Jump to content

Natalitatea Galaţiului, din ce în ce mai scăzută


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Populaţia României scade

Populaţia României a continuat să scadă şi în 2007, numărul de locuitori fiind de 21,53 milioane la 31 decembrie 2007, comparativ cu 21,57 milioane în 2006, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Şi natalitatea a fost în scădere în 2007 comparativ cu anul 2006, dar s-a redus mortalitatea generală, ca şi mortalitatea infantilă. Tendinţa de scădere a populaţiei s-a păstrat din cauza valorilor negative ale sporului natural.

În anul 2007, s-au născut 213.600 de copii, cu 5.900 mai puţini faţă de anul precedent; rata natalităţii a fost de 9,9 născuţi-vii la o mie de locuitori. Totodată, anul trecut, s-au înregistrat 252.100 decese, cu 6.000 mai puţine faţă de anul precedent, rata mortalităţii generale scăzând la 11,7 decese la 1000 locuitori (12,0‰ în anul 2006). Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii) a înregistrat o scădere: 12,0‰ în anul 2007 faţă de 13,9‰ în anul 2006, ca urmare a reducerii numărului de decedaţi sub 1 an de la 3.052 la 2.571. Sporul natural în anul 2007 a fost de -38.500 persoane faţă de -38.600 persoane în anul 2006.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Populaţia a scăzut şi în luna februarie

Scăderea numărului populaţiei a continuat şi în luna februarie, când au fost înregistraţi 17.708 născuţi vii, cu 2.400 mai puţini decât în luna precedentă, determinând o reducere a ratei natalităţii la 10,4 născuţi vii la 1.000 locuitori, faţă de 11,0 ‰ în luna ianuarie. Rata mortalităţii a scăzut de la 13,4 decedaţi la 1.000 locuitori în luna ianuarie la 12,8 ‰ în luna februarie, când s-au înregistrat 21.825 decedaţi, cu 2.600 persoane mai puţine decât în luna precedentă. Sporul natural (numărul născuţilor vii minus numărul decedaţilor) a fost negativ şi s-a redus de la -4,3 mii persoane în luna ianuarie la -4,1 mii persoane în luna februarie. Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1.000 născuţi vii) a înregistrat în luna februarie o creştere la 11,0‰, faţă de 10,8‰ în luna ianuarie.

La oficiile de stare civilă s-au înregistrat 7.255 căsătorii în luna februarie, în creştere cu 1,9 mii comparativ cu luna precedentă, revenind 4,3 căsătorii la 1.000 locuitori, comparativ cu 2,9‰ în luna ianuarie. Prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat 3.301 divorţuri, în creştere cu 1,8 mii cazuri. Rata divorţialităţii a fost în luna februarie de 1,94 divorţuri la 1.000 locuitori, faţă de 0,83‰ în luna precedentă.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Scăderea numărului populaţiei a continuat în luna aprilie, înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani, în condiţiile în care natalitatea s-a situat sub nivelul mortalităţii şi a determinat un spor natural negativ al populaţiei, a anunţat, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna aprilie au fost înregistraţi 16.820 de născuţi-vii, cu 694 mai puţini decât în luna precedentă, determinând o scădere a ratei de natalitate la 9,5 la o mie de locuitori faţă de 9,6 ‰ în martie. Faţă de luna aprilie 2007, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 603 copii, determinând o creştere a ratei natalităţii de la 9,2‰ la 9,5‰.

Numărul decedaţilor a fost, în aprilie, de 21.387, cu 595 mai puţini decât în luna precedentă, rata mortalităţii menţinându-se constantă (12,1 decedaţi la mia de locuitori). Comparativ cu luna aprilie a anului trecut, numărul decedaţilor a fost cu 408 mai mare, iar rata mortalităţii a crescut de la 11,8 decedaţi la o mie de locuitori la 12,1 ‰.

Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la o mie de născuţi-vii) a înregistrat o scădere de la12,5‰ în luna martie la 11,2‰ în luna aprilie, ca urmare a scăderii numărului de decedaţi sub un an cu 30 decese. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, rata mortalităţii infantile s-a redus de la 12,3 la 11,2 decedaţi sub un an la o mie de născuţi-vii.

Sporul natural a fost negativ atât în luna aprilie 2007 (-4.800 persoane), cât şi în luna aprilie 2008 (-4.600 persoane, faţă de -4.500 în martie 2008). Rata sporului natural a fost de -2,6 persoane la mia de locuitori.

În luna aprilie s-au înregistrat 4.817 căsătorii, cu 2.385 cazuri mai puţine decât în luna precedentă, revenind 2,7 căsătorii la mia de locuitori (faţă de 4,0‰ în luna martie şi 7,6‰ în luna aprilie 2007). Potrivit INS, numărul mare de căsătorii din luna aprilie 2007 (13.466) a fost determinat de adoptarea Legii nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, efect care în timp a scăzut în intensitate.

Prin hotărâri judecătoreşti definitive, în luna aprilie s-au pronunţat 3.150 de divorţuri, cu 117 mai multe decât în luna precedentă. Rata divorţialităţii a fost în luna aprilie de 1,79 la o mie de locuitori, faţă de 1,66‰ în luna precedentă.

