Observatorul Astronomic din Galaţi

[dcp100168]

De Ziua Astronomiei,

Gălăţenii se pot uita la Soare prin cel mai mare telescop public din România

Cine vrea să vadă Soarele în toată splendoarea lui, frământat de explozii, mai portocaliu decât la orice apus, poate merge la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi. Pe 10 mai, cu ocazia Zilei Astronomiei, la Planetariul din incinta complexului, vor avea loc o serie de observaţii ale stelelor, planetelor, galaxiilor, nebuloaselor şi roiurilor stelare. Dacă cerul nu va fi înnorat, Soarele va putea fi observat atât în lumină vizilă, cât şi cu ajutorul unui instrument special, dotat cu un filtru pentru radiţia emisă de atomii de hidrogen-alfa. Acest instrument permite vizualizarea erupţiilor şi filamentelor solare. După lăsarea întunericului, pasionaţii de astronomie pot admira Luna, planetele Marte şi Saturn, precum şi alte formaţiuni stelare. Planetariul din Galaţi dispune de 2 lunete şi 4 telescoape, cel mai mare având diametrul oglinzii principale de 40 cm. Observaţiile astronomice se fac între orele 10-24, intrarea fiind liberă. Între orele 10.00 şi 18.00 au loc observaţii astronomice solare în lumină vizibilă şi în H-ALFA, iar între orele 19.00 şi 24.00 vor avea loc observaţii astronomice nocturne, când vor putea fi văzute planetele Mercur, Marte şi Saturn, satelitul natural al Pământului, Luna, principalele stele ale cerului de primăvară, stelele duble şi obiectele Deep-Sky.

http://www.gandul.info/scoala/galatenii ... 34;2625685

Astronomii amatori din lumea întreagă au început să sărbătorească Ziua Astronomiei din anul 1973, evenimentul fiind marcat anual într-o sâmbătă senină din aprilie sau mai, când Luna e în preajma fazei de pătrar. Iniţiativa i-a aparţinut preşedintelui unui club californian de astronomie (Astronomical Association of Northern California), Douge Berger, care a decis că ar fi bine ca membrii clubului să meargă cu telescoape în mijlocul oraşului şi să arate minunile cerului publicului trecător. De-a lungul timpului, semnificaţia Zilei Astronomiei a rămas aceeaşi: popularizarea astronomiei. "Astronomy Day este cea mai importantă zi din an din punct de vedere al popularizării astronomiei, moment în care cluburile şi asociaţiile de astronomi amatori, dar şi planetariile şi observatoarele publice din întreaga lume încearcă să aducă astronomia mai apropape de public, mai mult ca oricând", spune coordonatorul Secţiei Planetarium din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, muzeograful Ovidiu Tercu.

[dcp100168]

De mână cu părinţii, zeci de copii au ghicit în stele de ziua astronomiei

De ziua astronomiei, zeci de copii şi-au scos familia la o plimbare nocturnă. Dacă pasionaţii de astronomie din Bucureşti nu au văzut decât cerul înnorat, la Galaţi s-a mai înseninat şi oamenii au admirat în voie Luna. Copiii gălăţenilor au fost cei mai curioşi, chiar dacă vremea le-a dat emoţii. Dacă ziua au putut vedea soarele în lumină vizibilă şi H-Alpha, noaptea s-au concentrat asupra Lunii. În total, peste 500 de gălăţeni s-au perindat prin faţa telescoapelor.

http://www.protv.ro/stiri/social/de-man ... omiei.html

Cu ochii la stele

* Sute de gălăţeni, de la vârstnici la copii de şcoală primară s-au adunat zilele trecute în jurul telescoapelor de la Grădina Botanică pentru a admira ”îndeaproape” corpurile cereşti cu prilejul Zilei Astronomiei.

Ziua Astronomiei, eveniment organizat la Galaţi de Secţia Planetarium a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, a atras pe terasa de observaţii astronomice a instituţiei muzeale gălăţene peste 500 de vizitatori pasionaţi de stele, planete şi de spaţiul cosmic. Cu acest prilej, terasa de observaţii astronomice a fost deschisă gratuit pentru cei care au dorit să admire corpurile cereşti, şi altfel decât cu ochiul liber, aşa cum o fac zi de zi. „Scopul pe care ni l-am propus a fost atins. Am vrut să aducem astronomia aproape de oameni şi am reuşit. M-am bucurat să văd că la Planetarium veneau copii însoţiţi de părinţi pentru a se uita la Soare sau la stele, fapt ce mă face să cred că astronomia va avea mulţi fani, pe viitor, la Galaţi. Am avut multe grupuri organizate de tineri care au venit special pentru acest eveniment. Atât ziua, cât şi noaptea, am avut public care a vrut să observe spaţiul cosmic", a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Secţiei Planetarium de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Pentru ca gălăţenii să poată vedea în condiţii optime mai toate corpurile cereşti, observaţiile astronomice au avut loc atât pe vreme de zi, cât şi pe timp de noapte, respectiv între orele 10.00 - 18 şi 19.00 - 24.00.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=5

500 de astronomi amatori la Galati

* "Ziua Astronomiei", sarbatorita la Planetariumul din Galati * Au participat pasionati de astronomie, dar si "curiosi".

