Nataţia, sport extrem la Galaţi!

[dcp100168]

Nataţia, sport extrem la Galaţi!

* Fie incompetenţa, fie dezinteresul autorităţilor locale şi a celor din conducerea unor instituţii publice obligă gălăţenii care conştientizează cât de benefică este practicarea înotului să facă naveta către bazinul din Brăila * Bazinul de la Baia Comunală, singurul acoperit din Galaţi din patrimoniul public, este închis de aproape 12 ani * Finalizarea renovării este promisă încă din vara anului 2009, dar nici acum nu s-a ajuns de la vorbe la fapte * Reparaţiile de la Bazinul „Olimpic” trebuiau să fie gata în decembrie 2011, dar lucrările au fost stopate * Construcţia unui complex de nataţie modern, la „Siderurgistul”, a fost abandonată în 2011 şi apoi uitată complet

„Niciun alt sport nu are efecte atât de benefice ca înotul în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică. Este sportul complet, angrenează în acelaşi timp atât trenul superior cât şi cel inferior, simultan cu musculatura abdominală şi cea a spatelui. Dezvoltă capacitatea pulmonară, sincronizarea mişcărilor şi echilibrul”, declară Emilian Pătru, inspector de educaţie fizică în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, care este, totodată, şi instructor de nataţie. Acesta a adăugat că înotul este şi sportul cel mai recomandat de medici, atât pentru recuperare după diverse probleme de sănătate, cât şi pentru corecţia anumitor deformări.

Însă, copiilor din Galaţi le este limitat accesul la toate beneficiile acestui sport pentru că nu au unde să-l practice. Un paradox pentru un oraş înconjurat de ape, în urbea dintre Prut, Dunăre şi Siret nu se poate face înot în condiţii acceptabile pentru simplul motiv că nu mai există de ani buni un bazin de nataţie accesibil tuturor.

Bazinul „Olimpic” este închis de şapte ani, cel acoperit de la Baia Comunală de aproape 12 ani, în timp ce construcţia unuia nou a fost abandonată acum 11 ani, deşi o treime din lucrările necesare a fost făcută. Practic, un gălăţean îşi poate duce copilul, doar pentru a învăţa să înoate şi atât, fie la micuţa piscină din cadrul Colegiului „Vasile Alecsandri”, contra unei taxe de 18 lei pe şedinţă, fie la cea de la Viva Club, acolo unde bazinul este mult mai încăpător (25 de metri lungime) dar taxa este de 30 de lei pe oră, una pe care nu şi-o poate permite chiar oricine în condiţiile nivelului de trai actual.

Naveta, la Brăila

În condiţiile în care pentru sezonul rece de peste un deceniu nu există un bazin acoperit care să permită practicarea acestui sport, iar de şapte ani a dispărut şi „Olimpicul”, este o adevărată minune că încă mai există, în Galaţi, un club sportiv care să aibă secţie de nataţie. „Am acceptat să facem sacrificii pentru a menţine în viaţă această secţie. De închis secţia este foarte uşor, dar apoi greu o mai redeschizi”, ne-a spus singura antrenoare de înot din Galaţi, Claudia Sava, de la Clubul Sportiv Şcolar. De mai bine de şapte ani este obligată să facă naveta, aproape zilnic, la Brăila, pentru că doar acolo are condiţii cât de cât să-şi antreneze cei 50 de sportivi pe care îi are la club. „Foarte mulţi părinţi vor să-şi aducă copiii la noi, dar nu am cum să lucrez cu mai mulţi. Marea dramă este că mă sună oameni cărora medicii le-au recomandat să-şi trimită copiii la înot, iar eu nu am cum să-i ajut pentru că nu pot lucra decât cu foarte puţini”, a mărturisit antrenoarea.

