Jump to content

Zona Metropolitană Galaţi - Brăila


dcp100168
 Share

Recommended Posts

De ce ne-a luat-o Brăila înainte

* Dacă pe vremuri priveam Brăila cu un zâmbet condescendent, acum avem toate motivele să o vizităm şi chiar să o invidiem * Din lecţia de administraţie publică şi economie a brăilenilor ar avea de învăţat şi aleşii noştri

Ce-are Brăila şi n-avem noi? La prima vedere are un mall adevărat, cu cinematograf civilizat. Pe străzile secundare avem cam la fel de multe gropi, dar Brăila şi-a modernizat arterele principale, ceea ce nu se poate spune despre noi. Strada Brăilei este asfaltată la metru, e drept, cu materiale demne de o autostradă, şi i se tot schimbă bordurile, dar la instalaţiile de dedesubt nu s-a făcut nimic! În plus, oraşul vecin are un centru istoric reabilitat şi superbele imobile de patrimoniu şi-au redobândit strălucirea de odinioară, graţie fondurilor europene şi a unui proiect comun realizat de Consiliul Judeţului şi Primărie. Aici nu ne rămâne decât să înghiţim în sec. La Brăila şomajul este mai mic, iar PIB-ul pe cap de locuitor mai mare. La capitolul utilităţi, brăilenii plătesc mult mai mult decât noi pentru apă, canalizare, şi gigacalorie, dar CET-ul lor este la fel de aproape de faliment cum este Apatermul nostru.

Administraţie la bani mărunţi

Galaţiul numără, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, 268.530 de locuitori în vreme ce Brăila are, conform instituţiei similare din judeţul vecin, 206.599. Bugetele locale pe 2013 ale celor două municipii depăşesc 300 de milioane de lei, dar, în vreme ce Primăria noastră cheltuieşte 1.297 de lei pe cap de gălăţean, municipalitatea vecină cheltuieşte 1.589 de lei pe cap de brăilean. Important este ce se întâmplă cu banii. Iuliana Neagu, directorul executiv al Direcţiei Strategii, Programe, Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Brăila ne-a vorbit cu plăcere despre proiectul în valoare de 155 de milioane de lei, fără TVA, prin care s-au modernizat Bulevardul Dorobanţilor - care ar trebui să fie gata la finele anului - Calea Călăraşilor, Calea Galaţi - unde trebuie finalizat stratul de uzură şi podul de tramvaie - şi strada Griviţei. Lucrările au cuprins tot: canalizare, alimentare cu apă, racorduri până la limita proprietăţii cetăţenilor, carosabil, spaţii verzi, trotuare, s-au creat locuri de parcare, şi, la străzile cu tramvai, s-a modernizat calea dublă de rulare. Investiţia brăileană ne duce cu gândul la o arteră importantă a oraşului nostru, strada Traian, care a fost o dată “operată” pe ISPA, dar nu i s-au schimbat decât reţelele de canalizare, cele de apă au rămas cu durata de viaţă expirată şi urmează să fie din nou spartă şi reparată. Poate doar investiţia pe tronsonul Oţelarilor-Stadionului-Frunzei-Asachi să semene cu ceea ce s-a realizat la Brăila.

Locuitorii oraşului vecin sunt mândri de centrul lor istoric reabilitat pe fonduri europene şi de imobilele de patrimoniu restaurate aşa cum e casa memorială a tenorului Petre Ştefănescu Goangă. Să ne amintim de Casa Nicolae Mantu din Galaţi? Mai bine nu! Şi apropo de ce înseamnă patriotism local şi implicare, Iuliana Neagu ne-a dat ca exemplu ceasul în stil baroc, veritabilă bijuterie arhitecturală, datând de la 1909, reabilitat într-un parteneriat cu instituţii de învăţământ, CJ, Primărie, şi „foarte mult voluntariat din partea cetăţenilor”. „Ceasul e unul dintre simbolurile Brăilei, înregistrează timpul şi ne duce înainte!”, spune Iuliana Neagu.
Marius Mitrof, consilier principal în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi, recunoaşte că, la Brăila „administraţia a avut grijă să acceseze fonduri europene să facă ceva frumos. Din nefericire, asta nu s-a întâmplat şi la Galaţi”. E drept, şi la noi au fost reabilitate Casa Robescu, Farmacia Ţinc, Teatrul Dramatic, Centrul Cultural, dar Domnească 24 riscă să se dărâme sub ochii noştri, iar butaforia făcută din bani publici ca să vadă gălăţeanul cum arăta odată centrul oraşului s-a prăbuşit la prima furtună! Iar dacă s-ar lua şi la noi ca la Brăila măsura acoperirii clădirilor avariate cu mash-uri reprezentând imobilul în vremea de glorie, cine ştie dacă - la cum se fură cărămizile - am mai găsi ceva sub pânză…
În prezent, oraşul vecin îşi reabilitează de zor zona de promenadă cuprinsă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării şi fântâna cinetică, proiectată de maestrul Constantin Lucaci, care trebuie să fie gata de Zilele Brăilei. Cine lucrează aici? Firma gălăţeană Tancrad, semn că, dacă sunt bani, se poate.

Şomaj mai mic, afaceri mai mari

„Tancrad a câştigat cam tot ce a însemnat licitaţii importante, de zeci de milioane de euro, organizate de autorităţile locale”, scrie presa brăileană. Şi nu e singura firmă gălăţeană care munceşte la Brăila. Galmopanul îşi fabrică aici fursecurile şi biscuiţii „Dulcissimo”, iar Trefo era, la începutul anului, în curs de relocare în Brăila. Conform datelor statistice, în luna aprilie, rata şomajului era de doar 6,37 la sută la Brăila, şi de 8,82 la sută la Galaţi. La nivelul judeţului, avem peste 17.000 de şomeri, indemnizaţi şi neindemnizaţi, în vreme ce vecinii numără peste 8.000. Efectivul de salariaţi estimat la sfârşitul lunii martie de DJS Brăila era de 67.800 de persoane, în vreme ce DJS Galaţi contabiliza 109.149. Avantaj noi! Şi tot pe plus suntem când vine vorba de salarii. Potrivit aceloraşi instituţii, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie a fost de 1.658 de lei de persoană, iar cel net de 1.204 lei de persoană la Brăila, în vreme ce la Galaţi a fost de 1.895 de lei brut, respectiv 1.374 de lei de persoană, net. La Produsul Intern Brut (PIB), Brăila e pe val, în vreme ce noi ne scufundăm. Într-un top al judeţelor după PIB-ul pe cap de locuitor de la începutul crizei (2008) şi până în prezent (2014), top realizat de Econtext, Brăila ocupă locul al cincilea, cu o creştere de 17,1 la sută şi un PIB de 5.883 de euro pe cap de locuitor. Galaţiul este penultimul, cu un PIB de 4.582 de euro pe cap de locuitor, care a scăzut din 2008 încoace cu 1,7 la sută.

Concluzii

Deşi noi le luăm cu asalt mall-ul, cinematograful, terasele de pe malul Dunării şi centrul vechi, şi brăilenilor li se pare că administraţia noastră se mişcă mai bine decât a lor. Cât priveşte economia, ei consideră că Galaţiul trece prin acea perioadă de declin cu care s-a confruntat Brăila la finele anilor ’90, începutul anilor 2000 şi că ne vom reveni construind afaceri pe baze solide. Oricum ar fi, viitorul nostru este împreună!

Festivaluri de anvergură

Brăila a reuşit să se impună pe scena culturală a ţării. Recent, în oraşul vecin a avut loc Festivalul „George Grigoriu”, care a fost transmis în direct pe TVR2. De un mare succes se bucură şi Festivalul „Hariclea Darclée”, care este preluat şi difuzat de emisiunile culturale ale postului naţional de televiziune. Nu trebuie să neglijăm nici colaborarea artistică valoroasă dintre Teatrul „Maria Filotti” din Brăila şi Dramaticul gălăţean, prin actorul şi regizorul Cristi Gheorghe.

Vom avea şi noi mall!

La sfârşitul lunii noiembrie, cel puţin aşa promitea primarul Marius Stan, ar trebui să fie gata prima etapă a lucrărilor - un supermarket gen Carrefour şi zona de fashion aferentă - la mall-ul pe care NEPI Nine Investment Development SRL, parte a grupului New Europe Property Investments PLC (NEPI) vrea să-l realizeze la Galaţi, în vecinătatea Patinoarului. În etapa a doua ar urma să fie realizate celelalte facilităţi: cinema, fast-food etc. Trebuie spus că Promenada Mall Brăila pe care îl vizitează gălăţenii este realizat tot de NEPI, cel mai mare dezvoltator de mall-uri din ţară.

Cum se promovează vecinii

Conform statisticilor, în luna martie s-au înregistrat 4.651 de intrări în structurile de cazare turistică din Galaţi şi 3.400 în Brăia. Oraşul vecin a depus un proiect pentru realizarea unui centru naţional de informare turistică: „Avem o faleză frumoasă şi-o să fie şi mai frumoasă, avem o importantă comunitate de minorităţi cu tradiţii, port, obiceiuri, avem un centru istoric compact, spaţiu verde şi o grădină publică frumoasă, avem templu coral, mitropolie a ruşilor lipoveni, biserică greacă, biserică romano-catolică. Încercăm să avem şi toate străzile modernizate. Brăila este un oraş deschis care merită vizitat!”, spune Iuliana Neagu.

Apa şi canalizarea, mai scumpe

Locuitorii oraşului vecin plătesc mai mult decât noi pentru utilităţi. Potrivit datelor afişate pe site-ul Companiei de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, tariful unui metru cub de apă potabilă se ridică la 4,29 lei, în vreme ce canalizarea şi epurarea costă 2,58 de lei pe metru cub, cu TVA. SC Apă Canal Galaţi ne taxează cu 3,93 de lei un metru cub de apă potabilă şi cu 1,85 de lei pe metru cub canalizarea, cu TVA.

Gigacalorie cu probleme

La Galaţi, Apaterm se zbate între un posibil faliment şi un plan de reorganizare, iar gigacaloria costă 247,73 de lei. Brăilenii au plătit, astă iarnă, pentru căldura livrată în sistem centralizat, 328,81 de lei pe gigacalorie. Şi după ce au dârdâit şi ei de frig, aleşii lor locali au votat un program de restructurare a CET Brăila, care presupune disponibilizări, şi procedura de negociere directă pentru delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat. Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a lansat soluţia dotării locatarilor bun-platnici cu centrale de bloc.

Facilităţi măsurate în transport

Şi la Galaţi, şi la Brăila, o călătorie cu microbuzul privat sau unul dintre mijloacele de transport Braicar, respectiv, Transurb, costă 1,5 lei. Diferenţa este că Primăria din Brăila nu a acordat abonamente gratuite decât pensionarilor cu pensia sub 1.000 de lei, restul beneficiind doar de 50 la sută reducere. Poate că şi Primăria Galaţi ar trebui să ţină seama de venituri, pentru că sunt pensionari care au venitul mai mare decât mulţi salariaţi.

Casă, scumpă casă!

Vă bate gândul să vă mutaţi la Brăila? Studiaţi cu atenţie ofertele imobiliare. Un apartament cu trei camere în centrul oraşului vecin poate costa între 200.000 de lei şi 250.000 de lei, în funcţie de spaţiu, de utilităţi, de vechime şi modernizări. Un apartament similar în centrul Galaţiului vă poate scoate din buzunar 150.000 de lei, minim, iar dacă e vorba de un bloc nou şi modern - 65.000 de euro!

Preşedintele arhitecţilor din Galaţi: „La Brăila am sentimentul că sunt acasă”

Arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială „Dunărea de Jos”, ne-a mărturisit care este părerea lui despre Brăila: „Deşi sunt gălăţean prin adopţie, din 1962, la Brăila am sentimentul că sunt acasă, sentiment pe care nu îl trăiesc la Galaţi. Brăila are un parfum aparte pentru că autorităţile s-au preocupat de recondiţionarea multora dintre clădirile vechi. Îmi doresc să vină ziua în care n-o să ne mai mirăm de normalitate. Nu e normal să cârpeşti pe deasupra străzile, e firesc să reabilitezi complet şi abia apoi să dai acea faţă comercială. Mă întreb de ce oamenii din Brăila sunt mai legaţi de Brăila decât suntem noi, gălăţenii, de Galaţi. Brăila n-a avut beneficiul unui combinat cum am avut noi, ca să vină de pretutindeni oameni, dezrădăcinaţi, care nu s-au simţit datori să fie legaţi de noul lor loc, să fie civilizaţi, cu bun simţ şi să-l preţuiască. Patriotismul local există în Brăila”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cum va arăta viitorul comun Galaţi - Brăila, în viziunea liderilor celor două judeţe

Preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa

- Ce are Galaţiul şi nu are Brăila?
- Galaţiul şi Brăila sunt, practic, două entităţi complementare, care, unindu-se, alcătuiesc a doua conurbaţie a ţării şi care, pe de o parte, vor avea un potenţial crescut în orice negociere. Iar pe de altă parte, numărul populaţiei intră într-o categorie superioară de finanţare. Dacă acest lucru s-ar fi realizat acum câţiva ani, ar fi fost nemaipomenit. De peste 10 ani, "urlu" despre importanţa acestei conurbaţii. Intri în alt sistem atunci când se pune problema de finanţare. Galaţiul este cel mai important port de la Dunărea Maritimă. În perioada interbelică era al treilea oraş din România. Galaţiul are, la ora actuală, o zonă industrială, un Parc Industrial. Este un pol Dunărean, în contact cu calea ferată de ecartament larg şi, datorită eforturilor doamnei europarlamentar Adriana Ţicău, a fost, de foarte curând, inclus în planul de dezvoltare a porturilor maritime ale Uniunii Europene, lucru extrem de important pentru noi.
- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?
- Eu nu vreau să contrapun Galaţiul cu Brăila. Cred că sunt două structuri complementare care au amândouă de câştigat din această asociere. În astfel de situaţii rişti să trezeşti susceptibilităţi. Nu discut de calităţile nici ale „mirelui”, nici ale „miresei”. O faci şi după aceea vezi ce iese.
- Mai este posibilă asocierea cu Brăila şi, dacă da, în ce condiţii?
- Conurbaţia Galaţi-Brăila este o necesitate istorică, care nu va putea fi evitată sub nicio formă. Categoric, asocierea Galaţi-Brăila se va face. Acum, condiţiile se discută. Fiecare caută să umfle preţul. Lumea trebuie să înţeleagă foarte clar că sunt eu preşedintele Consiliului Judeţului, ales prin vot direct, dar nu am candidat ca independent. Am candidat din partea unei formaţiuni politice, care are trei şefi şi atunci sigur că toate deciziile sunt corectibile. Asta trebuie să o înţeleagă foarte clar. În legătură cu faptul că judeţul Constanţa pleacă într-o altă regiune, este cea mai mare baftă a Galaţiului, deoarece Constanţa era, în mod obiectiv, o gaură neagră care sugea tot. Eu am terminat liceul la Constanţa, deci ţin la Constanţa, dar mă gândesc, în primul rând, la comunitate. Proiectele cu Dobrogea se pot face fără probleme, indiferent de reorganizarea administrativ-teritorială.
- Cum v-aţi dori să arate, peste 20 de ani, zona dintre Galaţi şi Brăila?
- Viitorul Galaţi-Brăila depinde foarte mult de banii pe care reuşeşti să îi atragi de la Uniunea Europeană şi poţi să atragi bani serioşi numai în felul acesta. De altfel, din acest motiv se fac şi regiunile. Proiecte sunt, evident. Nu este vorba că românii nu fac proiecte. Românii le fac, dar banii se dau şi de la Bruxelles cu dedicaţie. Acest lucru îl ştie orice copil. Sigur că un ansamblu Galaţi-Brăila, chiar şi pentru ei, arată altfel. Aeroportul, drumul expres, podul reprezintă trei lucruri care sunt absolut necesare, absolut în orice variantă. Conurbaţia este certă peste 20 de ani. Cum va arăta omenirea peste 20 de ani… Sunt multe îngrijorări, pentru că la ora actuală întreaga omenire este într-un moment de impas, de pierdere de ritm de dezvoltare. Chiar şi China, care are motor. Japonia este în recesiune, Uniunea Europeană nu se simte foarte bine, Statele Unite au un deficit bugetar enorm. Culmea este că, în ciuda acestui deficit, nu au şomaj. Sunt probleme mondiale. Pe parte de sănătate, însă, văd lucrurile în bine. Eu am programul meu, iar una dintre direcţii este dezvoltarea sănătăţii şi bag în Spitalul Judeţean o grămadă de bani. Îmi pot permite să spun asta pentru că nu iau singur niciun fel de măsură, căci nu pot, dar acest punct de vedere a fost acceptat. Bunea Stancu bagă şi el la Brăila o mulţime de bani în sănătate, lucru demn de admirat.

Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu

- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?
- Nu ştiu ce n-are Galaţiul, eu ştiu ce avem noi. Avem strategii pe sănătate, pe agricultură, pe energie, pe centrul istoric, pe care le punem în operă cu oamenii care ne sunt alături. Nu avem o strategie comună Galaţi-Brăila sau Brăila-Galaţi, fiecare strategia lui. Noi suntem, de altfel, autişti, fiecare trăieşte în lumea lui. Din tot ceea ce am stabilit cu Galaţiul până azi, niciodată nu s-a rezolvat nimic! Cum au trecut Siretul, gata! Mie mi-a plăcut întotdeauna să vorbesc despre Galaţi şi Brăila, despre Brăila şi Galaţi. La noi vin foarte mulţi gălăţeni la spectacole, la karaoke, vin la mall şi brăilenii se duc la discotecă la Galaţi! Asta ar trebui să fie puncte convergente, nu divergente. Avem Dunărea comună, putem să facem evenimente comune precum Scrumbia!
- Ce are Galaţiul şi nu are Brăila?
- Galaţiul este un judeţ şi un oraş mai mare decât Brăila, cu populaţie mai numeroasă. Nu ştiu cum vă simţiţi dumneavoastră acolo ca nivel de trai, ca mod de implicare a administraţiei. Noi ne-am onorat promisiunea de mult timp aprobând, în unanimitate, şi în Consiliul Judeţean şi în Consiliul Municipal acest proiect de construire a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), pentru că noi credem în relaţia cu Galaţiul. Nu e frumos să vorbesc despre colegii mei, dar în ceea ce priveşte relaţia cu ADI, nota este proastă, nu e de trecere. „Să mai stăm, să mai aşteptăm…” Dacă mai stăm şi mai aşteptăm, la un moment dat o să spunem că nu ne mai interesează pe noi. Şi deja sunt aproape de faza în care să spun că nu prea mă mai interesează subiectul, pentru că pierdem timpul.
- Mai este posibilă Asocierea cu Galaţiul? Şi dacă da, în ce condiţii?
- Asocierea este posibilă şi după ce se întâmplă construcţia podului. Nu trebuie să spunem „Nu” niciodată, dar depinde cu cine ne reaşezăm la masă şi care sunt condiţiile. Galaţiul este astăzi în poziţia în care doar cere. Dacă îţi pun la dispoziţie teren, documente făcute de specialişti şi tu încă vrei să mai aştepţi… ce? Ce dacă Tulcea va fi în altă regiune?
Am pus la dispoziţie Insula Mică a Brăilei pentru Brăila şi Galaţi. Rămâne să mă bat eu în continuare şi probabil că atunci când o vom lua n-o să pun o barieră între noi – să nu vină parteneri din Galaţi. Dacă nu găsim puncte care să ne lege şi tot le căutăm pe alea care ne despart, nu este în regulă. Am încercat şi încerc încă să am o relaţie constructivă cu Galaţiul.
- Cum v-aţi dori să arate, peste 20 de ani, zona dintre Brăila şi Galaţi?
- N-ar trebui să mai existe teren viran, cultivat sau neocupat de imobile între Brăila şi Galaţi. Am putea discuta chiar de un oraş cu mai multe sectoare – sectorul Galaţi, sectorul Brăila, sectorul Vădeni, o conurbaţie, o zonă metropolitană, putem să-i spunem oricum cu câteva comune până la 15-20 km în jur. Primele investiţii trebuie să fie legate de elementele majore de infrastructură: pod, drumul expres, rapid sau cum vreţi să-i spuneţi între Brăila şi Galaţi, acestea care trebuie rezolvate, poate chiar şi aeroportul. Un sat olimpic, o sală polivalentă de 5.000-10.000 de locuri, un stadion multifuncţional, o zonă administrativă trebuie să le faci şi pentru Galaţi, şi pentru Brăila dacă vrei să faci. Noi putem să ne apucăm de mâine să construim, dacă găsim ecou pe care îl tot aşteptăm să vină de la Galaţi, iar el nu mai vine, sărmanul!
I-am propus Galaţiului încă de acum şase-şapte ani să facem o zonă specială între noi, o zonă care să îşi poată emite acte de stare civilă, acte de urbanism, să aibă pompierii lor, poliţia lor, salvarea lor, iar taxele şi impozitele să rămână acolo pentru dezvoltarea zonei, să nu le ia nici Galaţiul, nici Brăila! Capitala regiunii să fie între Galaţi şi Brăila şi să fie mulţumiţi şi gălăţenii, şi brăilenii, că este orgoliul acesta nemăsurat şi prostesc. Dar trebuie să am cu cine să vorbesc! Când vorbesc cu Gigi, ţipă Fani, vorbeşti cu Fani, fuge Gigi!
Noi dorim să rămânem alături de Galaţi, să dezvoltăm proiecte comune în interesul ambelor judeţe, pentru că eu cred că acesta este viitorul. Că vom face noi sau vor face alţii după noi… vom vedea ce vor aduce vremurile.

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan

- Ce are Galaţiul şi nu are Brăila?
- Galaţiul are în primul rând un buget mai mare. Plusurile Galaţiului stau în faptul că are un număr mai mare de locuitori, cu o putere de cumpărare mai mare şi, cel puţin deocamdată, o situaţie economică ceva mai fericită decât Brăila, dar care nu va ţine o veşnicie dacă nu găsim alternative. Acestea sunt aspecte esenţiale într-o asociere de dezvoltare intercomunitară aşa cum ne dorim noi să facem. Şi mai trebuie să ţinem seama de ceva: un gălăţean din Cartierul Dunărea, din Ţiglina III, mai uşor ajunge în Brăila decât în Bariera Traian. Noi vrem să continuăm proiectul acela de locuinţe pe mia de hectare construind şi utilităţi sociale însemnând creşe, grădiniţe, magazine pentru cetăţeni. Acel teren conduce la diminuarea traficului, zgomotului în Brăila şi în Galaţi, oraşe cu densitate urbană foarte mare, două oraşe sufocate din punct de vedere al circulaţiei şi nu numai, a traiului de zi cu zi. Ne dă posibilitatea să respirăm. E o dezvoltare firească!
- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?
- Brăila are posibilităţi de dezvoltare a agriculturii în primul rând – un domeniu profitabil, cu o dinamică greu de egalat. Are Insula Mare a Brăilei. Şi mai are teren, suprafeţe generoase, pentru dezvoltare, mult mai mult decât Galaţiul. Legat de posibilităţile noastre de dezvoltare spre ţară şi spre Europa, drumurile către vest, către Bucureşti, către centru, obligatoriu, toate trec pe la Brăila, lucru care ne şi îndeamnă spre ei. Construim, dar degeaba construim dacă nu facem şi conectivităţile rutiere. Drumului ocolitor al Galaţiului, care are deja studiu de fezabilitate plătit de către Ministerul Dezvoltării, care merge din zona Braniştea, prin spatele Combinatului, şi vine aproape de Giurgiuleşti, de Zona Liberă, trebuie obligatoriu continuat cu un alt pod peste Siret, care să aibă conexiunea cu drumul rapid Galaţi - Brăila – Drajna şi Galaţi – Brăila – Focşani, unde se preconizează a fi cealaltă autostradă, care merge în nordul Moldovei. Brăilenii sunt consecvenţi proiectelor pe care şi le-au stabilit în trecut şi aici aş puncta zona de dezvoltare, zona metropolitană dintre Galaţi şi Brăila, unde au studii adevărate, studii de fezabilitate făcute.
- Mai este posibilă asocierea cu Brăila şi, dacă da, în ce condiţii?
- Sunt convins că asocierea este posibilă. Şi imperios necesară. O vom face, cu condiţia renunţării la orgoliile personale, punând în faţă interesul dezvoltării zonei Dunării de Jos. De aici au de câştigat şi gălăţenii, şi brăilenii.
- Cum v-aţi dori să arate peste 20 de ani zona dintre Galaţi şi Brăila?
- Sunt convins că va arăta aşa cum îmi doresc: o zonă superdezvoltată, cu unităţi de producţie, cu aeroport, cu o traversare a Dunării - fie tunel, fie pod - şi, mai ales, cu un centru administrativ regional, care să fie unul din cele mai moderne din ţară. Toate astea sunt generatoare de locuri de muncă şi bunăstare pentru 500.000 de locuitori! Centrul administrativ al regiunii poate fi construit fără nici un fel de problemă în zona Galaţi-Brăila. Centrul olimpic ne-ar putea crea, cel puţin din punct de vedere sportiv, cea mai mare atractivitate în sud-estul Europei, prin dezvoltarea proiectului în totalitate. Pe lângă sat olimpic, centru administrativ al regiunii, centru de bussines, locuinţe şi pentru gălăţeni şi pentru brăileni, obligatoriu zona dintre Galaţi şi Brăila trebuie să aibă o traversare a Dunării – vedeţi, nu spun nici pod, nici tunel. Este motorul, generatorul de trafic care duce la dezvoltarea zonei, locuri de muncă, este un proiect vital pentru regiune! Asta ne va aduce un trafic formidabil din Moldova noastră, Moldova de peste Prut şi Ucraina. Şi atunci avem şi speranţa – cu acoperire faptică – că autostrada Mării Negre care astăzi, în planşe, se opreşte la Ismail, va continua către noi. Acum nu are de ce să continue către noi, nu avem nicio oportunitate pe care s-o oferim ucrainenilor, estului Europei. Aşa, având traversarea Dunării, obligatoriu forţăm ca autostrada Mării Negre să vină către traversarea noastră a Dunării. Putem spera să devenim, împreună cu Brăila, un important centru de transbordare a mărfurilor, un grânar Brăila – Galaţi care să ducă cereale în tot estul Europei, un punct nodal de trafic, de schimb de mărfuri din Vest în Est şi invers, având şi particularitatea de a fi singurul centru pentamodal din Europa.

Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu
- Ce are Galaţiul şi nu are Brăila?
- Deocamdată, Galaţiul are mai mulţi locuitori şi, atunci când suntem analizaţi pe diverse structuri, parteneriate, numărul de locuitori căruia i se adresează un proiect sau un serviciu public este relevant. Are o putere economică mai mare decât Brăila, prin Arcelor Mittal, prin Şantierul Naval, prin numărul întreprinderilor mari, dar şi prin puterea de cumpărare. Să nu uităm că şi Brăila, dar şi Galaţiul s-au dezvoltat, în primul rând, prin porturile de la Dunăre, ca şi activitate comercială. De aici a pornit bogăţia şi la Galaţi, şi la Brăila. Că lucrurile s-au schimbat pe parcurs, asta este o altă poveste. Galaţiul are o poziţie strategică pe Dunărea Maritimă, mai aproape de gurile Dunării, aproape de graniţa Uniunii Europene cu Moldova, Ucraina, în spaţiul ex-sovietic. Că nouă ne place sau nu, reprezintă un potenţial extraordinar pentru mărfurile care se fac în România sau care tranzitează ţara noastră. Noi nu trebuie să neglijăm nicio posibilitate prin care oamenii din Galaţi şi Brăila pot câştiga.
- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?
- Brăila are un potenţial turistic mai ridicat. Prin voia unor împrejurări, ea şi-a păstrat cea mai mare parte a clădirilor şi noi am mai şi investit în acest sens, iar ele capătă un anumit contur şi un anumit interes turistic. Iarăşi, poate că supăr pe cineva, dar Brăila culturală reprezintă semnificativ mai mult decât Galaţiul, prin preocupările noastre, atitudine. Chiar dacă Galaţiul are mai multe instituţii culturale, ca şi activităţi noi am început cu George Grigoriu în mai şi terminăm cu Festivalul de Jazz, în septembrie: muzică uşoară, populară, fanfare, Festivalul Hariclea Darclee, muzică clasică. Lucrurile acestea urcă Brăila, cel puţin în perioada de vară, în top. Dincolo de cheltuieli, apar şi veniturile: oamenii vin, se cazează, mănâncă, beau, în fapt consumă. Trebuie să avem în vedere avantajele: Dunărea, Insula Mică a Brăilei – ca potenţial turistic, Insula Mare a Brăilei – şi ca potenţial turistic, dar mai ales agricol. Brăila are un avantaj din acest punct de vedere. Mai luăm în discuţie că cei ce vin la Brăila, trag o fugă şi la Galaţi şi invers.
- Mai este posibilă asocierea cu Galaţi şi, dacă da, în ce condiţii?
- Lucrăm de câţiva ani în formatul acesta şi este ceva ce a funcţionat. Legea spune că ceva care funcţionează, în general, poate fi îmbunătăţit. Regiunea administrativă este ceva, asocierea noastră pentru a rezolva nişte probleme ale comunităţii este altceva. Nu avem nevoie nici de schimbarea Constituţiei, nici de alte acte normative. Noi avem cadrul legal să ne asociem pentru ceva. Prima chestiune a fost podul, apoi a fost Delta Dunării - să o sprijinim. Ce interes va avea Constanţa să sprijine Delta? Partea de turism este o chestiune pe care o încurajăm. Asocierea noastră nu are legătură deosebită cu regionalizarea. Să nu uităm că cei din Tulcea vin la Galaţi şi Brăila, când au o problemă, nu se duc la Constanţa. Proiectul acesta, parteneriatul între Galaţi, Brăila şi Tulcea ar trebui să funcţioneze, să meargă în continuare. Nu trebuie neapărat din perspectiva regionalizării să facem un pol care să forţeze un anumit tip de regiune, ci pentru a ne rezolva nişte proiecte. Ceea ce vreau să le spun prietenilor noştri gălăţeni este că dacă Brăila rămâne izolată, la fel se va întâmpla şi cu Galaţiul. Ne place, nu ne place, acesta este adevărul. Nu putem să mergem în continuare aşa. Hotarele nu trebuie să însemne lipsă de colaborare, chiar şi în contextul regionalizării. Eu sper să găsim, până la urmă, înţelepciunea necesară continuării acestui proiect. Dacă se face pod, acolo vor lucra şi brăileni, dar şi gălăţeni. Traficul aduce (dincolo de maşini) moteluri, restaurante, locuri de muncă. Asocierea este cel mai important pas de când există Brăila şi Galaţi. Ar trebui să ne atragem, nu să ne respingem.
- Cum v-ati dori să arată, peste 20 de ani, zona dintre Galaţi şi Brăila?
- Viitorul apropiat îl văd ca pe o relaţie, fiecare dintre noi îşi urmăreşte interesele locuitorilor săi, dacă vorbim despre străzi, canalizare, apă, care trebuie să rămână ale fiecăruia dintre noi. Trebuie, în schimb, să rămânem uniţi în nişte proiecte comune, care vizează drumul expres Brăila-Galaţi, care vizează dezvoltarea zonei dintre Brăila şi Galaţi şi „mobilarea” ei. Pe de o parte, fiecare trebuie să îşi rezolve problemele interne. Haideţi să facem ceva. Până acum, deşi noi avem tot felul de protocoale semnate, întâlniri, un rezultat concret nu este. Când trecem Siretul, uităm. Eu spun cu regret - şi nu vreau să fiu înţeles greşit - că uitarea e mai accesibilă, se pare, celor de la nordul Siretului. În afară de Siret, nu ştiu ce ne desparte. Orgolii, ambiţii… Pe măsură ce trece timpul, apar noi posibilităţi, oportunităţi. Noi avem nişte planuri. Văd zona Brăila-Galaţi populată, o nouă dimensiune. Trebuie să trecem peste nişte orgolii, pentru că nu are importanţă cine este mai mare, cine este mai tare. Nimeni nu o să ia podul cu el, nimeni nu o să ia drumul expres, nimeni nu o să ia aeroportul sau Delta Dunării.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Orgolii pe Siret

De mai bine de două luni, brăilenii ne-au întins mâna pentru a constitui împreună o Asociere de Dezvoltare Intercomunitară, dar aleşii Galaţiului îşi ascund mâinile în… buzunar. Cele două judeţe au un trecut împreună şi, dincolo de orgolii, pot avea un viitor comun. Pentru că istoria se repetă, vă invităm la o privire retrospectivă asupra vremurilor în care Galaţiul a fost peste Brăila.
În vremea lui Carol al II-lea, din Ţinutul din Dunărea de Jos, cu capitala la Galaţi, făceau parte Brăila şi Tulcea. În anii ’50, când au fost desfiinţate judeţele, din Regiunea Galaţi făceau parte raioanele Brăila, Focşani şi Vrancea. În 1968, judeţul Galaţi a fost cât pe-aici să înghită Brăila, fapt care a stârnit emoţii şi nemulţumire maximă printre brăileni care nu-şi doreau altceva decât "independenţa" faţă de noi. Amănunte despre acele vremuri puteţi citi pe larg în articolul "Pentru o zi Galaţiul a fost... sub Brăila".
Dar trecutul rămâne trecut şi ceea ce contează este viitorul. Şi ca să nu se creadă că suntem subiectivi, iată ce a declarat la ultima şedinţă de CL primarul Marius Stan: "Dacă nu ne trezim, singuri suntem sortiţi pieirii. Împreună, trei judeţe avem forţa, motivaţia, avem toate motivele din lume să putem emite pretenţii ca centrul noii regiuni să fie aici, în zona noastră".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Pentru o zi Galaţiul a fost... sub Brăila

Ar fi greşit să se creadă că la nivelul locuitorilor au existat vreodată tensiuni între cele două oraşe. Nici pomeneală. Şi înainte, şi după 1968, gălăţenii şi brăilenii s-au vizitat reciproc, inclusiv pe Dunăre, cu vaporul, cei de aici au mers la Lacu Sărat, s-au legat relaţii, inclusiv matrimoniale. Persoane din oraşul vecin au fost chiar şefi (mai mari, mai mici) ai Galaţiului. Mai rar, invers. Anul 1968 a creat însă mari emoţii în Brăila. S-a întâmplat ca noua împărţire teritorial-administrativă în judeţe, din acel an, să aibă o fază introductivă, când a fost comunicat populaţiei un proiect al noii hărţi. Or, în acel proiect, judeţul Galaţi avea în componenţă şi Brăila. Iar judeţul Brăila, logic, nu exista! Lucram pe atunci la fostul ziar (regional!), „Viaţa nouă”, şi am fost cap limpede în acea noapte de februarie 1968 când s-a tipărit – pe o întreagă pagină – pomenita hartă-proiect. Se zice că la Brăila împărţirea asta „de probă” n-a plăcut deloc. Nimănui. De la şefii urbei (pe atunci Brăila era capitală de... raion) până la ultimul locuitor, toţi s-au arătat şocaţi de ideea unirii în continuare cu judeţul de peste Siret. Trăiseră sub Galaţi şi pe timpul regiunilor, abia desfiinţate, şi mai înainte, pe vremea ţinuturilor. Iar, prin reînfiinţarea judeţelor, sperau să-şi obţină, în sfârşit, independenţa. Au fost nemulţumiri, la Galaţi s-a auzit că hărţii „mârşave” i s-ar fi dat foc în public. Poveşti! Nu cred să se fi ajuns cu vitejia atât de departe. Dar repet, chestia n-a plăcut niciunui brăilean. Totuşi, în 1968, ideea de a difuza mai întâi un proiect de nouă împărţire a fost bine gândită, deoarece s-au putut face corecţii. Înfiinţarea judeţului Brăila a fost una dintre ele. Alta, de care îmi amintesc, a fost şi crearea judeţului Sălaj. 

Însă, repet, la nivelul relaţiilor interumane s-a păstrat tonul civilizat. Rămăsesem aceiaşi buni prieteni cu colegii de la ziarul brăilean, „Înainte”, care devenise, iată, judeţean! Erau ei judeţeni, dar nu-şi puteau tipări ziarul acasă, pentru că nu aveau încă dotare tehnică. Noua publicaţie avea format mare, iar ei scoseseră până atunci ziarul raional cu acelaşi nume în format tabloid. Aşa că lucrau gazeta (judeţeană!) la Galaţi, în tipografia unde se tipărea şi „Viaţa nouă”, situată pe atunci la parterul redacţiei, găzduite de imobilul unde astăzi este (sau era!) muzeul de istorie, pe str. Maior Fotea (fostă Avântului). Practic se proceda aşa. Echipa ziarului din Brăila venea după-amiaza la noi, aici se culegeau materialele (în plumb, fireşte!), se machetau şi se paginau în şifuri. Ambele ziare aveau câte patru pagini mari. Ultima, cea externă, era comună, întrucât conţinea informaţii trimise de Agerpres. Paginile 2 şi 3 erau total diferite. Iar pagina întâi, doar parţial comună, deoarece nu era zi lăsată de Sus să nu fie vreo vizită a Tovarăşului sau vreo primire la acelaşi, informaţii ce nu puteau lipsi nici din ziarul vecinilor. Marea problemă era pagina I. Era, cum spuneam, parţial comună, dar şi a lor, şi a noastră se lucra în acelaşi şif. Cum doar vreo două-trei articole erau diferite între cele două pagini I, respectivele materiale (dacă erau ale brăilenilor) se aşezau în şif, pagina se închidea, devenea independentă faţă de cea a Galaţiului, iar ziarul Brăilei se putea tipări. Apoi, pagina I se recompunea, scoţându-se materialele lor, pentru a fi înlocuite cu ale noastre. Şi se tipărea „Viaţa nouă”. Însă atenţia mare trebuia acordată paginii I (şi de la noi, şi de ei), şi din altă pricină. După efectuarea operaţiilor de separare, trebuiau să se schimbe şi zincurile cu titlurile celor două ziare: „Viaţa nouă” şi „Înainte”. Dar nu doar numele trebuiau să fie aşezate fiecare la locul său, ci şi coloncifrul (ce scria sub ele): „Organ al Comitetului judeţean Galaţi (respectiv, Brăila) al PCR”. Iar într-o noapte s-a întâmplat necazul. După ce Brăila şi-a tras tirajul, înlocuirea coloncifrului pentru Galaţi nu s-a mai efectuat, (s-a schimbat doar zincul cu capul ziarului), aşa că pe la trei noaptea se tipărea de zor „Viaţa nouă”, organ al Comitetului judeţean Brăila (!) al PCR. S-a tras jumătate de tiraj, foile au plecat la gară, apoi în judeţ. Când s-a prins cineva din redacţie, tot vreun cap limpede, cred, că în gazeta era ditamai greşeala, tirajul tras era bun plecat. A fost oprită rotativa, s-a corectat ce trebuia corectat, iar ziarul nostru a redevenit al... Galaţiului. Este drept, doar pentru cititorii din oraş (şi pentru şefii judeţului!). Locuitorii din comune şi oraşe, care apucaseră să primească foile greşite, văzând al cui devenise ziarul pe care-l aveau în mână, nu s-au mirat prea tare, convinşi că împărţirea administrativă nu se încheiase încă. Acum venise rândul Galaţiului să fie condus... de la Brăila.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Asocierea Brăila - Galaţi, ruptă înainte de a fi înfiinţată

* Aeroportul Galaţi-Brăila se va face în varianta „numai Brăila”

Preşedintele CJ Brăila, Gh Bunea Stancu a anunţat că rupe relaţiile cu Galaţiul şi implicit cu Tulcea, ideea înfiinţării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila-Galaţi-Tulcea, nemaiavând la acest moment nicio şansă de a fi pusă în practică. Stancu este supărat pe partenerii gălăţeni: „Noi avem momentan alte preocupări. Au mai fost nişte discuţii, să vedem dacă atacăm subiectul ăsta legat de aeroport, poate găsim noi o formulă, numai Brăila. Nu avem cum să facem ceva cu cei de la Galaţi pentru că nu avem corespondenţi care să răspundă întocmai promisiunilor pe care le-au făcut. Să ne facem că vorbim ca să avem ce vorbi? Noi, cei de la Brăila, suntem oameni practici, nu dorim astfel de lucruri. Noi ne dorim foarte mult aeroportul, pentru turismul medical şi turism în general. Ei n-au înţeles că noi nu suntem într-o competiţie, ci avem lucruri complementare. Tu ai universitatea, noi avem asta, voi aţi avut Metro, o parte dintre brăileni se duc la Real. Ce, ar trebui să punem o barieră? Eu cred că ăştia sunt oameni care au probleme de gândire”, a spus Bunea Stancu.
Gh Bunea Stancu a luat peste picior proiectul singurului politician din Galaţi care mai dorea asocierea, primarul Marius Stan. „Au încărcat toată ţara cu acel tunel. V-am pus şi dumneavoastră întrebarea: dacă erau aşa de benefice aceste subtraversări, tuneluri, de ce nu se fac în Europa, de ce fac toţi din astea la suprafaţă? Pentru că sunt mai ieftine şi mai uşor de întreţinut. Nu este decât cel de sub Canalul Mânecii şi acolo nu au avut încotro. Iar Franţa şi Anglia sunt două ţări care, iertaţi-mă, dar nu se compară cu România. Omul visează, s-a dus pe la ministere, a tras de uşi, dar probabil că erau în vacanţă ăştia şi erau închise uşile sau au uitat să îi deschidă. Asta e gogomănie, nu e altceva”, a mai şarjat Stancu.
La Galaţi, noua asociere a fost primită cu reticenţă pentru că, din iunie 2012, mai există Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, în care sunt asociate Galaţiul şi Brăila şi alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea şi nu a fost privită cu ochi buni inflaţia de asocieri, fără dezvoltarea unor proiecte concrete.
Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Primarul Brăilei, nemulţumit de felul în care autorităţile gălăţene gestionează proiectele comune

Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, s-a declarat joi dezamăgit de faptul că niciunul dintre proiectele comune Brăila-Galaţi de care se discută de mai mult timp nu s-a materializat până acum.
"Trăim într-o lume care se globalizează din ce în ce mai mult. Vrem în spaţiul Schengen, dar suntem în stare să punem bariere între Brăila şi Galaţi, ceea ce este absurd. Dacă între Brăila şi Galaţi s-ar crea o zonă de infrastructură, cu tot felul de servicii, de utilităţi, de investiţii, s-ar putea crea 5.000 de locuri de muncă. Dacă putem să mergem împreună pe un proiect, bine, dacă nu, nu înseamnă că noi, brăilenii, ne punem mâinile pe piept şi aşteptăm o minune", a declarat Simionescu.
El a precizat că autorităţile brăilene au luat decizia de a demara o serie de proiecte regionale fără implicarea Galaţiului, cel mai important fiind proiectul dezvoltării zonei Siret, aflată la limita dintre Brăila şi Galaţi, care constituie "mărul discordiei" între cele două administraţii.
"Nu mai am speranţe într-o colaborare cu reprezentanţii judeţului Galaţi, pe actualul mandat al administraţiei locale. Am fost foarte optimişti iniţial, am fost la primul-ministru împreună, am avut o formă de început de colaborare, după care, din varii motive, rezultatul a fost cel care este. Orgoliile sunt primul motiv, că n-a fost cineva prins în structura respectivă, n-a fost consultat. În actuala formulă administrativă, nu văd să reuşim o colaborare cu cei din Galaţi", a afirmat Simionescu.
Proiectul de dezvoltare a zonei Brăila-Galaţi prevedea realizarea unui megalopolis, văzut ca a doua aglomerare urbană din ţară, după Bucureşti, cu peste un milion de locuitori, în care să fie construite drumuri europene, sedii de instituţii guvernamentale, spitale, biblioteci, stadioane şi câteva mall-uri.

jurnalul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Fără unirea Galaţiului cu Brăila nu există dezvoltare reală. Metroul reapare în discuţie

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) recomandă administraţiei gălăţene alipirea oraşelor Galaţi şi Brăila pentru a crea un pol puternic de dezvoltare la nivel economico-social * Planul de mobilitate urbană ar trebui să vizeze crearea de legături cu oraşele învecinate, dar şi creşterea nivelului de accesibilitate a graniţei cu Republica Moldova

 

Primăria Galaţi a împrumutat o sută de milioane de lei pentru investiţii de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar aceasta s-a oferit să suporte costurile realizării unui plan de mobilitate. Planul de mobilitate este o planificare strategică de dezvoltare, o serie de acţiuni şi măsuri pe care administraţia locală le poate lua pentru a crea un oraş modern, fără blocaje în trafic, fără maşini parcate pe trotuar, fără trafic greu pe străzi înghesuite, cu piste pentru biciclete, zone pietonale de bun simţi şi aerisite, dar şi o infrastructură de transport accesibile pentru toate categoriile de oameni, implicit pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest moment, compania Etipsa, specializată în inginerie, lucrează la elaborarea Planului de mobilitate Urbană. Fără acest plan, Primăria nu va mai putea accesa bani din fondurile europene pentru reabilitarea străzilor ori pentru mijloace de transport nepoluante. Evident, acest plan de mobilitate nu poate fi făcut fără consultarea publică. Joi, a avut cea de-a doua consultare publică în acest sens. La eveniment, BERD a fost reprezentată de doamna Aura Răducu, care are o experienţă de peste 20 de ani în proiecte europene.

„Trebuie gândire la nivel macro”

Reprezentantul BERD, Aura Răducu, a atras atenţia că metoda cea mai rapidă pentru dezvoltarea oraşului este de a fi accesaţi bani europeni pentru crearea alternativelor de transport, respectiv centurile, care sunt clar o soluţie pentru diminuarea aglomeraţiei în oraş, pentru echipamente de transport, respectiv tramvaie şi autobuze, dar şi pentru modernizarea infrastructurii de transport, crearea parcărilor şi a pistelor de biciclete, care acum sunt discontinue şi dau în stâlp, dar şi pentru reabilitarea spaţiilor verzi. „Acestea sunt primele proiecte care pot fi finanţate prin programe regionale, prin fonduri europene”, a spus reprezentantul BERD. Însă, dincolo de aceste proiecte, aceasta atrage atenţia că lucrurile evoluează cu o rapiditate extremă, motiv pentru care Galaţiul ar trebui să gândească inovativ, pentru a se dezvolta realmente.
Plecând de la faptul că există o discrepanţă foarte mare la nivel administrativ, social şi economic între Bucureşti şi restul ţării, aceasta consideră că o reformă administrativă la nivelul zonei ar fi mai mult decât benefică. „Nu se poate face dezvoltarea zonei decât cu inovaţie, cu un lucru foarte zdravăn, foarte serios, cu impact mare. Pentru mine impactul cel mai mare ar fi reforma administrativă a zonei. Avem o administraţie sfârâmiţată, încât nu poţi face dezvoltare. Nu poţi face dezvoltare cu şase oraşe pe Valea Jiului, când ar trebui să fie unul singur. Dacă aici s-ar uni Brăila şi Galaţiul, ar fi 500.000 de locuitori. Următorul după Bucureşti. Faci o autostradă, ai toată Delta, toată legătura cu vecinii. Trebuie o gândire şocantă. Gândire la nivel macro. Trebuie un plan dezvoltare al întregii zone. Lucrând la BERD, vă spun, nu există lipsă de bani, există lipsă de proiecte, de gândire de dezvoltare”, a mai explicat reprezentantul BERD.

Metrou până la Brăila şi legături cu oraşele vecine

La acelaşi nivel macro se pare că gândesc şi consultanţii de la Etipsa care ne realizează Planul de Mobilitate, document care acordă un rol important şi conectivităţii naţionale, regionale şi internaţionale. Cu siguranţă reorganizarea circulaţiei, prin sensuri unice şi semaforizare mai bună, extinderea reţelei de transport public, o reţea de ciclism, la nivelul oraşului, modernizarea străzilor, amenajarea trotuarelor şi a aleilor pietonale sunt reprezintă tipologii de proiecte care ar putea rezolva multe probleme la nivelul oraşului. Ar oferi confort omului. În schimb, pentru a se putea dezvolta, oraşul are nevoie de conectivitate cu împrejurimile. Astfel, Etipsa propune administraţiei gălăţene creşterea conectivităţii cu zonele adiacente, printr-un sistem de transport de mare capacitate între Galaţi şi Brăila cu metroul, dar şi alte legături cu teritoriul, variante de ocolire şi creşterea în accesibilitate a graniţei cu Republic Moldova.
Reamintim că gălăţenii pot trimite proiecte şi idei de proiecte către realizatorii Planului de Mobilitate, pe adresa dhesson@etipsa.com, până vineri.

„Transportul trebuie să dezvolte economia”

Reprezentantul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Aura Răducu, consideră că un transport public care asigură o acoperire cât mai bună dezvoltă şi economia. „Un oraş trebuie să asigure pe tot teritoriul ei transportul, până la Sidex, Şantier. Trebuie un transport public integrat. Tu, administraţie, răspunzi de dezvoltare, nu fabrica, poate nu toate fabricile au transportul lor”, a spus reprezentantul BERD.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

S-a rezolvat cu aeroportul, podul/tunelul, complex rezidential, stadion, mall si toate prostiile din ultimii ani ce trebuiau construite acolo si acum s-a trecut la metrou-ul usor.

Cosmodromul si parcarea pentru navetele intergalactice se reporteaza pentru luna viitoare. Proiectarea lor cica e gata facuta de klingonieni.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Studiu de fezabilitate pentru proiectul ”Sistemul urban Brăila - Galaţi”

Proiectul de buget al Ministerului Transporturilor pe 2016 a fost aprobat, cu amendamente, de către membri comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor. Bugetul a trecut de comisii cu 25 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Amendamentul privind alocarea sumei de 50 milioane de euro pentru drumul expres Brăila - Galaţi, dar şi amendamentul pentru alocarea sumei de 100 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate al proiectului ”Sistemul urban Brăila - Galaţi”, au fost propuse de deputatul brăilean Dorin Petrea. Pe lista studiilor de fezabilitate introduse în bugetul pe 2016 al Ministerului Transporturilor se află şi cel referitor la Drumul Expres ”DX7 Buzău - Brăila - Galaţi” pentru secţiunea Brăila - Galaţi, inclusiv varianta ocolitoare Brăila şi Galaţi, pentru o lungime totală de 17 km. Valoarea estimată pentru acest studiu de fezabilitate este de 8,9 mii de lei.

Later edit: Amendamentul n-a trecut de Comisia de buget-finanţe

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Un proiect inedit, dar vechi de peste 25 de ani, a reintrat în atenţia aleşilor: „Sistem urban Brăila-Galaţi şi autostrada Dunării”

Pe ordinea de zi a şedinţelor celor cinci comisii de specialitate ale Consiliului Local a apărut, recent, un proiect inedit nu doar prin subiectul propus - „Sistem urban Brăila-Galaţi şi autostrada Dunării” - ci şi prin precizarea care îl însoţeşte: „Nu se cunoaşte iniţiatorul proiectului”.
Proiectul are un subiect deloc necunoscut gălăţenilor şi brăilenilor, de vreme ce ideea dezvoltării zonei metropolitane dintre cele două oraşe vecine de la Dunăre a apărut prima oară în urmă cu aproape 25 de ani, formulată de parlamentarul şi scriitorul brăilean, regretatul Laurenţiu Ulici. De la viziunea parlamentarului şi până la folosirea acesteia în scopuri electorale nu a fost decât un pas, aşa că, ani la rândul, proiectul a fost readus în atenţia alegătorilor, sub diverse forme: în 1994, când Eugen Durbacă dorea primăria Galaţiului, a propus electoratului acest proiect sub denumirea „Europolis 2000”, sau „Dunărea 2000”; în anul preelectoral 2007, proiectul s-a numit „Zonă metropolitană Galaţi-Brăila”, „Zona de dezvoltare intercomunitară” sau „megalopolisul Galaţi-Brăila”; iar prin 2013 s-a vorbit de „Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană Dunărea de Jos”.
În esenţă, este vorba despre dezvoltarea economică a zonei dintre cele două oraşe, în jurul cartierului de blocuri ANL aflat pe terenul comunei brăilene Vădeni, dar dat din administrarea CJ Brăila în cea a CL Galaţi, prin HG 512/2002.

Proiectul nu include şi tunelul lui Stan

Consilierii locali care au citit proiectul privind Sistemul urban Brăila-Galaţi şi autostrada Dunării au aflat că proiectul se bazează pe mai multe studii şi planuri, precum masterplanul general de transporturi avizat la Bruxelles, documentaţia întocmită de Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, studiile CNADR şi studiile realizate de Primăria şi CJ Brăila, studii care, se ştie, vizează construcţia podului de peste Dunăre. În schimb, proiectul nu face nici o referire la proiectul de subtraversare a Dunării, susţinut de primarul Galaţiului Marius Stan şi pentru care deja s-a demarat studiul de prefezabilitate plătit cu 2,5 milioane de lei, din bugetul local al Consiliului Local Galaţi.
Sunt două puncte în care proiectul ar fi putut face referire la tunelul pe sub Dunăre, dar nu face acest lucru, primul fiind prezentat mai sus, iar al doilea făcând referire la susţinerea, de către parlamentarii semnatari, a „pactului pentru Autostrada Dunării, navigabilitate 365 de zile pe an, ce reprezintă un factor important în elementul de susţinere a implementării şi dezvoltării sistemului urban Galaţi-Brăila”. Un pact care, se spune, poate fi realizat prin eliminarea epavelor de pe Dunăre, eliminarea pragurilor naturale de pe fluviu, menţinerea adâncimilor minime, prin politici de dezvoltare a porturilor dunărene, amenajarea danelor, achiziţionarea de spărgătoare de gheaţă şi diminuarea taxelor de pilotaj. O enumerare care nu cuprinde însă şi vreo referire la proiectul primarului Marius Stan privind subtraversarea Dunării. Absenţa referirilor la proiectul de subtraversare a Dunării este cu atât mai curioasă cu cât Sistemul urban Galaţi-Brăila este semnat inclusiv de colegii de partid ai primarului, deputaţii gălăţeni UNPR Eugen Chebac şi Laurenţiu Chirvăsuţă, dar şi de deputaţii brăileni UNPR Mărioara Nistor şi Dorin Petrea.

