Tunelul feroviar Fileşti nu este gata nici după 15 ani

[dcp100168]

Galaţiul riscă să rămână izolat feroviar

Orasul Galati risca sa ramana izolat feroviar daca tunelul din localitatea Filesti se va prabusi. Lucrarile de reparatie a tunelului CFR Galati (cu o lungime de 1 km) au inceput in 1996 si nu au fost finalizate. Valoarea initiala a lucrarilor de reparatie capitala la tunelul Filesti a fost de 88 mil. lei (21 mil. euro) fara TVA. Pana la sfarsitul anului 2009 au fost executate lucrari in valoare de 59 mil. lei, fara TVA. "In acest an, pentru lucrarea sus-mentionata au fost alocate fonduri in valoare de 7,4 mil. lei, fara TVA", afirma reprezentantii CFR SA.

http://www.zf.ro/eveniment/transporturile-incapabile-sa-repare-trei-poduri-de-cinci-ani-5771761/

[corbu]

Cu banii astia, mutau gara cu totul in Filesti si mai faceau si o conexiune ocolitoare catre nord si zona portuara. Dar dupa aceea ce mai faceau?

[dcp100168]

Tunelul feroviar de la Fileşti este în pericol să se prăbuşească

În 2010 CFR a alocat doar 7.400 de lei pentru reabilitarea tunelului de la Fileşti, deşi există riscul ca acesta să se prăbuşească. Lucrările de reparaţii la singura cale de acces feroviar subterană au început din 1996 şi încă nu au fost finalizate, chiar dacă starea structurii de rezistenţă se degradează în fiecare zi.

Situaţie de necrezut în sistemul feroviar din România. Tunelul de la Fileşti, de care depinde traficul de persoane şi mărfuri din Galaţi, se află într-o stare avansată de degradare şi se poate prăbuşi la trecerea oricărui tren. Tunelul este format din mai multe structuri cilindrice din beton, care au început încet, dar sigur, să se distanţeze una de cealaltă. S-a ajuns astfel ca distanţa între tuburile de beton să fie acum de câţiva zeci de centimetri.

Autorităţile feroviare au înţeles de mult care este pericolul şi au demarat lucrările la un al doilea tunel, amplasat chiar lângă vechea structură. Banii au venit cu ţârâita, astfel că lucrările de realizare a celui de-al doilea tunel nu s-au finalizat nici acum, chiar dacă au început în 1996. «La acest tunel lucrările de reparaţie capitală au început în anul 1996, fiind executate de firma SC Tunele SA Braşov. Fiind vorba de o lucrare complexă, care comportă multe operaţii (se execută în închidere totală a căii ferate şi cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune), şi costurile de execuţie sunt pe măsură, necesitând încadrarea în alocaţiile de la bugetul de stat, alocaţii aprobate anual pentru acest gen de lucrări", ne-a declarat reprezentantul CFR SA, Roberta Cătănescu.

Costurile totale ale lucrărilor de reparaţie a tunelului depăşesc 90.000 de lei, dar în 13 ani nu au fost alocaţi decât 60.000 de lei. Grav este că, în 2010, nu se vor cheltui decât 7.400 de lei, cu toate că se ştie importanţa tunelului. Din cauza traficului intens (circa un tren la 10 minute), vechiul tunel continuă să se degradeze, în timp ce la noul tunel nu se mai lucrează de luni bune. "Noi nu avem nici o competenţă în privinţa reabilitării tunelului", ne-a declarat directorul CFR Călători Galaţi, Ecaterina Pricope. Autorităţile feroviare nu consideră că ar exista vreun pericol. "Tunelul Fileşti nu este în pericol de a se prăbuşi", ne precizează reprezentanţii CFR SA, care îşi permit şi ironii pe acest subiect: "lucrările prevăzute de proiectantul de specialitate prin proiectul tehnic şi detaliile de execuţie sunt menite a conduce la consolidarea tunelului şi nu la prăbuşirea lui". Realitatea din teren îi contrazice iar fotografiile vorbesc de la sine.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/EXCLUSIV-Tunelul_feroviar_de_la_Filesti_este_in_pericol_sa_se_prabuseasca_0_245375552.html

[Mikka]

În 2010 CFR a alocat doar 7.400 de lei pentru reabilitarea tunelului de la Fileşti

Probabil e o greseala, la fel ca si in cazul:

Costurile totale ale lucrărilor de reparaţie a tunelului depăşesc 90.000 de lei, dar în 13 ani nu au fost alocaţi decât 60.000 de lei

7.400 lei reprezinta salariile (cu taxe cu tot) pentru vreo 3-4 muncitori intr-o luna. Cu toata bunavointa, nu ar putea fi nici macar paznici, nici poveste de reparatii la tunel.

