Observatorul Astronomic din Galaţi

[dcp100168]

Asteroid descoperit de Observatorul Astronomic Galaţi

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 2013, specialiştii din cadrul Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi - Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu - au descoperit un asteroid! Este pentru prima dată când un asteroid este descoperit dintr-un observator astronomic din România, fiind o realizare integral românească.

„Asteroidul a fost descoperit pe teritoriul constelaţiei Taurul şi a primit denumirea 2013 UX11. El a fost văzut în imaginile făcute cu telescopul principal al Observatorului Astronomic din Galaţi. Imediat au fost raportate primele poziţii (coordonate cereşti) ale noului asteroid către Minor Planet Center. Pentru a contribui la o determinare a orbitei asteroidului, acesta a fost reobservat şi în alte două nopţi. De asemenea, la cererea noastră, asteroidul a fost observat şi de către un alt observator astronomic din Marea Britanie”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.

În urma analizei observaţiilor, Minor Planet Center a determinat că 2013 UX11 este un asteroid din Centura Principală de Asteroizi, care se găseşte între orbitele planetelor Marte şi Jupiter; în acelaşi timp, a fost calculată şi perioada de rotaţie a asteroidului în jurul Soarelui, aceasta fiind de aproximativ 4.2 ani tereştri. De asemenea, a fost estimată şi dimensiunea noului asteroid, acesta având un diametru de aproximativ 2 - 2.5 kilometri.

„Ne bucurăm că am reuşit această premieră naţională, să descoperim un asteroid de la Galaţi! Este o realizare importantă pentru instituţia noastră, meritul principal fiind al specialiştilor din cadrul Observatorului Astronomic, care au desfăşurat, în multe nopţi, activităţile de monitorizare şi fotografiere a boltei cereşti”, a adăugat Emil Strungă, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi a început monitorizarea asteroizilor în luna august 2011. Până în prezent, au fost observate peste 1.100 de obiecte (asteroizi, comete şi planete pitice), fiind raportate peste 10.000 de poziţii (perechi de coordonate cereşti) ale acestora către Minor Planet Center. Astfel, Observatorul Astronomic din Galaţi este în prezent cel mai activ observator astronomic din România, pe locul 8 în Europa şi în top 40 mondial (din peste 1.800 de observatoare) din punct de vedere al observaţiilor asupra asteroizilor şi cometelor.

presagalati.ro

[dcp100168]

Fonduri europene pentru telescopul care a dus Galaţiul printre stele

Cine va „rătăci” vreodată prin constelaţiile Cassiopeia, Andromeda sau Cepheus să nu se mire dacă va descoperi acolo, la sute sau mii de ani lumină de Pământ, o stea variabilă purtând numele… Galaţiului. Şi nu ar trebui să se mire nici dacă va afla că unul dintre „fraţii” mai mici ai telescopului Hubble se găseşte la Galaţi, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”. În fapt, în jurul acestui Observator şi al Planetariului, graţie investiţiilor de aproape 500.000 euro făcute printr-un proiect PHARE cu fonduri europene, în ultimul deceniu s-a format un prestigios centru de cercetare şi de instruire a celor pasionaţi de astronomie şi astrofizică.

Când te afli lângă imensul telescop, ce pare mai mult o piesă de artilerie şi mai puţin un instrument de cercetare a spaţiului, simţi instinctiv „forţa” întregii maşinării ce se ridică din spatele acoperişului retractabil. Din „centrul de comandă”, cu ajutorul calculatoarelor şi a softurilor specializate sunt alese „ţintele” şi conduse observaţiile astronomice, veritabile călătorii în timp şi spaţiu. În prima linie a exploratorilor se află membrii Astroclubului „Călin Popovici”, iniţiat chiar de muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.

„Eu sunt inginer de profesie, dar astronomia este viaţa mea. Şi uite că „s-au aliniat planetele” să putem realiza acest Observator Astronomic şi Planetariul. Astronomia este considerată la noi o materie „de nişă”, la şcoală dacă apare pe undeva ca materie facultativă, graţie unor profesori de fizică entuziaşti. Dar sunt foarte mulţi oameni pasionaţi de astronomie - şi tineri, şi mai puţini tineri - iar acest Observator vine în întâmpinarea pasiunii lor. Nu stăm închişi cu telescoapele într-un „turn de fildeş”, prin munţi, ci este un Observator public, accesibil, deschis tuturor celor interesaţi de astronomie. Avem aceste activităţi de educaţie şi popularizare a astronomiei, completate, la un nivel mai înalt, de activitatea de cercetare ştiinţifică”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

TELESCOAPE DIN BANI EUROPENI

Chiar dacă astăzi Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi pare de neconceput fără Observatorul Astronomic, el nu a fost luat în calcul chiar de la început. Iniţial se avea în plan doar realizarea Planetariului, iar pe locul în care se află astăzi observatorul şi terasa de observaţie ar fi trebuit să fie… o cofetărie.

„Eu am venit la muzeu în 2003, pentru a discuta despre Planetariu. Atunci sediul muzeului era încă în construcţie. Fiind şi inginer, când am văzut structura de rezistenţă, orientarea grinzilor - ce permitea instalarea unui acoperiş retractabil - m-am gândit că ar fi ideale pentru un Observator. În plus erau şi alţi factori favorabili: spaţiile anexă, terasa de observaţii, cadrul natural - în mijlocul Grădinii Botanice, faptul că eram în sudul Galaţiului, feriţi într-o oarecare măsură de poluarea luminoasă. M-am consultat şi cu alţi astronomi, iar ei mi-au confirmat că era o idee bună. După această analiză am făcut toate demersurile necesare la conducerea CJ, la conducerea Muzeului din acel moment, am venit cu propuneri, cu soluţii, cu argumente, iar ideea a fost acceptată chiar din prima clipă!”, îşi aminteşte Ovidiu Tercu.