Link to comment
Share on other sites

Este normal sa scada si va mai scade, insa sunt sigur ca Iliescu si ai lui, intr-o zi va aduce vre-o 20 de milioane de chinezi si 200 de evrei si vom fi mai multi ca tigani avem destui :lol:

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Natalitatea Galaţiului, din ce în ce mai scăzută

În anul 2011, s-au născut în judeţul Galaţi 4.012 copii. Numărul naşterilor este în scădere vizibilă, faţă de ultimii cinci ani, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi. Astfel, în 2007 s-au născut la Galaţi 5.268 de copii, iar în 2008 vedeau lumina zilei alţi 5.449 de mici gălăţeni. Tendinţa de creştere a natalităţii s-a menţinut şi în următorul an de relativă bunăstare economică. În 2009, s-au înregistrat 5.611 naşteri. Odată cu instalarea crizei economice, a început să scadă şi numărul naşterilor, în 2010 au fost doar 5.060 de nou-născuţi.

O tendinţă de creştere apare, în schimb, în ceea ce priveşte mortalitatea. În 2011, au decedat 6.092 de gălăţeni, un număr totuşi mai mic decât cel din anii precedenţi. Curba ascendentă a mortalităţii a început în 2007, când au fost 6.465 de decese. În următorul an, numărul morţilor a crescut la 6.563, iar în 2009 s-au eliberat 5.589 de certificate de deces. Cel mai negru an a fost 2010, cu 6.818 morţi înregistrate.

Per total, sporul natural (diferenţa dintre numărul persoanelor născute şi cel al persoanelor decedate) este negativ în judeţul Galaţi şi are valoare de -3,44 la mia de locuitori. Anul trecut am pierdut 2.080 de persoane.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

La Galaţi a scăzut numărul naşterilor

La nivelul judeţului Galaţi, numărul naşterilor a scăzut cu aproximativ o mie anul trecut, faţă de 2010. Pe de altă parte, tot mai multe femei aleg să nască prin cezariană. Un alt fenomen care pare să ia amploare este cel al naşterilor premature.

Potrivit unei statistici oferite de directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Valentin Boldea, în judeţul Galaţi există o fluctuaţie negativă în ceea ce priveşte numărul naşterilor. Dacă în 2010 s-au înregistrat 5.060 de naşteri la nivelul Galaţiului, dintre care 1.789 prin cezariană, la sfârşitul lui 2011 au fost 4.012, dintre care 1.910 prin cezariană.

După cum se observă, invers proporţional cu numărul naşterilor este numărul femeilor care aleg să nască prin cezariană. Naşterea prin cezariană este preferată din ce în ce mai mult celei naturale datorită micşorării riscului unui traumatism în cazul copilului. "În afara cazurilor în care pacientele sunt obligate să nască prin cezariană din cauza unor patologii, multe femei aleg această variantă pentru că se diminuează agresiunea asupra fătului. Plus că nu mai trebuie să stea 12 ore în chin. Consider că naşterea prin cezariană a devenit şi o modă. Într-adevăr totul se termină mai repede, dar eu nu am o părere prea bună. Cezariana presupune o cicatrice pe uter ce poate fi evitată. Acele cicatrici, mai ales la prima sarcină, pot da complicaţii la o sarcină ulterioară şi de asemenea pot interveni ruperi ale operaţiei şi de aici o groază de complicaţii", a explicat dr. Valentin Boldea.

De asemenea, în statistica oferită de dr. Valentin Boldea se observă o creştere a numărului de copii născuţi prematur. În 2010 au fost înregistraţi 49 de copii născuţi prematur, respectiv 9, 68% la mia de nou-născuţi, iar în 2011, 61 de copii, respectiv 15,20% la mia de nou-născuţi. "Unele cazuri ţin de patologia sarcinii sau de anumite agresiuni. Se pot datora efortului, unei tulburări alimentare. Pot fi multe cauze", a explicat dr. Valentin Boldea.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

344 de bebeluşi născuţi în luna iunie, în Galaţi

344 de nou-născuţi au fost înregistraţi în judeţul Galaţi în luna iunie 2012, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), mai puţini cu 39 faţă de luna mai 2012 şi cu 17 faţă de iunie 2011.

În acelaşi timp, 556 de gălăţeni au decedat în iunie 2012, cu 4 cazuri mai multe faţă de luna precedentă şi cu 77 mai mulţi comparativ cu iunie 2011.

Astfel, sporul natural, dat de diferenţa dintre numărul nou-născuţilor şi cel al decedaţilor, a fost unul negativ, de 212 persoane, mai arată datele DJS Galaţi

Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat în luna iunie 2012 a fost de 7, înregistrând o scădere cu 3 cazuri comparativ cu luna precedentă şi o creştere cu 3 cazuri faţă de luna iunie 2011.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Sporul natural a rămas negativ şi în iulie

474 de nou-născuţi vii s-au înregistrat, în luna iulie, în judeţul Galaţi, cu 130 mai mulţi decât în luna precedentă, reiese din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi. Tot în iulie, s-au înregistrat 502 decese, cu 54 de cazuri mai puţin decât în luna precedentă.