La fel si cu 90.000 lei - e cam pretul unei masini mai bune, nici gand de consolidarea unui tunel CF, si mai ales intr-o perioada de... 13 ani. Cineva, pe undeva, a sarit niste "zero-uri"... Pacat ca nu prea si-a dat seama de asta

[dcp100168]

Cred că cifrele corecte sunt în ştirea de sus (din ZF), după care şi-a realizat Adevărul "exclusivitatea"...

[1964]

S-a furat si se fura la greu de la CFR. Din ce am auzit de la un angajat la CFR Galati, spunea ca o directoare are firma de microbuze pentru curse interjudetene. Izolati suntem de foarte mult. Nu avem sosele ,eram un capat de cale ferata, nu avem aeroport cu toate ca suntem intr-o extremitate de tara si am fi avut nevoie mult mai mare decat Cluj sau Tg Mures. In vest sunt aeroporturi in orase aoropiate cum ar fi Timisoara, Satu Mare, Arad, Oradea, iar in Moldova sunt doar la Bacau si Iasi. Cel mai apropiat aeroport de Galati e la Bacau, va dati seama cat de important ar fi fost si la noi unul.

[dcp100168]

Tunelul feroviar Fileşti nu este gata nici după 15 ani

Călătoriile cu trenurile de Galaţi ar fi cu câteva minute mai rapide, dacă ar fi deschise circulaţiei ambele fire ale tunelului feroviar dintre Parcul CFR şi viaduct, căruia ceferiştii îi spun tunelul Fileşti. Însă, pentru a putea deschide şi al doilea fir pentru trafic, CFR mai are nevoie de 5,5 milioane de euro ca să-l finalizeze, or, anul trecut compania a primit de la stat doar puţin peste 100.000 de euro pentru această lucrare, iar în alţi ani nimic.

De aproape 45 de ani, gara din Galaţi este conectată la reţeaua feroviară a ţării printr-un singur fir al tunelului Fileşti, deschis circulaţiei în anul 1967. Al doilea fir, la care se lucrează din anii ’90, nu este gata nici acum. Finanţată integral de stat, execuţia a avansat lent pentru că banii au venit cu ţârâita. Din păcate, CFR SA, gestionarul reţelei feroviare şi beneficiarul acestui proiect, nu a putut apela şi la alte surse de finanţare, cum sunt fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, care, dacă ar fi fost accesate, ar fi contribuit, cu siguranţă, la accelerarea lucrărilor. Acum, după mai bine de 15 ani de la deschiderea şantierului şi după mai mult de 16 milioane de euro cheltuite conform devizului actualizat, al doilea fir al tunelului Fileşti mai are nevoie de cel puţin doi ani şi de încă 5,5 milioane de euro până să fie străbătut de primul tren. Însă, ţinând cont de criza bugetară şi de alocaţiile foarte mici sau inexistente din anii anteriori, putem spune că termenul de doi ani este unul optimist. Asta cu toate că nevoia de a finaliza această a doua galerie şi de a o reda circulaţiei cât mai repede este urgentă. În primul rând, funcţionarea ei simultană cu galeria aflată deja în exploatare ar reduce cu câteva minute timpul de călătorie cu trenul. În al doilea rând, intrarea în reparaţii a galeriei vechi este iminentă.

Iată ce mai e de făcut!

„Din punct de vedere structural, tunelul nou este gata. Urmează să intre în lucru partea de suprastructură: calea de rulare, linia de contact, instalaţia electrică, sistemul de semnalizare şi sistemul de telecomunicaţii”, declară directorul Centrului Regional de Exploatare, Întreţinerere şi Reparaţii (CREIR) din Galaţi, Ionel Filimon. CREIR este noua denumire a fostei noastre Regionale de Infrastructură.

Acum, ambele intrări ale galeriei noi sunt închise. Este iarnă şi executantul, Tunele Braşov, ca toţi ceilalţi constructori, „hibernează”. Între porţile montate de angajaţii CFR la cele două guri este o construcţie tubulară lungă de 760 de metri, cu podea neuniformă şi, de o parte şi de alta a acesteia, cu locuri de refugiu. Ionel Filimon ne spune cum va arăta galeria, la finalizarea lucrărilor. „Pentru mărirea gradului de stabilitate, pe actuala podea va fi aşezată o placă din monolit puternic armată, care va îngloba elementele de prindere a căii. Calea va fi cu linie încălecată. Va avea atât linie normală, pentru trenurile de călători şi de marfă care circulă în România şi în celelalte ţări europene, cât şi cale largă, pentru trenurile care aduc minereu din spaţiul ex-sovietic”, relatează Ionel Filimon.