În perioada 2005-2007 s-a realizat Observatorul din punct de vedere constructiv. În aceeaşi perioadă s-au pus şi bazele Astroclubului „Călin Popovici”. Însă era nevoie şi de echipamente, iar acestea nu erau tocmai uşor de obţinut. „Împreună cu colegul meu Cătălin Buluc am umblat după sponsorizări şi astfel am început să obţinem primele echipamente. Inclusiv „Monstrul”, cum l-au botezat copiii de la Astroclub - un telescop pentru observaţii vizuale cu o oglindă de 400 mm - care a fost mult timp cel mai mare telescop destinat publicului din România. Dar momentul decisiv a fost în 2009, când printr-un proiect european iniţiat de CJ Galaţi şi Complexul Muzeal am ajuns la un nivel la care se putea desfăşura şi activitate ştiinţifică”, ne-a spus Ovidiu Tercu.

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi, în subordinea căruia se află Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.

Piesa de rezistenţă a Observatorului, achiziţionată prin acest proiect, a fost telescopul principal. Având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble, telescopul gălăţean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de către firma Astro Systeme Austria, şi pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85 produsă de aceeaşi firmă. De asemenea, telescopul a fost dotat, printre altele, cu o cameră CCD specială şi filtre de fotometrie destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică şi astrofotografie. În plus, pentru observaţiile solare a fost achiziţionată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea ei în România. În ceea ce priveşte Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m.

„Practic, cu aceste echipamente, am ajuns la nivelul observatoarelor din centrele universitare din Europa de Vest sau America de Nord. Mai mult, am fost o sursă de inspiraţie şi pe pentru alte observatoare din ţară. Am avut, se vede, în UE, o… stea norocoasă”, a arătat Ovidiu Tercu.

PREMIERE ŞTIINŢIFICE

Graţie noilor echipamente achiziţionate cu bani europeni, astronomii de la Observatorul de la Galaţi au putut scotoci mai adânc în misterele cosmosului şi să studieze mai îndeaproape corpurile cereşti aflate la ani lumină de noi şi chiar să marcheze o serie de premiere pentru astronomia românească. De exemplu, în 2012 s-a reuşit, în România, observarea primei planete extrasolare (plante ce se rotesc în jurul unei alte stele decât Soarele)! Un an mai târziu, în 2013, Observatorul Astronomic de la Galaţi s-a clasat pe locul opt în Europa şi locul 40 în lume (din 1.800 de observatoare) în ceea ce priveşte observaţiile asupra asteroizilor şi cometelor. În total, astronomii gălăţeni au observat peste 1.200 de asteroizi şi comete şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti) raportate internaţional, către Minor Planet Center, din care 5.377 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi Pământului (Near-Earth Asteroids).

Unele dintre cele mai interesante descoperi au fost însă cele privind stelele variabile. În 2013, Ovidiu Tercu şi Alexandru Dumitru - membru al Astroclubului „Călin Popovici”, în prezent membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow - au descoperit la Observatorul Astronomic Galaţi primele două stele variabile, acestea fiind botezate Galaţi V1 şi Galaţi V2. Era vorba de două stele de tip Delta Scuti (un tip de stea variabilă care prezintă variații ale luminozității sale datorate pulsațiilor radiale și pulsațiilor neradiale ale suprafeței sale – n.r.), variaţia strălucirii acestora fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelelor. Descoperirea a fost raportată şi confirmată de Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile, cele două stele purtând numele Galaţiului fiind incluse în baza de date internaţională.

„Vă daţi seama că a fost o mândrie pentru noi să ducem numele Galaţiului printre stele. Dar nu a fost un episod singular. În 2014, împreună cu Alexandru Dumitru, dar şi cu Vlad Tudor – membru al Astroclubului gălăţean, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia – au fost descoperite încă trei stele variabile, două dintre acestea, Galaţi V4 şi Galaţi V5, fiind de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Descoperirea acestor stele a fost, de asemenea, o premieră pentru astronomia românească”, ne explică Ovidiu Tercu.

Au mai urmat şi alte descoperiri asemănătoare. Mai exact, în perioada 2016 – 2017 au fost descoperite stelele variabile Galati V6 şi Galati V8–V13 de către echipa formată din Ovidiu Tercu şi Andrei-Marian Stoian, în vârstă doar de 16 ani, de asemenea membru al Astroclubului „Călin Popovici”. Una dintre stele – Galaţi VE – s-a dovedit a fi o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL), o premieră şi ea pentru România. Astfel, în total, 12 stele variabile poartă, în prezent, numele Galaţiului.

OLIMPICI LA ASTRONOMIE

Chiar dacă realizările ştiinţifice sunt unele importante, Observatorul Astronomic de la Galaţi nu şi-a părăsit misiunea în plan educativ şi de popularizare a ştiinţei. Sute de gălăţeni participă de fiecare dată la acţiunile organizate de Observator cu ocazia unor evenimente astronomice mai deosebite, precum eclipsele, dar şi la programele speciale organizate de Ziua Astronomiei, Noaptea Muzeelor, Şcoala de Vară, Tabăra de Astronomie. Unele evenimente sunt dedicate inclusiv copiilor de la grădiniţă sau şcoala primară, cu ajutorul muzeografei Iuliana Cantoneanu fiind iniţiaţi, prin joc şi voie bună, în primele taine ale Universului.

„Nu vreau ca noile generaţii să audă cum mai auzeam noi: „Nu puneţi mâna, că e aparat pe inventar”! Nu! Eu spun: „Luaţi-le şi folosiţi-le!” Tinerii interesaţi de astronomie au acces nelimitat la utilizarea acestor echipamente. De patru ori pe săptămână – luni, miercuri, vineri, sâmbătă – avem program şi seara, special pentru a putea face observaţii. Iar uneori, în vacanţa de vară, unii stau până dimineaţa la Observator, mă ajută şi cu publicul, e extraordinar. Şi mă bucur să văd că sunt atâţia copii pasionaţi de astronomie. Accesul, acesta e important! Să vină copiii, să vadă cum arată şi cum se foloseşte un telescop!”, spune Ovidiu Tercu.

Dar chiar şi pe acest teren educaţional este loc de performanţă. De exemplu, dintre cei trei elevi care, în perioada 6-14 octombrie a.c., vor reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Astronomie din Sri Lanka, secţiunea Juniori, doi se pregătesc pentru proba observaţională la Planetariu şi Observatorul Astronomic, sub îndrumarea lui Ovidiu Tercu. E vorba de Daria Hărăbor de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi şi Maria Iordache de la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu" din Brăila.