Săptămânal, şase ore pe drum

Un copil face patru antrenamente pe săptămână, iar de fiecare dată pierde cel puţin o oră şi jumătate cu drumul. La care se adăugă cheltuielile suplimentare cu transportul. „Pentru mine cel puţin, după atâţia ani, a devenit o normalitate să fac naveta. Am venit la club prin 1999 şi nu am apucat decât câteva luni bazinul de la Baia Comunală. Îngust, cu numai patru culoare, dar cât de util ne era… Aşa, mulţi părinţi se sperie când aud de mers la Brăila şi renunţă”, a mai spus Claudia Sava. Antrenoarea a adăugat că nici cu naveta nu poate face performanţă adevărată cu sportivii săi. „La Brăila sunt 12 antrenori, toţi lucrează cum se cuvine, astfel că pentru noi nu rămâne spaţiu în programul bazinului decât o oră pe zi, în condiţiile în care este nevoie de două ore şi jumătate pentru un antrenament normal. Am câţiva copii foarte talentaţi, de mare valoare, care ar putea tinde spre performanţe foarte înalte, dar drumul lor spre succes le este barat de lipsa unui bazin în Galaţi. Cu antrenament doar de o oră este imposibil”, şi-a spus mâhnirea Claudia Sava.

Lucrări întârziate, stopate sau chiar abandonate

Bazinul „Olimpic”, aflat în patrimoniul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret, ar fi trebuit să fie gata cel târziu în luna decembrie a anului trecut, Însă, lucrările de renovare au fost sistate. Nu este vorba de o pauză forţată, ci de stoparea lor! Totul cauzat de războiul orgoliilor dintre directorul acestei instituţii şi adjunctul său.

La bazinul de la Baia Comunală, aflat în proprietatea municipalităţii, se lucrează de ani buni, iar autorităţile au făcut promisiuni după promisiuni, fără a respecta vreuna. În aprilie 2009, primarul Dumitru Nicolae declara că „în vară vreau să fie gata”. Au mai trecut alte două veri şi tot nimic. Numai în 2011 s-au anunţat alte trei termene de finalizare: luna februarie, s-a amânat pentru august şi apoi pentru octombrie. Nu s-a respectat nici măcar termenul din contract - decembrie 2011. Ultima promisiune, martie 2012!

Varianta considerată optimă de specialişti ar fi fost reluarea lucrărilor la bazinul acoperit din cadrul Complexului Sportiv „Siderugistul”. Un proiect amplu, cu trei piscine dintre care una de dimensiuni olimpice şi cu tribune pentru a se putea intra în circuitul marilor competiţii internaţionale, a fost abandonat în 2001. Deşi o treime din lucrări, estimate a avea o valoare de aproximativ un milion de euro, a fost făcută.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Au avut finanţare pentru renovarea Bazinului Olimpic şi au pierdut-o!

* Efect al conflictului dintre directoarele de la DJST, lucrările de renovarea sunt sistate de trei luni şi nu sunt perspective de a fi reluate prea curând * Termenul de finalizare era decembrie 2011

Război al orgoliilor pe bani publici, de pe urma căruia iese păgubit contribuabilul gălăţean. Teatrul de operaţiuni este Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret (DJST), iar inamicii care se duelează în prima linie a frontului sunt cele două persoane din conducerea instituţiei - directorul executiv Anamaria Vasiliu şi directorul adjunct, Maria Magdalena Irincu.

Tunurile au fost încărcate chiar şi prin birourile instituţiei guvernamentale superioare, Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST), iar bombardamentul a devastat un proiect extrem de important pentru urbe, reabilitarea Bazinului „Olimpic”, a cărui redeschidere este aşteptată de gălăţeni de şapte ani.

Reclamaţiile au stopat plăţile

Conflictul dintre cele două este vechi, din septembrie 2010, de când „tineretul”, la conducere cu Vasiliu, a fost comasat cu „sportul” ce o avea în frunte pe Irincu. Deşi ambele săbii poartă marca susţinerii PDL, ele n-au încăput în aceeaşi teacă, iar efectul a fost dinamitarea renovării Bazinului „Olimpic”, singura bază sportivă de anvergură aflată în patrimoniul DJST.

În bugetul pe 2011 a fost aprobată suma de 1.350.000 de lei (inclusiv TVA) pentru proiectul „Reparaţie capitală bazin olimpic”, care includea şi construcţia unei clădiri administrative şi anexe. S-a făcut licitaţia, contractul a fost încheiat cu o firmă gălăţeană pentru 995.200 de lei la care se adaugă TVA-ul, şi au început lucrările, care trebuiau finalizate în decembrie anul trecut. Totul părea în regulă, dar numai la suprafaţă.