Momentul tăierii panglicii, determinat de următoarele alocaţii financiare

Potrivit datelor furnizate de directorul Centrului Regional de Exploatare, CFR SA şi Tunele Braşov au semnat contractul de realizare a celei de-a doua galerii a tunelului Fileşti în anul 1996. La vremea aceea, valoarea lucrărilor era estimată la 38,8 milioane de lei. Între timp, suma s-a dublat. „Valoarea acualizată era de 94,2 miloane de lei în 2011. Din această sumă au mai rămas de executat 24 de milioane de lei”, afirmă Ionel Filimon. Adică din cele aproape 22 de milioane de euro, la cât a ajuns devizul lucrărilor, CFR trebuie să mai primească de la stat 5,5 milioane de euro.

„Dacă finanţarea va fi la nivelul solicitării, lucrările vor fi încheiate în 2013”, spune directorul CREIR Galaţi. El a cerut 2,3 milioane de euro pentru anul în curs şi restul de 3,2 milioane de euro în anul următor. „Avem promisiuni că îi vom primi”, declară Ionel Filimon.

Greu de crezut, în condiţiile în care doar suma promisă pentru 2012 - an despre care economiştii spun că va aduce o adâncire a crizei financiare - este de 20 de ori mai mare decât cea acordată de stat anul trecut (circa 116.000 de euro), ca să nu mai spunem că cea aşteptată în 2013 este de 27 de ori mai mare! „Banii au venit cu ţârâita, în tranşe mici. Au fost şi ani în care nu am primit nimic. Acesta e motivul pentru care lucrările durează atât de mult”, recunoaşte directorul Centrului Regional de Exploatare.

Utilizarea şi celui de-al doilea fir va scurta cu 4-5 minute călătoria cu trenul

O spune directorul Centrului Comercial de Călători din Galaţi, Ştefan Costin. „Trenurile care vin în gara din Galaţi parcurg în 10-11 minute distanţa de la intrarea în tunelul Fileşti până în gară. Asta pentru că în prezent se circulă pe linie simplă, iar trenurile trebuie să strea la rând la intrarea în tunel, pe linia de rezervă, până la eliberarea acestuia. Dacă ar fi deschis şi al doilea tunel, am face o economie de 4-5 minute pe cursă”, explică Ştefan Costin.

Tunelul vechi are nevoie urgent de reparaţii

Presupunând că îmbunătăţirea serviciului de transport feroviar prin diminuarea duratei curselor nu se află într-atât de sus pe lista priorităţilor, încât statul să acorde întocmai şi la timp alocaţiile care mai sunt aşteptate în şantierul de la Fileşti, atunci există o cauză mult mai presantă pentru care ar trebui să facă acest lucru. Galeria veche a tunelului, aflată în exploatare de aproape 45 de ani, a depăşit cu aproape 15 ani momentul în care trebuia să intre în reparaţii capitale. Secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIFR), Ştefan Roşeanu, vorbea chiar de riscul de prăbuşire, într-un interviu acordat „Ziarului financiar” în iulie 2009. „În cazul în care s-ar prăbuşi, gara din Galaţi ar rămâne izolată”, spunea, la vremea respectivă, Roşeanu. El a reluat tema nouă luni mai târziu, în aceeaşi publicaţie. „Calea ferată a fost forţată să devină neatractivă prin lipsa investiţiilor în infrastructură, care a dus la izolarea unor localităţi precum Giurgiu, prin prăbuşirea în 2005 a podului de la Grădiştea, sau a oraşului Galaţi, prin riscul crescut de prăbuşire a tunelului aflat la intrarea în localitate”, declara, în martie 2010, secretarul general al AIFR.

Directorul Centrului Regional de Exploatare de la Galaţi, Ionel Filimon, confirmă doar necesitatea executării unor reparaţii la galeria veche a tunelului Fileşti, nu şi iminenţa prăbuşirii. „Celălalt fir necesită lucrări de reparaţii, pericol de prăbuşire nu există. El nu va fi închis imediat după ce va fi deschis firul nou, ci după efectuarea unei expertize şi a unui studiu de fezabilitate”, spune Ionel Filimon.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Banii pe 2012 pentru tunelul Fileşti nu au sosit nici acum

Statul nu a virat încă în teritoriu alocaţia aferentă anului în curs, pentru finalizarea celei de-a doua galerii a tunelului feroviar Fileşti, deşi am trecut de jumătatea lunii august. "Banii nu au venit nici acum", a declarat directorul Sucursalei CFR Galaţi, Laurenţiu Seceleanu.

Amânarea plăţii nu face decât să întârzie şi mai mult lucrările, care trenează de aproape 16 ani pe fondul subfinanţării de la bugetul de stat. Pentru anul acesta, de exemplu, Sucursala Galaţi a cerut 2,3 milioane de euro, dar i-a fost alocată suma de 500.000 de euro. Oricum, mai mult decât anul trecut, când a primit puţin peste 100.000 de euro.