„Acesta este unul dintre principalele programe educaţionale ale Observatorului astronomic, demarat de vreo cinci, şase ani. La Olimpiadă există o probă în Planetariu. Şi unde să se pregătească elevii? Sau, cum e cazul anul acesta, când Olimpiada Internaţională e în Sri Lanka, unde să înveţe copiii cerul sudic? Aici vin pentru a se pregăti pentru proba observaţională, în special elevi din Galaţi şi Brăila, dar au început să vină, cu părinţii, şi elevi din ţară. Se vede, din nou, cât de importantă este această infrastructură realizată din fonduri europene, utilă, nu numai publicului larg, dar mai ales pentru aceşti copii care reprezintă România!”, ni se mai spune.

Cu gândul la stele, se cuvine, aşadar, să rămânem cu picioarele pe pământ. Performanţă, dorinţă de cercetare, pasiune mai există. Iar când aceste aspiraţii sunt sprijinite, doar cerul e limita!

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi.

Colaboratori apropiaţi la Astroclub

Cheia succesului în activităţile organizate de Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii este sprijinul venit membrilor de la Clubul de Astrofizică „Călin Popovici”, arată muzeograful şi astronomul Ovidiu Tercu.

„Toate stelele variabile le-am descoperit împreună cu membrii clubului de astronomie, activităţile cu publicul le facem împreună cu membrii clubului, tabăra de astronomie din munţii Măcinului, de asemenea. Singur nu aş fi putut să fac aceste lucruri. Sute de elevi, dar nu numai, au trecut prin Club de-a lungul timpului, dar în permanenţă există un „nucleu dur” de vreo 15-20 persoane. Şi sunt foarte mândru că mulţi dintre membrii clubului au ajuns studenţi la universităţi de prestigiu din America, Australia sau Europa de Vest, au doctorate, dar când vin în România nu uită să treacă pe la Astroclub şi chiar ţinem lecţii mai uşoare sau seminarii pentru cei interesaţi de astronomie. Realizările lor sunt un bun exemplu pentru toată lumea”, încheie muzeograful.

Pregătiri pentru un nou proiect

Pentru că Observatorul Astronomic trebuie să ţină pasul cu noile evoluţii tehnologice, în luna mai a.c. a fost depusă o nouă cerere de finanţare din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. Complexul Muzeal ar urma să aibă drept partener în acest proiect Universitatea Tehnică Moldova, a precizat Ovidiu Tercu:

„Scopul final este dezvoltarea cercetării ştiinţifice, atât pe partea achiziţionării de echipamente, cât şi pe transferul de cunoştinţe în fotometrie şi studierea spaţiului cosmic. Proiectul are o valoare de aproximativ 200.000 euro şi ne-ar permite achiziţionarea a încă două telescoape, cu ajutorul cărora să ne mărim capacitatea observaţională. Dacă vom reuşi să face acest lucru, vom avea, probabil, unul dintre cele mai moderne, dacă nu chiar cel mai modern Observator Astronomic din ţară. Aşteptăm rezultatul evaluării proiectului şi sperăm că el va fi unul pozitiv”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Premieră ştiinţifică în anul Centenarului: determinarea formei unui asteroid care se numeşte „7986 România“. Orbitează între Marte şi Jupiter

În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi s-a reuşit o performanţă ştiinţifică remarcabilă. Astfel, în cursul lunii  noiembrie 2018, a fost determinată forma asteroidului “7986 România”  prin folosirea curbelor de lumină.

O echipă formată din muzeograful Ovidiu Tercu, din cadrul Observatorului Astronomic şi Andrei-Marian Stoian, membru al Astroclubului „Călin Popovici” din cadrul complexului muzeal, au analizat datele astronomice primite de la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, reuşind să stabilească forma asteroidului “7986 România”.

În luna aprilie 2018, asteroidul “7986 România” a fost la opoziţie (Soarele, Pământul şi asteroidul au fost aliniate), acest lucru permiţând observarea lui toată noaptea. În aceste condiţii, s-au realizat patru nopţi de observaţii fotometrice, necesare pentru obţinerea unor curbe de lumină. Observaţiile au fost făcute cu telescopul principal Ritchey–Chrétien f/8, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, camera CCD SBIG STL-6303E şi filtru r'Sloan pentru fotometrie. Folosind aceste curbe de lumină, în primă fază s-a putut determina perioada de rotaţie a asteroidului în jurul axei proprii, care este de aproximativ 5 ore. Mai departe, pe baza acestor curbe de lumină şi cu ajutorul programului MPO LCInvert, s-a putut determina şi modelul 3D al asteroidului “7986 România”.

Reamintim faptul că asteroidul 7986 Romania a fost descoperit de către astronomul Schelte J. Bus la Siding Spring Observatory din Australia, pe data 1 martie 1981. Denumirea asteroidului 1981 EG15 drept “7986 România” a devenit oficială în luna mai 2012, cu ocazia conferinţei Asteroids, Comets, Meteors de la Niigata din Japonia. Propunerea a fost făcută de astronomii Mirel Birlan de la Observatorul din Paris şi Richard P. Binzel de la Massachusetts Institute of Technology. Asteroidul “7986 România” a fost observat pentru prima dată din România la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, în noaptea de 21 spre 22 mai 2012. Acest asteroid se găseşte în centura principală de asteroizi, situată între orbitele planetelor Marte şi Jupiter şi are o perioadă orbitală de 3,07 ani.

adevarul.ro

[dcp100168]

(21 martie)

Ocultaţia unei stele, cercetată la Observatorul Astronomic Galați

Specialiştii Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au observat cu două telescoape şi două camere ocultaţia unei stele, având magnitudinea aparentă 11,5 în bandă V, de către un obiect trans-neptunian, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de purtătorul de cuvânt al instituţiei Florin Matei.

Potrivit sursei citate, ocultaţia este eclipsarea (dispariţia) temporară a unui astru datorată interpunerii între el şi un observator de pe Pământ a unui alt corp ceresc. În acest caz, obiectul trans-neptunian Huya a eclipsat, pe 18 martie, steaua cu numele de catalog TYC5061-513-1.

