Anul agricol 2012 se anunţă păgubos

[dcp100168]

Anul agricol 2012 se anunţă păgubos

Anul 2012 se anunta plin de pierderi pentru cultivatorii de legume, ale caror sere au fost distruse de vremea rea. Spre exemplu, in Matca, judetul Galati, 90% dintre rasaduri au fost facute una cu pamantul. Din pacate, gerul a distrus si foarte multi pomi fructiferi, insa nici viticultorii nu dorm linistiti.

Stratul gros de zapada a fost de bun augur doar pentru campurile de cereale. Sub povara zapezii, solariile de la Matca s-au naruit. Dupa ninsorile abundente, pana si barnele groase din lemn au cedat sub greutatea zapezii. In acel moment, munca de ani de zile a celor care lucreaza in sere s-a dus pe apa sambetei. Inauntru toate rasadurile de ianuarie sunt inghetate tun.

Analizele de la minister se vad cu ochiul liber in curtile oamenilor. In timp ce domnul Nicu incearca sa scoata la lumina butucii de vie, crengutele degerate se rup. Se estimeaza ca, la nivel de tara, productia de struguri ar putea scadea cu 15%.

Cat despre livezi, in unele zone pomii au stat incorsetati in gheata chiar si 10 zile. Per total, am putea pierde peste iarna 20% din meri, caisi, piersici si pruni. Dar sunt si vesti bune.

Stratul de omat are 20 de cm, dar chiar si o patura de 10 cm este mana cereasca pentru cultura cereale. Este scut impotriva inghetului si elibereaza treptat umiditate in sol, esentiala dupa seceta de toamna trecuta.

In timp ce cultura de rapita pare compromisa din cauza gerului, sunt mari asteptari pentru porumb, grau si orz.

Conditia este sa nu apara topiri bruste, caz in care zeci de mii de hectare ar fi inundate.

stirileprotv.ro

[dcp100168]

Sere si legume distruse de nameti

Dupa ce viscolul si ninsoarea au trecut, locuitorii comunei galatene Matca, specializati in legumicultura in sere, au constatat ca marea lor problema nu e zapada, ci faptul ca aceasta le-a distrus munca din toamna si pana acum. Ninsoarea le-a facut praf fie numai structura de rezistenta a solariilor, fie si serele si legumele care cresteau in ele. "30% din solariile comunei sunt distruseA ca structura de rezistenta, iar 90% sunt afectate in oarecare masura. Fie li s-a rupt folia, fie s-au rupt stalpii iar zapada a cazut peste rasaduri si legume si acestea au inghetat. Comuna are peste 12.000 de locuitori si toata lumea asta face, cultiva legume", spunea Nelu Costea, primarul din Matca.

Productia de primavara este compromisa cu totul si au de suferit toti cei din Matca, deoarece fiecare familie cu solarii are pierderi de sute de milioane de lei vechi. Oamenii nu au asigurare deoarece firmele au refuzat sa le incheie polite pentru ca nici una dintre sere nu are structura metalica. "Am incercat sa ne asiguram, dar degeaba. Nu vor, spun ca nu e profitabil sa ne asigure. Eu am reusit sa mai salvez din rasaduri, ca am auzit noaptea cum trosneau serele sub zapada si am sarit cu sotia sa mai salvam ce putem", spunea Paul Ion Rusu, legumicultor.

Zapada care a cotropit serele i-a adus pe oameni in situatia de a o cara cu microbuzele si asa nu au unde sa o depoziteze. Legumicultorii se plang ca au pierdut tot. "Uite ce mi-a mai ramas! Cateva salate degerate, in rest totul s-a dus", spunea si Tinca Matei, alta legumicultoare.

In lipsa unei asigurari, fiecare legumicultor galatean pierde cate 4-5 sute de milioane de lei vechi numai din cauza viscolului si ninsorii. Daca ar fi considerati zona calamitata, oamenii ar avea speranta ca vor mai recupera cat de cat din pierderi. Asa insa...

radioiasi.ro

[dcp100168]

Gerul a făcut ravagii în podgoriile gălăţene. Şase milioane de euro pierderi!

„Situaţia este dramatică, iar mulţi viticultorii sunt în situaţia de a nu avea cum să-şi acopere cheltuielile", spune dr.ing Cristina Simion, directoarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Bujoru.

Anul 2012 se anunţă îngrozitor pentru podgorenii gălăţeni. Temperaturile foarte scăzute, care au ajuns şi până la minus 32 de grade Celsius au afectat grav viţa de vie, iar recolta va fi una foarte mică. Ne-au confirmat acest lucru chiar specialiştii Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Bujoru, care spun că este unul dintre cei mai proşti ani pentru viticultură din ultimele trei decenii.