Ce prevede proiectul

Deschis cu precizarea potrivit căreia obiectivele propuse a se realiza nu se vor materializa prea repede - „acest proiect nu se poate realiza mâine, ci este un proces pe termen lung, de cel puţin 10 ani şi cel mult 25 de ani” -, proiectul are ca viziune „implementarea acestui sistem urban şi dezvoltarea regiunii pentru atingerea potenţialului maxim din toate punctele de vedere”. Documentul mai precizează că „acest tip de proiect poate câştiga uşor finanţare europeană – prin investitori publici sau privaţi – prin strategia Dunării sau alocare de fonduri europene” şi apoi enumeră etapele ce trebuie urmate pentru atingerea viziunii. Un prim pas ar fi acela că parlamentarii semnatari se angajzează să promoveze un amendament la legea bugetului pe 2016, pentru acordarea de fonduri suplimentare necesare realizării studiului de fezabilitate şi execuţiei drumului express Galaţi-Brăila şi a centurii ocolitoare a celor două oraşe. „Alocarea soliciată se încadrează în procentul de 5% din bugetul Ministerului Transporturilor, adică 150-160 milioane de euro (din 3,33 miliarde de euro) şi reprezintă o cerere pertinentă în raport cu numărul de locuitori ai regiunii, circa 910.000, respectiv 5% din populaţia României”, se arată în documentul parlamentarilor.
Următorul pas se referă la „semnarea pactului politic regional de susţinere a proiectului sistemul urban Brăila-Galaţi” care propune „o aşezare multifuncţională cu locuinţe individuale şi colective, instituţii, servicii comerţ, spital, biserici, zone agricole şi industriale, parcuri sportive şi de agrement”, iar al treilea pas ar fi „susţinerea pactului pentru Autostrada Dunării, navigabilitate 365 de zile pe an, ce reprezintă un factor important în elementul de susţinere a implementării şi dezvoltării sistemului urban Galaţi-Brăila”.

Aeroport, spital regional, bazin olimpic, campus universitar, terenuri de golf, cazinouri

Documentul propus analizei consilierilor locali gălăţeni mai cuprinde şi un studiu, cu antetul „To arhitects” intitulat „zona Brăila Nord, Sistem urban Brăila-Galaţi, oraşul secolului XXI”. Studiul începe cu textul: „În proiectarea Masterplanului am ţinut cont de de principalele elemente structurante din cadrul PATZ Periurban Brăila: aeroportul Brăila-Vădeni (capacitate de 4 milioane de utilizatori pe an, la jumătate distranţei dintre Galaţi şi Brăila), drumul expres Galaţi-Brăila, drum expres Brăila-Focşani, calea ferată existentă şi traseul de transport uşor pe calea ferată-tramvai. De asemenea, o influenţă puternică asupra proiectului l-a avut cadrul natural şi cursul fluviului Dunărea şi al râului Siret, care au solicitat propunerea de spaţii de protecţie cu amenajări peisagistice şi de loisir”.
Masterplanul propune construcţia, în spaţiul cuprins între Galaţi şi Brăila (zona Vădeni), a mai multor obiective: un aeroport internaţional, cu o capacitate de 4 milioane de utilizatori pe an, în jurul căruia să existe hoteluri, un campus universitar şi campus de cazare a 10.000 de studenţi, un spital regional pe o suprafaţă de 74.500 de mp, cu o capacitate de 1.000 de paturi, un centru de sănătate, un centru de afaceri cu 25 de etaje, zone de birouri, zone comerciale, un teatru de vară cu 8.000 de locuri, o sală polivalentă, o Academie de fotbal (cu zece terenuri!), un stadion cu 35.000 de locuri, casa fotbalului, un patinoar de 5.000 de locuri, o arenă de tenis de 8.000 de locuri, un teren pentru hochei pe iarbă, un bazin olimpic pe 7.000 de mp, cu o capacitate de 4000 de locuri, etc. Zonele de locuit vor fi compuse atât din blocuri, cât şi din locuinţe individuale, mai propune proiectul, care mai vorbeşte şi de amenajarea unui alt spaţiu, de 1.000 de ha, destinat unui mare parc de distracţie, care va cuprinde de la terenuri de golf, cazinouri, hoteluri, cinema şi restaurante până la zonă de aventură montană sau casa lui Mickey Mouse.

De unde a apărut proiectul

Dintre cei 26 de parlamentari ale căror nume apar în fruntea documentului prezentat acum consilierilor locali, 5 sunt senatori iar 11 sunt deputaţi gălăţeni (11 deputaţi inclusiv Dan Nica, în dreptul căruia nu apare semnătura, ci doar scrie, ca şi pe site-ul Camerei Deputaţilor, „până în 23.06.2014” – perioadă după care a renunţat la mandat în favoarea celui de europarlamentar), iar restul de zece sunt parlamentari brăileni. Printre deputaţii gălăţeni semnatari se află şi Laura Marin, care şi-a început mandatul în iunie 2014, în urma alegerilor parţiale din Colegiul 9, pentru ocuparea mandatului lui Aurel Nechita, care şi-a pierdut postul în iunie 2013, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Cum Laura Marin şi-a început mandatul în iunie 2014, înseamnă că documentul adus acum în atenţia consilierilor locali este vechi de cel puţin un an şi nouă luni. În realitate, documentul aparţine singurului parlamentar care chiar a promovat un amendament la legea bugetului pe 2016, deputatul brăilean Silviu Petrea (UNPR), cel care a reuşit, în cele din urmă, ca într-o anexă a bugetului Ministerului Transporturilor să fie prinsă şi finanţarea studiilor de fezabilitate pentru drumul expres Galaţi - Brăila şi pentru cele două centuri ocolitoare ale oraşelor.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Proiectul Dunărea - Polis, prima metropolă dunăreană din România

In data de 14.04.2016, s-a sustinut seminarul Proiectului Dunarea -  Polis,  la Casa Serfioti, din Galati. Au fost prezenti un numar  de 49 de persoane din Braila si Galati, din diferite medii: reprezentanti ai societatii civile, oameni de afaceri, profesori universitari, oameni din administratia locala si jurnalisti. Seminarul a avut ca obiectiv realizarea unei “platforme de comunicare”, pentru cunoasterea oportunitatilor aduse prin fuziunea celor doua orase Braila - Galati.

Domnul Iulian Zamfir – Presedintele Federatia UGIR Braila, deschide seminarul precizand ca suntem la cel de al doilea pas, unde ne focusam discutiile catre largirea comunicarii, privind avantajele Proiectului Dunarea -  Polis, avantaje pentru toti cetatenii din ambele orase, plus localitatile limitrofe, indiferent de varsta, ocupatie, statut social. Considera ca aceste intalniri in seminarii reprezinta un prim element “forte”, in treptele comunicarii si ca banner-ul adus este doar o “picatura” din multiplele mijloace de comunicare care vor fi necesare derularii Proiectului Dunarea - Polis.

Din discutiile purtate vom consemna cateva dintre ideile care s-au axat pe tema seminarului, anume “cai de comunicare”, in cadrul Proiectului Dunarea – Polis.

Domnul Dan Buteica - director la S.C. Ceprohart S.A., considera ca este o necesitate “comunicarea cat mai stransa”, intre primariile Braila – Galati – Vadeni, cat si deschiderea unui grup de initiativa pentru  promovarea acestui proiect.

Domnul Petrea Dorin - deputat, afirma ca acest proiect este acela pe care il vrea Europa spre deosebire de celelalte proiecte care au esuat, deoarece a lipsit societatea civila.

Domnul Nicusor Ciumacenco - medic, spune ca societatea civila trebuie sa puna presiune  catre politic si ca acest sistem urban Braila – Galati este singurul care respecta normele europene.

Domnul Sergiu Porumboiu -  arhitect sef, alege ca treapta de comunicare sa mearga la Facultatea  de Arhitectura din Bucuresti, pentru a face cunoscuta aceasta dezbatere din cadrul Proiectului Dunarea - Polis si va recomanda si la alti colegi sa informeze la randul lor celelalte universitati de arhitectura din tara.

Jurnalistul Mihai Angheluta -  considera ca aceste localitati Braila - Galati, functioneaza impreuna de mult timp, insa nu se constientizeaza acest aspect . Propune urmatoarele cai de comunicare : “grup de lucru pe internet, pagina pentru proiect, mobilizarea ca voluntar, pentru a face ceva impreuna”.

Domnul Viorel Mortu - vicepresedinte al Consiliului Judetean Braila, afirma ca fiecare intalnire sa fie un pas evident pentru reusita proiectului. Trebuie sa umanizam ideea unirii oraselor ca fiecare cetatean sa isi dea girul, votul in cazul unui referendum. Intalnirile cu elevii, cu studentii, cu cetatenii de rand si cu cei din cartiere sunt reale cai de comunicare si vor da rod acestui Proiect Dunarea - Polis.

Domnul Marcel Capris - membru fondator, al Asociatiei  Miscarea pentru Implicare Civica si gazda a seminarului, apreciaza ca distanta dintre cele doua orase Braila – Galati, este atat de mica,  incat este inevitabil sa nu se uneasca. Domnia sa doreste sa scoata la lumina doar acele avantaje ale unirii, unul dintre ele il reprezinta realizarea Proiectului “Aeroportul”. Solicita mai mult optimism, ca orice om al prezentului,  nu ar avea nimic de obiectat in derularea acestui proiect. Este indignat de faptul ca presa, televiziunea locala nu isi face treaba  in promovarea acestui proiect , fiind invitati in cadrul seminarului, tocmai pentru a mediatiza Proiectul Dunarea – Polis.

La finalul seminarului Domnul Iulian Zamfir - Presedinte Federatia  Ugir Braila, multumeste participantilor si anunta ca urmatoarea intalnire va avea loc in data de 26.05.2016,  in “Aula Tracon” a Universitatii Constantin Brancoveanu din Braila , str Rubinelor nr. 16, incepand cu orele 17,30.

curierulnational.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

La alţii se poate şi zonă metropolitană. Ce n-au făcut Galaţiul şi Brăila, au făcut Timişoara şi Aradul!

  • Primarii Robu și Falcă au semnat actul de constituire al viitoarei metropole Timișoara - Arad

Edilii din Timişoara şi Arad au toate şansele să pună în practică, în viitorul apropiat, ceea ce politicienii de la Dunăre doar au mimat că fac, în ultimii zece ani: un pol de dezvoltare, prin crearea unei mult râvnite zone metropolitane. „Timişoara şi Arad se unesc ca să constituie prima metropolă din România” sau „Arad şi Timişoara, privind împreună spre viitor” - au titrat, în urmă cu doar câteva zile, mai multe publicaţii centrale şi locale, care anunţau că edilii celor două municipii şi-au dat mâna pentru dezvoltare şi au semnat o rezoluţie, un „act de naştere”, practic, al viitoarei metropole Arad-Timişoara.

Potrivit jurnaliştilor, care au citat un comunicat de presă al Universităţii de Vest din Timişoara, acolo unde a fost semnată rezoluţia, cele două administraţii s-au angajat, printre altele, să lucreze la dezvoltarea metropolitană comună, având ca ţintă atingerea unei populaţii de un milion de locuitori şi creşterea calităţii vieţii acestora. Totodată, autorităţile au precizat că, prin acest proiect, se are în vedere un model multipolar de dezvoltare integrată, axat pe performanţă şi specializare inteligentă, capabil să valorifice oportunităţile şi să genereze standarde ridicate de trai şi competitivitate internaţională. Totodată, s-a anunţat că urmează să fie realizat un masterplan pentru dezvoltarea zonei metropolitane comune Arad-Timişoara, cei implicaţi subliniind că „iniţiative similare au fost implementate cu regularitate în alte ţări europene, cum ar fi Franţa, Germania, Grecia sau Ungaria”.

Zona metropolitană Galaţi-Brăila, doar o iluzie deşartă

Pasul important pe care cele două administraţii din vestul României l-au făcut, la începutul săptămânii trecute, ar trebui să reprezinte, înainte de toate, o palmă pentru politicienii gălăţeni şi brăileni, care şi-au amăgit alegătorii ani buni cu un proiect similar - crearea zonei metropolitane Galaţi-Brăila. Deşi declaraţiile cu privire la necesitatea unui astfel de demers nu au încetat să curgă an de an, devenind tot mai intense în campaniile electorale, astăzi cele două oraşe, care, unite, ar putea constitui a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti, sunt izolate din cauza orgoliilor politice şi, se spune, chiar de interesele de afaceri ale unora dintre membrii de partid.

În anul 2013, „Viaţa liberă” i-a adus faţă în faţă, prin intermediul unor interviuri, pe aleşii de la acea vreme ai Brăilei - Aurel Simionescu şi Gheorghe Bunea Stancu şi pe cei ai Galaţiului - Nicolae Dobrovici Bacalbaşa şi Marius Stan. Deşi fiecare dintre aceştia a pledat pentru unitate, prin renunţarea la rivalitate şi orgolii, proiectele de hotărâre privind Asocierea dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea s-au împotmolit, în repetate rânduri, chiar în Consiliul Local şi cel Judeţean al Galaţiului, fiind retrase de pe ordinea de zi, la presiunea PSD şi fostului PC (acum ALDE). Prilej pentru noi critici dure lansate de către vecinii de peste Siret şi noi tensiuni între administraţiile celor două oraşe. Aşa se face că astăzi, după mai multe întâlniri „de lucru” găzduite de Brăila, Tulcea şi Galaţi, planuri fabuloase pe hârtie şi proiecte de hotărâri nepromovate, locuitorii celor două oraşe, pe care îi despart doar aproximativ 15 kilometri, sunt izolaţi şi văduviţi de proiecte fundamentale de dezvoltare.

Figuri noi, promisiuni vechi

După alegerile din 5 iunie, la vârful administraţiilor din cele două oraşe s-au instalat aleşi social-democraţi, care nu au mai ocupaţi astfel de funcţii, dar care şi-au exprimat intenţia, chiar dacă nu cu fermitate, pentru reluarea tratativelor dintre Galaţi şi Brăila.

Pe data de 17 iunie, jurnaliştii de la „Obiectiv Vocea Brăilei” consemnau o serie de declaraţii ale noului primar de Brăila, Marian Dragomir, şi fostului edil-şef Aurel Simionescu, care precizau că, cel mai probabil, din toamna acestui an se va întâmpla acest lucru. „Se reia ideea Zonei Metropolitane, cât de puternici am fi noi, că am fi al doilea centru urban după Bucureşti etc. Lucruri pe care le ştim de foarte mulţi ani. O să vedem cum se vor întâmpla lucrurile. Eu am avut deja o discuţie la Galaţi pe tema asta. Să se aşeze lumea pe scaune şi probabil că, începând din toamnă, o să reluăm toată această iniţiativă, toate demersurile", a afirmat Simionescu. Cât despre colaborarea cu PSD-istul Ionuţ Pucheanu, primarul Galaţiului, jurnaliştii brăileni spun că Dragomir s-a arătat destul de încrezător. „Sper să existe o discuţie deschisă între noi. Ne cunoaştem, ne-am întâlnit de câteva ori, avem o relaţie decentă, dar nu pot să spun că suntem prieteni. Ne respectăm, suntem din aceeaşi generaţie şi sper să avem o discuţie reciproc avantajoasă pentru cele două municipii”, a conchis viitorul primar al Brăilei.