În consecinţă, sporul natural înregistrat, dat de numărul născuţilor vii minus numărul decedaţilor, a fost unul negativ, excedentul fiind de 28 de persoane.

Doi bebeluşi cu vârsta mai mică de 1 an au decedat în cursul lunii iulie, cu 5 mai puţini decât în luna precedentă.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Sărăcia le taie pofta familiilor gălăţene de a face copii

Gălățenii nu prea mai fac copii. Asta reiese din statisticile realizate în ultima perioadă. Dacă, altădată, județul era printre fruntașele la capitolul natalitate, în prezent, situația s-a schimbat destul de mult. Motivele sunt de toate felurile: criza economică, indemnizaţiile mici, lipsa locurilor de muncă, stresul sau migrația populației. Românii, în general, și nu doar gălățenii, nu prea mai fac copii. O arată aceleași statistici, care indică un declin îngrijorător în ceea ce priveşte rata natalităţii. Iar măsurile luate de Guvern nu descurajează acest proces.

Rata mortalității a depășit natalitatea

Statisticile arată că în primii 20 de ani de la revoluția din decembrie 1989, lucrurile s-au schimbat foarte mult în România. În rău, rata natalității scăzând chiar și cu 50% în unele județe. Clasamentul judeţelor, întocmit în funcţie de numărul copiilor care s-au născut în această perioadă poziționează Galațiul undeva pe la mijloc. Mai precis, pe locul 17, cu 8 locuri în coborâre față de poziția ocupată la sfârșitul epocii comuniste.

Cifrele spun că în 1990, în Galați, se nășteau 9.053 de copii, în timp ce, 20 de ani mai târziu, maternitățile raportau din ce în ce mai puține nașteri. Dacă în 2003 se înregistrau 4.690 de nașteri, în perioada perioada 2006-2009, numărul naşterilor a scăzut la 4.200 pe an și sub 4.000 în anii de criză profundă. De pildă, în 2010, la Galaţi s-au născut 3.868 de copii, iar în 2011 doar 3.315, pentru ca anul acesta, până la finele lunii august, să se nască numai 2.261 de bebeluşi.

O explicație poate fi și migrația masivă din ultimii 20 de ani. Cei care au plecat în străinătate sunt, cu precădere, tinerii, cei care își întemeiază familii. Cea mai mare parte a celor care au plecat provin din zonele mai sărace ale țării, care sunt exact, ați ghicit, Moldova și Oltenia. Practic, cei care erau motoarele sporului natural au părăsit țara. Cu alte cuvinte, județele din Oltenia și Moldova se sting cel mai rapid. Din cauza ratei crescute a deceselor, aceste zone au cea mai mare probabilitate să ajungă la o populație tot mai scăzută.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Ne naştem mai puţini, murim mai mulţi

La finele toamnei, unii numără bobocii, Serviciul de Stare Civilă numără nou-născuţii, căsătoriile înregistrate şi pe cei plecaţi dintre noi. Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de Primăria municipiului Galaţi, în luna octombrie au fost înregistrate 279 de naşteri, ceva mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut - 285.

Faţă de octombrie 2011, s-a înregistrat un "Da" în plus, adică 158 de căsătorii.

Au scăpat de plata facturilor la întreţinere şi căldură nu mai puţin de 262 de gălăţeni, trecuţi la cele veşnice. Au fost mai multe decese decât cele 233 înregistrate în 2011.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

În luna ianuarie, 267 de nou-născuţi în Galaţi

În luna ianuarie 2013, la Galaţi s-au înregistrat 267 de acte de naştere. „Suntem pe plus în ceea ce înseamnă populaţia municipiului, pentru că în aceeaşi perioadă au fost înregistrate decesele a 235 de persoane”, declară Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, făcând, totodată, o statistică interesantă.

Mai multe fete

S-au născut 135 de fete şi 132 de băieţi. Dintre fete, trei au câte trei prenume, 104 au două prenume, iar 28 au câte unul singur. Au fost folosite 97 de prenume de fete, în diferite combinaţii, cele mai întâlnite fiind Ioana - 18, Maria - 18 şi Andreea - 16. S-au înregistrat şi nume de fete mai puţin întâlnite: Efrenia sau Nira.
Dintre băieţi, unul are trei prenume, 94 au câte două, iar 37 au un singur prenume. Au fost folosite 91 de prenume de  băieţi, în diferite combinaţii. Cele mai întâlnite prenume de băieţi sunt: Andrei - în 19 cazuri, Ştefan - 15 şi David - 14. Prenume rare: Ares, Darik, Ermin, Elisei şi doi de Nectarie.

Mamă la 43 de ani, tată la 67

Vârsta medie a mamelor este de 30 de ani, iar vârsta medie a taţilor este de 33 de ani. Cele mai vârstnice mame: o mamă de 43 de ani, la al patrulea copil, două în vârstă de 41 de ani, ambele la primul copil. Cei mai în vârstă taţi  au 50 de ani, 52 de ani, 54 de ani şi, respectiv, 67 de ani.
„Am avut, la Galaţi, în luna ianuarie, un al nouălea născut al unei familii, un al optulea născut al altei familii, un al şaptelea născut, un al şaselea şi aşa mai departe. 155 dintre cei 267 sunt primii născuţi”, mai spune Mihai Costache.