Ocultaţia a fost observată de la Galaţi în acelaşi timp cu două telescoape şi două camere CCD de către echipa formată din muzeografii Ovidiu Tercu şi Andrei- Marian Stoian.

"Ocultaţiile sunt un fenomen relativ frecvent, însă cele care pot fi observate cu echipamentele actuale dintr-o anumită regiune sunt rare (una la intervale de câţiva ani). Pentru a planifica o astfel de observaţie sunt necesare o cunoaştere foarte bună a orbitei asteroidului şi a poziţiei stelei deoarece banda în care fenomenul poate avea loc este direct proporţională cu aceste incertitudini. Precizia determinărilor poziţiei, formei şi dimensiunii obiectului rezultate în urma ocultaţiei întrece orice altă metodă de observaţie de pe Pământ", se spune în comunicat.

Evenimentul astronomic a avut o durată maximă de 52 de secunde şi a putut fi observat din toată jumătatea estică a României. Observatorul astronomic din Galaţi s-a găsit foarte aproape de linia de centralitate a zonei din care s-a putut observa ocultaţia, ceea ce a făcut ca observaţiile realizate aici să fie valoroase din punct de vedere ştiinţific.

"Pentru observarea acestui eveniment astronomic au fost necesare telescoape cu apertură mai mare de ~20 cm. Înregistrarea acestui fenomen folosind o cameră de luat imagini şi un ceas sincronizat oferă informaţii extrem de valoroase legate de dimensiunea, forma şi poziţia relativă a acestui obiect", se mai spune în comunicat.

Planetoidul Huya are o orbită situată majoritar dincolo de orbita lui Neptun şi face parte din clasa obiectelor trans-neptuniene. Pe baza modului în care acesta reflectă lumina Soarelui şi a emisiei termice s-a putut estima diametrul său la o valoare de 450 km.

agerpres.ro

[dcp100168]

Eclipsa parţială de Lună, vizibilă şi din România. Când începe fenomenul astronomic

Pentru acest eveniment, Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va fi deschis publicului. Eclipsa va fi vizibilă din Europa, Africa, America de Sud, Asia şi Australia.

În noaptea de 16 spre 17 iulie 2019 se va produce o eclipsă parţială de Lună, vizibilă şi de pe teritoriul României. Fenomenul astronomic va începe pe 16 iulie, la ora 23h 01m 43s şi se va termina pe 17 iulie, la ora 01h 59m 39s, maximul eclipsei fiind la ora 00h 30m 44s. Magnitudinea eclipsei parţiale de Lună va fi de 0,6531 (65,31%).

Pentru acest eveniment, Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va fi deschis publicului în intervalul 21,30 – 03,30 (ultimul vizitator intră la ora 03,00). Observaţiile astronomice se vor anula dacă starea vremii nu va fi favorabilă. Preţul biletului de acces la Observatorul Astronomic este de  3 le/persoană, intrarea făcându-se doar pe la poarta dinspre punctul trecere BAC.                                                                                                        

Această eclipsă parţială va fi vizibilă din Europa, Africa, America de Sud, Asia şi Australia. Momentele eclipsei vor fi următoarele:

-Intrarea Lunii în penumbră: 21h 43m 53s (ora de vară);

-Începutul eclipsei parţiale: 23h 01m 43s (ora de vară);

-Faza maximă: 00h 30m 44s (ora de vară);

-Sfârşitul eclipsei parţiale: 01h 59m 39s (ora de vară);

-Ieşirea Lunii din penumbră: 03h 17m 36s (ora de vară).

adevarul.ro

[dcp100168]

Observaţii astronomice  şi conferinţe la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi

În perioada 27-28 septembrie 2019, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, în colaborare cu Bucharest Science Festival, organizează “Zilele Ştiinţei la Planetariu”, eveniment de promovare a ştiinţei care se constituie într-o serie de conferinţe şi observaţii astronomice pentru public, intrarea fiind liberă.

În prima zi, 27 septembrie, activităţile vor începe în Sala Auditorium, de la ora 18,00, cu o conferinţă pe teme astronomice. În intervalul 20,00 – 22,30, publicul este invitat la observaţii astronomice de noapte, pe Terasa de Observaţii Astronomice a muzeului (doar dacă vremea va fi favorabilă pentru observaţii). Sâmbătă, 28 septembrie, conferinţa cu subiecte din lumea astronomiei va începe de la ora 19.00, iar observaţiile astronomice vor fi de la ora 20.30 până la ora 22.30.

Intrarea la „Zilele Ştiinţei la Planetariu” de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi este liberă în intervalul 18,00 – 22,00 (vineri, 27 septembrie 2019) şi 19,00 – 22,00 (sâmbătă, 28 septembrie 2019).

Înfiinţat în 2013, Bucharest Science Festival îşi propune să contribuie la extinderea culturii ştiinţifice în societate şi să încurajeze educaţia STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) a tinerilor. Desfăşurat anual în ultima săptămână din septembrie, prin intermediul a peste 100 de evenimente dedicate celor mai noi descoperiri din ştiinţă, Festivalul oferă posibilitatea înţelegerii importanţei acestora, ilustrând impactul pe care îl au în viaţa noastrã de zi cu zi, fie că este vorba de fuziunea nucleară sau de robotică, de explorarea spaţială sau de medicină. Începând de la a treia ediţie, în paralel cu evenimentele din Bucureşti, se organizează Zilele Ştiinţei în mai multe localităţi din ţară. Anul acesta, pe lângă Galaţi, vor fi evenimente similare de promovare a ştiinţei la Constanţa, Timişoara şi Adjud.

adevarul.ro

[dcp100168]

Intrare liberă la Observatorul Astronomic Galaţi pentru cel mai important eveniment astronomic al anului

Cel mai important eveniment astronomic al anului vizibil din România, tranzitul lui Mercur peste discul Soarelui, are loc luni, 11 noiembrie 2019. Cu această ocazie, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi se va organiza o serie de activităţi pentru public, în intervalul orar 14.30 - 16.00, dacă cerul va fi senin, în caz contrar observaţiile se vor anula. Astfel, începând cu ora 14 şi 35 minute, până la apusul Soarelui, cei prezenţi vor putea observa acest fenomem astronomic cu ajutorul instrumentelor optice din dotarea observatorului astronomic. Observaţiile solare se vor face în spectrul vizibil şi în H-alfa, în acelaşi timp se va putea observa tranzitul şi prin metoda proiectării pe ecran solar.