Începute în anul 1996, lucrările de execuţie a celei de-a doua galerii a tunelului feroviar Fileşti au consumat până acum peste 12 milioane de euro (fără TVA), la cursul valutar actual. Cu aceşti bani a fost construită galeria, lungă de 770 de metri, dar mai sunt necesare peste 5 milioane de euro (fără TVA), pentru realizarea căii de rulare, a liniei de contact, a instalaţiei electrice şi a sistemelor de semnalizare şi de telecomunicaţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

CFR a alocat 23 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la Tunelul Fileşti

Dacă din punct de vedere economic în 2013 nu vom putea vedea, la figurat, „luminiţa de la capătul tunelului”, s-ar putea întâmpla acest lucru la propriu, pentru că vor fi finalizate lucrările la tunelul CFR dintre Bariera Traian şi Fileşti, după un „record” de tergiversare, de 17 ani de la demararea acestora.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a alocat suma necesară pentru finalizarea lucrărilor la firul 1 şi odată cu reluarea activităţii pe şantierele de construcţii lucrările vor fi reluate şi sunt şanse ca până la sfârşitul anului să fie şi finalizate.

CFR SA a încheiat cu societatea specializată în astfel de lucrări, SC Tunele SA Braşov, contractul nr. 24/30.10.2012, în valoare de 23.936.358 lei fără TVA, pentru lucrările de „refacere Tunel Fileşti fir I dreapta, linia CF Bucureşti – Galaţi, km 255+475 – km 256+247”.

Tunelul a fost construit pe la 1870, când a fost inaugurată şi calea ferată Bucureşti – Galaţi, continuată ulterior până la Roman. Lucrările de reparaţii capitale au demarat în 1996, când s-a luat decizia ca, pe lângă reabilitarea vechii galerii să fie realizată şi cea de-a doua galerie a tunelului, pentru a fi asigurată fluidizarea circulaţiei trenurilor pe ambele sensuri. Costurile iniţiale erau estimate la 390 de miliarde de lei vechi, adică 39 de milioane de lei. Între timp, valoarea totală a lucrărilor a ajuns la 94 de milioane. Lucrările au stagnat din cauză că fondurile au fost alocate cu ţârâita. Spre exemplu, în 2010, guvernul Boc a alocat numai 490.000 de lei. Alocarea de fonduri de către CFR va determina finalizarea lucrărilor şi implicit desfiinţarea celui mai vechi şantier de construcţii existent în prezent la Galaţi.

Gălăţenii călătoresc cu trenul la Bucureşti de 143 de ani

Construirea căii ferate Bucureşti – Galaţi – Roman a fost începută după Unirea Principatelor, când guvernul şi-a propus construirea a două căi ferate, una către Moldova şi alta către vest.

În 1868, a fost acordată concesiunea pentru construirea celor două căi ferate antreprenorului german Bethel Henry Strousberg. În acelaşi an au şi fost începute lucrările, care au fost realizate în ritm accelerat pentru că, exceptând traversările de cursuri de apă, care necesitau construiea unor poduri metalice, traseul căii ferate Bucureşti – Galaţi străbătea zone de câmpie.

Până în 1870, consorţiul Strousberg a finalizat aproximativ trei sferturi din calea ferată Bucureşti – Galaţi – Roman şi a pus în exploatare acele tronsoane, atunci fiind inaugurat şi transportul de pasageri şi mărfuri pe calea ferată între Galaţi şi Bucureşti.

Totuşi, au apărut unele divergenţe între guvernul român şi consorţiul Strousberg, din cauze pe care le întâlnim şi astăzi printre motivele care întârzie construirea de autostrăzi. Mai precis, din cauza costurilor neşteptat de mari impuse de constructor şi de problemele juridice în expropierea terenurilor. Lucrările au fost întârziate şi de faptul că în unele zone din Bărăgan era nevoie de asanarea terenurilor şi consolidarea zonei terasamentului.

În 1871, guvernul român i-a retras lui Strousberg dreptul de concesiune pentru construirea şi exploatarea căii ferate, acordând concesiunea societăţii Rumänischen Eisenbahngesellschaft AG, controlată de bancherii Gerson Bleichröder şi Adolph von Hansemann.

La 13 septembrie 1872 a fost inaugurată întreaga linie de cale ferată, pe parcursul Bucureşti – Galaţi – Roman. Dar cum se întâmplă şi astăzi, pe sectorul Galaţi – Tecuci – Bacău – Roman au mai fost efectuate lucrări până în 1875.