"Ziua astronomiei" a fost marcata la Planetariumul din Galati printr-o sesiune nocturna de observatii astronomice la care au participat aproape 500 de galateni pasionati de astronomie si spatiul cosmic sau "curiosi", care au profitat de acest prilej pentru a admira spatiul interstelar prin telescop. O prima parte a observatiilor astronomice organizate de membrii Astroclubului "Calin Popovici" pe terasa pavilionului central al Complexului Muzeal au avut loc sambata, intre orele 10.00 si 16.00, iar cea de a doua parte, evident mult mai interesanta, de la ora 19.00 pana la miezul noptii. La observatiile nocturne au fost observate Luna, planetele Venus si Saturn si principalele stele ale cerului de primavara, stelele duble si obiectele Deep-Sky, nebuloase si roiuri stelare, din Catalogul Messier.

"Scopul pe care ni l-am propus a fost atins. Am vrut sa aducem astronomia aproape de galateni si am reusit. M-am bucurat sa vad ca la Planetarium veneau copii insotiti de parinti pentru a se uita la Soare sau la stele, fapt ce ma face sa cred ca pe viitor astronomia va avea multi fani la Galati. Am avut multe grupuri organizate de tineri care au venit special pentru acest eveniment. Atat ziua, cat si noaptea, am avut un public numeros care a vrut sa observe spatiul cosmic", ne-a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Planetariumului de la complexul muzeal. O sesiune asemanatoare de observatii astronomice este programata peste doua saptamani, pe 21 mai, cand este marcat oficial "Anul National al Astronomiei".

Anul trecut, in dotarea Planetariumului de la Galati au intrat doua telescoape "Meade Dobson", cu diametrele de 200 si 400 mm, cu care se vor putea face observatii astronomice mult mai performante, dar marea ambitie a membrilor Astroclubului "Calin Popovici" este ca la Galati sa functioneze un observator astronomic. Recent, pe terasa acoperisului muzeului a fost construita cupola viitorului observator atronomic, care va functiona dupa ce se va reusi achizitionarea unor echipamente performante in cadrul unui proiect cu finantare externa.

http://www.romanialibera.ro/a124294/500 ... alati.html

[dcp100168]

Telescop de 43.000 euro, la Planetarium

Planetariumul din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii va fi dotat cu un telescop astronomic profesional tip Ritchey Chretien, acţionat electronic, care costă 43.000 euro, transmite corespondentul AMOS News. Potrivit muzeografului Ovidiu Tercu, achiziţia telescopului va fi posibilă datorită lui Ştefan Nicolae, acţionar principal la societatea STAER Internaţional, care s-a oferit să sponsorizeze Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi. „Acest telescop va fi utilizat atât pentru activităţile cu public cât şi pentru cele ştiinţifice. Publicul de la Galaţi va beneficia în premieră naţională de un sistem care va permite transmiterea unor imagini, în direct, cu diferite corpuri cereşti pe un ecran LCD amplasat în observatorul astronomic sau, cu ocazia evenimentelor astronomice, în sala de proiecţie multimedia a Planetariumului. De asemenea, principalele observaţii cu valoare ştiinţifică vor avea în vedere monitorizarea asteroizilor, în special a celor care se apropie periculos de Pământ. Va fi singurul Observator Astronomic din România care va monitoriza în mod continuu asteroizii. În acest sens vom face parte din programul European Euronear, care se ocupă cu monitorizarea asteroizilor” a spus muzeograful Ovidiu Tercu. Observatorul va fi gata pentru public în luna mai a anului 2009, anul Internaţional al Astronomiei.

[riaji]

Frumos gest

[dcp100168]

Observator astronomic pentru monitorizarea asteroizilor

» La Galati va functiona cel mai mare Observator Astronomic din Romania.

Observatorul astronomic de la Galati va deveni functional: cupola rabatabila a fost deja construita, urmeaza acum instalarea unui telescop astronomic profesional tip Ritchey Chretien, actionat electronic. Telescopul, principalul "motor" al observatorului de la Planetariumul de la Complexul Muzeal de Stiintele Naturii (CMSN), costa aproximativ 43.000 euro, acesti bani fiind asigurati de omul de afaceri galatean stefan Nicolae. "Acest telescop urmeaza sa fie utilizat atat pentru activitatile cu public, cat si pentru cele stiintifice. Publicul de la Galati va beneficia, in premiera nationala, de un sistem care va permite transmiterea unor imagini, in direct, cu diferite corpuri ceresti, pe un ecran LCD, amplasat in observatorul astronomic sau, cu ocazia evenimentelor astronomice, in sala de proiectie multimedia a Planetariumului. De asemenea, principalele observatii cu valoare stiintifica vor avea in vedere monitorizarea asteroizilor, in special a celor care se apropie periculos de Pamant. Vom fi singurul Observator Astronomic din Romania care va monitoriza in mod continuu asteroizii. In acest sens, vom face parte din programul European EURONEAR, care se ocupa cu monitorizarea asteroizilor. Bineinteles ca vom incerca sa descoperim cu acest telescop asteroizi si comete noi", ne-a declarat coordonatorul Planetariumului de la CMSN Galati, muzeograful Ovidiu Tercu. Observator Astronomic de la Planetariumul din Galati va fi cel mai mare observator din Romania, destinat publicului. El va fi inaugurat in luna mai 2009, fiind astfel unul din evenimentele dedicate sarbatoririi anului 2009 ca "An International al Astronomiei".

http://www.romanialibera.ro/a134933/obs ... zilor.html

[Mikka]

Super. Multumiri domnului Stefan din partea tuturor (cred).