Anamaria Vasiliu şi-a reclamat adjuncta la ANST de mai multe ilegalităţi, inclusiv în întocmirea documentaţiei pentru scoaterea la licitaţie a lucrărilor în timp cât ea se afla în concediu. Vasiliu susţinea că a descoperit şi semnalat că era vorba nu de una, ci de două lucrări: construcţia clădirii şi reparaţiile la bazin şi că ar fi trebuit să se organizeze două licitaţii, pentru fiecare lucrare în parte.

Urmarea a fost că ANST a decis să trimită la Galaţi o misiune de audit care să verifice contractele din ultimii ani şi totodată a stopat plăţile la lucrarea de la bazin până la lămurirea lucrurilor. S-a apucat să se facă plăţi către firma care se ocupa de lucrare doar de aproximativ o treime din total. La începutul lunii noiembrie s-au sistat orice operaţiuni la bazin şi nu s-a mai făcut nimic de atunci.

Astfel, deşi a avut rezolvată cea mai spinoasă problemă, cea a finanţării, instituţia destinată sprijinirii sportului în Galaţi a reuşit incredibila contraperformanţă ca prin propria conducere să-şi blocheze singură renovarea unei baze sportive importante pentru viaţa oraşului!

Între timp, s-a încheiat auditul, iar în proiectul de raport, conform surselor noastre, nu sunt semnalate ilegalităţi sau erori procedurale majore ale celor doi directori ai DJTS.

Contract blocat

Lucrările trebuiau finalizate în luna decembrie a anului trecut, contractul era încheiat doar pentru 2011, iar de aici rezultă probleme uriaşe. Banii alocaţi erau prinşi în bugetul DJST pe anul trecut, iar ce nu s-a cheltuit, conform legislaţiei, se întoarce la bugetul de stat. Practic, s-a pierdut cam două treimi din finanţare. Mai mult, contractul nu mai este acum în vigoare şi nu se poate vorbi doar de o pauză forţată a lucrărilor ci de stoparea lor. Pentru reluarea acestora, conform juriştilor consultaţi de „Viaţa liberă”, procedura este foarte complicată. Ar fi nevoie de transformarea contractului din unul anual într-unul multianual, iar acest lucru este posibil doar printr-o Hotărâre de Guvern.

Până se va găsi o soluţie, gălăţenii vor continua să-şi ducă copiii să facă înot la Brăila!

Irincu: „Am fost reclamată degeaba”

Directorul adjunct Maria Magdalena Irincu susţine că acuzaţiile care i-au fost aduse în reclamaţiile către ANST din partea Anamariei Vasiliu sunt gratuite.„Legislaţia prevede că, acolo unde este vorba de un ansamblu de lucrări pentru acelaşi obiectiv, nu se poate încheia decât un singur contract, nu-l poţi sparge în mai multe pentru fiecare lucrare în parte. Dacă făceam unul pentru bazin şi un altul pentru clădire, abia atunci ar fi fost o încălcare a legii. De altfel, a trecut prin comisia de evaluare, din care nu am făcut parte. Dacă era ceva ilegal, trebuiau să întoarcă actele, iar doamna Vasiliu să nu semneze acel contract. Am un singur regret, că acest bazin nu este gata”, a declarat Irincu.

Anamaria Vasiliu a preferat să precizeze doar că deocamdată nu poate oferi detalii despre această situaţie, până când proiectul raportului de audit nu va deveni un raport final: „Până la momentul definitivării acestui raport, draftul acestuia are caracter confidenţial, respectiv secret de serviciu. Imediat ce informaţiile nu vor mai fi considerate confidenţiale, vă voi comunica precizările pe această temă”.

Irincu se subordonează direct ANST

Toată această situaţie conflictuală a apărut şi pe fondul unui sistem legislativ plin de lacune. Practic, directorul adjunct Irincu nu se subordonează directorului executiv din aceeaşi instituţie. Ambele şefe au fost numite prin ordin ANST, agenţie căreia fiecare dintre ele se subordonează direct. Spre exemplu, Irincu trebuie să-şi depună spre aprobare cererea de concediu la Agenţia Naţională, nu la directorul executiv al instituţiei din Galaţi. Pe de altă parte, nici putere de decizie nu are decât atunci când directorul executiv Anamaria Vasiliu este în concediu.