Ceva mai optimist şi mai direct, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, ne-a declarat, la sfârşitul lunii iunie, cu ocazia unui interviu, că „cea mai mare reuşită ar fi crearea zonei metropolitane”, precizând că va susţine acest proiect. „Cea mai mare dorinţă a mea ar fi să deschidem Galaţi-Brăila spre autostradă şi bineînţeles cea mai mare reuşită, deşi pare utopie şi nu mai crede nimeni în ea, poate că mulţi mă vor şi certa, ar fi constituirea zonei metropolitane Galaţi-Brăila. Îmi doresc foarte mult acest lucru. Dacă am avea zonă metropolitană, pe fonduri europene sunt cam 110 milioane de euro prevăzuţi pentru Regiunea Sud-Est, care s-ar duce în zona metropolitană. Dacă o să şi iasă, ar fi perfect”, ne-a spus preşedintele CJ Galaţi.

Politicieni de la Dunăre, treziţi-vă!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Se reia cooperarea între Galaţi şi Brăila

Relaţiile de cooperare dintre Galaţi şi Brăila, îngheţate sistematic din cauza orgoliilor politico-administative, au fost, din nou, puse pe tapet, de noii primari ai celor două municipii.

"Da, am avut o întâlnire cu domnul primar din Brăila, sunt aspecte şi proiecte pe care încercăm să le demarăm în comun. Sper ca în decurs de o lună, maximum două, să vă putem prezenta nişte proiecte comune, începând de la cele culturale până la aspecte care ţin de bunul mers al vieţii din ambele oraşe. Poate că am discutat şi de zona metropolitană", a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Edilul susţine că astfel de întâlniri vor mai avea loc în săptămânile următoare, dar a refuzat să spună unde: "Tocmai din cauza aspectelor de genul acesta - la Galaţi sau la Brăila - care au contat de fiecare dată, suntem în situaţia în care suntem. Lucrurile frumoase vor apărea şi pe această linie, Galaţi - Brăila", a spus primarul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

O nouă încercare: Brăila și Galațiul pun bazele unei asocieri intercomunitare. „Nu avem orgolii!”

  • Informaţia a fost dezvăluită de primarul Brăilei, Marian Dragomir, care a precizat că se lucrează intens la statutul acestei asocieri ca să nu mai existe chestiuni generatoare de conflicte şi zona metropolitană să se dezvolte cu adevărat

Administrațiile publice ale județelor Brăila și Galați încearcă, de data aceasta la modul concret, să pună bazele unei asocieri intercomunitare, care să aibă în vedere dezvoltarea zonei metropolitane. Dacă până acum pe acest subiect a fost multă vorbă, dar fapte mai puține din partea ambelor entități implicate, de această dată asocierea va funcționa pentru că sunt implicați oameni tineri, care nu se vor împiedica de orgolii mărunte, spune primarul Brăilei, Marian Dragomir.

Chiar astăzi, secretarii Primăriilor și Consiliilor Județene implicate s-au întâlnit la Galați pentru a pune pe hârtie statutul asocierii, care, tot pentru a nu naște conflicte, se va numi “Dunărea de Jos”. “Am avut o întâlnire administrativă la nivel de Consilii Județene și Primării. Au fost întâlniri în trecut la Brăila și Galați, ultima a fost la Brăila, iar azi secretarii de la municipii și județe se întâlnesc la Galați pentru a stabili statutul. Nu avem orgolii, am stabilit să păstrăm o discreție a contextului în care discutăm până facem publice detaliile. Suntem oameni tineri, nu avem lucruri legate de orgolii, de aia ne întâlnim și la Brăila, și la Galați. Nici denumirea nu va genera nemulțumire. Discutăm de o zonă metropolitană și colaborarea este pentru susținerea unor proiecte comune. Conducerea va fi asigurată prin rotație. Nu va fi niciun lucru legat de orgolii, care să împiedice funcționarea acestei asocieri”, a afirmat primarul Marian Dragomir.

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

Primul pas spre realizarea zonei metropolitane Brăila-Galaţi. Asocierea celor două oraşe se va numi „Dunărea de Jos“, ca să fie toată lumea mulţumită

Despre unirea oraşelor Brăila şi Galaţi în cea mai mare zonă metropolitană din România se vorbeşte de 20 de ani, însă până acum demersurile au rămas doar pe hârtie, iar una dintre piedici a fost pusă de orgoliile celor două administraţii, care îşi disputau întâietatea în cadrul asociaţiei. Până şi denumirea acesteia era motiv de dispută. Acum, aceste diferende par a fi lăsate în urmă.

Noile administraţii ale celor două UAT-uri par să fi găsit un numitor comun. Atât primarul brăilean Marian Dragomir cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, susţin că demersurile legate de colaborarea cu administraţia gălăţeană pentru o zonă metropolitană, au început să prindă contur încet-încet.

Fără a da prea multe detalii despre cum va funcţiona exact această colaborare, liderii administraţiei brăilene dau asigurări că de această dată nu vor mai exista orgolii care să blocheze planurile pregătite. Primul pas a fost deja făcut: s-a găsit o denumire care să convină ambelor comunităţi: “Dunărea de Jos”.

“Am stabilit să păstrăm o oarecare discreţie a contextului în care discutăm, până în acel moment în care vom face publice toate detaliile. Cert este un singur lucru: suntem oameni tineri şi nu avem lucruri legate de orgoliu. Acesta este şi motivul pentru care ne întâlnim atât la Brăila cât şi la Galaţi. O să vedeţi că denumirea acestei asociaţii nu va genera nemulţumiri din partea unora, pentru că nu va începe cu numele unui oraş sau a celuilalt. Am stabilit deja. Suntem în regiunea Dunărea de Jos, prin urmare un asemenea nume nu va genera orgolii din partea nimănui. Eu cred că acesta este momentul în care putem să conlucrăm cel mai bine pentru a nu ajunge la disensiuni. Nu ne interesează să mai pierdem vremea pe orgolii mărunte. Asociaţia presupune o zonă metropolitană şi colaborarea pentru susţinerea unor proiecte comune, conducerea va fi asigurată prin rotaţie. Şi asta am stabilit. Nu vom avea absolut niciun lucru legat de orgolii”, a declarat primarul Brăilei, Marian Dragomir.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Înfrăţirea Galaţi-Brăila, sabotată de Guvern

Actul de naştere al noii asociaţii intercomunitare „Dunărea de Jos”, pe care autorităţile gălăţene şi brăilene declarau că-l vor semna în luna aprilie, nu există nici acum. Motivul? Oficialii n-au reuşit să se pună de acord unde va fi sediul asociaţiei.

Decizia Guvernului, condus de premierul brăilean Mihai Tudose, de a cere Galaţiului înapoi o parte din cele o mie de hectare cu care a fost împroprietărit de Guvernul Adrian Năstase, pentru construcţia Cartierului Cantemir, pune paie pe foc.

Deşi primarul Brăilei şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila au participat la inaugurarea noului sediu al Primăriei Galaţi, înfrăţirea mult-dorită se află în impas. Potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, proiectul nu a mai avansat câtuşi de puţin: „Singurul punct nevralgic al discuţiei e reprezentat de sediul acestei asociaţii. Noi, evident, că insistăm să fie la Galaţi. Cu o parte din conducerea Brăilei ne-am înţeles, sper, cât de curând, să convingem şi cealaltă jumătate că sediului acestei zone metropolitane îi stă bine la Galaţi, suntem de două ori cât dumnealor! Dumnealor au deja Agenţia de Dezvoltare Regională, o instituţie care atrage fonduri europene şi pe care o controlează”, a spus edilul.

Guvernul ne cere pământul

La şedinţa din 13 septembrie, Guvernul condus de brăileanul Mihai Tudose a adoptat un Memorandum cu tema „Transmiterea unei cereri către Consiliul Local Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului”. Concret, este vorba despre 655,29 de hectare din cele o mie cu care Galaţiul a fost împroprietărit de Guvernul Năstase, pentru construcţia Cartierului Cantemir. Pe terenul cu pricina, situat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, nu sunt construite locuinţe ANL, suprafaţa fiind închiriată de Primăria Galaţi pentru agricultură. Măsura a stârnit vii dispute în Brăila, care îşi doreşte suprafaţa înapoi.

De ce agricultură şi nu case

Primarul Ionuţ Pucheanu a explicat motivele pentru care proiectul Cartierului Cantemir nu a fost continuat: „Cele o mie de hectare ne-au fost date pentru construcţia de locuinţe, dar în cartea funciară sunt trecute ca teren agricol. Din circuitul agricol au fost scoase strict hectarele pe care au fost construite ANL-urile actuale. Nu s-a mers mai departe cu construcţia ANL pentru că gălăţenii care s-ar fi mutat acolo ar fi devenit cetăţeni ai comunei Vădeni, nu mai erau gălăţeni. Toate taxele şi impozitele erau plătite la Primăria comunei Vădeni, deşi investiţia era a Galaţiului”.

Potrivit edilului, în urma unui control, Curtea de Conturi i-a trasat ca măsură Primăriei Galaţi să obţină profit de pe suprafaţa agricolă rămasă. A fost organizată o licitaţie pentru închirierea terenului în vederea exploatării agricole, procedură la care au participat şase ofertanţi, iar preţul obţinut pe an pe hectar se ridică la 2.250 de lei. „Un preţ foarte mare, ar spune unii, alţii ar spune chiar nesustenabil, vom vedea, contractul este încheiat", a precizat edilul.

Măsură hazardată şi neaprofundată

"Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât în cartea funciară scrie că este teren agricol, o instituţie a statului ne-a dat măsură să obţinem profit de pe el, nu ne-a pus să construim, atâta timp cât limitele teritoriale ale municipiului Galaţi şi ale comunei Vădeni n-au fost încă stabilite, o asemenea măsură asumată din punct de vedere al Guvernului sau al guvernării mi se pare hazardată şi neaprofundată”, a spus primarul despre memorandumul aprobat miercuri.  Edilul a subliniat că a trimis deja, împreună cu prefectul, toată documentaţia către Guvern, spre a fi analizată şi că vor urma discuţii pe această temă.

"Nu vom sta cu mâinile în sân"

În opinia lui Ionuţ Pucheanu, contractul de închiriere va merge mai departe, numai că nu Primăria Galaţi va fi cea care va încasa chiria. „Ne privează pe noi, municipalitatea, de un potenţial câştig şi de un venit la bugetul local. 655 hectare ori 2.250 de lei dă o sumă consistentă! Evident că nu vom sta cu mâinile în sân şi nu vom lăsa lucrurile să se întâmple după cum doresc unii sau alţii. Eu înţeleg că la Brăila am produs un deranj… Voi face tot ce este imperios necesar şi legal pentru a ne apăra proprietatea municipiului Galaţi! Vom merge până în pânzele albe cu toate demersurile legale”, a spus Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Galaţiul trebuie să restituie brăilenilor 650 de hectare de teren

La doar o lună de când Guvernul condus de brăileanul Mihai Tudose a adoptat un Memorandum prin care cere Galaţiului să restituie 655,29 de hectare, din cele o mie cu care a fost împroprietărit de Guvernul Năstase pentru construcţia cartierului Cantemir, pe masa aleşilor locali gălăţeni a ajuns un proiect de hotărâre privind transferul respectiveu suprafeţe.

La următoarea şedinţă a Consiliului Local, aleşii Galaţiului vor trebui să facă dovada patriotismului local şi a ataşamentului faţă de proprietăţile oraşului. Concret, vor trebui să decidă prin vot dacă aprobă sau nu "trecerea terenului în suprafaţă de 655,29 ha, aflat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului. Suprafaţa menţionată reprezintă teren agricol şi drumuri de exploatare şi nu include suprafeţele ocupate de canalele aferente tarlalelor în cauză, conform configuraţiei actuale din teren", se arată, negru pe alb, în proiectul de hotărâre care a ajuns deja în comisiile Consiliului Local.

Acelaşi document prevede şi rezilierea contractului de închiriere a suprafeţei respective de teren agricol, semnat de administraţia locală cu SC Bonagri Holding SRL Galaţi, în urma unei licitaţii, contract prin care bugetul local al oraşului nostru ar fi câştigat 2.250 de lei pe hectar pe an agricol.

Ei bine, tocmai această închiriere a terenului pentru agricultură a stârnit nemulţumirile brăilenilor care, cu sprijinul premierului brăilean, au ajuns în Memorandum. Documentul Guvernului reaminteşte că, prin Hotărârea Guvernului nr. 512 din 2002, s-a aprobat transmiterea unui teren în suprafaţă de o mie de hectare, situat pe teritoriul comunei Vădeni, judeţul Brăila, din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local Galaţi. "Transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată sub condiţia de a se utiliza terenul pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale", subliniază Memorandumul.

Memorandumul precizează la final: "Din analiza modului cum a fost aplicată Hotărârea Guvernului nr. 512/2002 rezultă faptul că, de 15 ani, cea mai mare parte din cele o mie de hectare nu este utilizată potrivit destinaţiei stabilite iniţial". Aşa că, invocând "interesul public general", Secretariatul General al Guvernului ne-a transmis cererea Executivului şi Memorandumul adoptat pe 13 septembrie.