Ultimul tranzit a lui Mercur vizibil din România a avut loc pe 09 mai 2016. Următorul tranzit a lui Mercur, vizibil din România, va avea loc pe 13 noiembrie 2032. „În fiecare secol sunt 13 - 14 tranzituri ale lui Mercur, dar nu toate aceste tranzituri sunt vizibile din ţara noastră. În trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur şi Venus pentru a obţine informaţii despre dimensiunile din Sistemul solar: mărimea Soarelui, distanţa până la Venus şi distanţa medie Pământ-Soare, care se numeşte unitate astronomică (U.A.). Astronomii au putut utiliza valoarea unităţii astronomice (U.A.) ca bază pentru a afla distanţele din Sistemul solar sau distanţele până la stelele apropiate. A fost de asemenea posibil să se determine longitudinea observatorului. De exemplu, observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizată pentru a determina longitudinea localităţii Port Royal, Jamaica“, se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Galaţi.

Intrarea publicului pentru observarea tranzitului lui Mercur peste discul Soarelui este liberă şi se va face doar pe la poarta dinspre Punctul trecere Bac, în intervalul 14.30 - 16.00. În afara acestui interval muzeul este închis.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

10 ani de la inaugurarea unuia dintre cele mai mari observatoare publice şi educaţionale din România

Pe 25 martie 2020 se împlinesc 10 ani de la deschiderea oficială a Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, un moment important pentru astronomia românească, deoarece, în acel moment era inaugurat cel mai mare observator public şi educaţional din România.

Construcţia Observatorului Astronomic a început în anul 2005 şi s-a finalizat în vara anului 2007. Dotarea Observatorului Astronomic s-a realizat în perioada 2007-2009 din fonduri europene prin proiectul „Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi – obiectiv turistic transfrontalier”, în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2006 - implementat de Consiliul Judeţului Galaţi în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi şi Centrul Infomedia Cahul, Republica Moldova) şi prin sponsorizări din partea mai multor firme.

Telescopul principal este un sistem Ritchey-Chretien, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, fixat pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85. La acest telescop este montată o cameră CCD SBIG STL-6303E, dotată cu filtre de fotometrie UBVRcIc, câmpul de observaţie al telescopului fiind de 29,8'x19.9'.

Pentru observaţii solare în H-alfa sunt utilizate două instrumente optice: o lunetă Coronado SolarMax cu diametrul obiectivului de 60 mm şi o lunetă Coronado PST cu diametrul obiectivului de 40 mm. În total sunt 11 instrumente optice dintre care: 4 lunete şi 7 telescoape de diferite aperturi şi caracteristici optice. Pe lângă aceste instrumete optice, dotarea observatorului astronomic cuprinde şi foarte multe accesorii: camere CCD şi CMOS, aparate de fotografiat Canon, camere Mintron pentru video-astronomie, oculare, filtre.

Din punct de vedere ştiinţific, până în acest moment, au fost observate peste 1.300 de obiecte (asteroizi şi comete) şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti ecuatoriale), raportate internaţional către Minor Planet Center, din care 5.433 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi Pământului. În martie 2012 au fost observate, pentru prima oară în România, planete extrasolare (planete ce se rotesc în jurul altor stele).

În anul 2013, Observatorul Astronomic din Galaţi a ocupat locul 8 în Europa şi locul 40 în top mondial (din peste 1.800 de observatoare) din punct de vedere al observaţiilor asupra asteroizilor şi cometelor, fiind cel mai productiv observator astronomic din România în ceea ce priveşte observaţiile la asteroizi şi comete. Până în acest moment au fost descoperite 12 stele variabile la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Cel mai important program educaţional este Astroclubul „Călin Popovici”, acesta desfăşurându-şi activitatea în cardul Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. De asemenea, sunt organizate şi alte programe educaţionale, cum ar fi: Şcoala de vară de astronomie „Priviţi cerul!” (în fiecare an, în luna iulie), Tabăra de astronomie „Deep-sky” din Munţii Măcinului (în fiecare an în luna august), dar şi multe alte programe dedicate copiilor de gradiniţă şi şcoală primară.

adevarul.ro

[dcp100168]

Astroclubul „Călin Popovici“ din cadrul Observatorului Astronomic Galaţi, selectat în proiectul internaţional „Asteroid Search Campaign 2020“

În perioada 14 aprilie – 12 mai 2020, International Astronomical Search Collaboration (IASC, aparţinând de NASA) şi Asociaţia „Astronomers Without Borders” (Astronomi fără frontiere) din SUA, au organizat un proiect internaţional, intitulat Asteroid Search Campaign (un fel de “vânătoare” de asteroizi), în care au fost selectate 30 de echipe de astronomi din toată lumea, printre care şi cea de la Observatorul Astronomic Galaţi.

Echipa gălăţeană a fost formată din cinci persoane: Ovidiu Tercu (Observatorul Astronomic Galaţi - coordonator), alături de patru membrii ai astroclubului “Calin Popovici”: Gabriel Neagu, Andrei-Marian Stoian, Dominic Zlat şi Ana Lupoae. Astroclubul „Călin Popovici” este principalul program educaţional al Compartimentului Planetariu/Observator astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Practic, fiecare echipă implicată în proiect a primit mai multe seturi de imagini realizate de telescopul Pan-STARRS 1 (situat pe vârful Haleakalā de pe insula Maui din Hawaii), pe care a trebuit să le analizeze cu atenţie pentru a descoperi asteroizi. Astfel, după studiul asupra imaginilor primite, echipa din Galaţi a trimis mai multe rapoarte la International Astronomical Search Collaboration pentru validarea posibilelor descoperiri. Aceste rapoarte au conţinut măsurători de poziţie a mai multor obiecte cereşti. Toate aceste poziţii măsurate ale asteroizilor descoperiţi de echipa gălăţeană au fost realizate cu programul Astrometrica. Fiecare membru al echipei a primit un certificat de participare, dar şi dreptul de a denumi corpurile cereşti descoperite.