Detaşarea la Satu Mare, revocată

Printr-un ordin al ANST, cel mai probabil în urma reclamaţiilor pe care le-a făcut la şefii Agenţiei, în luna noiembrie Anamaria Vasiliu fusese detaşată tocmai la Satu Mare, ca director executiv al DJST de acolo. Apoi, acea decizie a fost suspendată până la încheierea auditului, iar recent detaşarea a fost revocată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bazinul de la Baia Comunală, eternă promisiune

Închis în urmă cu aproape 12 ani, bazinul de la Baia Comunală este, în sfârşit, pe punctul de fi umplut şi cu apă, nu doar cu promisiuni din partea autorităţilor locale, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Dacă ar fi după vorbele celor din Primărie, străzile Traian şi Basarabiei, la intersecţia cărora se află clădirea, ar fi fost de multă vreme inundate la câtă apă ar fi intrat în bazin de la primul termen promis pentru finalizarea renovării şi până acum.

Concurs de promisiuni

În 2008, primarul Dumitru Nicolae anunţa încheierea licitaţiei pentru desemnarea firmei care să se ocupe de lucrare. „Până la sfârşitul anului 2009 ar trebui să fie gata”, declara atunci Nicolae. Au trecut trei ani de atunci şi tot nu s-a ajuns la capăt. Nu s-a stat degeaba în toată această perioadă, promisiunile au curs aproape continuu. Numai în ultimul an s-au anunţat patru termene de finalizare, niciunul respectat. În ianuarie 2011 s-a spus că în februarie va fi gata, apoi în aprilie viceprimarul Nicuşor Ciumacenco spunea că „lucrările la Baia Comunală sunt în fază finală, în câteva săptămâni sperăm să poată fi deschisă publicului gălăţean”. A urmat o nouă amânare, iar în iunie o nouă promisiune, pentru luna octombrie. Totul cu repetiţie în noiembrie, când tot viceprimarul Ciumacenco estima că „în trei săptămâni se montează faianţa şi gresia, între timp se va da şi ultima mână de var”.

Au mai trecut trei luni de atunci şi lucrarea finanţată cu peste 7 milioane de lei tot nu este gata.

Luna viitoare?

Totuşi, în luna martie 2012 ar trebui ca toată această poveste să ajungă la epilog. Lucrările sunt atât de avansate, încât de data aceasta pare imposibil ca gălăţenii să aibă parte de o nouă amânare. Interiorul bazinului, cu o lungime de 25 de metri, este gata şi mai sunt de făcut mici finisaje la stâlpi şi de montat gresie în jur. „S-a întârziat pentru că am avut nevoie de o gresie specială din import, pe care să nu se alunece, şi au fost ceva probleme cu furnizarea acesteia. Luna asta nu cred că reuşim să fim gata, dar în martie se va putea face recepţia cu siguranţă”, a declarat Ion Titire, şef de şantier.

Administrat de „Gospodărire Urbană”

Chiar dacă luna viitoare lucrările vor fi încheiate, va mai dura destul până când publicul va avea acces în bazin. „Administrarea îi va fi încredinţată societăţii Gospodărire Urbană. După recepţia lucrării, atribuirea administrării va trebui supusă aprobării Consiliului Local”, a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. Dacă se va vota favorabil, cei de la Gospodărire Urbană vor trebui să întocmească un proiect de management, să facă propuneri de tarife, cu care se vor prezenta din nou spre aprobare într-o nouă şedinţă a Consiliului Local. Totodată, viceprimarul Ciumacenco a precizat că, în cazul în care vor fi solicitări din partea vreunui club cu secţie de înot, se vor căuta soluţii, astfel încât sportivii să aibă acces gratuit în bazin.

Cursurile de înot, o prioritate

Eduard Grosu, directorul Gospodărire Urbană, a declarat că îşi doreşte ca principala activitate a bazinului să fie cursurile de înot destinate copiilor. „Zilele acestea vom lucra la planul de management. Un lucru este cert, prioritară va fi găsirea de soluţii pentru a le oferi copiilor gălăţeni posibilitatea de a învăţa să înoate şi chiar să facă paşi importanţi spre performanţă. Să ştii să înoţi este foarte util, dar şi mai important este că practicarea acestui sport este foarte benefică dezvoltării fizice, sănătăţii copiilor, astfel că trebuie să le oferim această posibilitate”, a spus Eduard Grosu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comoară de un milion de euro, uitată la Siderurgistul