O singura observatie: muzeograf la planetariu? Nu contest nimic altceva decat denumirea. De ce nu cercetator? Sau alt titlu!

[dcp100168]

Avem cel mai performant observator astronomic pentru amatori din România

Vineri s-a desfăşurat închiderea oficială a unui proiect cu finaţare europeană în urma căruia Observatorul din Galaţi a devenit cel mai performant observator accesibil publicului larg, din ţara noastră, dar şi din Europa de Sud-Est. Proiectul denumit "Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi - obiectiv turistic transfrontalier" a fost implementat în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2006. Beneficiarii proiectului sunt Consiliul Judeţului Galaţi şi partenerii săi - Infomedia Centru Cahul din Republica Moldova şi Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Bugetul total al proiectului a fost 503.028,2 euro, din care 445.903 euro valoarea nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană, iar cofinanţarea Consiliului Judeţului Galaţi a fost de 57.125,15 euro.

Implementarea proiectului are ca scop dezvoltarea turismului educaţional transfrontalier la graniţa dintre România şi Republica Moldova, precum şi la intensificarea cooperării transfrontiere în domeniul ştiinţei astronomiei în zona de graniţă dintre judeţul Galaţi şi raionul Cahul din Republica Moldova.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=6

[dcp100168]

Cel mai mare observator astronomic public din România se va deschide la Galaţi

Pasionaţii astrelor vor avea la dispoziţie pentru observaţii, aparatură performantă, de ultimă oră. Observatorul care va funcţiona la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi este singurul din ţară dotat cu acoperiş retractabil. Mai mult, este şi singurul observator românesc care are un telescop „Ritchey-Cretien”, unul dintre cele mai bune din lume, care se află chiar şi pe satelitul artificial Hublle. „Este pe o montură ecuatorială automată, realizată în Austria. Sistemul de fixare şi poziţionare a fost declarat montura anului 2009 în lume. Telescopul va putea fi folosit, în mod direct, doar de specialişti”, povesteşte mândru muzeograful Ovidiu Tercu. Asta nu înseamnă că vizitatorii obişnuiţi nu vor avea acces la el. Publicul de la Galaţi va beneficia, în premieră naţională, de un sistem care va permite transmiterea imaginilor cu diferite corpuri cereşti, în direct, pe un ecran LCD amplasat în observatorul astronomic sau, cu ocazia evenimentelor astronomice (precum eclipsele), în sala de proiecţie multimedia a Planetariumului. Telescopul a costat peste 45.000 de euro şi am fost achiziţionat din fonduri europene, pe un proiect câştigat de Consiliul Judeţului.

Cele mai „ochite”: Luna, Jupiter şi Saturn

Centrul de astronomie de la Muzeul de Ştiinţele Naturii Galaţi este destinat tuturor pasionaţilor de astronomie. Publicul larg, în adevăratul sens al cuvântului, va putea veni şi ziua şi noaptea să intre în tainele astronomiei. Ziua, vizitatorii vor putea vedea activitatea solară, printr-o lunetă de observaţii solare unică în România, vor putea viziona proiecţii tridimensionale în Planetariu sau vor primi explicaţii avizate din partea muzeografilor. Noaptea, vizitatorii pot fi martorii unor proiecţii de videoastronomie sau, dacă vremea le permite, pot ieşi pe terasa de observaţie şi pot privi prin telescoapele de 300 şi de 400 de mm. „Cele mai căutate astre sunt Luna, mai ales munţii şi craterele acesteia, planeta Jupiter, cu sateliţii Galileeni sau Saturn, cu inelele lui”, ne-a mai spus Ovidiu Tercu. Acesta mai spune că ideal ar fi ca publicul să aibă o minimă cultură în domeniu înainte de a încerca experienţa deosebită a unei observaţii astronomice.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Ce ... 83643.html

[dcp100168]

Galaţiul are cel mai modern observator astronomic din ţară

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi are, începând din luna ianuarie, cel mai modern observator astronomic cu cupolă din ţară, realizat în cadrul unui proiect de colaborare transfrontalieră. Noul observator va fi deschis şi accesului publicului, dar va fi şi un instrument de lucru util pentru membrii Astroclubului ‘Călin Popovici’, care funcţionează pe lângă muzeul gălăţean. ‘Este singurul observator din România care are un telescop sistem optic ‘Ritchey-Cretien’, unul dintre cele mai bune din lume, care se află chiar şi pe satelitul artificial Hubble. Este amplasat pe o montură ecuatorială automată, realizată de o firmă din Austria, care a fost declarată de revista americană de specialitate Sky & Telescop ‘produsul anului 2009′. Sistemul de fixare şi poziţionare a fost declarat ‘montura anului 2009′ în lume’, a declarat, luni (4 ianuarie 2010), muzeograful Ovidiu Tercu. Telescopul permite transmiterea în direct, pe internet, a imaginilor observate. Cu ajutorul unui telescop solar pot fi observate exploziile solare. Observatorul astronomic a fost realizat în cadrul unui proiect de turism educaţional dezvoltat de Consiliul Judeţului Galaţi şi Consiliul Raionului Cahul, în cadrul Programului Phare CBC 2006. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 503.000 de euro, din care grantul a fost de aproape 446.000 de euro, iar cofinanţarea de la bugetul CJ Galaţi a fost de peste 57.000 de euro. În cadrul aceluiaşi proiect a mai fost realizat şi un sistem modern de irigare, pe cele 17 hectare ale Grădinii Botanice din Galaţi, dar şi modernizarea dotărilor şi amenajărilor la Planetariumul care funcţiona, de câţiva ani, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.