Media pierderilor - 50%

„În medie, pierderile vor fi de 50% din recoltă", estimează dr.ing. Cristina Simion, directoarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Bujoru. „Pe văi, se ajunge chiar la 100%. Încă nu am făcut determinările la modul ştiinţific, dat fiind că zăpada are aproape un metru în via staţiunii şi nu se poate intra, dar temperaturile au fost în zona Bujoru de până la minus 27 de grade, deci sigur avem probleme grave", a mai adăugat Cristina Simion.

Şi ţăranii din satul Vânători sunt foarte îngrijoraţi cu privire la soarta viei. „A fost ger mare şi a fost şi gheaţă pe butuci. Am mai scuturat gheaţa cu băţul, dar vor fi pierderi. Nu ştiu dacă vom avea măcar struguri de gustare la vară", spun sătenii.

Specialiştii: „S-a plantat vie haotic!"

Specialiştii de la Staţiunea de de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Bujoru sunt de părere că pierderile sunt amplificate şi de faptul că mulţi proprietari (mai ales străini) de podgorii nou înfiinţate nu au respectat tehnologia specifică zonei noastre.

„S-a plantat haotic! Noi le-am spus că în România nu se pot face plantaţii pe forma înaltă şi că viţele tinere trebuie să fie muşuroite. Nimeni nu ne-a ascultat. Am vorbit în vânt. Acuma văd cum este clima noastră şi, din păcate, vor avea pierderi foarte mari. Inclusiv soarta plantaţiei este pusă în discuţie", spune dr.ing Cristina Simion.

Primele teste ştiinţifice cu privire la starea podgoriilor gălăţene vor fi gata undeva în prima decadă a lunii martie.

Şase milioane de lei pierdere doar la Galaţi!

În judeţul Galaţi sunt plantate cu viţă de vie 13.845 de hectare, din care 6.816 ha de vii nobile. Producţia de struguri este estimată la circa 50.000 de tone, cu o valoare de aproximativ 50 de milioane de lei. O pierdere de 50% din recoltă ar aduce podgorenilor gălăţeni pierderi de 25 de milioane de lei, adică în jur de şase milioane de euro.

adevarul.ro

[dcp100168]

Viscolul şi gerul au afectat sute de hectare de sere şi solarii în Galaţi

Viscolul şi gerul din ultimele săptămâni au afectat câteva sute de hectare de sere şi solarii în localităţi din Galaţi şi Dolj, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Stelian Fuia. "Această perioadă de iarnă severă, de viscol, a creat şi pagube în agricultură. Nu sunt substanţiale, dar în anumite zone sunt probleme", a spus ministrul.

El a afirmat că 80 de hectare de sere din Işalniţa (Dolj) au fost afectate şi 250 de hectare de solarii din zona Matca (Galaţi) au fost afectate de visolul şi gerul din ultimele săptămâni şi s-au prăbuşit. Acestora li se adaugă 30 de hectare de sere şi solarii din alte zone ale ţării.

[dcp100168]

Ministrul Agriculturii se întâlneşte cu legumicultorii de la Matca, după dezastrul provocat de ger

Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, va fi prezent, joi, la Matca pentru a evalua la faţa locului proporţiile dezastrului pe care gerul şi viscolul din ultima perioadă l-au produs solariilor de legume şi pentru a discuta cu fermierii eventualele forme de ajutor sau de asistenţă.

Potrivit datelor deţinute de Ministerul Agriculturii, peste 250 de hectare de solarii din Matca au fost afectate de intemperii. Legumicultorii şi-au văzut serele strivite sub greutatea zăpezii şi a vântului puternic, iar salata, ceapa şi celelalte verdeţuri care ar fi trebuit să ajungă nu peste mult timp pe piaţă au fost îngropate sub nămeţi. Pagubele la nivelul unei gospodării pot fi şi de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, în condiţiile în care mulţi dintre agricultori s-au îndatorat în toamnă pentru a pregăti serele pentru recolta din primăvară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viscolul şi gerul au distrus afacerile agricultorilor

Dacă producţia de cereale mari pare a nu fi foarte afectată, în ceea ce priveşte legumele şi viile se poate vorbi de un adevărat dezastru.

Agricultorii încearcă să evalueze pierderile suferite în urma celor trei săptămâni de viscole şi ger de până la miuns 30 de grade. Dacă la cereale nu ar fi probleme mari, întrucât culturile însămânţate în toamnă au fost protejate împotriva gerului de un strat gros de zăpadă, la culturile de legume în solarii, la vii şi livezi, se poate vorbi de dezastru. Situaţia cea mai grea este cea a legumicultorilor din localitatea gălăţeană Matca, unde cei 12.000 de locuitori sunt renumiţi pentru roşiile şi alte legume produse la solar, pe care le scot în pieţe timpuriu, ca trufandale. Solariile, construite de bârne de lemn acoperite cu folie de plastic, nu au rezistat.