În 1880, a fost înfiinţată Compania Feroviară Română (CFR), care a preluat exploatarea căilor ferate.

presagalati.ro

[dcp100168]

Tunelul „Fileşti”, finalizat la 17 ani de la începerea lucrărilor
* În acest an se va închide cel mai vechi şantier de construcţii din Galaţi
CFR SA a încheiat cu societatea specializată în astfel de lucră­ri, SC Tunele SA Braşov, contractul nr. 24/30.10.2012, în valoare de 23.936.358 lei fără TVA, pentru lucrările de „refacere Tunel Fileşti fir I dreapta, linia CF Bucureşti - Galaţi, km 255+475 – km 256+247”.

Tunelul situat în partea de nord a municipiului Galaţi a fost construit pe la 1870, când a fost inaugurată şi calea ferată Bucureşti-Galaţi, continuată ulterior până la Roman. Lucrările de reparaţii capitale au demarat în 1996, când s-a luat decizia ca, pe lângă reabilitarea vechii galerii, să fie realizată şi cea de-a doua galerie a tunelului, pentru a fi asigurată fluidizarea circulaţiei trenurilor pe ambele sensuri. Costurile iniţiale erau estimate la 39 de milioane de lei. Între timp, valoarea totală a lucrărilor a ajuns la 94 de milioane. Lucrările au stagnat din cauză că fondurile au fost alocate cu ţârâita. Alocarea de fonduri de către CFR va determina finalizarea lucrărilor şi implicit desfiinţarea celui mai vechi şantier de construcţii exis­tent în prezent la Galaţi.
Electrificarea CF Galaţi-­Tecuci, finalizată în 2043
Un alt proiect de dezvoltare a infrastructurii feroviare a cărui realizare este tergiversată de zeci de ani este “Electrificarea Căii Ferate Tecuci-Galaţi”. Costurile totale erau estimate la 319 milioane de lei. Până în 2008, au fost alocate 169,5 ­milioane, în 2009 au fost alocate 4 milioane, iar în 2010 sunt alocate alte 4 milioane de lei. În 2012 şi 2013 au fost alocate tot câte 4 milioane. Din 2014, mai rămân de alocat 120,663 milioane. În acest ritm al finanţării lucrărilor, acestea vor fi finalizate în anul 2043.
Istoria construirii „drumului de fier”
Construirea căii ferate Bucureşti-Galaţi-Roman a fost începută după Unirea Principatelor, când guvernul şi-a propus construirea a două căi ferate, una către Moldova şi alta către vest. În 1868, a fost acordată concesiunea pentru construirea celor două căi ferate antreprenorului german Bethel Henry Strousberg.
În acelaşi an au fost începute lucrările, realizate în ritm accelerat pentru că, exceptând traversările de cursuri de apă, care necesitau construiea unor poduri metalice, traseul căii ferate Bucureşti-Brăila-Galaţi străbătea zone de câmpie. Până în 1870, consorţiul Strousberg a finalizat aproximativ trei sferturi din calea ferată Bucureşti-Galaţi-Roman şi a pus în exploatare acele tronsoane, atunci fiind inaugurat şi transportul de pasageri şi mărfuri pe calea ferată între Galaţi şi Bucureşti. Totuşi, au apărut unele divergenţe între guvernul român şi consorţiu, din cauze pe care le întâlnim şi astăzi printre motivele care întârzie construirea de autostrăzi. Mai precis, din cauza costurilor neaşteptat de mari impuse de constructor şi a problemelor juridice în exproprie­rea terenurilor. Lucrările au fost întârziate şi de faptul că în unele zone din Bărăgan era nevoie de asanarea terenurilor şi consolidarea zonei terasamentului. În 1871, guvernul român i-a retras lui Strousberg dreptul de concesiune pentru construirea şi exploatarea căii ferate, acordând concesiunea societăţii Rumänischen Eisenbahngesellschaft AG, controlată de bancherii Gerson Bleichröder şi Adolph von Hansemann. La 13 septembrie 1872 a fost inaugurată întreaga linie de cale ferată pe parcursul Bucureşti-Galaţi-Roman. Dar, cum se întâmplă şi astăzi, pe sectorul Galaţi-Tecuci-Bacău-Roman au mai fost efectuate lucrări până în 1875. În 1880 a fost înfiinţată Compania Feroviară Română (CFR), care a preluat exploatarea căilor ferate.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Când va fi refăcut tunelul CFR de la Fileşti

Actualmente închis circulaţiei, tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti - Galaţi, în lungime totală de 770 de metri, a fost construit în perioada 1896-1898, în terenuri loessoide sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă. Refacerea tunelului a început în 1996, dar lucrările s-au desfăşurat cu foarte mari întârzieri.

Conform unui raport prezentat la Colegiul Prefectural de către Sucursala Regională CF Galaţi, refacerea tunelului CFR de la Fileşti, pe firul I al liniei Bucureşti - Galaţi, ar fi trebuit să fie gata în ultima lună a acestui an. Din valoarea totală actualizată de 94,14 milioane de lei pentru lucrări, a mai rămas o valoare de executat de 10,68 milioane de lei, inclusiv TVA.

