Oamenii s-au schimbat, dar mentalitatea a rămas aceeaşi.