Ninsoarea abundentă şi viscolită a depus peste solarii cantităţi impresionante de zăpadă, bârnele au cedat, foliile s-au rupt şi zăpada s-a prăbuşit peste răsadurile aflate la început de vegetaţie. „Aproximativ 30% din solariile din comună sunt distruse ca structură de rezistenţă, iar 90% din solarii sunt afectate pentru că s-a rupt folia sau s-au rupt stâlpii iar zăpada a cazut peste răsaduri şi legume şi acestea au îngheţat", a declarat primarul din Matca, Nelu Costea.

Nu îşi pot asigura recoltele

Legumicultorii au asistat neputincioşi la distrugerea recoltelor, fiecare familie suportând pagube de sute de milioane investite în folie, seminţe şi asigurarea 24 de ore din 24 a căldurii în solarii, cu sobe cu rumeguş. Mulţi dintre legumicultori încearcă an de an să îşi asigure solariile şi recoltele, dar firmele de asigurări refuză acest lucru: „Nu vor, spun că nu e profitabil să ne asigure", spune Paul Rusu. Situaţia e dramatică şi pentru viticultori. Spre exemplu, pe cele 4.000 ha de vie de la Staţiunea de Cercetări "Dealurile Bujorului" e estimată o pierdere de producţie de cel puţin 50%, ca urmare a temperaturilor de minus 27 de grade Celsius. Viţa de vie nu rezistă la temperaturi mai scăzute de minus 25 de grade. La viile situate în văi, e de aşteptat ca pierderile să ajungă la 100%. Probleme vor fi şi la livezi. Starea arborilor va putea fi evaluată abia la jumătatea lui martie, dar sunt posibile pierderi de până la 10%, pentru că arborii au fost „încleştaţi" într-un strat gros de zăpadă îngheţată.

„Dezastru alb" şi în 2010

În ianuarie 2010, temperaturile de până la minus 30 de grade înregistrate timp de o săptămână în judeţul Galaţi au distrus culturile agricole de pe 62,1% din suprafeţele cultivate. Au fost afectate producţiile pe 3.436 ha din cele 15.928 ha cu viţă de vie. Gerul a distrus culturile de pe 8.183 ha din cele 10.128 ha cultivate cu orz şi orzoaică, la grâu fiind distruse culturile de pe 35.750 ha, din cele 65.614 ha cultivate în toamnă.

La rapiţă au fost distruse culturile de pe 23.290 ha din cele 30.479 ha însămânţate, iar la coriandru au fost „arse" de ger plantele de 728 ha din cele 1.207 ha de culturi.

În 2009, o „factură" de 38 de milioane pentru ger şi secetă

În 2009, producţiile agricole au fost afectate de secetă, ger şi grindină, pagubele fiind cifrate la 38 milioane lei. Gerul a afectat 4.193 ha cultivate cu grâu, rapiţă şi orzoaică. Un îngheţ produs în noaptea de 22/23 aprilie 2009, când în zona centrală a judeţului au fost înregistrate temperaturi de la -1,1 la -3,3 grade Celsius, au fost compromise culturile de pe 12.529 ha, din care 7.796 ha erau cultivate cu rapiţă, 2.542 ha cu vie pe rod şi 456 ha de livadă. Grindina din iunie 2009, a distrus producţiile de pe alte 1.435 ha. Seceta a afectat culturile agricole de pe 46.000 de ha, ce reprezintă 17,4% din suprafaţa agricolă din judeţul Galaţi.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Jale la Matca - Solariile, ca după bombardament!

Solariile din comuna gălăţeană Matca, cel mai important bazin legumicol al ţării, arată în aceste zile ca după bombardament: foliile de plastic care protejau culturile au fost sfâşiate de vânt, în unele locuri nici măcar structura de susţinere nu a rezistat presiunii tonelor de zăpadă, iar straturile cu legumele ce ar fi trebuit să ajungă în câteva zile în pieţele din întreaga ţară zac îngheţate sub nămeţi.

„Am pierdut tot ce am pus răsaduri în octombrie. Toată munca, toţi banii s-au dus, singura „recoltă” cu care am rămas sunt datoriile la bănci….”, ne-a spus unul dintre cei peste 200 de mătcaşi care s-au adunat ieri în faţa primăriei cu speranţa că programata întâlnire cu ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, le va aduce un răspuns pentru ceea ce-i aşteaptă în viitor.