Până în acest moment, la Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, au fost observate peste 1.300 de obiecte (asteroizi şi comete)  şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti ecuatoriale), raportate internaţional către Minor Planet Center, din care 5.433 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi Pământului (Near-Earth Asteroids).

adevarul.ro

[dcp100168]

”Vânătorii de asteroizi” gălăţeni, în programul NASA

Când te gândeşti la „vânătorii de asteroizi”, în minte îţi vin personaje precum cele din filmele SF, înarmate cu lasere, generatoare de câmp gravitaţional sau nave spaţiale. Ei bine, adevăraţii cuceritori ai spaţiului nu arată nicidecum ca în Războiul stelelor, ci sunt, unii dintre ei, chiar… elevi de liceu. Observatorul astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răzvan Angheluţă” din Galaţi este „comandamentul” unei astfel de echipe de „vânători de asteroizi”. Mai mult, vestea despre ei s-a dus până la NASA, agenţia spaţială cooptându-i într-un proiect… de dimensiuni cosmice!

Mentor al echipei gălăţene de exploratori ai spaţiului este Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic şi al Astroclubului „Călin Popovici”. Până prezent, la Observatorul astronomic gălăţean au fost observate peste 1.300 de obiecte (asteroizi şi comete) şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti ecuatoriale), raportate internaţional către Minor Planet Center, din care 5.433 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi pământului (Near-Earth Asteroids).
La aşa palmares, nu-i de mirare că, atunci când NASA a declanşat, luna trecută, o „vânătoare” de asteroizi – Asteroid Search Campaign – în fapt un amplu program internaţional cu valenţe educaţionale, echipa de „vânători de asteroizi” de la Galaţi s-a numărat printre cele 30 de „echipaje” de astronomi selectate din întreaga lume. Proiectul a fost realizat în colaborare cu telescopul Pan-STARRS 1, situat pe vârful Haleakala de pe insula Maui din Hawai, un observator care, pentru cei din lumea astronomilor, se bucură de o celebritate cam ca… „Metalica” în rândul iubitorilor de rock!

„E prima dată când participăm la un asemenea proiect, derulat de NASA prin International Astronomical Search Collaboration (IASC) şi Astronomers Without Borders (Astronomi fără frontiere) din SUA. Practic, fiecare echipă a primit mai multe seturi de fotografii realizate de telescopul Pan-STARRS 1, pe care a trebuit să le analizăm cu atenţie pentru a descoperi noi asteroizi. Noi avem o experienţă destul de vastă în observarea şi măsurarea poziţiilor asteroizilor, realizate chiar cu telescopul nostru, cu programul Astrometrica, dar acum a fost o experienţă nouă, în sensul că am avut pentru prima dată acces la imagini de la un telescop atât de performant, de „survey”, cu un diametru al oglinzii principale de 1,8 metri şi o cameră CCD – pentru fotografii – de 1,4 miliarde de pixeli! Iar în aceste imagini asteroizii se văd mult mai uşor, mai strălucitori decât la telescopul nostru”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

Cu ochii pe asteroizi

Ce-i drept, degeaba are telescopul oglinda mai mare decât roata carului, dacă nu ai şi ochiul antrenat. Gabriel Neagu are deja trei ani de când e „vânător de asteroizi”, are vreo 30 de astfel de corpuri cereşti identificate până în prezent. Programul NASA a fost o ocazie în plus de a-şi pune în valoare talentele de astronom. „Mă uit după asteroizi care sunt nedescoperiţi. Asteroizii descoperiţi sunt semnalaţi cu un pătrat roşu şi cu denumirea lor. Cei nedescoperiţi nu au nici un fel de marcaj asupra lor. Sunt multe tipuri de asteroizi - se mişcă cu viteze diferite, au poziţii diferite. Cel mai bine sunt monitorizaţi asteroizii din apropierea Pământului. Sunt şanse foarte mici să apară unul pe care să nu-l cunoaştem…”, ne explică Gabriel.

La rândul ei, Ana Lupoae ne confirmă că, în ciuda tinereţii lor, „vânătoare de asteroizi” nu-i chiar „o joacă” de copii. „Urmărirea asteroizilor, chiar dacă în aparenţă poate că nu pare un lucru foarte complex, este în fapt unul foarte important, pentru că un asteroid, de exemplu, poate ameninţa integritatea planetei noastre. Dar dincolo de asta, din punct de vedere ştiinţific, asteroizii sunt nişte corpuri cereşti foarte interesante, pentru că sunt compuşi din diferite materiale şi este interesant să le analizezi compoziţia, comportamentul”, ne spune Ana.

Spaţiul, ultima frontieră

Nici măcar sistemul solar nu poate limita dorinţa de explorare a spaţiului a tinerilor astronomi gălăţeni. Telescopul este poarta spre stele şi galaxii aflate la mii şi mii de ani lumină de noi. Şi fiecare dintre ei visează să descopere cât mai mult din tainele universului. Dominic Zlat, de exemplu, îşi doreşte ca, într-o zi, să descopere o exoplanetă, poate chiar una asemănătoare cu Terra. „În spaţiul cosmic sunt foarte multe planete care seamănă mult cu planeta noastră. Mi-ar plăcea mult să descopăr o planetă cu potenţial de a susţine viaţa, ar fi foarte interesant datorită semnificaţiei pe care un astfel de lucru l-ar avea pentru noi. O descoperire de acest tip ne poate schimba în mod absolut toate cunoştinţele şi modul în care înţelegem universul şi viaţa!”, ne mărturiseşte Dominic.

Nu ar fi imposibil ca, într-o zi, dorinţa lui Dominic şi cele ale colegilor săi să devină realitate. Astronomii gălăţeni au deja în palmares descoperirea unor corpuri cereşti cu totul speciale, precum cele 12 stele variabile care poartă toate numele Galaţiului. Şi se anunţă noi descoperiri interesante!