http://www.financiarul.ro/2010/01/04/ga ... -din-tara/

[alfons]

Sunt un om simplu,un cetatean: Planetarium-ul e una,observatorul astronomic ,alta.

Cand si cum ne putem folosi de Observatorul astronomic,noi publicul?

[dcp100168]

Observatorul astronomic, în continuare închis

* Observatorul astronomic ultramodern de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii nu îşi va deschide porţile, oficial, prea curând *

Aparatura achiziţionată printr-un proiect european a cărui valoare totală a fost de 500.000 de euro va trebui să aştepte, cel mai sigur, venirea primăverii pentru a fi pusă la lucru. Florin Matei, responsabilul relaţiilor cu mass-media de la muzeu, ne-a spus că în acest moment încă se fac pregătiri pentru deschiderea oficială şi că nu poate preciza o dată exactă la care va fi deschis observatorul.

Cu ajutorul telescopului cumpărat în cadrul proiectului, cel mai modern din ţară, se pot face observaţii astronomice şi se pot transmite, live, imagini pe internet. Observatorul mai deţine şi un telescop solar, cu ajutorul căruia pasionaţii şi curioşii pot vedea, cu ochiul liber, exploziile solare. Când va fi deschis, observatorul astronomic dotat cu noua aparatură va avea un program de zi şi unul de noapte. Ziua se vor face observaţii solare, va putea fi admirată panorama oraşului, iar seara va fi perioada observaţiilor astronomice pentru a studia Luna, Jupiter ori Saturn. După plecarea vizitatorilor, va fi un program de cercetare ştiinţifică.

http://www.viata-libera.ro/articol-Observatorul_astronomic_in_continuare_inchis_2.html

[dcp100168]

Observatorul Astronomic şi Planetariul se deschid oficial pentru public

Gălăţenii sunt aşteptaţi joi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi unde va avea loc începând cu ora 13.00 deschiderea oficială pentru public a Observatorului Astronomic şi Planetariului.

Cele două obiective au fost modernizate şi dotate în anul 2009, din fonduri europene, prin Proiectul „Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi – obiectiv turistic transfrontalier”. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 503.000 de euro, din care grantul a fost de aproape 446.000 de euro, iar cofinanţarea de la bugetul CJ Galati a fost de peste 57.000 de euro.

Începând din 25 martie, publicul vizitator din Galaţi, dar şi din restul României sau din Republica Moldova, va avea acces la cel mai modern Observator Astronomic pentru public din ţara noastră, singurul prevăzut cu acoperiş tractabil şi cu un telescop principal cu sistem optic Ritchey – Chretien cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85. "Acest telescop este unic în România şi, mai mult, el se află într-un observator astronomic deschis publicului vizitator. Telescopul este prevăzut cu o cameră Mintron pentru video–astronomie, folosită la transmiterea de imagini cu conţinut astronomic pe internet sau pe plasma din sala de programe educative şi activităţi interactive a observatorului astronomic. De asemenea, prin intermediul unei camere CCD, ataşată la acelaşi telescop, se realizează observaţii ştiinţifice cu valoare educativă, în domeniul astrometriei şi fotometriei. Principalele observaţii astronomice constau în monitorizarea asteroizilor, în special a celor care se apropie periculos de Pământ. Din camera de control a telescopului, cu ajutorul unui calculator se comandă montura telescopului, camera Mintron pentru video–astronomie şi camera CCD pentru observaţii ştiinţifice şi astrofotografie", a precizat Florin Matei, purtătorul de cuvânt al instituţiei muzeale. De asemenea, planetariul deţine un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m, publicul putând viziona aici filmul “Două bucăţi mici de sticlă” – o incursiune antrenantă şi educativă în lumea instrumentelor folosite în astronomie. Pe terasa de observaţii astronomice, cea mai mare din România, cu o suprafaţă de 250 mp, se vor organiza observaţii astronomice cu publicul, fiind folosite diferite instrumente, două telescoape Meade Dobson cu diametrul oglinzii principale de 300 şi 400 mm, 2 telescoape SkyWatcher Dobson cu diametrul oglinzii de 200 şi 250 mm - pentru observaţiile nocturne sau luneta Coronado SolarMax cu diametrul obiectivului de 60 mm – unică în România - pentru observaţii solare în H–alfa, pe timpul zilei.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Eveniment&articol=10

[dcp100168]