Dezastrul care a lovit comuna este fără precedent. Gerul, viscolul, căderile masive de zăpadă din ultimele săptămâni au strivit mai bine de 280 de hectare de solarii, adică aproape 35 la sută din suprafaţa cultivată cu legume de mătcaşi. Pagubele sunt colosale. „Numai pentru structura de susţinere a solariilor, la hectar, costurile sunt de vreo 120 de milioane de lei vechi. La asta se mai adaugă sămânţa, foarte scumpă, adusă din străinătate, care ajunge şi la 100 euro un pumn de seminţe. Mai puneţi folia de plastic, 4 euro pe kilogram, şi cheltuielile de zeci de milioane de la încălzire”, ne explică Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din Matca.

Dezastre fără acte

Potrivit primarului comunei Matca, Nelu Costea, viaţa tuturor celor 12.000 de locuitori ai comunei depinde într-un fel sau altul de legumicultură. Şi, din păcate, în ultimul an legumiculorii au fost parcă urmăriţi de un blestem. În vară, isteria castraveţilor infectaţi cu e-coli a făcut ca mii de tone din recolta lor să ajungă pur şi simplu la platformele de gunoi. Pe cei mai mulţi dintre legumiculori nu i-a despăgubit nimeni pentru că „nu aveau acte”.

Mulţi şi-au pus speranţele în recolta de legume extra-timpurii din această primăvară, dar totul a fost din nou pus la pământ. Din păcate, şi acum şansele sunt destul de mici pentru a fi cumva despăgubiţi. „În cazul în care nu sunt asigurări făcute, formele de ajutor, fie din bani naţionali, fie din bani europeni sunt limitate…”, a arătat ministrul Stelian Fuia. „Dar cine ne asigură pe noi? Nimeni nu vrea să audă nici de secetă, nici de ger? Atunci, ce asigurare să faci?”, au replicat oamenii. Dezastrul solariilor de la Matca este cel mai mare de acest fel din ţară. Ministrul Agriculturii a putut să se convingă cu ochii lui de proporţiile nenorocirii care i-a lovit pe mătcaşi vizitând câteva gospodării.

„Domnu’ ministru, nu vrem pomană, dar măcar ajutaţi-ne să nu ne mai speculeze toţi! După ce ne-a lovit nenorocirea a crescut preţul la folia de plastic, dacă te duci să te împrumuţi ţi se cere azi dobândă mai mare decât ieri!”, i-au spus oamenii ministrului. „Chiar dacă o luăm de la capăt, suntem întârziaţi cu recolta cel puţin o lună de zile. În timpul acesta vin pe piaţă turcii, bulgarii, când vom intra noi, cu mare lucru nu o să ne alegem”, ne-a explicat şi Matei Mirela. Legumele extra-timpurii erau „colacul de salvare” pentru mulţi dintre mătcaşi. În vară, cu roşiile, cu castraveţii nu poţi să bagi mâna în foc pentru câştig, când legumele au ajuns să se vândă şi cu zece bani kilogramul, mai ieftin chiar şi decât un litru cu apă! „Uneori te întrebi pentru ce o mai facem. De afară vine marfă peste marfă, în piaţă e mafie, nici nu poţi să te apropii de o tarabă, acum avem solariile distruse, am ajuns să sărăcim muncind!”, s-au plâns oamenii ministrului Fuia, dar şi celorlalte oficialităţi de la instituţiile din Galaţi care îl însoţeau.

Comisie de evaluare

Deocamdată, încă nu se poate spune exact care este valoarea pagubelor, după unii e chiar şi de ordinul a câteva milioane de euro. Pentru evaluarea pagubelor s-a făcut o comisie din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi din partea DADR Galaţi.

„Sperăm că până săptămâna viitoare să avem gata aceste evaluări, iar în zece zile sperăm să putem prezenta legumicultorilor şi eventuale soluţii pentru ca, sub o formă sau alta, să-i putem ajuta”, a declarat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.

Printre posibile măsuri identificate în urma discuţiilor cu sătenii ar fi, de exemplu, acordarea unor fonduri din ajutoarele de minimis (ajutoare de stat care se pot acorda pe perioade limitate de timp, în baza unor plafoane reglementate la nivel comunitar – n.r.). Acest ajutor poate merge în cazul unei ferme până la 7.500 de euro, dar rămâne de văzut în ce măsură acest tip de ajutoare poate fi acordat şi gospodăriilor de tipul celor de la Matca. Un alt posibil ajutor ar fi obţinerea din partea Comisiei Europene a aprobării pentru finanţarea în acest an a tuturor proiectelor declarate eligibile pe Măsura 1.4.1. – „Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă”, din cadrul PNDR, la care sunt înscrişi foarte mulţi legumicultori din Matca. „Pe M 1.4.1., la nivel naţional, sunt vreo 26.000 de proiecte, din care în jur de 12.000 sunt eligibile, dar nu au finanţare. Numărul de proiecte a fost surprinzător de mare. Prin urmare, am discutat cu comisarul Dacian Cioloş varianta de a da, eventual, finanţare pentru toate proiectele şi de a nu mai ţine o nouă sesiune de depunere de proiecte în iunie. Rămâne de negociat la nivelul CE şi sper să şi reuşim”, a precizat ministrul Agriculturii.