În acest an, alocaţia financiară asigurată de la bugetul de stat a fost de numai 5 milioane de lei, inclusiv TVA, ceea ce înseamnă că - spun reprezentanţii Regionalei CFR Galaţi, lucrările nu vor putea fi finalizate în termenul programat.

Cu toate astea, în limita sumei alocate, în 2017 se vor executa lucrările de finalizare a suprastructurii căii în tunel şi la capetele acestuia şi, respectiv, lucrările de instalaţii feroviare (linie de contact, centralizare electrodinamică, telecomunicaţii feroviare etc.), astfel încât circulaţia trenurilor prin tunel să se poată relua, precizează raportul citat.

Subfinanţări, tasări majore şi pagube importante

Tunelul subtraversează o zonă importantă a municipiului Galaţi, ocupată cu străzi, linii de tramvai, reţele de canalizări, electrice şi de telecomnicaţii, un număr important de locuinţe şi societăţi comerciale. Lucrările de refacere a tunelului au început în 1996 şi au constat în refacerea căptuşelii tunelului existent în ax cu metoda scutului mecanic circular, semimecanizat, cu diametrul de 9,05 metri, cu închiderea circulaţiei feroviare prin acest fir al tunelului.

Resursele financiare au fost asigurate cu mult sub nivelul ritmului de lucru, astfel că lucrările s-au derulat cu întârzieri foarte mari. Subfinanţarea anuală a condus, evident, la mai multe întreruperi ale lucrărilor, cu mai multe implicaţii negative, printre care degradarea terasamentului şi abateri ale axului tunelului, atât în plan orizontal, cât şi vertical, din cauza unor tasări suplimentare.

Reprezentanţi CFR spun că, în afara lucrărilor din subteran, s-au efectuat şi lucrări la suprafaţă, determinate de tasările majore ale terenului, care au afectat, total sau parţial, 4 străzi, pe lungimi de 60-80 metri, reţele tehnico-edilitare şi linii de tramvai, 13 proprietăţi particulare (din care 3 au fost refăcute complet, 4 au fost reparate şi 6 au fost cumpărate de Regionala Galaţi şi demolate), precum şi aproximativ 13.000 mp din incinta societăţii Transurb SA.

Astfel, în 2008, s-a impus necesitatea reproiectării categoriilor de lucrări rămase de executat în vederea redeschiderii circulaţiei feroviare. A rezultat un deviz general de lucrări suplimentare care au fost contractate, în octombrie 2012, cu SC Tunele şi care, în prezent, sunt în curs de execuţie, având termen de finalizare decembrie 2017.

viata-libera.ro

[dcp100168]

CFR a redeschis circulaţia într-un tunel feroviar pe care îl reabilitează de 22 de ani

După 22 de ani de la demararea reabilitării Tunelului Fileşti din Galaţi, CFR Infrastructură a redeschis vineri circulaţia prin acesta. Refacerea tunelului a început în 1996, dar lucrările s-au desfăşurat cu foarte mari întârzieri, din cauza lipsei finanţării.

CFR a redeschis vineri, 7 decembrie, circulaţia în tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti - Galaţi, a spus pentru ECONOMICA.NET inginerul feroviar Aurel Ciotârcă, fost director al Regionalei CFR Galaţi. Astfel, în prezent se circulă pe ambele firuri de cale ferată.

Tunelul feroviar Fileşti de pe firul I al liniei Bucureşti - Galaţi, în lungime de 770 metri, a fost construit şi inaugurat înainte de 1900. În 1967 autorităţile au inaugurat al doilea tunel la Fileşti. Potrivit presei locale, lucrările de reparaţii capitale la tunelul vechi au demarat în 1996, când costurile iniţiale erau estimate la 39 de milioane de lei. Din cauză că fondurile au fost alocate cu ţârâita, lucrările au stagnat, scrie PresaGalaţi. Dar întreruperile sistematice ale lucrărilor au avut un efect negativ și în ceea ce privește construcțiile de pe terenurile aflate deasupra tunelului şi au dus la refacerea proiectului, lucru care s-a și întâmplat prin 2012. Valoarea devizului lucrărilor însă s-a dublat, la 94,14 milioane de lei, potrivit sursei citate.

Atunci, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a alocat suma necesară pentru finalizarea lucrărilor la firul 1. CFR SA a încheiat cu societatea specializată în astfel de lucrări, SC Tunele SA Braşov, contractul nr. 24/30.10.2012, în valoare de 23.936.358 lei fără TVA, pentru lucrările de „refacere Tunel Fileşti fir I dreapta, linia CF Bucureşti – Galaţi, km 255+475 – km 256+247".