Semnale de alarmă

Dintre cei 267 de nou născuţi, 203 au părinţii căsătoriţi iar 64 au părinţii necăsătoriţi. 13 dintre nou-născuţi nu au paternitatea asumată (5 băieţi şi 8 fete). Două dintre tinerele mame au 16 ani (un caz cu paternitate neasumată, ambele necăsătorite), trei au 17 ani (toate trei necăsătorite; în două cazuri paternitatea e neasumată), trei au 18 ani (toate trei necăsătorite; într-un caz paternitatea e neasumată), trei au 19 ani (toate trei necăsătorite), opt au 20 de ani (două sunt căsătorite şi 6 necăsătorite). Dincolo de statisticile seci, în unele cazuri e vorba şi de nişte drame, atât ale tinerelor mame cât, mai ales, ale copiilor abia născuţi.

viata-libera.ro

 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Un timid spor natural la Galaţi

Mai vin și vești bune după ce, în 2012 și 2013, județul nostru a înregistrat spor natural negativ. Galațiul era pe o listă din 2011 a județelor afectate de migrarea internă și externă după revoluție, în rând cu Vaslui, Olt, Botoşani şi Hunedoara.

Anul acesta, cel puțin în prima jumătate, s-a înregistrat spor natural pozitiv la Galați. Numărul nașterilor înregistrate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie este cu 69 mai mare decât cel al deceselor, asta arată evidențele Serviciului de Stare Civilă din cadrul Primăriei municipiului Galați. S-au născut 1.730 de copii și au murit 1.661 de persoane.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, numărul nașterilor este cu 259 mai mare, iar cel al deceselor cu 103. În 2012, s-au născut 1.526 de copii și au murit 1.676 persoane, iar în 2013, au venit pe lume la Galați 1.471 de bebluși și au decedat 1.558 persoane.

O evoluție moderat pozitivă se înregistrează la capitolele căsătorii și divorțuri, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2013. S-au căsătorit 556 de cupluri și au divorțat 23, ceea ce înseamnă un spor de 26 la prima categorie și o scădere cu 34 la cea de-a doua.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Fenomene demografice îngrijorătoare în judeţul Galaţi

Îmbătrânirea demografică în judeţul Galaţi se accentuează neîntrerupt din 2017 şi până în prezent. Sporul natural continuă să fie negativ, numărul naşterilor este în continuare sub cel al deceselor.

Potrivit datelor înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, în luna mai 2018, în judeţul Galaţi numărul deceselor înregistrate în luna mai 2018, în judeţul Galaţi a fost de 593 persoane, mai puţin cu 85 cazuri faţă de luna precedentă, dar mai mult cu 48 cazuri faţă de luna mai 2017.

În aceeaşi perioadă, s-au înregistrat 366 născuţi-vii, mai mult cu 73 născuţi-vii decât în luna aprilie 2018. Numărul născuţilor-vii în luna mai 2018 a scăzut cu 89 născuţi-vii faţă de luna corespunzătoare a anului precedent.

”În luna mai 2018 s-a înregistrat un spor natural negativ (numărul născuţilor-vii minus numărul decedaţilor), excedentul numărului de decedaţi faţă de numărul născuţilor-vii fiind de 227 persoane”, se arată în comunicatul Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi.

Datele statistice mai arată că numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat în luna mai 2018 a fost 4, cu 2 cazuri mai mult faţă de luna precedentă, dar mai puţin cu 2 cazuri faţă de luna mai 2017.

Îar în privinţa nupţialităţii şi divorţialităţii: la oficiile de stare civilă, în luna mai 2018 s-au înregistrat 253 căsătorii, în creştere cu 26 căsătorii comparativ cu luna precedentă. În luna mai 2018 s-au înregistrat cu 23 căsătorii mai puţin faţă de luna corespunzătoare din anul 2017. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi la primăriile teritoriale, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.202/2010, în luna mai 2018 s-au pronunţat 78 divorţuri, mai mult cu 7 cazuri faţă de luna precedentă, dar mai puţin cu 18 cazuri faţă de luna corespunzătoare din anul 2017.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Mai multe decese decât naşteri, la Galaţi

Declinul demografic din ultimii ani se menţine la cote ridicate, în judeţul Galaţi. Doar în luna iunie a acestui an, numărul deceselor înregistrate a fost cu peste 200 mai mare decât cel al naşterilor. Populaţia îmbătrânită, incidenţa mare a unor maladii evitabile şi nivelul scăzut din trai sunt principalii factori care contribuie la împuţinarea populaţiei judeţului.

În prima lună de vară a acestui an, în judeţul Galaţi au fost înregistraţi 354 de nou-născuţi, cu 12 mai puţini decât în luna precedentă. Faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, în iunie 2018 numărul naşterilor a fost mai mic cu 54.

Tot în iunie 2018, autorităţile locale au eliberat 564 de certificate de deces, cu 33 mai multe faţă de iunie 2017, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi. Drept urmare, declinul demografic s-a accentuat, comparativ cu anul trecut.