Observatorul a fost deschis oficial pentru public

Observatorul Astronomic din Galaţi, cel mai modern obiectiv de acest fel din ţară, prevăzut cu acoperiş tractabil şi cu un telescop principal cu sistem optic Ritchey - Chretien cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85, a fost deschis oficial pentru public, joi, în cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din municipiu. Telescopul este prevăzut cu o cameră Mintron pentru video - astronomie, folosită la transmiterea de imagini cu conţinut astronomic pe internet sau pe plasma din sala de programe educative şi activităţi interactive a observatorului astronomic. De asemenea, prin intermediul unei camere CCD, ataşată la acelaşi telescop, se realizează observaţii ştiinţifice cu valoare educativă, în domeniul astrometriei şi fotometriei.

http://www.agerpres.ro/media/index.php/administratie/item/3050--Cel-mai-modern-observator-astronomic-din-tara-inaugurat-la-Galati.html

[dcp100168]

Observatorul Astronomic din Galaţi vânează asteroizi

Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) Galaţi a primit săptămâna trecută, de la IAU Minor Planet Center, codul MPC C73 pentru observarea asteroizilor. Minor Planet Center (MPC) îşi desfăşoară activitatea la Observatorul Astrofizic Smithsonian din Harvard, SUA, care funcţionează sub egida Diviziei a III-a a Uniunii Astronomice Internaţionale (IAU).

„Obţinerea codului MPC a fost realizată după o serie de observaţii astrometrice de înaltă precizie şi fotometrie făcute pe 4 asteroizi din centura principală de asteroizi. Toate aceste observaţii astronomice au fost realizate împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului «Călin Popovici» din cadrul CMSN Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie. Am realizat împreună o serie de observaţii astronomice în 2 nopţi diferite, 18-19 august şi 20-21 august, măsurând câte 2-3 coordonate ale celor 4 asteroizi şi am raportat poziţiile asteroizilor la MPC, în conformitate cu procedurile riguroase ale acestei instituţii", ne-a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Compartimentului Planetariu - Observator Astronomic din cadrul CMSN Galaţi.

Observatorul Astronomic va demara, în perioada următoare, observaţii astronomice de monitorizare a asteroizilor şi raportările coordonatelor acestora la MPC.

MPC se ocupă, în colaborare cu Biroul Central pentru Telegrame Astronomice (CBAT), de denumirea corpurilor mici din sistemul solar, de la asteroizi şi comete la planete mici şi sateliţi naturali ai planetelor. MPC este în acelaşi timp forul internaţional care colectează de la observatoare astronomice din întreaga lume date referitoare la poziţiile relative ale corpurilor mici din sistemul solar, asteroizi şi comete, iar, în baza datelor obţinute, se ocupă şi de calcularea orbitelor acestora.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Astronomii gălăţeni "spionează" un asteroid

Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi va demara un program de observaţii astronomice în perioada noiembrie - decembrie 2011 asupra asteroidului 1996 FG3 împreună cu mai multe observatoare astronomice din Europa. Observaţiile astrometrice şi fotometrice realizate la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi vor contribui la pregătirea misiunii spaţiale Marco Polo-R a Agenţiei Spaţiale Europene.

Asteroidul 1996 FG3 este un asteroid încadrat în categoria de asteroizi potenţiali periculoşi pentru Terra ce intersectează orbita Pământului, fiind ţinta principală a proiectului de misiune spaţială Marco Polo-R. "Acest asteroid este un obiect compus din două corpuri ce gravitează în jurul centrului comun de masă, formând astfel un sistem binar: cele două corpuri au dimensiunile estimate de 1,4 km respectiv 0,4 km diametru şi o masă de peste 2,3 miliarde de tone. În lunile noiembrie - decembrie 2011 asteroidul va trece prin apropierea Pământului, fiind o ocazie unică de valorificat, deoarece el va fi vizibil din emisfera nordică, ţările din Europa centrală şi de est fiind poziţionate foarte bine pentru observarea acestui asteroid", declară muzeograful Ovidiu Tercu, cooronatorul Observatorului Astronomic şi Planetariului din Galaţi.

Marco Polo-R va fi o misiune spaţială al cărei obiectiv principal constă în aducerea pe Pământ a unui eşantion din acest asteroid primitiv, care orbiteză în apropierea planetei noastre. Această misiune spaţială va avea posibilitatea de a revoluţiona înţelegerea noastră despre proprietăţiile materiei primitive prezente în Sistemul Solar, şi să facă lumină asupra naturii obiectelor mici ale Sistemului Solar (asteroizi şi comete), paşi esenţiali pentru a înţelege condiţiile primordiale responsabile pentru formarea planetei noastre şi apariţia vieţii pe Pământ. În acelaşi timp misiunea spaţială Marco Polo-R ne poate oferi şi informaţii importante privind multitudinea de asteroizii care orbitează în apropierea Pământului. Toate aceste informaţii sunt necesare pentru a dezvolta strategii adecvate pentru protejarea Pământului, în cazul unui potenţial impact periculos cu planeta noastră.