Pasionaţii de infrastructură au surprins momentul redeschiderii circulaţiei într-o filmare postată pe YouTube. "După vreo 6 ani de la începerea lucrărilor s-a terminat, în sfârșit, consolidarea galeriei firului 1 a tunelului Filești, dintre Galați și Filești Hm. Momentan se circulă cu ordin de circulație și viteză redusă. Trenul inaugural a fost IR 15071, operat de Transferoviar Călători, pe 7.12.2018", spune realizatorul filmării.

economica.net

[dcp100168]

Tunelul Fileşti – construit în doi ani, reparat în două decenii

Cele două fire ale circulaţiei feroviare pe ruta Galaţi – Bucureşti ale tunelului de la Fileşti arată ca... fata moşului şi fata babei. Firul I, repus în circulaţie pe 7 decembrie, este măturat, îngrijit, ras, tuns şi frezat, în timp ce firul II, de alături, este mărginit de boscheţi şi gunoaie.

Se circulă pe ambele „guri” ale tunelului, în funcţie de traficul feroviar spre şi dinspre Galaţi. Însă pe firul I, cel modernizat, se merge deocamdată cu restricţie de viteză, de cel mult 30 km/h, până „se aşază” linia şi terasamentul.
Şochează durata incredibil de mare în care au fost gata lucrările de modernizare ale firului I: 22 de ani! Lucrările au început în 1996, când pantograful locomotivelor electrice pur şi simplu nu încăpea în tunel, şi s-au finalizat acum, în 2018. Şi când te gândeşti că tunelul a fost construit în numai doi ani, în perioada 1896-1898! Firul II a fost inaugurat în 1967.
Conform unui raport mai vechi al Regionalei CFR Galaţi, tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti – Galaţi, în lungime totală de 770 de metri, a fost construit în terenuri loessoide sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă. Refacerea sa a început în 1996, dar lucrările s-au desfăşurat cu foarte mari întârzieri, resursele financiare fiind asigurate cu mult sub nivelul ritmului de lucru. Subfinanţarea anuală a condus, evident, la mai multe întreruperi ale lucrărilor, cu mai multe implicaţii negative, printre care degradarea terasamentului şi abateri ale axului tunelului, atât în plan orizontal, cât şi vertical, din cauza unor tasări suplimentare, reiese din documentul citat.
Printre lucrările efectuate au fost cele de finalizare a suprastructurii căii în tunel şi la capetele acestuia şi, respectiv, lucrările de instalaţii feroviare (linie de contact, centralizare electrodinamică, telecomunicaţii feroviare etc. În afara lucrărilor din subteran, s-au efectuat şi lucrări la suprafaţă, determinate de tasările majore ale terenului, care au afectat, total sau parţial, patru străzi, pe lungimi de 60-80 metri, reţele tehnico-edilitare şi linii de tramvai, 13 proprietăţi particulare (din care trei au fost refăcute complet, patru au fost reparate şi şase au fost cumpărate de Regionala Galaţi şi demolate), precum şi aproximativ 13.000 mp din incinta societăţii Transurb SA. Valoarea totală actualizată a lucrărilor, efectuate de SC Tunele SA Braşov, a fost de peste 94 milioane lei, mai mult decât dublul costurilor iniţiale, care fuseseră estimate în 1996 la 39 milioane lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Odată cu tunelul de la Fileşti, CFR a reparat şi 4 străzi din Galaţi

După ani şi ani de aşteptare, lucrările de reparaţii capitale executate la Tunelul Fileşti (firul I), a cărui structură nu mai îndeplinea condiţiile de siguranţă, au fost finalizate în totalitate. Ttraficul feroviar a fost redeschis în data de 7 decembrie 2018. Viteza maximă de circulaţie proiectată pe firul I este de 80 km/h, iar valoarea totală a investiţiei este de 87,9 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată doar din alocaţiile anuale de la Bugetul de Stat.