* Un proiect amplu, cu trei piscine dintre care una de dimensiuni olimpice şi cu tribune pentru a se putea intra în circuitul marilor competiţii internaţionale, a fost abandonat în 2001 * Construcţia a fost începută la sfârşitul anilor 90’, în cadrul bazei sportive Siderurgistul * Valoarea lucrărilor deja efectuate şi care pot fi reluate oricând este estimată la un milion de euro *

În Galaţi există cu adevărat o comoară îngropată în pământ. Una uriaşă, de vreun milion de euro! Şi nici măcar nu este nevoie să sapi ca să beneficiezi de ea. Dimpotrivă, trebuie să mai pui ceva deasupra. Locaţia: la Nord de terenul de fotbal de la Siderurgistul, spre oraş. Descriere: o groapă imensă, plină cu capetele unor stâlpi de beton ce ies din pământ. Beneficiari ar trebui să fie gălăţenii, pentru că proprietar este Consiliul Local.

Foarte puţini gălăţeni ştiu că acolo ar fi trebuit să fie cel mai mare complex de nataţie din ţară. Practic, el a stat la baza întocmirii proiectului bazei sportive Siderurgistul, sala de sport şi terenul de fotbal fiind adăugate ulterior. S-a început lucrul şi la final ar fi trebuit să fie un bazin de dimensiuni olimpice, înconjurat de tribune, care să poată intra uşor în circuitul marilor competiţii internaţionale de nataţie. De asemenea, sub acelaşi acoperiş, urmau să fie şi alte două piscine mai mici, una pentru copii şi una de recreere pentru adulţi.

O treime din lucrare este făcută

Partea cea mai dificilă, pregătirea terenului, a apucat să fie făcută. S-au adus utilaje din Constanţa şi Bucureşti, s-a forat şi s-au turnat piloţii - stâlpi de beton - până s-a ajuns la „pământ sănătos”, la o adâncime de 24 de metri. Totul pe banii şi manopera combinatului siderurgic. Dar după privatizarea acestuia, în 2001, lucrările au fost sistate, noii proprietari nedorind să mai facă investiţii acolo.

Conform celor care au lucrat acolo, ce s-a făcut reprezintă aproximativ o treime din volumul total de muncă şi totodată al costurilor financiare. „Dacă ar să o luăm de la zero şi să ajungem la stadiul de acum al lucrărilor, ar fi nevoie cam de un milion de euro. Aceasta este valoarea la un calcul sumar a ceea ce este acum acolo, raportat la preţurile de astăzi”, ne-a declarat inginerul Gheorghe Pascariu, preşedintele filialei gălăţene a Patronatului Societăţilor din Construcţii, care a fost implicat direct în lucrările de acum mai bine de un deceniu de la Siderurgistul.

Model preluat de la francezii din Pessac

Alexandru Dobre, pe atunci director de investiţii în Combinat şi cel care este considerat „părintele” bazei Siderugistul, a mărturisit că ideea a apărut în timpul unei vizite la Pessac, oraşul francez înfrăţit cu Galaţiul. „Eram şi consilier local pe atunci, aşa am ajuns la Pessac. Acolo am fost impresionat de complexul de nataţie. Toţii elevii treceau pe acolo, toţii copii din acel oraş ştiau să înoate, aşa că am preluat modelul lor. Nu ne costa mult, aveam materiale în combinat rămase de la scoaterea din funcţiune a UCC2, printre altele. Apoi, cum fotbaliştii aveau nevoie de un teren de antrenament iar echipa de handbal rămăsese fără sală, juca pe la Brăila, am pornit de la bazine şi am extins proiectul”, a povestit Alexandru Dobre.

Clădirea propriu zisă urma să fie realizată din halele portabile cu care se acopereau bateriile de la cocserie în reparaţii. Aveam mai multe astfel de tepleuci decât aveam nevoie şi una din ele a fost chiar folosită la realizarea sălii Siderurgistul. Sala, stadionul şi terenurile de tenis au apucat să fie terminate, iar complexul de nataţie trebuia să fie gata în etapa a II-a. Nu s-a mai realizat acest lucru, după privatizarea combinatului lucrările fiind sistate.

„Anticipasem că va veni privatizarea şi ce va însemna acest aspect. De acea am făcut acel contract cu Primăria prin care tot ce este acolo să devină proprietatea municipalităţii peste zece ani. Pentru ca baza să rămână oraşului, nu celor care urmau să cumpere combinatul”, a explicat Alexandru Dobre. „Ce a depins de mine, ce s-a putut atunci, s-a făcut. Cam 30 la sută din totalul lucrărilor la bazine este făcut. Este vorba de un obiectiv al oraşului, Primăria poate şi trebuie să-l termine, să-l redea gălăţenilor”, a mai adăugat fostul director din combinat.