La rândul său, tot ca formă de ajutor, deputatul Mircea Toader a promis că va încerca să identifice un producător mare de folie de polietilenă care să le vândă materialele necesare refacerii serelor fără a profita „umflând” preţurile pe seama nenorocirii care i-a lovit pe legumicultori.

Deocamdată, singurul lucru cert pe care îl ştiu mătcaşii este că „într-un fel sau altul, trebuie să o ia de la început”. În zece zile li s-a promis un răspuns de la Ministerul Agriculturii pentru nevoile lor, dar experienţa de până acum i-a învăţat că singurul lucru pe care se pot baza cu adevărat este doar dorinţa lor de a reconstrui ceea ce au distrus vitregiile naturii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Solarii cu suspine şi pagube de 1,2 milioane de lei

* Sute de legumicultori au depus cereri pentru evaluarea pagubelor * Pe lângă fermierii din Matca, se fac evaluări şi în comunele Umbăreşti, Barcea, Drăgăneşti, Corod * În total, peste 150 de hectare de solarii au fost afectate * Ajutoarele de minimis, principala soluţie de sprijin a fermierilor afectaţi *

Comisia de evaluare a pagubelor înregistrate la solariile din Matca în urma căderilor masive de zăpadă a primit până ieri în jur de 400 de cereri din partea legumicultorilor, dar lista rămâne în continuare deschisă! Comisia a fost instituită în urma unui ordin al ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, iar legumicultorii speră că, sub o formă sau alta, statul va găsi o formulă prin care să-i ajute să-şi refacă solariile distruse. „Sunt cereri foarte multe, verificările se fac continuu, dar, desigur, este foarte greu de mers din gospodărie în gospodărie şi de făcut toate aceste evaluări”, ne-a explicat directoarea DADR Galaţi, Profira Onode. Aceasta a precizat că, în prima săptămână de evaluări au fost verificate 341 dintre declaraţiile date de legumicultori, corespunzătoare unei suprafeţe de 60,46 hectare de solarii.

„Din această suprafaţă s-a constat că au fost afectate în proporţii mai mari sau mai mici solarii de pe o suprafaţă de 38 de hectare. Structura de rezistenţă a solariilor, în general din lemn, a suferit distrugeri majore, de peste 30 la sută pe o suprafaţă de aproximativ 10 hectare, pe restul suprafeţei cam o treime din structură suferind stricăciuni. În ceea ce priveşte folia de plastic, aceasta a fost distrusă în totalitate în proporţie de peste 60 la sută pe 20 de hectare, între 30 şi 60 la sută pe 12 hectare, restul fiind în proporţii mai mici. Din păcate, pierderea principală o constituie pierderea culturilor, în special salată şi răsaduri, în total în jur de 15.000 de fire”, a precizat directoarea DADR Galaţi.

În termeni valorici, solariile legumicultorilor din Matca au depăşit în faza primelor evaluări suma de 1,2 milioane de lei, din care 609.487 lei reprezintă stricăciunile la structura de rezistenţă, 525.000 lei valoarea foliei şi 66.250 lei valoarea seminţelor. Dar la acestea se adaugă munca legumicultorilor şi cheltuielile pe care oamenii le-au avut de-a lungul întregii ierni cu udatul şi încălzirea solariilor.

Evaluare la preţul pieţei

O mare problemă în stabilirea valorii pagubelor a fost că, în general, legumicultorii nu au putut prezenta acte doveditoare sau chitanţe pentru cheltuielile făcute. „Am avut în comisie şi persoane care aveau la rândul lor solarii şi care cunoşteau tipurile de materiale, preţurile lor pe piaţă şi cu ajutorul lor am stabilit cam care a fost valoarea pagubelor”, a precizat directoarea DADR Galaţi. O altă dificultate pe care trebuie să o depăşească membrii comisiei de evaluare este aria destul de largă pe care trebuie să o acopere. Aici trebuie spus că, deşi legumicultorii din Matca sunt predominanţi, mai sunt legumicultori şi din alte comune care au fost afectaţi. Astfel, comisia trebuie să verifice şi aproximativ 90 de hectare de solarii din Umbrăreşti, Barcea, Drăgăneşti, Corod şi nu numai. Pe de altă parte, unii dintre mătcaşi îşi exprimă îndoiala că evaluările făcute de comisie sunt juste şi spun că, în realitate, pagubele au fost mult mai mari şi că evaluarea merge prea încet.