Ce-a făcut Galaţiul cu terenul

În raportul de specialitate al proiectului de hotărâre, administraţia locală explică situaţia actuală a terenului. Astfel, potrivit documentului, pe 8,9 hectare sunt blocuri ANL. Alte 7,5 hectare au fost transmise, în 2009, statului, pentru realizarea obiectivului de investiţii "Spital Regional de Urgenţă Brăila-Galaţi", iar 7,65 de hectare au fost predate, la schimb, către Consiliul Judeţean Brăila, pentru completarea suprafeţei necesare spitalului, Galaţiul preluând aceeaşi suprafaţă din proprietatea privată a Brăilei. Alte 300 de hectare de teren agricol sunt închiriate, în urma unei licitaţii, către SC Ecoagra SRL până în 2019, cu 825 de lei pe hectar pe an agricol. Şi au mai rămas cele 655,29 hectare teren agricol, care fuseseră închiriate SC Bonagri Holding SRL Galaţi, până în septembrie 2022.

De ce agricultură şi nu case

Aşa cum aţi putut citi deja în ziarul "Viaţa liberă", primarul Ionuţ Pucheanu a explicat motivele pentru care proiectul cartierului Cantemir nu a fost continuat: "Cele o mie de hectare ne-au fost date pentru construcţia de locuinţe, dar în cartea funciară sunt trecute ca teren agricol. Din circuitul agricol au fost scoase strict hectarele pe care au fost construite ANL-urile actuale. Nu s-a mers mai departe cu construcţia ANL, pentru că gălăţenii care s-ar fi mutat acolo ar fi devenit cetăţeni ai comunei Vădeni, nu mai erau gălăţeni. Toate taxele şi impozitele erau plătite la Primăria comunei Vădeni, deşi investiţia era a Galaţiului".

Potrivit edilului, în urma unui control, Curtea de Conturi i-a trasat ca măsură Primăriei Galaţi să obţină profit de pe suprafaţa agricolă rămasă, ceea ce municipalitatea a şi făcut, mai ales că terenurile respective aveau această destinaţie!

Care-i raţiunea Guvernului?

Revenind la cererea şi la Memorandumul transmise administraţiei locale, interesant este că, la Vădeni, sunt două suprafeţe de teren, una de 300 de hectare, cealaltă de 655,29 hectare, pe care administraţia locală gălăţeană le-a închiriat, prin licitaţie publică, în 2014, respectiv, 2017, pentru agricultură. Şi, totuşi, Guvernul nu cere înapoi suprafaţa agricolă totală, ci doar pe cea mai mare, închiriată firmei Bonagri, la cel mai bun preţ - 2.250 de lei pe hectar pe an agricol. Acelaşi Guvern nu pare deranjat că pe o altă suprafaţă de teren, de 300 de hectare, firma Ecoagra SRL va face agricultură până în 2019, plătind chirie de 825 de lei pe hectar pe an agricol.

Indiferent de raţiunile Guvernului, rămâne de văzut ce vor decide aleşii locali. Fiind hotărâre patrimonială, va avea nevoie de minimum 18 voturi (două treimi din numărul aleşilor) pentru a fi aprobată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cel mai vechi şi mai încins război dintre două oraşe româneşti, tranşat la Guvern. Ce a decretat premierul brăilean Tudose

Rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila datează de prin secolele XVII-XVIII, din perioada când cele două aşezări dunărene încercau să-şi fure una alteia contractele portuare, cumpărătorii de corăbii şi cei mai buni meşteri. Conflictul s-a acutizat în comunism (când Brăila a ajuns la un moment dat în subordinea regiunii Galaţi) şi a explodat în 2002, când Adrian Năstase a micşorat judeţul Brăila cu 1.000 de hectare în favoarea Galaţiului.

Dincolo de rivalitatea de secole dintre porturile Galaţi şi Brăila, cel mai recent şi mai încins conflict dintre cele două oraşe (vorbim aici de războiul teritorial pentru o suprafaţă de 1.000 de hectare) este pe cale să fie rezolvat, după 15 ani de controverse, la intervenţia Guvernului.

Vă reamintim că, în anul 2002, guvernul condus de Adrian Năstase a transferat 1.000 de hectare de teren arabil de la Brăila la Galaţi, cu scopul ca acolo să fie construit un cartier ANL şi o serie de utilităţi (drumuri, reţele de utilităţi, aeroport, spital regional, stadion, mall, parc de distracţii, şcoli, grădiniţe samd), care să fie un fel de „embrion” al unirii celor două oraşe dunărene aflate la doar 15 kilometri unul de altul. Din păcate, obiectivele declarate în 2002 s-au dovedit doar simple promisiuni electorale, căci în noul cartier (botezat „Dimitrie Cantemir”) au fost construite doar 348 dintre cele 7.500 de apartamente promise şi niciun alt obiectiv. Până şi o staţie de epurare a apelor uzate se lasă în continuare aşteptată, mizeria fiind deversată de mai bine de un deceniu direct în apele Siretului. Trebuie spus că pentru cele 348 de apartamente (incluzând aici înălţarea terenului cu circa şase metri, drumuri şi reţele) s-au cheltuit din bugetul României circa 80 de milioane de euro, ceea ce duce costul per apartament undeva la 230.000 de euro. Cam cât o vilă de lux.

După ce, ani de zile, autorităţile brăilene au contestat pe toate căile transferul terenului - argumentând că este un abuz câtă vreme Galaţiul nu a făcut ceea ce a promis, ci doar a arendat cea mai mare parte pentru a face bani - premierul Mihai Tudose (care este brăilean la origine), a decis să intervină. El a transmis Consiliului Local Galaţi, acum câteva săptămâni, un memorandum prin care cere rezolvarea situaţiei, în sensul întoarcerii terenului nefolosit în patrimoniul statului şi, implicit, la judeţul Brăila.

Un mic şantaj la adresa Galaţiului

Deşi solicitarea premierului ca Galaţiul să predea cele 655 de hectare arendate pare justificată, ea are şi nişte dedesubturi interesante, dat fiind complicata legislaţie românească. Pentru că terenul este în domeniul public al municipiului Galaţi, el poate fi transferat în domeniul public al statului doar în baza aprobării Consiliului Local, a cărui decizie nu poate fi în niciun fel determinată de Guvern. Expropierea se poate face doar pentru o cauză de interes public major, ceea ce, evident, nu este în cazul de faţă. Cu alte cuvinte, memorandumul semnat de premier nu face nici doi bani dacă CL Galaţi nu este de acord cu transferul, însă sunt semne certe că aleşii gălăţeni vor aproba în cele din urmă cedarea terenului. Nu de alta dar la mijloc este problema banilor pentru pornirea sistemului centralizat de încălzire al oraşului Galaţi, pentru care trebuiesc minimum 35 de milioane de lei (doar pentru prima lună), bani pe care municipalitatea nu-i are, dar îi cere de la bugetul statului. Adică de la premierul Tudose, care ar putea fi convins mai uşor să aloce ajutorul financiar dacă scandalul cu terenul de 655 de hectare este rezolvat aşa cum a solicitat el.

Totuşi, în ciuda mizei (fără banii de la Guvern, cele peste 15.000 apartamente încă dependente de sistemul public de termoficare vor rămâne în frig la iarnă),decizia nu va fi uşor de luat, căci trebuie votul a minimum două treimi dintre aleşii gălăţeni, aşa cum stabileşte legea în privinţa chestiunilor ce ţin de patrimoniu.

Un conflict de 300 de ani

Trebuie spus că rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila datează de prin secolele XVII-XVIII, din perioada când cele două aşezări dunărene încercau să-şi fure una alteia contractele portuare, cumpărătorii de corăbii şi cei mai buni meşteri.

Conflictul s-a acutizat în comunism (când Brăila a ajuns la un moment dat în subordinea regiunii Galaţi) şi a explodat în 2002, când Adrian Năstase a micşorat judeţul Brăila cu 1.000 de hectare în favoarea Galaţiului.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Primarul Galațiului nu vrea să renunțe la terenul din cartierul Siret: „O să aveți surprize”!

Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, este decis să nu cedeze cu una, cu două cele 655 de hectare de teren agricol, din cartierul Siret (D. Cantemir), chiar dacă Guvernul a solicitat Consiliului Local, printr-un Memorandum aprobat în ședința Executivului din data de 13 septembrie, să le restituie statului.

„Cred că o mai bună analiză a unei astfel de decizii extrem de importantă pentru noi este mult mai importantă decât să ne aruncăm cu capul înainte și să luăm hotărâri pripite. Mai există potențiale proiecte ce pot apărea pe zona respectivă și atunci este normal să reanalizăm toate opțiunile. Sperăm într-un dialog ceva mai direct și mai bun cu Guvernul României tocmai pentru a vedea și a înțelege exact de ce ni se cere acest teren înapoi. Dacă vreți acum să discutăm, nu vreau să atrag atenția și asupra celeilalte parcele, dar nu înțeleg de ce despre celelalte 350 de hectare pe care le avem date, la fel, în arendă către cineva, de mai bine de trei ani de zile, nimeni nu spune nimic. Se pare că doar aici, pe cele 655 de hectare, am deranjat. Vom afla totul la momentul potrivit. Am scos din circuitul agricol 45 de hectare, ceea ce înseamnă că restul se află în stadiul în care ne-a fost predat”, a comentat edilul Galațiului.

Declarațiile primarului Ionuț Pucheanu au fost făcute, joi, în contextul în care, cu suportul aleșilor locali, edilul a decis să retragă de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local proiectul de hotărâre privind trecerea celor 655 de hectare de teren agricol din domeniul public al municipiului Galați în domeniul public al statului.

Ionuț Pucheanu a precizat că își dorește o întâlnire cu prim-ministrul brăilean Mihai Tudose pentru a discuta despre terenul din cartierul Siret.

„Este un proiect care avea avizele de trei săptămâni. Am ajuns la concluzia, împreună cu ceilalți factori de decizie locali, că e mai bine să retragem și să reanalizăm această inițiativă. Deocamdată, orice nelămurire este în avantajul nostru, sincer să fiu, pentru că terenul rămâne în proprietatea municipiului Galați, prin urmare faptul că ne lămurim sau nu cât de curând, nu afectează cu nimic bunul mers și patrimoniul municipiului Galați. Încerc să avem o discuție, cât de curând, direct cu domnul premier. Vom vedea dacă vom reuși stabilirea unei întâlniri, dacă nu, vom discuta interinstituțional”, a subliniat Ionuț Pucheanu, care a comentat că „veți avea surprize, la viitoarele ședințe de Consiliu, dacă va fi nevoie să ajungem la o astfel de hotărâre”.

Reamintim că terenul preluat în anul 2002 de municipalitatea gălățeană, pentru construcția de locuințe ANL, este de 1.040 de hectare. Potrivit autorităților, pe 8,9 hectare sunt blocuri ANL. Alte 7,5 de hectare au fost transmise, în 2009, statului, pentru realizarea obiectivului de investiţii „Spital Regional de Urgenţă Brăila-Galaţi”, iar 7,65 de hectare au fost predate, la schimb, către Consiliul Judeţean Brăila, pentru completarea suprafeţei necesare spitalului, Galaţiul preluând aceeaşi suprafaţă din proprietatea privată a Brăilei. Alte 300 de hectare de teren agricol sunt închiriate, în urma unei licitaţii, către SC Ecoagra SRL până în 2019, cu 825 de lei pe hectar pe an agricol, iar cele 655,29 de hectare de teren agricol, sunt închiriate, de anul acesta, societății Bonagri Holding, până în septembrie 2022.

Guvernul nu cere însă înapoi suprafaţa agricolă totală, ci doar pe cea mai mare, închiriată firmei Bonagri, la cel mai bun preţ – 2.250 de lei pe hectar pe an agricol.

„Cele o mie de hectare ne-au fost date pentru construcţia de locuinţe, dar în cartea funciară sunt trecute ca teren agricol. Din circuitul agricol au fost scoase strict hectarele pe care au fost construite ANL-urile actuale. Nu s-a mers mai departe cu construcţia ANL, pentru că gălăţenii care s-ar fi mutat acolo ar fi devenit cetăţeni ai comunei Vădeni, nu mai erau gălăţeni. Toate taxele şi impozitele erau plătite la Primăria comunei Vădeni, deşi investiţia era a Galaţiului”, explica primarul Galațiului, în urmă cu doar câteva săptămâni.

Cel mai probabil, urmează o perioadă de negocieri „la sânge”!

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

Oferta de pace a primarului Pucheanu. Proiect în beneficiul gălăţenilor şi al brăilenilor, pe terenul de la Vădeni

Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a publicat, în ediţia de ieri, un punct de vedere tranşant al prim-ministrului Mihai Tudose, pe tema terenului agricol de la Vădeni, pe care aleşii Galaţiului nu s-au grăbit să-l returneze, aşa cum li se ceruse printr-un Memorandum guvernamental. În replică, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, propune un proiect în beneficiul ambelor comunităţi de la malul Dunării de Jos.

"Îi mulţumesc primarului Pucheanu că a recunoscut public că, în plus faţă de cele 655 de hectare pe care Guvernul i-a cerut deja să le înapoieze statului, Primăria Galaţi a folosit, tot în agricultură, alte 300 de hectare. Cred că domnul primar ar trebui să se preocupe de reintrarea cât mai grabnică în legalitate în ceea ce priveşte sutele acestea de hectare pe care Galaţiul le-a primit prin hotărâre de guvern cu un scop foarte precis: construcţia de locuinţe. În acelaşi context, eu nu înţeleg ce fac organele statului cu privire la acest aspect care înseamnă schimbarea ilegală a destinaţiei unor terenuri şi încasarea ilegală a unor venituri care se cuveneau Primăriei Vădeni din judeţul Brăila. Vom ţine cont, aşadar, de informaţiile primite de la primarul Galaţiului, ceea ce sper că vor face şi instituţiile statului", a declarat premierul Mihai Tudose, în exclusivitate, în ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei". Premierul a ţinut să precizeze că reacţia sa nu are legătură cu faptul că este brăilean.

Prim-ministrul a mai identificat o problemă de rezolvat în sarcina edilului gălăţean: cetăţenii care au domiciliul în cartierul construit pe raza judeţului Brăila şi care, în opinia lui, ar trebui să aibă buletine de Brăila.