Declin demografic uriaş, în ultimii cinci ani

Doar în perioada anilor 2013-2017, populaţia judeţului Galaţi a scăzut cu aproape 10.000 de persoane, doar ca urmare a sporului natural negativ. Datele oficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi arată că natalitatea a cunoscut o creştere uşoară în 2017, faţă de 2016. Astfel, dacă în urmă cu doi ani, în judeţul Galaţi s-au născut 4.659 de copii, anul trecut numărul naşterilor a fost de 4.735. De cealaltă parte, numărul deceselor înregistrate anul trecut a fost cu peste 2.000 mai mare decât cel al naşterilor, lucru valabil şi pentru 2016.

Declinul demografic capătă însă proporţii şi mai mari, dacă ţinem seama şi de gălăţenii care au plecat pentru perioade mari de timp, unii definitiv, la muncă peste hotare.

Datele DJS Galaţi scot în evidenţă şi faptul că mortalitatea este cu aproape 50 la sută mai ridicată în mediul rural, faţă de oraş, lucru perfect explicabil, de altfel, având în vedere gradul de îmbătrânire a populaţiei din satele gălăţene.

De ce se sting gălăţenii

Cauzele principale de deces în judeţul Galaţi sunt bolile de inimă, cancerul şi bolile aparatului digestiv. "În ceea ce priveşte afecţiunile aparatului digestiv, se remarcă o creştere deosebită a incidenţei cirozei hepatice. De asemenea, se constată o creştere îngrijorătoare a sinuciderilor şi a omuciderilor, multe dintre săvârşite pe fondul consumului exagerat de alcool", subliniază specialiştii DSP Galaţi, într-un raport recent. Lucrurile par să meargă, aici, mână în mână. Obişnuinţa de a bea alcool în exces este răspunzătoare şi pentru multe dintre bolile digestive şi cardiovasculare, potrivit medicilor gălăţeni. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), moldovenii şi oltenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din România. Totodată, datele oficiale arată că şomerii şi locuitorii de la ţară beau mai mult decât restul populaţiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Sporul natural negativ răreşte rândurile gălăţenilor

Rata natalităţii continuă să se situeze mult sub rata deceselor înregistrate în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că numărul locuitorilor judeţului este în scădere continuă, de la o lună la alta. Doar în luna octombrie a anului 2018, numărul deceselor a fost cu 182 mai mare decât cel al naşterilor, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi.

În octombrie 2018, în judeţul nostru au fost înregistraţi 460 de nou-născuţi vii, cu 16 mai mult decât în septembrie 2018. Numărul născuţilor-vii în a zecea lună a anului trecut a crescut cu 63 faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. "În acelaşi timp, numărul deceselor înregistrate în octombrie 2018, în judeţul Galaţi, a fost de 642 de persoane, mai mult cu 145 de cazuri faţă de luna precedentă şi cu zece cazuri mai mult faţă de octombrie 2017. Astfel, în octombrie 2018 s-a înregistrat un spor natural negativ (numărul născuţilor‐vii minus numărul decedaţilor - n.r.) de 182 de persoane", se arată într-un comunicat publicat de DJS Galaţi.

În acelaşi material se arată şi faptul că trei copii cu vârsta sub un an au decedat în octombrie 2018, acelaşi număr fiind înregistrat şi în luna corespunzătoare a anului precedent.

Dacă de la o lună la alta, aceste cifre nu par să aibă un impact demografic deosebit, situaţia capătă un cu totul alt contur atunci când vedem că populaţia judeţului Galaţi a scăzut cu aproximativ 10.000 de locuitori doar din 2012 până la începutul lui 2018. Acest număr dramatic este dat doar de sporul natural negativ, fără a mai lua în calcul migraţia gălăţenilor către alte oraşe din România sau în străinătate. Sporul natural negativ nu înseamnă doar scăderea numărului locuitorilor, ci şi îmbătrânirea demografică a populaţiei.

Mai puţini şi mai bolnavi şi la nivel naţional

Deşi cunoaşte o serie de variabile, nici la nivel naţional evoluţia demografică nu este una îmbucurătoare. Spre exemplu, sporul natural al României fost negativ în luna iulie 2018 faţă de luna iunie 2018, ca urmare a faptului că numărul persoanelor decedate a fost cu 2.009 mai mare decât cel al născuţii-vii, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. În iulie 2018 s-a înregistrat naşterea a 18.143 de copii, cu 3.076 mai mulţi copii decât în luna precedentă, iar numărul persoanelor decedate a fost de 20.152, cu 963 mai multe decât în iunie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Tinerii gălăţeni nu mai vor să devină părinţi

Numărul născuţilor-vii înregistraţi în judeţul Galaţi în luna noiembrie a anului trecut a fost de doar 343, cu 117 mai puţini faţă de luna precedentă a aceluiaşi an. Comparativ cu a 11-a lună din 2017, în noiembrie 2018 s-au născut cu 17 copii mai puţin. Datele publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi mai arată şi faptul că numărul deceselor înregistrate în noiembrie 2018, în judeţul Galaţi, a fost de 595, de unde rezultă un spor natural (numărul născuţilor-vii minus numărul decedaţilor - n.r.) negativ de 252 de persoane.