„Pe undeva, unii oameni cam au îndoieli în legătură cu evaluarea. Unii dintre ei s-au apucat să-şi refacă solariile înainte să vină comisia, aşa că nu prea mai e clar cât s-a pus şi cât nu s-a pus. Sau dacă te întreabă unde-i zăpada, de unde să le-o arăţi dacă oamenii au dat-o deoparte sau s-a topit? Şi ce poţi să le spui oamenilor? Ei s-au apucat de treabă, să-şi refacă răsadurile, că noi trăim în România şi în baza comisiei s-ar putea să aşteptăm mult şi bine să ne ajute cineva”, ne-a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din Matca.

Ajutoare promise

Chiar dacă legumicultorii gălăţeni sunt în general sceptici, se pare că Ministerul Agriculturii a identificat, totuşi, unele soluţii pentru a-i ajuta. Ministrul Stelian Fuia, care a fost la Matca săptămâna trecută, a promis că le va prezenta legumicultorilor chiar în aceste zile, la modul concret, variantele pe care se poate merge. Se pare că principala soluţie avută în vedere de Minister este cea a acordării unor sume în contul ajutoarelor de minimis, ajutoare pe care statul, în baza unor regulamente convenite cu Comisia European, le poate acorda fermierilor într-o anumită perioadă de timp. „În urma unei discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, se pare că varianta cu ajutoarele de minimis este cea mai plauzibilă. Dar rămâne de stabilit mai întâi valoarea totală a pagubelor, a numărului de fermieri afectaţi, urmând ca după asta să se stabilească valoare efectivă a ajutoarelor ce pot fi oferite legumicultorilor”, a precizat directoarea DADR Galaţi, Profira Onode.

Teoretic, suma maximă ce se poate acorda pentru o fermă din ajutoarele de minimis este de maxim 7.500 de euro, dar asta nu înseamnă că toţi fermierii primesc oricum şi oricând aceeaşi sumă. În cazul legumicultorilor din Matca, aceştia au primit o parte din sumele ce li se puteau acorda în perioada 2008 – 2009. Potrivit DADR Galaţi, la acea vreme, pentru culturile de legume-fructe, s-au acordat câte 1.100 lei/ha persoanelor fizice, pentru persoanele juridice s-a mers până la 2.960/ha, iar pentru grupurile de producători până la 3.700 lei/ha.

Atunci au fost 1.540 de beneficiari cu o sumă totală de 3,7 milioane de lei. Ce schemă de ajutor se va lua acum în calcul rămâne de văzut. Cert este că, indiferent de valoarea ajutoarelor, legumicultorii gălăţeni nu-şi vor recupera decât în parte paguba. În timp ce ei încearcă să-şi refacă răsadurile sau stau prin evaluări, în piaţă se vând cu spor ridichile şi salata din Spania sau Italia. Iar când legumicultorii vor ieşi peste abia o lună cu marfa lor pe piaţă, vârful sezonului de legume extra-timpurii va fi demult „mâncat” de alţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viticultura judetului Galati este distrusa in proportie de 50%

Gerul a inghetat vita-de-vie. Potrivit specialistilor, 4.200 de hectare de vita, din judetul Galati, sunt grav afectate din cauza temperaturilor scazute din aceasta iarna. Probleme si mai mari au viticultorii care au plantatii prin fonduri comunitare. In cazul in care au primit bani de la Uniunea Europeana, oamenii trebuie sa replanteze culturile din surse proprii.

Gerul a pus pe butuci podgoriile din judetul Galati. Peste 50% din culturi sunt grav afectate de temperaturile cu minus din luna februarie. Cu toate ca nu au fost centralizate toate informaţiile din teren, sunt putine sanse ca situatia finala sa fie cu mult diferita.

Taranii sunt ingrijorati, dar nu prea au ce face. Oamenii nu pot fi suparati pe natura, dar stiu ca vor avea productii mult mai mici decat anul trecut.

Viticultorii au putine sanse sa fie despagubiti pentru pierderile suferite. Mai ales cei care au culturi finantate din fonduri comunitare si care vor fi nevoiti sa refaca investitia din banii proprii.

Temperaturile sub -18 grade Celsius sunt critice in cazul soiurilor de struguri pentru masă, iar cele sub -21 grade celsius pentru soiurile de vin. Peste doua saptamani, viticultorii vor sti exact ce culturi de vita-de-vie mai pot fi salvate.