„Implicarea Observatorului Astronomic din cadrul instituţiei noastre în proiecte ştiinţifice multi-naţionale ne arată că la Galaţi astronomia are un viitor. Asemenea colaborări şi participări internaţionale vor continua, fapt ce va determina ca oraşul nostru să devină un punct important pe harta instituţiilor ştiinţifice din Europa", a adăugat Camelia Burluc, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Observaţiile astronomice de la Observatorul Astronomic Galaţi vor fi realizate de specialiştii din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului "Călin Popovici" CMSN Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie.

adevarul.ro

[dcp100168]

Conjuncţia Jupiter-Venus, live la Observatorul Astronomic

Pasionaţii de astronomie sunt invitaţi pe 13 martie la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi să admire, în partea vestică a bolţii cereşti, o spectaculoasă conjuncţie între planetele Jupiter şi Venus, a declarat purtătorul de cuvânt al complexului muzeal, Florin Matei. Potrivit acestuia, publicul va putea observa, în intervalul orar 19,00-22,00, cu ajutorul telescopului planeta Jupiter cu cei patru sateliţi galileeni, împreună cu planeta Venus.

'Conjuncţiile sunt fenomene astronomice vizuale care se manifestă printr-o apropiere aparentă strânsă între două sau mai multe corpuri cereşti. În cazul particular al conjuncţiei din seara de 13 martie, aparent planeta Venus va trece pe deasupra planetei Jupiter, între cele două corpuri fiind o separaţie minimă de trei grade, ceea ce înseamnă laţimea a două degete ţinând mâna întinsă. Chiar dacă aceste conjuncţii nu au o valoare ştiinţifică deosebită, din punct de vedere educativ sunt fenomene care nu trebuie ratate', a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.

Ultima conjuncţie între Jupiter şi Venus a avut loc pe 11 mai 2011, iar următoarea va fi peste un an, pe 28 mai 2013.

agerpres.ro

[dcp100168]

Peste 500 de vizitatori au urmărit, la Observatorul Astronomic, conjuncţia Jupiter-Venus

Conjuncţia Jupiter-Venus, de marţi seară, a atras la Observatorul Astronomic din Galaţi peste 500 de vizitatori, de toate vârstele, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, Florin Matei.

Potrivit acestuia, terasa de observaţii astronomice i-a primit pe vizitatori cu telescoapele gata pregătite, specialiştii Observatorului Astronomic gălăţean asigurând asistenţa tehnică şi ştiinţifică necesară.

''Cerul a ţinut cu astronomia în această seară şi era şi normal să fie aşa. Conjuncţia dintre Jupiter şi Venus a putut fi observată în condiţii optime. Ne bucurăm atât pentru noi, ca astronomi, cât şi pentru publicul care a venit la muzeu în număr mare'', a spus muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

În sala multimedia a Observatorului au fost proiectate filme documentare din domeniul astronomiei, pentru cei care fie aşteptau să le vină rândul la telescop, fie vroiau să afle mai multe din tainele Universului.

Următoare conjuncţie Jupiter-Venus va avea loc pe 28 mai 2013.

agerpres.ro

[dcp100168]

La Galaţi, premieră naţională în domeniul astronomiei

Specialiştii Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici”, au observat în dimineaţa zilei de 8 martie, pentru prima oară în România, o exoplanetă, denumită de astronomi HAT- P- 27 b. Pentru această observaţie a fost utilizat telescopul principal al Observatorului, de tip Ritchey-Chretien, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, camera CCD SBIG STL-6303 şi filtru R pentru fotometrie, făcând cadre calibrate cu expuneri de câte 60 secunde fiecare.

Exoplanetele sunt planete care se rotesc în jurul altor stele decât Soarele, iar pentru a le observa, astronomii folosesc mai multe metode, dintre care cea mai accesibilă este metoda tranzitului. Pe scurt, în momentul în care o planetă trece printre steaua în jurul căreia se roteşte şi o mică parte din lumina stelei este obstrucţionată de planetă şi strălucirea stelei scade. Astfel se produce o "mini-eclipsă" a stelei, iar scăderea de strălucire este înregistrată pe un grafic care se numeşte curba de lumină.

„Planeta se numeşte HAT- P- 27 b şi orbitează o stea puţin mai mică decât Soarele o dată la trei zile, aşa că, dacă am locui pe acea planeta, am serba Revelionul din 3 zile în 3 zile. Această exoplanetă face parte din clasa de planete denumită de astronomi «jupiter-uri fierbinţi». În cazul nostru, HAT- P- 27 b are diametrul cât al planetei Jupiter din sistemul nostru solar, dar o masă mult mai mică, doar 66% din masa lui Jupiter. Asta înseamnă că planeta este foarte puţin densă, putând chiar pluti pe apă, dacă am avea un ocean suficient de mare. HAT- P- 27 b orbitează steaua-mamă la o distanţă foarte mică, de doar 6 milioane de kilometri distanţă faţă de suprafaţa stelei. Ca o comparaţie, cea mai apropiată planetă de Soare în sistemul nostru solar, Mercur, orbitează la o distanţă medie de aproximativ 10 ori mai mare. Această apropiere faţă de astru contribuie la diametrul mare al planetei, atmosfera ei dilatându-se datorită căldurii intense emanate de stea, iar temperatura depăşeşte 450 grade Celsius, peste punctul de topire al plumbului”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.