Cu alte cuvinte, tinerii gălăţeni sunt din ce în ce mai puţin dispuşi să devină părinţi, ceea ce duce la o scădere constantă a populaţiei judeţului. Doar între 2012 şi 2017, gălăţenii au rămas mai puţini cu 10.000, fără a-i lua în calcul pe cei care au plecat pe termen lung în alte zone ale ţării sau în străinătate. Natalitatea scăzută înseamnă însă nu doar reducerea populaţiei, ci şi îmbătrânirea demografică. Iar o populaţie îmbătrânită înseamnă o nevoie crescută de servicii medico-sociale, capitol la care judeţul nostru este încă deficitar.

Declinul demografic este un fenomen care afectează întreaga Românie. Sunt totuşi şi zone, bine dezvoltate economic (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara etc.), în care sporul natural negativ nu este atât de pronunţat ca în zonele sărace ale ţării. Aceste mici insule de normalitate demografică nu contează însă prea mult în peisajul general. Astfel, o analiză jurnalistică publicată de www.edupedu.ro arată faptul că, anul trecut, în România s-au născut cei mai puţini copii din ultima jumătate de secol. Practic, de la decretul dat în 1966 de Nicolae Ceauşescu, natalitatea nu a mai fost atât de scăzută.

Demografic, stăm mai prost decât în plină criză economică

În cifre, estimarea pentru anul 2018 arată în jur de 190.000 de naşteri la nivel naţional, nivel mai scăzut chiar şi decât cel înregistrat în 2011, atunci când ţara noastră în plină criză economică. "Potrivit datelor Academiei Române şi Institutului Naţional de Statistică, anual, între 1970 şi 1989, s-au născut câte 360.000 de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu uşoare reveniri. Însă 190.000 de nou-născuţi nu am mai avut din anii ’60", se arată în analiza jurnalistică amintită.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Spor natural negativ record în Galaţi. Numărul deceselor, dublu faţă de cel al naşterilor

După Revoluţie, populaţia judeţului Galaţi a cunoscut o scădere constantă, de la an la an. În parte, fenomenul a fost unul normal şi natural, având în vedere relaxarea legislaţiei de control al natalităţii şi apariţia pe piaţă a mijloacelor de contracepţie. Problema este că declinul demografic accentuat şi continuu a făcut ca judeţul nostru să aibă deja o populaţie îmbătrânită demografic, ceea ce înseamnă o nevoie crescută de servicii medico-sociale.

În ianuarie 2019, aşa cum arată ultimele date publicate de Direcţia de Statistică Galaţi, în judeţul Galaţi au fost înregistraţi 372 de născuţi-vii, mai mult cu patru decât în decembrie 2018, dar cu 108 mai puţini decât în luna corespunzătoare a anului precedent. Tot în ianuarie a.c., în judeţul nostru au decedat 768 de persoane, mai mult cu 96 faţă de luna precedentă şi cu 91 faţă de ianuarie 2018.

Numărul persoanelor decedate a fost astfel cu 396 mai mare decât cel al nou-născuţilor, adică mai mult decât dublu. Rezultă astfel un spor natural negativ accentuat, ceea ce înseamnă că diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi cel al decedaţilor a fost una foarte mare.

Încercând să privim lucrurile în ansamblu, observăm faptul că, în ultimii ani, sporul natural a fost mereu negativ în Galaţi. Spre exemplu, doar anul trecut, în judeţul nostru s-au născut 4.679 de copii, ceea ce înseamnă o rată a naşterilor de doar 7,46 la mia de locuitori. Tot în 2018, numărul deceselor a fost cu aproape 2.400 mai mare decât cel al naşterilor. În ultimii cinci ani, diferenţa se ridică la peste 10.000 de persoane.

Multe morţi violente, pe fondul consumului de alcool

Pe de o parte, din ce în ce mai puţini tineri gălăţeni mai par dispuşi să devină părinţi, în vreme ce condiţiile precare de îngrijire medicală şi de protecţie socială ne omoară cu zile. În acelaşi timp, românii sunt pe primul loc la nivel european în ceea ce priveşte decesele prin cauze ce pot fi prevenite. "Principalele cauze de deces din judeţ sunt bolile aparatului circulator, bolile oncologice şi afecţiunile aparatului digestiv, în special ciroza hepatică, află în creştere deosebită. De semnalat că, la decesele prin accidente, se constată creşterea îngrijorătoare a numărului de sinucideri şi de omucideri, multe pe fond exagerat de alcool", se arată într-un raport al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Galaţiul a pierdut, în cinci ani, populaţia unei comune mari

Populaţia judeţului Galaţi continuă să scadă într-un ritm îngrijorător. De la lună la lună, datele publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) scot la iveală un declin demografic aparent imposibil de stopat. Sporul natural puternic negativ contribuie la îmbătrânirea populaţiei judeţului, ceea ce înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale şi medico-sociale, capitole la care de asemenea suntem deficitari.