Gerurile au afectat si culturile insamantate in toamnă, precum rapita, grau, orz şi orzoaica. De asemenea, din cauza ca nu a plouat anul trecut, agricultorii nu au putut realiza in totalitate programul de semanat in toamna. La rapita s-a realizat in procent de 64 la suta, iar la celalate culturi in procent de 80 la suta.

a1galatibraila.ro

[dcp100168]

Culturi afectate de ger

Din cauza gerului puternic, culturile agricole de la nivelul judeţului galaţi, au avut de suferit. Conform celor declarate de către specialişti, 4.200 de hectare de viţă, sunt grav afectate din cauza temperaturilor scăzute din această iarnă. Practic, peste 50% din culturi au fost atinse de temperaturile cu minus din luna februarie.

Trebuie menţionat faptul că cu o situaţie şi mai dificilă se confruntă viticultorii care au plantaţii prin fonduri comunitare. În cazul în care au primit bani de la Uniunea Europeană, oamenii trebuie să replanteze culturile din surse proprii.

De asemenea gerul din această iarnă a afectat şi culturile însămânţate în toamnă, precum răpită, grâul, orzul şi orzoaica. Totodată, din cauză că nu a plouat anul trecut, agricultorii nu au putut realiza în totalitate programul de semănat în toamnă. Trebuie precizat că la rapiţă s-a realizat în procent de 64 la sută, iar la celalate culturi în procent de 80 la sută.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Sprijin guvernamental de până la 33.000 de lei pentru serele distruse

Ministerul Agriculturii a alocat 8,52 de milioane de lei pentru a-i despăgubi pe legumicultorii din Galaţi şi din alte 30 de judeţe ale căror sere şi solarii au fost distruse de căderile masive de zăpadă din ianuarie şi din februarie.

Persoanele fizice vor primi 18 lei/mp pentru geamuri şi 2,25 lei/mp pentru foliile din plastic, în timp ce persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale şi firmele - plătitoare de TVA - vor primi 24 lei/mp pentru geamuri şi 3 lei/mp pentru foliile din plastic.

"Cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 euro pe beneficiar, adică 33.000 lei", a anunţat ministerul ieri, după ce Guvernul a aprobat sprijinul financiar.

Ninsorile abundente de la începutul acestui an au distrus 397 ha de sere şi solarii din 31 de judeţe, inclusiv din Galaţi, a declarat Mircea Croitoru, consilierul ministrului Agriculturii, citând situaţiile centralizate de primării. "În judeţul Galaţi sunt 927 de beneficiari ai ajutorului guvernamental pentru refacerea infrastructurii afectate de căderile de zăpadă. Ei au declarat o suprafaţă afectată de 88 ha, dintre care 50 ha sunt doar în Matca, unde avem 467 de beneficiari. Ceilalţi sunt din Cudalbi, Cosmeşti, Valea Mărului, Barcea, Drăgăneşti, Munteni, Vânători etc.", a spus Croitoru.

Potrivit acestuia, numărul de beneficiari trebuia să fie mai mare, dar nu toţi legumicultorii ale căror sere şi solarii au fost distruse au apucat să-şi declare pagubele la primării. Cei care au făcut-o au dreptul să depună cererile de sprijin financiar la Direcţia Agricolă, până la 29 iunie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Guvernul acorda despagubiri de pana la 7.500 EUR pentru cei lasati de zapada fara sere si solarii

Veste buna pentru agricultorii care si-au vazut serele sau solariile distruse de ninsori. Guvernul a adoptat o hotarare prin care oamenii vor fi despagubiti cu sume care pot ajunge pana la 7.500 de euro.

In comuna Matca, din judetul Galati, - una dintre cele mai afectate de caderile masive de zapada - legumicultorii au inceput deja sa isi faca socotelile.

In urma cu doua luni, acesti stalpi cedasera sub greutatea zapezii, folia era mai peste tot rupta. Agricultorii din Matca s-au imprumutat de bani pentru a reusi sa refaca solariile si pentru a continua sa cultive legume - sursa lor principala de venit.

Au luat-o astfel de la zero si, cu eforturi, au refacut solariile.

Oamenii spera ca, pana la Paste, vor iesi pe piata cu primele produse. In ciuda intarzierii de aproximativ doua saptamani, spun ca preturile nu vor avea de suferit.

Pentru agricultorii care nu au avut reserve de bani si nici de unde sa se imprumute, sperantele de a mai cultiva vreodata legume s-au dus odata cu iarna care le-a distrus solariile.