Fratele mai mic al telescopului Hubble

Piesa de rezistenţă a Observatorului gălăţean este telescopul principal, având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble. Telescopul gălăţean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de către firma Astro Systeme Austria, şi pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85 produsă de aceeaşi firmă. De asemenea, telescopul a fost dotat, printre altele, cu o cameră CCD specială şi filtre de fotometrie destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică şi astrofotografie. În plus, pentru observaţiile solare a fost achiziţionată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea ei în România. Pentru activităţi educaţionale, în ceea ce priveşte Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m.

După validare, un asteroid numit… Galaţi

Astroclubul „Călin Popovici” a trimis mai multe rapoarte la International Astronomical Search Collaboration pentru validarea unor descoperiri. Echipa de „vânători de asteroizi” a primit deja din partea NASA certificate de participare, dar odată cu validarea oficială a rezultatelor va avea şi dreptul de a denumii corpurile cereşti descoperite. Iar din câte am aflat, unul dintre meteoriţi recent descoperiţi va purta numele Galaţiului! Dar staţi liniştiţi, nu e vreun meteorit precum cel care a schimbat lumea în vremea dinozaurilor…

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cel mai mare telescop din România destinat publicului, la Observatorul Astronomic Galați

Galațiul are cel mai mare telescop din România destinat publicului. Consiliul Județean Galați a achiziționat un telescop performant pentru Observatorul Astronomic de la Complexul Muzeal de Științele Naturii  “Răsvan Angheluță”. Valoarea investiției este de 32.000 de lei, fonduri din bugetul propriu al Consiliului Județean.

“Anul acesta se împlinesc 10 ani de când a fost deschis Observatorul Astronomic de la Galați. Am dotat muzeul cu un nou telescop, unul de ultimă generație, care poate fi folosit de către toți pasionații de astronomie pentru a observa cu ușurință nebuloasele, constelațiile și chiar unele galaxii. Mai mult, noul instrument optic va putea fi folosit pentru cercetare, precum și pentru activități educaționale, cum ar fi pregătirea elevilor care participă la Olimpiada de Astronomie și Astrofizică”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Cu noul instrument optic, observațiile astronomice selenare și planetare se vor putea face la o rezoluție mult mai mare. Noul telescop va putea fi folosit din seara zilei de 11 septembrie, iar observațiile astronomice se vor desfășura în aer liber, pe terasa de la ultimul nivel al clădirii.  

De astăzi, publicul poate vizita și interiorul Muzeului de Științele Naturii. Vizitarea se face cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară.

Consiliul Județean Galați

[dcp100168]

Asteroidul Apophis va putea fi urmărit de la Observatorul Astronomic din Galaţi

Asteroidul (99942) Apophis, considerat de specialişti potenţial periculos, va putea fi urmărit de la Observatorul Astronomic din Galaţi în ziua de 6 martie, se arată într-o informare transmisă, marţi, de reprezentanţii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii.

Potrivit sursei citate, asteroidul (99942) Apophis face parte din categoria asteroizilor potenţial periculoşi, aceştia fiind numiţi şi Potentially Hazardous Asteroids (PHAs). "Un asteroid se numeşte potenţial periculos dacă îndeplineşte în acelaşi timp două condiţii. Prima condiţie este ca distanţa minimă între orbita asteroidului şi orbita Pământului să fie mai mică de 7,5 milioane de kilometri, ceea ce înseamnă aproximativ 19,5 distanţe Pământ-Lună, iar a doua condiţie este ca diametrul asteroidului să fie mai mare de 140 de metri", se precizează în informare.

Respectivul asteroid a fost descoperit în anul 2004 la Kitt Peak National Observatory din SUA, iar în anul 2013 a fost urmărit prima oară şi de la Observatorul Astronomic din Galaţi. Observaţiile astrometrice realizate atunci au contribuit la determinarea unei orbite cât mai precise pentru acest asteroid. Perioada de rotaţie în jurul Soarelui este de 0,89 ani tereştri, iar diametrul estimat al acestui asteroid este cuprins între 220 şi 680 metri.

Pe 6 martie, la ora 1,06 (UT), asteroidul (99942) Apophis va trece prin apropierea planetei noastre, iar evoluţia lui va putea fi urmărită de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

În anul 2029, asteroidul (99942) Apophis va trece din nou prin apropierea Pământului.

Până la 1 martie, la Observatorul Astronomic din Galaţi au fost observate 1.171 de corpuri cereşti - asteroizi şi comete, fiind raportate 12.163 măsurători de poziţii către Minor Planet Center.

agerpres.ro

[dcp100168]

Un gălățean a câștigat concursul de astronomie „Catch a Star”

Elevul gălăţean Gabriel Cristian Neagu, membru al Astroclubului “Călin Popovici”, sub îndrumarea lui Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, a câştigat ediţia de anul acesta a competiţiei europene “Catch a Star”. Anual, European Association for Astronomy Education (EAAE) organizează un concurs de astronomie pentru elevi, cu proiecte științifice realizate de elevi sub îndrumarea profesorilor.

Astroclubul „Călin Popovici” este principalul program educațional care se derulează în cadrul observatorului astronomic gălățean. 

Proiectul științific câștigător al acestui concurs s-a numit "Descoperirea variabilităţii stelei HD 46089, care este vizibilă cu ochiul liber, este cea mai importantă descoperire de la Observatorul Astronomic Galaţi" și are la bază observații astronomice, care au avut ca scop dezvoltarea de competențe investigaționale ale elevului în domeniul cercetării științifice.

Rezultatele acestui concurs au fost prezentate publicului în luna ianuarie 2021. Gabriel Cristian Neagu, elev la Liceul Tehnologic "Carol I" (CFR) a obţinut premiul întâi pentru o imagine cu două galaxii (NGC 4438 și NGC 4435) realizată de Very Large Telescope. De menționat este şi faptul că locurile doi și trei de la același concurs au fost câștigate tot de participanți din România, respectiv de un elev de la Vălenii de Munte (Prahova) și de unul de la București.