Ultimele date publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi arată că, în octombrie 2019, în judeţul nostru s-au înregistrat 494 de născuţi-vii, mai mult cu 65 decât în septembrie 2019 şi cu 121 mai mult decât în luna corespunzătoare a anului 2018. Tot în octombrie 2019, în judeţul Galaţi au decedat 611 persoane, în creştere cu 73 faţă de luna precedentă, dar cu nouă mai puţine decât în octombrie 2018. Astfel, "în octombrie 2019 s-a înregistrat un spor natural negativ (numărul născuţilor-vii minus numărul decedaţilor), excedentul numărului de decedaţi faţă de cel al născuţilor-vii fiind de 117 persoane", se arată într-un raport al DJS Galaţi.
O analiză a situaţiei pe o perioadă mai mare de timp ne permite să observăm cât de alarmant este, de fapt, acest fenomen. Într-un singur an, Galaţiul rămâne mai sărac demografic, doar din cauza sporului natural negativ, cu peste 2.000 de locuitori. În cinci ani, acest lucru înseamnă echivalentul populaţiei unei comune mari, cum este Pechea.

Tinerii născuţi în Galaţi vizitează locurile natale doar în concedii

Declinul demografic capătă proporţii şi mai mari dacă îi adăugăm în ecuaţie pe gălăţenii stabiliţi în alte oraşe sau plecaţi pe termen nedefinit peste hotare. Vorbim în mare parte de persoane tinere sau de vârstă medie, care au plecat din cauza perspectivelor economice şi sociale extrem de limitate pe care le poate oferi acum judeţul nostru. Acest fenomen a accelerat procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei judeţului nostru, lucru care vine la pachet cu o serie întreagă de neajunsuri.
"Populaţia vârstnică a judeţului Galaţi este numeroasă, acest lucru fiind cauzat de o natalitate scăzută în comparaţie cu rata mortalităţii. Numărul şi ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale şi medico-sociale, aspect care ar putea constitui un obiectiv strategic important pentru această zonă", se arată într-un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi.

De ce se sting gălăţenii

Cauzele principale de deces în judeţul Galaţi sunt bolile de inimă, cancerul şi bolile aparatului digestiv. "În ceea ce priveşte afecţiunile aparatului digestiv, se remarcă o creştere deosebită a incidenţei cirozei hepatice. De asemenea, se constată o creştere îngrijorătoare a sinuciderilor şi a omuciderilor, multe săvârşite pe fondul consumului exagerat de alcool", subliniază specialiştii DSP Galaţi, în acelaşi raport.
Lucrurile par să meargă mână în mână. Obişnuinţa de a bea alcool în exces este răspunzătoare şi pentru multe dintre bolile digestive şi cardiovasculare, potrivit medicilor gălăţeni. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), moldovenii şi oltenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din România. Totodată, datele oficiale arată că şomerii şi locuitorii de la ţară beau mai mult decât restul populaţiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Numărul nașterilor, în scădere

Tot mai puține gălățence devin mame, ceea ce face ca rata natalității din județul Galați să fie foarte mică. În luna aprilie, în județul nostru au fost înregistrați doar 212 născuți vii, față de 266, în luna precedentă. Potrivit Direcției de Statistică Galați, numărul deceselor din aprilie a fost de 598, adică de aproape trei ori mai mare decât cel al nașterilor. Și în martie s-au înregistrat multe decese, 643. A rezultat astfel un spor natural (diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor – n.red.) puternic negativ, de -386, în aprilie, și de -377, în martie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Galațiul continuă să aibă mai multe decese decât nașteri

Populația județului Galați este într-o continuă scădere, din cauza sporului natural negativ. Cu alte cuvinte, în fiecare lună, numărul deceselor îl depășește cu câteva sute pe cel al nașterilor. Pe parcursul lui iunie 2020 (ultimele date disponibile - n.red.), în Galați s-au născut 399 de născuți-vii, față de doar 212, în luna aprilie a acestui an. Tot în iunie, 620 de gălățeni au fost declarați decedați, față de 598, în aprilie. Luând în calcul doar luna iunie, diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor a dus la un spor natural negativ de 221, potrivit Direcției Județene de Statistică Galați.

Conform aceleiași instituții, în iunie, doi bebeluși s-au născut morți, iar alți doi copii cu vârsta de sub un an au decedat (mortalitate infantilă - n.red.).
Județul Galați se confruntă cu o populație tot mai îmbătrânită, aspect subliniat și în documentele oficiale. Acest fenomen demografic și social, cumulat și cu reticența tinerilor în a deveni părinți duc la o scădere constantă a populației. Doar în ultimii cinci ani, spre exemplu, populația Galațiului, ca județ, a scăzut cu peste 10.000 de persoane, fără a-i lua în calcul pe cei care au plecat din Galați pe termen lung, de multe ori chiar definitiv.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Galaţiul, depopulat în ritm galopant

Numărul tot mai mic al nașterilor și mortalitatea crescută duc la o scădere accentuată a populației județului Galați. Nu doar că ne împuținăm pe zi ce trece, dar județul se confruntă și cu o populație îmbătrânită, fapt care determină o nevoie în creștere de servicii medicale și sociale. Femeile aleg să devină mame tot mai târziu pe parcursul vieții, în timp ce plecarea în număr mare a tinerilor în străinătate adâncește și mai mult actuala criză demografică.  