Cei aproape 3.000 de agricultori din toata tara care au fost afectati de iarna crancena trebuie sa depuna o cerere la Directia Agricola de care apartin pana pe 29 iunie. Incepand din iulie, le vor fi platite despagubirile care nu pot depasi insa 7.500 de euro.

stirileprotv.ro

[dcp100168]

Bani pentru calamităţile iernii: o treime dintre legumicultorii despăgubiţi sunt gălăţeni

* În iulie, fermierii cărora zăpada le-a distrus culturile şi-ar putea primi despăgubirile de la Guvern

Guvernul a aprobat, în cursul săptămânii trecute, hotărârea care prevede despăgubirea cu până la 7.500 de euro a legumicultorilor ale căror solarii au cedat sub greutatea zăpezilor căzute în iarnă. Din cei 2.950 de cultivatori de legume din 31 de judeţe din ţară care au înregistrat pierderi din pricina zăpezilor, o treime sunt din judeţul Galaţi.

Detalii ne-a oferit directorul-executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Profira Onode. „În judeţul nostru sunt 927 de legumicultori ale căror exploataţii agricole au fost afectate de căderile de zăpadă. Mai bine de jumătate dintre ei, adică 467 de cultivatori, sunt din Matca. Fermieri care urmează să fie despăgubiţi sunt şi în Tecuci, Ghidigeni, Corod, Drăgăneşti, Barcea etc.. Momentan, hotărârea nu s-a publicat în Monitorul Oficial, iar DADR lucrează în prezent la procedurile de colectare a documentaţiei necesare pentru acordarea despăgubirilor”, a precizat Profira Onode.

Ce trebuie să facă fermierii?

Legumicultorii care vor să beneficieze de despăgubiri de la Guvern trebuie să întocmească o cerere în acest sens, până pe 29 iunie. „Colectarea cererilor şi a documentelor necesare nu se va face prin depunere la sediul DADR, din cauză că numărul fermierilor este prea mare ca să îi chemăm aici. Personalul Direcţiei se va deplasa în fiecare comună în care s-au înregistrat exploataţii afectate şi vom prelua la faţa locului documentele. Fermierii trebuie să aibă buletinul în original şi copie şi să facă dovada că au un cont bancar activ. Persoanele juridice trebuie să prezinte o copie după certificatul de înregistrare fiscală, codul unic de înregistrare şi o adeverinţă eliberată de consiliul local al primăriei de care aparţin. DADR are deja constatările făcute în teren, după momentul înregistrării pierderilor cauzate de zăpadă”, a mai spus directorul executiv al DADR, Profira Onode. Cel mai probabil, fermierii îşi vor primi banii în luna iulie. Suma totală alocată, la nivel naţional, pentru despăgubirea legumicultorilor se ridică la 1,9 milioane de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 900 de legumicultori din Galaţi vor primi despăgubiri pentru pagubele din iarnă

Peste 920 de legumicultori din judeţul Galaţi, ale căror solarii au cedat sub greutatea zăpezilor căzute în iarnă, vor fi despăgubiţi de stat cu până la 7.500 euro, a anunţat, marţi, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Profira Onode. Aceasta susţine că mai mult de jumătate dintre producătorii de legume, adică 467, sunt din Matca, dar urmează să fie despăgubiţi şi agricultori din Tecuci, Ghidigeni, Corod, Drăgăneşti, Barcea.

Cel mai probabil, fermierii îşi vor primi banii în această lună. Suma totală alocată, la nivel naţional, pentru despăgubirea legumicultorilor se ridică la 1,9 milioane euro, susţine şefa DADR Galaţi, citată de Agerpres.

Dintre cei 2.950 de cultivatori de legume din 31 de judeţe din ţară care au înregistrat pierderi din pricina zăpezilor, o treime sunt din judeţul Galaţi.

agroinfo.ro

[dcp100168]

Solariile avariate au costat două milioane de lei

Suma pe care a plătit-o statul către legumicultorii cărora solariile le-au fost avariate de căderile masive de zăpadă din iarnă s-a ridicat la două milioane de lei. Per total, 927 de legumicultori gălăţeni au primit despăgubiri, în funcţie de avariile pe care le-au raportat. Cei mai mulţi (467) au exploataţii agricole în bazinul legumicol de la Matca, ceilalţi având solarii în zonele Tecuci, Ghidigeni, Corod, Drăgăneşti, Barcea etc. Cuantumul maxim pe care l-a oferit statul pentru o exploataţie a fost de 7.500 de euro. Dacă judecăm după numărul despăgubirilor, Galaţiul a fost pe locul trei în topul judeţelor calamitate în ţară. La nivel naţional, au fost despăgubiţi 2.950 de fermieri.

viata-libera.ro