Ce spune primarul Galaţiului

Contactat telefonic, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, ne-a declarat că nu a renunţat la ideea de a discuta, cu prima ocazie, faţă în faţă cu prim-ministrul României. Şi, cel mai probabil, acest fapt se va întâmpla lunea viitoare, în cadrul unui eveniment naţional.

Edilul gălăţean nu este câtuşi de puţin descurajat de afirmaţiile dure ale premierului: "Eu cred că securea aceasta a pseudoconflictului dintre Galaţi şi Brăila a fost îngropată de multă vreme, chiar dacă mai sunt destui care bagă băţul prin gard. Aspecte de genul acesta se vor rezolva extrem de rapid, în folosul ambelor comunităţi, şi veţi fi extrem de bine şi de plăcut surprinşi. Dacă presa din Brăila doreşte cancan, eu, primar de Galaţi, nu o să-i ofer cancan!", ne-a declarat edilul.

Acesta ne-a dezvăluit că s-a întâlnit chiar săptămâna trecută cu autorităţile de la Brăila şi că nimeni nu este nici supărat, nici nervos, ba din contră, lucrurile au intrat pe o cale foarte bună. Şi asta pentru că se discută despre un proiect comun, pe zona cartierului Cantemir. "Va fi un proiect în avantajul ambelor comunităţi", ne-a asigurat edilul, preferând să păstreze discreţia asupra detaliilor.
În ceea ce priveşte faptul că locatarii cartierului Cantemir ar trebui să aibă acte de Brăila, primarul Pucheanu este de acord cu premierul şi crede că aceştia ar trebui să fie "vădineni". Rămâne de văzut cum se va rezolva povestea şi ce soartă va avea proiectul de hotărâre privind returnarea terenului agricol din Cantemir, pe care primarul l-a retras de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, pe motiv că mai trebuie analizat.

Guvernul Năstase a dat, Guvernul Tudose cere înapoi

Aşa cum aţi putut citi în ziarul "Viaţa liberă", la şedinţa din 13 septembrie 2017, Guvernul condus de brăileanul Mihai Tudose a adoptat un Memorandum cu tema "Transmiterea unei cereri către Consiliul Local Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului". Concret, este vorba despre o suprafaţă de 655,29 de hectare din cele 1.000 cu care Galaţiul a fost împroprietărit de Guvernul Adrian Năstase, pentru construcţia cartierului Cantemir. Pe terenul cu pricina, situat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, nu sunt construite locuinţe ANL, suprafaţa fiind închiriată de Primăria Galaţi pentru agricultură. Iar măsura a stârnit vii dispute în Brăila. Motivaţia pentru care oraşului i se cerea terenul înapoi era aceea că "nu este utilizată potrivit destinaţiei stabilite iniţial", fiind închiriată pentru agricultură.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Guvernul României a dat în judecată Consiliul Local şi Primăria Galaţi

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti în data de 23 noiembrie 2017, dosarul fiind repartizat la la Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal. Obiectul dosarului îl constituie obligarea emiterii actului administrativ pentru predarea celor 655 ha de teren din comuna Vădeni, teren pe care trebuia să se extindă cartierul de ANL-uri ”Dimitrie Cantemir”. Potrivit portalului instanţelor de judecată, reclamantul este Guvernul României, iar pârâţi sunt Consiliul Local al Municipiului Galaţi, precum şi Municipiul Galaţi, reprezentat prin Primar.

Reamintim că Guvernul, în cursul lunii septembrie, mai precis, a aprobat un Memorandum prin care s-a decis trecerea suprafeţei de teren din proprietatea Galaţiului în cea a Brăilei de la care a fost luat terenul în 2002. În Memorandum se arată că “Transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată sub condiţia de a se utiliza terenul pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”, cu următoarele explicaţii: “Din analiza modului cum a fost aplicată Hotărârea Guvernului nr. 512/2002 (n.r. - actul normativ în baza căruiae s-a realizat transferul terenul de la Vădeni) rezultă faptul că, de 15 ani, cea mai mare parte din cele o mie de hectare nu este utilizată potrivit destinaţiei stabilite iniţial”.

Ulterior, Guvernul României s-a adresat Primăriei municipiului Galaţi şi Consiliului Local, solicitând emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care să se pună în aplicare Memorandumul. Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din luna octombrie a Consiliului Local Galaţi a fost introdus proiectul de hotărâre privind trecerea terenului în suprafaţă de 655,29 ha, aflat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului, dar proiectul a fost retras în ultima clipă de pe ordinea de zi. “Se impune o mai bună analiză a unei decizii atât de importante pentru noi, decât să ne aruncăm cu capul înainte şi să luăm decizii pripite. Mai există potenţial, proiecte ce pot apărea pe zona respectivă şi atunci este normal să reanalizăm toate opţiunile. Sperăm la un dialog ceva mai direct şi mai bun cu Guvernul României tocmai pentru a vedea şi a înţelege şi noi exact pentru ce ni se cere cumva acest teren înapoi. Nu înţeleg de ce pentru parcela de 300 de hectare pe care, la fel, o avem dată în arendă de mai bine de 3 ani, nimeni nu spune nimic. Se pare că doar aici, pe lotul acesta de 600 ha, am deranjat, dar vom afla totul la momentul potrivit”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, la sfârşitul şedinţei Consiliului Local din octombrie.

În acest moment, primul termen în procesul dintre Guvern şi Galaţi încă nu a fost stabilit.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Încă un an irosit între Galaţi şi Brăila. Primarul Galaţiului şi Consiliul Local, daţi în judecată de Guvern

Un an întreg autorităţile din Galaţi şi Brăila au tot negociat actul de naştere al unei (noi) asociaţii intercomunitare „Dunărea de Jos”, menită să ducă la realizarea zonei metropolitane. În locul documentului care nu a fost nici acum semnat, Galaţiul a primit, la final de an, o cerere de chemare în judecată din partea Guvernului României, condus de brăileanul Mihai Tudose. Motivul? Restituirea terenului rămas liber în Cartierul Cantemir!

„Timpul orgoliilor a trecut! Lucrurile frumoase vor apărea şi pe această linie, Galaţi - Brăila”, declara, în februarie 2017, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, recunoscând că a avut întâlniri cu omologul său de la Brăila, Marian Dragomir. „Sper ca în decurs de o lună, maximum două, să vă putem prezenta nişte proiecte comune”, declara Pucheanu.

În martie, primarul Brăilei dezvăluia că asociaţia prin intermediul căreia vor fi promovate proiecte comune - realizarea zonei metropolitane fiind unul dintre obiective - se va numi „Dunărea de Jos”, conducerea acesteia urmând să fie asigurată prin rotaţie. Documentul ar fi trebuit să fie semnat în aprilie, dar acest fapt nu s-a petrecut.

Abia în septembrie am aflat ce s-a întâmplat! Primarul Ionuţ Pucheanu declara că asocierea se află în impas pentru că autorităţile nu s-au putut pune de acord unde să fie sediul. În schimb, primarul s-a trezit cu o „surpriză”: o cerere din partea Guvernului României, condus de brăileanul Mihai Tudose, de restituire a 665,29 hectare din comuna Vădeni, judeţul Brăila, parte a celor o mie de hectare pe care Galaţiul le-a primit în 2002 pentru construcţia Cartierului Cantemir. Motivaţia Guvernului era aceea că terenul "nu este utilizat potrivit destinaţiei stabilite iniţial", fiind închiriat pentru agricultură.

În octombrie, proiectul de hotărâre privind transferul suprafeţei la stat a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de primarul Pucheanu, pe motiv că trebuie „reanalizat” şi că va discuta, în acest sens, cu premierul.

„Discuţii am avut atât cu dumnealui, cât şi cu reprezentanţii Brăilei, şi am ajuns la un numitor comun. Cel mai probabil, pentru a deservi interesele ambelor comunităţi, acest teren va fi trecut cumva în proprietatea viitoarei zone metropolitane Galaţi-Brăila. Mai e până la Crăciun, dar am rezerve că vom reuşi până atunci să semnăm actele necesare pentru înfiinţarea zonei metropolitane, dar ambele municipii, ambele consilii judeţene, cu siguranţă îşi doresc!”, declara edilul, în urmă cu doar câteva zile.

Şi iată că suprafaţa, care a constituit mereu un măr al discordiei între Brăila şi Galaţi, a ajuns obiect al unui proces, de această dată intentat de Guvern!

Primarul şi Consiliul Local, la judecată

La aproximativ două luni de la adoptarea Memorandumului prin care a cerut Consiliului Local să predea statului cele 655,29 de hectare (pe care autorităţile gălăţene le-au închiriat, în luna august a acestui an, firmei Bonagri Holding şi de pe urma cărora ar urma să încaseze, până în 2022, 2.250 de lei pe hectar pe an), Guvernul a chemat în judecată autorităţile gălăţene - Municipiul Galaţi reprezentat prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Galaţi.

Pentru că forul deliberativ local nu s-a conformat cererii Executivului, Guvernul vrea ca instanţa de contencios administrativ şi fiscal să oblige autorităţile gălăţene să emită o hotărâre privind trecerea terenului din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului. Acţiunea Executivului a fost înregistrată, pe data de 23 noiembrie 2017, la Tribunalul Bucureşti (dosar nr. 44707/3/2017), iar obiectul cauzei îl constituie "obligare emitere act administrativ", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.

La doar câteva zile de la formularea acţiunii în instanţă, premierul Mihai Tudose declara, pentru „Obiectiv - Vocea Brăilei”: „Cred că domnul primar (Ionuţ Pucheanu n.r.) ar trebui să se preocupe de reintrarea cât mai grabnică în legalitate în ceea ce priveşte sutele acestea de hectare pe care Galaţiul le-a primit prin hotărâre de guvern cu un scop foarte precis: construcţia de locuinţe. În acelaşi context, eu nu înţeleg ce fac organele statului cu privire la acest aspect care înseamnă schimbarea ilegală a destinaţiei unor terenuri şi încasarea ilegală a unor venituri care se cuveneau primăriei Vădeni din judeţul Brăila. Să fim bine înţeleşi: nu reacţionez aşa pentru că sunt brăilean, ci în calitate de prim-ministru”, susţinea prim-ministrul.

„Poate e mai bine aşa”

În ciuda demersului Guvernului, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, îşi menţine ideea că terenul revendicat de Executiv poate fi folosit de autorităţile gălăţene şi brăilene pentru o serie de proiecte care ar avantaja cele două comunităţi, în perspectiva creării mult promisei zone metropolitane Galaţi-Brăila. Edilul afirmă, totodată, că „poate e mai bine aşa, pentru alungarea tuturor suspiciunilor”. „În esenţă, este dreptul Guvernul să facă o astfel de acţiune. Poate e mai bine aşa, pentru alungarea tuturor suspiciunilor şi scenariilor legate de teren. Dacă va fi să pierdem, ne vom supune hotărârii instanţei. Cred, în continuare, că acel teren poate deservi intereselor ambelor comunităţi. Există o serie de proiecte, la nivel de idee, de intenţie”, ne-a declarat edilul Galaţiului.

Şi aşa, visul de a deveni metropolitani se cam stinge.

Procesul se va judeca cu celeritate

Soluţia Tribunalului Bucureşti ar trebui să nu întârzie prea mult, în condiţiile în care, potrivit Legii 554/2004 (actualizată în 2017) a contenciosului administrativ, "cererile adresate instanţei se judecă de urgenţă şi cu precădere în şedinţă publică". Deocamdată, nu a fost stabilit un termen de judecată în procesul intentat autorităţilor gălăţene de către Guvernul României. Dosarul va fi judecat de un complet al Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal (Tribunalul Bucureşti).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Începe războiul în instanţă pentru terenul din Cantemir

A fost stabilit primul termen în procesul intentat Galaţiului de către Guvernul României pentru recuperarea celor 655 de hectare de teren din cartierul Dimitrie Cantemir. Autorităţile gălăţene sunt chemate la judecată, la Tribunalului Bucureşti, pe 22 februarie, potrivit portalului instanţei.

Primarul Ionuţ Pucheanu spune că nu doreşte să cedeze şi lasă instanţa să decidă asupra disputei imobiliare dintre Galaţi şi Brăila. "Este cea mai bună formă în care un pseudorăzboi, pe care au tot încercat unii să-l pună pe tapet, se poate stinge odată pentru totdeauna. Instanţele să spună: da, a greşit Galaţiul, deci trebuie să remedieze situaţia, sau a avut dreptate Galaţiul, brăileni, împăcaţi-vă cu ideea", afirmă edilul-şef.

Reamintim că, în luna noiembrie a anului trecut, Guvernul condus de brăileanul Mihai Tudose a cerut instanţei de contencios administrativ şi fiscal să oblige autorităţile gălăţene să restituie statului cele 655 de hectare de teren din Cantemir. Acţiunea Executivului a fost înregistrată pe 23 noiembrie 2017, iar obiectul cauzei îl constituie "obligare emitere act administrativ". Procesul a venit după ce, într-o şedinţă a Executivului din luna septembrie, a fost adoptat un Memorandum prin care i s-a solicitat Consiliului Local Galaţi terenul amintit, iar autorităţile gălăţene nu s-au conformat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Războiul pentru terenul din Cantemir se mută la Curtea de Apel

Procesul intentat municipalităţii gălăţene de către Guvernul României pentru cele 655 de hectare din cartierul Dimitrie Cantemir se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Tribunalul Bucureşti a hotărât, pe data de 22 februarie, la primul termen al acestui dosar, să decline soluţionarea cauzei către Curtea de Apel. „Soluţia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe. Declină competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică azi, 22.02.2018”, se arată în soluţia postată pe portalul Tribunalului Bucureşti.

Reamintim că procesul a venit după ce, într-o şedinţă a Guvernului condus de brăileanul Mihai Tudose, a fost adoptat un Memorandum prin care i s-a solicitat Consiliului Local Galaţi terenul amintit, iar autorităţile gălăţene nu s-au conformat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.