Distanţa până la steaua în jurul căreia orbitează planeta HAT- P- 27 b este de 665 ani-lumină şi steaua este situată în constelaţia Fecioară. Descoperirea ei a fost anunţată la începutul anului 2011. La momentul actual este confirmată existenţa a 760 de planete care orbitează alte stele şi câteva mii care aşteaptă confirmarea prin observaţii ce vor veni în viitor. Prima planetă descoperită prin metoda tranzitului, folosită şi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, a fost în anul 1999.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Supernovă din Galaxia Messier 95, fotografiată la Galaţi

Galaxia Messier 95 se învecinează cu Calea Lactee, fiind situată la o distanţă de aproximativ 37 milioane de ani-lumină de aceasta.

Seria performanţelor obţinute la Observatorul Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) din Galaţi a fost continuată în aceste zile prin observarea şi fotografierea unei supernove din Galaxia Messier.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CMSN Galaţi, Florin Matei, supernovele reprezintă faza finală din evoluţia unor stele mult mai masive decât soarele, ce se manifestă printr-o explozie violentă ce cutremură întreg mediul interstelar vecin, având pentru o scurtă perioadă de timp luminozitatea mai mare decât a unei întregi galaxii. Galaxia în care s-a produs această supernovă este situată în constelaţia Leul, iar în această perioadă, planeta Marte se găseşte aparent foarte aproape de Galaxia Messier 95 (M95).

Observarea supernovei a fost realizată în seara zilei de 20 martie 2012, de către muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic şi Alex Dumitriu, membru al Astroclubului „Călin Popovici", care funcţionează pe lângă observatorul astronomic gălăţean. „Magnitudinea aparentă a supernovei măsurată pe 20 martie la observatorul astronomic este de 13.5, putând să crească sau să descrească în următoarele zile. Pentru a înţelege diferenţa de strălucire, trebuie spus că supernova este acum de 1.000 de ori mai slabă în strălucire decât cea mai slab strălucitoare stea vizibilă cu ochiul liber pe un cer departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi de 75.899 ori mai slabă decât cea mai strălucitoare stea din constelaţia Leul, care are magnitudinea de 1.3, fiind vizibilă foarte uşor cu ochiul liber chiar şi din interiorul marilor oraşe, în care există poluare luminoasă", ne-a declarat muzeograful Ovidiu Tercu. Galaxia Messier 95 (M95), în care s-a produs supernova, se învecinează cu Calea Lactee, fiind situată la o distanţă de aproximativ 37 milioane de ani-lumină de aceasta. Supernova a primit din partea Biroului de Telegrame Astronomice al Uniunii Astronomice Internaţionale numele de catalog 2012aw.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Asteroidul România, observat pentru prima dată din ţară la Galaţi

Specialiştii Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au observat, în noaptea de 21 spre 22 mai, pentru prima dată de pe teritoriul României, asteroidul (7986) România.

Potrivit coordonatorului Observatorului Astronomic, Ovidiu Tercu, citat de Agerpres, observarea asteroidului România, care a durat aproximativ două ore, a fost posibilă folosindu-se telescopul principal cu diametrul de 400 mm, obţinându-se 38 de poziţii măsurate şi raportate la Minor Planet Center (MPC). 'Pe o perioadă de aproape două ore am făcut fotografii ale acestui asteroid pentru a-i surprinde mişcarea printre stele. În cadrele individuale au fost măsurate coordonatele obiectului şi au fost raportate către Minor Planet Center, instituţia din cadrul Uniunii Astronomice Internaţionale care se ocupă cu centralizarea şi calcularea orbitelor asteroizilor. Am realizat şi un foto-montaj video cu asteroidul, pe care l-am intitulat sugestiv - România printre stele,' a declarat, marţi, Ovidiu Tercu.

Asteroidul (7986) a fost descoperit în 1981 de la Observatorul Astronomic Siding Spring situat în Australia şi este doar unul din cei peste 590.000 de asteroizi situaţi în Centura Principală de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. El are un diametru de 2-3 km şi efectuează o rotaţie în jurul Soarelui în 3.07 ani tereştri (aproximativ 1.121 zile). Chiar dacă ţara noastră poartă numele unui asteroid, până în prezent, niciun asteroid nu a fost descoperit dintr-un observator de pe teritoriul României. Asteroidul (7986) a fost denumit România de către Uniunea Astronomică Internaţională (organismul care se ocupă cu denumirea anumitor corpuri şi fenomene cereşti) la data de 6 mai 2012. Sugestia denumirii a venit din partea lui Mirel Bîrlan, astronom român care activează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calcul de Efemeride din Paris, Franţa şi a lui Richard Binzel, profesor de ştiinţe planetare la MIT.

gandul.info

[dcp100168]

Peste 300 de vizitatori la Noaptea Internaţională a Observării Lunii

În „Noaptea Internaţională a Observării Lunii”, fixată în acest an pe 22 septembrie, Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a organizat o serie de observaţii astronomice de noapte care au atras peste 300 de vizitatori. „Vremea a ţinut cu noi şi Luna a putut fi observată în condiţii optime de pe Terasa de Observaţii Astronomice, având la îndemână şi telescoapele profesionale din dotare. Ne bucurăm că am putut oferi celor care au venit în această seară specială la muzeu atât informaţii despre Lună dar şi posibilitatea de a privi Luna precum şi alte planete”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic de la Galaţi.