Reluarea lucrărilor, ratată în 2009

În noiembrie 2009 se obţinuse finanţarea reluării lucrărilor printr-un proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii. S-a vorbit atunci de două bazine de mari dimensiuni, nu doar de unul şi de o investiţie de 8,5 milioane de euro. Viceprimarul Nicuşor Ciumacenco anunţa că atunci că municipalitatea „şi-a luat angajamentul de a asigura finanţare pentru lucrările de sistematizare pe verticală a amplasamentului, racordarea la utilităţi, precum şi întreţinerea şi exploatarea obiectivului de investiţii”. Însă, deşi Guvernul aprobase proiectul, în luna mai a anului 2010, după ieşirea PSD de la guvernare, totul a fost anulat. Au mai trecut alţi doi de atunci iar gălăţenii continuă să meargă la film sau la piscină la Brăila!

Complexul este, pe hârtie, al Primăriei

Baza Siderurgistul a fost construită pe baza unui contract încheiat în martie 1998 între combinat şi Consiliul Local, prin care municipalitatea oferea terenul în concesiune pentru zece ani, perioadă la finalul căreia devenea proprietar a tot ce s-a construit acolo. Astfel, din 2008 baza sportivă a revenit în totalitate Primăriei. Teoretic doar, pentru că, practic, de administrare se ocupă în continuare Combinatul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Este o ruşine să trambalezi copiii la Brăila”

* Antrenorii şi instructorii de înot susţin că reluarea lucrărilor la construcţia de la Siderurgistul, pentru un bazin acoperit de dimensiuni olimpice, ar fi reprezentat varianta optimă pe care trebuiau să o aleagă autorităţile locale *

Copiii gălăţenilor sunt nevoiţi să facă naveta la Brăila pentru a face înot pentru că în oraşul lor nu au unde. Bazinul „Olimpic” este închis de şapte ani, cel acoperit de la Baia Comunală de aproape 12 ani, în timp ce construcţia unuia nou a fost abandonată acum 11 ani, deşi o treime din lucrările necesare a fost făcută.

Cel mai aproape de a deveni funcţionabil este bazinul de la Baia Comunală, singurul acoperit din oraş care poate fi accesibil majorităţii gălăţenilor. Însă, are o lungime de doar 25 de metri şi este îngust, cu maxim patru culoare pentru înotul de performanţă. Investiţia pentru renovarea sa este de aproximativ 1,6 milioane de euro.

De partea cealaltă, bazinul „Olimpic” are dimensiunile optime însă este în aer liber şi poate fi folosit doar în sezonul estival. Pentru renovarea acestuia se aprobase un buget de aproximativ 300.000 de euro, dar finanţarea şi lucrările au fost stopate, cauzele fiind prezentate pe larg zilele trecute de „Viaţa liberă”.

Pentru reabilitarea celor două bazine se adună în total aproape două milioane de euro, adică exact cât au estimat specialiştii în construcţii şi iniţiatorii proiectului de la Siderurgistul că ar mai fi nevoie pentru terminarea lucrărilor începute acolo la un complex nou de nataţie care să ofere atât un bazin de dimensiunile optime existente la „Olimpic”, cât şi condiţii de utilizare în sezonul rece ca cel de la baia Comunală. Rezumând, cu aceiaşi bani se făcea un bazin nou mult mai bun şi mai util.

„Fără discuţie, varianta ideală ar fi să se facă cel despre care spuneţi că are construcţia începută la Siderugistul”, a concluzionat Emilian Pătru, inspector de educaţia fizică la Inspectoratul Şcolar Galaţi şi totodată instructor de înot.

„Bazinul de 25 de metri de la Baia Comunală este total depăşit, iar la Olimpic mă tem că vor avea acces doar cei ce vin pentru agrement”, declara Rodica Hoştiuc, care şi-a trăit aproape toată viaţa în jurul bazinului de la Baia Comunală în cei peste 30 de ani în care a fost antrenoare de înot, până când s-a pensionat.