Ultimele date publicate de Direcția de Statistică Galați nu sunt deloc încurajatoare. În iulie 2020, în județul nostru au fost înregistrați 414 născuți-vii, cu 15 mai mulți decât în luna precedent. Tot în luna iulie a acestui an, 635 de gălățeni au decedat, cu 15 mai mulți decât în iunie. Astfel, sporul natural dat de diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor a rămas în continuare negativ.
Puse în context, datele devin însă și mai relevante. Spre exemplu, o comparație dintre luna iulie a acestui an și luna corespunzătoare a anului trecut arată o scădere a numărului născuților-vii cu 69, în timp ce numărul deceselor a fost mai mare cu 62. Este o prăpastie ce se adâncește tot mai mult, cel puțin pe parcursul ultimului deceniu.

”Nevoie crescută de servicii medicale”

Situația demografică dificilă în care se găsește județul nostru este subliniată și de specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați. Într-un raport publicat de instituție, la începutul verii, se arată că ”populația vârstnică (a Galațiului – n.red.) este numeroasă, acest lucru fiind cauzat de o natalitate scăzută comparativ cu rata mortalității. Numărul și ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale și medico-sociale, care ar putea constitui un obiectiv important pentru această zonă”.
Situația întâlnită în Galați este valabilă, în mai mică sau în mai mare măsură, și în restul țării. Româncele aleg să devină mame la vârste din ce în ce mai mari. În ultimii 20 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică, vârsta medie la care femeile nasc primul copil a crescut la 28 de ani de la 23 de ani. Este un trend pe care îl regăsim și în alte state europene și care contribuie la declinul demografic al continentului. În Italia, vârsta medie la care femeile devin pentru prima oară mame este de 32 de ani, la fel și în Spania și Irlanda.

Natalitate scăzută, șomaj ridicat

Județul Galați se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale șomajului din țară. Astfel, în luna iunie a acestui an, Galațiul a avut o rată a șomajului de 5,66 la sută, fiind depășit doar de Teleorman, Mehedinți, Buzău și Dolj. În ultimii ani, județul nostru s-a confruntat constant cu un șomaj ridicat, ceea ce poate explica, măcar în parte, reticența tinerilor în a deveni părinți.

Cauzele care au dus la scăderea natalității

Specialiștii spun că fenomenul natalității scăzute are la bază mai multe explicații. ”Locuință, șomaj, venituri, toate acestea sunt motive de nesiguranță a zilei de mâine. Toate se vor accentua în recesiunea global care vine inevitabil pe fondul actual de criză”, a explicat profesorul de sociologie Dumitru Sandu, potrivit ”Mediafax”.

România, declin accentuat al populației

Țara noastră se numără printre statele UE cu cea mai mare scădere a populației, în 2019. Conform statisticilor Eurostat, cea mai mare creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7 la mia de locuitori), Luxemburg (19,7 la mia de locuitori), Cipru (13,7 la mia de locuitori), Irlanda (12,1 la mia de locuitori) şi Suedia (9,5 la mia de locuitori), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7 la mia de locuitori), Letonia (minus 6,4 la mia de locuitori), România (minus cinci la mia de locuitori), Croaţia (minus 4,4 la mia de locuitori) şi Italia (minus 1,9 la mia de locuitori), informează Agerpres.
Datele arată că, la 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8 la sută comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13 la sută.

Estul Europei, campion la rata mortalității

În UE, rata mortalității era, la începutul acestui an, de 9,3 la mia de rezidenți, arată Eurostat. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8 la mia de rezidenți), Luxemburg (6,9 la mia de rezidenți), Malta (7,3 la mia de rezidenți) şi Suedia (8,6 la mia de rezidenți), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5 la mia de rezidenți), Letonia (la mia de rezidenți), Lituania (la mia de rezidenți), România (la mia de rezidenți) şi Ungaria (13,3 la mia de rezidenți).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Octombrie negru pentru gălățeni

A zecea lună a anului trecut a fost una nefastă pentru mulți gălățeni. Numărul deceselor înregistrate pe parcursul lunii octombrie a fost de 656, cu 95 mai multe decât în septembrie și cu 53 peste numărul morților din octombrie 2019.

În același timp, în octombrie 2020, în județul Galați s-au născut 393 de copii, cu 43 mai puțini decât în luna septembrie, dar cu 28 mai mulți față de luna corespunzătoare a anului 2019, arată datele Direcției Județene de Statistică Galați.

Prin urmare, în octombrie 2020, s-a înregistrat un spor natural negativ (numărul născuților-vii minus numărul decedaților - n.r.), excedentul numărului de decedați față de numărul născuților-vii fiind de 263 de persoane.

Din fericire, în a zecea lună a anului trecut, nu au fost înregistrate decese în rândul copiilor cu vârsta sub un an. În septembrie 2020 au fost înregistrate două astfel de decese, iar în octombrie 2019, numărul lor a fost de patru.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.