De ce au durat lucrările peste 20 de ani

Lucrările la Tunelul Fileşti - firul I - au început în 1996, acesta având o lungime totală de 770 de metri. ”Fiind construit pe terenuri loessoide, sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă, a impus execuţia unei game complexe de lucrări în interiorul tunelului, dar şi lucrări conexe de suprafaţă, de terasamente, suprastructură şi instalaţii feroviare, de refacere a imobilelor, a străzilor şi a reţelelor edilitare. Structura constructivă iniţială a tunelului, realizată din zidărie cu o secţiune în formă de potcoavă, a fost refăcută complet cu o structură nouă cu secţiune circulară, formată dintr-o căptuşeală interioară turnată monolit, o căptuşeală exterioară din bolţari prefabricaţi şi o hidroizolaţie din polietilenă de înaltă densitate aplicată între ele. Menţionăm faptul că demolarea structurii iniţiale şi refacerea noii structuri a tunelului s-au realizat cu un scut semimecanizat cu diametrul 9,05 m. În interiorul tunelului s-au executat lucrări de suprastructură a căii, au fost refăcute cele două intrări în tunel şi de asemenea s-au realizat lucrări pentru întregul complex de instalaţii feroviare - linie de contact, centralizare electrodinamică, telecomunicaţii feroviare etc.”, ne-a comunicat biroul de presă al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA.
Montarea suprastructurii căii în tunel, realizată printr-o soluţie specială proiectată de ISPCF Bucureşti şi executată de SC TUNELE Braşov, a reprezentat o etapă deosebită în timpul execuţiei lucrării. Practic a fost necesară proiectarea unei plăci de beton cu armătură PC 52/?12÷25mm, clasa betonului 35/45, cu o grosime uniformă de 35 cm, care s-a turnat continuu pe o lungime de 835 de metri (770 m în interiorul tunelului şi 65 m la ieşirea spre Galaţi), deoarece natura terenului de fundare de sub radierul tunelului, de loess sensibil la umezire, nu oferea rezistenţa şi stabilitatea corespunzătoare. De asemenea, o dată cu turnarea betonului au fost încastrate şi ancorele sistemului elastic de prindere a şinelor, compus în principal din agrafe elastice pentru fixarea şinelor, plăcile de bază fiind montate pe plăci din cauciuc profilat şi buloanele de ancorare, iar pentru reglarea în toleranţele de construcţie au fost montate şi plăci de adaos. Suprastructura în tunel a fost realizată din şine cf tip 60, montate în sistem de cale încălecată, şinele de cale normală fiind sudate aluminotermic.

CFR a reparat patru străzi, linii de tramvai şi a turnat chiar şi platforme betonate la Transurb

Dar nu au fost executate numai lucrări subterane. Din cauza surpărilor, s-au impus şi o serie de lucrări executate la suprafaţă. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de CFR, ”În ceea ce priveşte lucrările executate la suprafaţă, acestea au impus reparaţii pe patru străzi, din care două artere principale, refacerea reţelelor tehnico-edilitare magistrale (energie electrică, gaze, apă, canalizare, telecomunicaţii), a liniilor de tramvai, reparaţii sau reconstrucţia a 7 proprietăţi particulare, iar în incinta societăţii comerciale TRANSURB S.A. Galaţi au fost refăcute platformele betonate, reţele de canalizare şi un depozit de carburanţi”.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Misterul tunelului feroviar care trece pe sub un mare oraș. A fost construit în 2 ani

Puțini știu că noi beneficiam de cale ferată dinainte ca România să ia ființă. Durata construcției tunelului feroviar a fost de doar doi ani, reparațiile, însă, de unsprezece ori mai mult.

Tunelul feroviar care se află sub Galați și care leagă gara de infrastructura feroviară a fost construit în doar doi ani, între anii 1896-1898. Acest sector a intrat în reparații în anul 1996, reparații care s-au finalizat în anul 2018, necesitând 22 de ani pentru a fi finalizate.

Acest tunel are o lungime de 770 de metri, astfel că reparațiile au ajuns la 20 de milioane de euro, costând 25.000 de euro un metru liniar. Tunelul Filești, așa cum mai este cunoscut, are două fire, iar în anul 1996 au fost demarate reparațiile în cadrul firului 1.

De asemenea, gara din Galați mai este legată la rețeaua națională orin linia Galați-Bârlad-Iași, care a fost inaugurată în anul 1898, nefiind însă electrificată.

Tunelul Filești are o istorie aparte, fiind prima astfel de construcție realizată pe sub un oraș. Construcția acestuia a durat doar 2 ani, ceea ce reprezintă un record ingineresc, având în vedere că a fost realizat cu un secol în urmă, iar reparațiile au durat peste două decenii.

Cu toate că tehnologia evoluase destul de mult, construcția celui de-al doilea fir al tunelului a durat cinci ani, din 1962 până în 1967. Potrivit celor de la CFR Infrastructură, și acest acest al doilea fir ar avea nevoie de consolidări.

În prezent, prin ambele tuneluri se circulă cu restricție de viteză pentru că în tunelul reparat, calea ferată trebuie lăsată „să se așeze”, iar în cel vechi din motive de siguranță. Costul uriaș de 25.000 de euro pe metru liniar a fost amplificat și de faptul că pe traseul căii ferate, tasările solului au avariat zeci de imobile dar și anumite străzi, printre care legăturile principale din orașul Galați.

Din cauza subfinanțării anuale, întreruperile lucrărilor nu au întârziat să apară, rezultând mai multe efecte negative: degradarea terasamentului și abateri ale axului tunelului care au provenit din tasări suplimentare. Astfel unele lucrări au necesitat a fi refăcute chiar de mai multe ori.

playtech.ro