„N-am unde să-mi învăţ nepoţii să înoate”

Într-un interviu publicat în urmă cu exact un an de „Viaţa liberă”, fosta antrenoare Rodica Hoştiuc îşi exprima indignarea că nu are unde să-şi înveţe nepoţii să înoate. Cuvintele sale atât de bine reflectă situaţia actuală, încât parcă ar fi fost spuse astăzi, aspect care demonstrează că a mai trecut un an şi lucrurile tot nu au evoluat spre normalitate. „Cum este posibil ca eu, cea care am învăţat atâtea generaţii de copii din Galaţi să înoate, să nu pot face acest lucru şi cu nepoţii mei, Alexandra şi Tudor? Pentru că nu am unde. Noroc că al treilea nepoţel – David locuieşte în Olanda şi are unde să-l ducă tatăl lui la piscină. Să nu-mi spuneţi de Brăila. Este ruşine să-i trambalezi în oraşul vecin! Cum de acolo se poate? Cum de nu investeşte nimeni într-o piscină adevărată în Galaţi, în condiţiile în care înotul fortifică organismul şi corectează anumite deformaţii?”, spunea Rodica Hoştiuc, în februarie 2011.

„Acces gratuit, pentru că sănătatea nu are preţ”

Fosta antrenoare arăta cu degetul spre medicii gălăţeni implicaţi în politică, spunând că aceştia ar fi trebuit să fie primii care să se bată pentru construirea unui bazin nou: „Acum, în consiliile care conduc oraşul şi judeţul, sunt medici destoinici şi cu faimă, apreciaţi. De ce aceştia nu iau atitudine pentru a determina construcţia unui bazin absolut necesar pentru sănătatea populaţiei?”.

Rodica Hoştiuc adăuga că piscinile private din Galaţi nu pot ţine locul celor publice atât timp cât nu sunt accesibile pentru orice gălăţean. „Ştiu că este o piscină la marginea oraşului, pe undeva în drum spre Metro. În primul rând costul nu este deloc accesibil oricui şi, apoi, nu oricine are maşină să ajungă acolo cu copiii. Este nevoie de un bazin la care copii să fie primiţi gratis, pentru că sănătatea nu are preţ”.

Comentarii dure la adresa autorităţilor locale

Precedentele articole ale campaniei „Nataţia, sport extrem la Galaţi”, au stârnit reacţii de indignare la adresa autorităţilor locale din partea cititorilor noştri, atât pe site-ul www.viata-libera.ro cât pe reţeaua de socializare Facebook. „A fost odată un oraş modern şi curat care a ajuns o mizerie. Complexele comerciale din Ţiglina I şi "Francezi" la darea în folosinţă erau cele mai moderne din ţara. Cinematograful din Ţiglina la fel, era cel mai tare. Acum gălăţenii se duc la film şi la piscină la Brăila, ruşinea ruşinilor! Iar noi, gălăţenii, înghiţim găluştele afaficilor ajunşi şefi de oraş şi judeţ”, a spus Valentin Tudose, pe Facebook.

„Ăştia se chinuie de 10 ani să renoveze Baia Comunală şi voi visaţi la bazine olimpice? Nu au fost în stare să se îngrijească de fostul bazin olimpic, se laudă de vreo 5 ani că pun nocturnă pe Dunarea, pentru sala de sport au trebuit 15 ani ca să fie renovată şi încă nu e gata, sala de box de pe Domneasca zace în ruine de 20 de ani, etc! Nu se face nimic”, s-a spus pe viata-liberă.ro într-un comentariu semnat de userul Flo. „Ai noştri reprezentanţi din Primărie nu sunt în stare să atragă fonduri şi să ducă un proiect până la capăt. Bine că pot atrage aceste fonduri primăriile de prin comune şi sate ca să-şi construiască bazine de înot, săli de sport sau de fitness sau terenuri de fotbal. Am ajuns în ultimii patru ani în coada listei judeţelor în funcţie de criteriul dezvoltării urbane datorită aleşilor total dezinteresaţi de interesul public”, a adăugat „Cosmin”.

viata-libera.ro

[katman]

Stie cineva, s-a redeschis pina la urma Baia Comunala? Daca da, eventual ceva preturi, program... telefon de contact?

Multumesc!

[dcp100168]

Stie cineva, s-a redeschis pina la urma Baia Comunala? Daca da, eventual ceva preturi, program... telefon de contact?

Multumesc!

NU s-a deschis!