Activităţile dedicate Lunii au debutat cu proiectarea în Sala de Programe Educative a unui documentar despre astrul nopţii, după care specialiştii Observatorului Astronomic au făcut o scurtă prezentare a Lunii. După începerea observaţiilor de noapte, specialiştii muzeului au asigurat şi o transmisie video-live a Lunii pe internet precum şi pe plasma din Sala de Programe Educative a Observatorului Astronomic.

presagalati.ro

[dcp100168]

Asteroidul Apophis, văzut la Obervatorul din Galaţi

Muzeograful Ovidiu Tercu şi colaboratorul său, Alex Dumitriu, de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii “Răsvan Angheluţă” Galaţi, au reuşit în noaptea de 9 spre 10 ianuarie a.c. să observe asteroidul „Apophis”, pentru o durată de 40 de minute. Astfel, Observatorul Astronomic din Galaţi este unul dintre puţinele din emisfera nordică ce au observat asteroidul. „În urma acestor observaţii, am obţinut 36 de poziţii (coordonate) ale asteroidului, pe care le-am raportat către Minor Planet Center, organismul care se ocupă cu centralizarea şi calcularea orbitelor asteroizilor la nivel internaţional,” a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.

În mitologia antică egipteană, Apophis este cunoscut drept un spirit al răului şi al distrugerii, care îşi are sălaşul în întunericul etern. Armata de demoni pe care o conduce încearcă în fiecare zi să distrugă lumea.

Asteroidul a fost descoperit în iunie 2004. În prezent, astronomii ştiu că are un diametru de 325 de metri şi că pe data de 13 aprilie 2029 va face un adevărat spectacol pe cer, fiind vizibil cu ochiul liber din oraşe pe parcursul a câteva ore. Asteroidul va trece la distanţa de 38.300 km de noi, adică mai aproape de Pământ decât sunt sateliţii geostaţionari.

viata-libera.ro

[George]

Nu va lovi planeta dar sa ne asteptam ca in calea lui sa distruga cativa sateliti geostationari si sa faca un adevarat prapad in materie de telecomunicatii...

Edited January 12, 2013 by George

[Mikka]

Stai linistit. Nu e nici distanta potrivita si nici satelitii astia nu sunt ca sardelele in conserva. Are loc printre ei

[dcp100168]

Asteroidul 2012 DA14

În noaptea de 15 spre 16 februarie 2013, un asteroid cu diametrul de aproximativ 45 metri va trece la o distanţă de 27.700 km de suprafaţa planetei noastre, trecând mai aproape de noi decât altitudinea la care se găsesc sateliţii geosincroni.

Asteroidul se numeşte 2012 DA14 şi a fost descoperit pe 23 februarie 2012 de Observatorul Astronomic La Sagra Sky Survey, cu un telescop având 45 cm diametrul oglinzii principale. Acest asteroid are o masă de estimată de aproximativ 130.000 tone, iar la apropierea minimă va avea o viteză faţă de Pământ de 7.8 km / secundă, ceea ce se traduce într-o viteză de 23 de ori mai mare decât viteza sunetului la nivelul mării.

Daca starea vremii va permite, în noaptea de 15 spre 16 februarie, o echipa compusă din muzeograful Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu, de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, va realiza o serie de observaţii asupra acestui asteroid, constând în obţinerea unor poziţii (coordonate astronomice), având ca scop îmbunătăţirea orbitei acestui asteroid. Observaţiile vor fi realizate cu telescopul principal al Observatorului Astronomic, cu diametrul oglinzii principale de 40 cm.    

„De pe teritoriul României, asteroidul va putea fi observat începând cu ora 21:30, în noaptea de 15 februarie, la câteva minute după apropierea minimă, care va avea loc la ora 21:23 ora României. Având în vedere viteza mare cu care se va mişca pe boltă, asteroidul va trece în câteva ore prin următoarele constelaţii: Fecioara, Leul, Părul Berenicei, Câinii de Vânătoare, Ursa Mare, Dragonul şi Ursa Mică,” a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Asteroidul 2012 DA14 face parte din categoria de asteroizi apropiaţi Pământului. La momentul actual, sunt cunoscuţi 9.573 de astfel de asteroizi. 2012 DA14 va putea fi observat şi vizual, cu ajutorul telescoapelor de mici dimensiuni în condiţiile în care cunoaşteţi bine folosirea unui instrument de observaţii astronomice (binoclu, lunetă, sau telescop) şi cu ajutorul unor hărţi de pe care să aflaţi poziţia asteroidului la momentul dorit.

„Aşa cum ştim, în fiecare lună trec foarte mulţi asemenea asteroizi prin apropierea Pământului şi din aceste motive credem că ar trebui investiţi mai mulţi bani în construirea, dotarea şi modernizarea mai multor observatoare astronomice ce au ca activitate monitorizarea asteroizilor ce pot pune în pericol viaţa de pe Pământ,” a adăugat muzeograful Ovidiu Tercu.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi

În link-ul de mai jos aveţi un film ce reprezintă mişcarea pe boltă a asteroidului 2012 DA14 în noaptea de 15 spre 16 februarie, în intervalul orar 21:30 - 02:45:

https://www.youtube.com/watch?v=4hXsLL8AOa4&hd=1