European Association for Astronomy Education este o asociație de profesori și educatori înființată pentru a promova educația prin astronomie în întreaga Uniune Europeană.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trei asteroizi descopeiţi de Astroclubul "Călin Popovici"

Astroclubul "Călin Popovici" din cadrul Observatorului Astronomic Galaţi a fost selectat în Proiectul Internaţional "Asteroid Search Campaign 2021" în cadrul căruia a descoperit trei asteroizi, informează, joi, reprezentanţii instituţiei. Potrivit sursei citate, în luna aprilie, International Astronomical Search Collaboration (IASC, aparţinând de NASA) şi Asociaţia "Astronomers Without Borders" (Astronomi fără frontiere) din SUA, au organizat un proiect internaţional, intitulat Asteroid Search Campaign, un fel de "vânătoare" de asteroizi, în care au fost selectate mai multe echipe de astronomi din toată, printre care şi cea de la Observatorul Astronomic Galaţi.

Echipa gălăţeană a fost formată din Ovidiu Tercu de la Observatorul Astronomic Galaţi şi Gabriel Neagu, Ana Lupoae şi Diana Manole de la Astroclubul "Călin Popovici".

Practic, fiecare echipă implicată în proiect a primit mai multe seturi de imagini realizate de telescopul Pan-STARRS 1, situat pe vârful Haleakala de pe insula Maui din Hawaii, pe care a trebuit să le analizeze cu atenţie pentru a descoperi asteroizi.

Astfel, după studiul asupra imaginilor primite, echipa din Galaţi a trimis mai multe rapoarte la IASC pentru validarea posibilelor descoperiri. Aceste rapoarte au conţinut măsurători de poziţie a mai multor obiecte cereşti, realizate cu programul Astrometrica. Pentru fiecare asteroid descoperit, au fost raportate 3 - 4 poziţii, suficient de multe pentru a determina orbita acestor corpuri cereşti în jurul Soarelui.

La finalul proiectului, astronomii gălăţeni au descoperit trei asteroizi, fiecare membru al echipei primind un certificat de participare.

Până în acest moment, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au fost observate 1.171 de obiecte -asteroizi şi comete-, şi 12.181 de măsurători de poziţii raportate către Minor Planet Center, dintre care 5.464 de poziţii raportate pentru obiecte apropiate Pământului (Near-Earth Objects).

agerpres.ro

[dcp100168]

Vânătorii de asteroizi din România. Specialiştii Observatorului Astronomic din Galaţi, printre cei mai buni din lume

International Astronomical Search Collaboration, un program al NASA, a confirmat că Observatorul Astronomic din Galaţi a descoperit un asteroid, localizat în centura principală de asteroizi - situată între orbitele planetelor Marte şi Jupiter.

La începutul acestei luni, Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi a primit confirmarea, din partea International Astronomical Search Collaboration (IASC - program NASA), că a descoperit un asteroid în cadrul proiectului internaţional „Asteroid Search Campaign”, derulat în perioada 5 – 30 aprilie 2021.

Asteroidul, localizat în centura principală de asteroizi - situată între orbitele planetelor Marte şi Jupiter, a primit numele provizoriu 2021 GR62, nume care va fi menţinut în baza de date de la Minor Planet Center (MPC) câţiva ani, până când vor exista suficiente observaţii cu ajutorul cărora se va putea determina precis o orbită pentru acest asteroid.

În acel moment, asteroidul va fi numerotat şi catalogat de Uniunea Astronomică Internaţională. În această etapă, descoperitorii pot propune un nume pentru acest asteroid. Reprezentanţii muzeului au luat deja decizia ca acest asteroid să poarte numele oraşului Galaţi.

La proiectul „Asteroid Search Campaign” (un fel de “vânătoare” de asteroizi) din aprilie 2021, organizat de International Astronomical Search Collaboration  şi Asociaţia „Astronomers Without Borders” (Astronomi fără frontiere) din SUA, au fost selectate mai multe echipe de astronomi din toată lumea, printre care şi cea de la Observatorul Astronomic Galaţi. Echipa gălăţeană a fost formată din patru persoane: Ovidiu Tercu (Observatorul Astronomic Galaţi - coordonator), alături de trei membrii ai Astroclubului “Calin Popovici”: Gabriel Neagu, Ana Lupoae şi Diana Manole. Astroclubul „Călin Popovici” este principalul program educaţional al Compartimentului Planetariu/Observator astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Practic, fiecare echipă implicată în proiect a primit mai multe seturi de imagini realizate de telescopul Pan-STARRS 1 (situat pe vârful Haleakalā de pe insula Maui din Hawaii), pe care a trebuit să le analizeze cu atenţie pentru a descoperi asteroizi. Astfel, după analiza asupra imaginilor primite, echipa din Galaţi a trimis mai multe rapoarte la International Astronomical Search Collaboration pentru validarea posibilelor descoperiri.

adevarul.ro

[dcp100168]

Asteroid potenţial periculos pentru Terra, monitorizat de un observator astronomic din România

Asteroidul (7482) 1994 PC1 a trecut prin apropierea Pământului pe 18 ianuarie 2022, la o distanţă de 1.975.054 kilometri. A fost descoperit pe 9 august 1994 la Observatorul Siding Spring din Australia, are dimensiunea de aproximativ 1.052 metri şi o perioadă de rotaţie de circa 2,6 ore.

În perioada 19 – 21 ianuarie 2022, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, s-au efectuat mai multe observaţii astrometrice şi fotometrice de seară, în care s-au realizat măsuratori de poziţie ale  asteroidului (7482) 1994 PC1, care face parte din categoria asteroizilor potenţial periculoşi.

Măsurătorile vor contribui la determinarea precisă a orbitei asteroidului şi au fost raportate la Minor Planet Center (MPC)  de către echipa formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului Astronomic Galaţi şi Gabriel Neagu, membru al Astroclubului ”Călin Popovici”.

Anterior, Biroul de Apărare Planetară (Planetary Defence Office/Near-Earth Object Coordination Centre), trimisese un buletin informativ legat de acest asteroid, (7482) 1994 PC1, care a trecut prin apropierea Pământului la 18 ianuarie 2022, la o distanţă de 1.975.054 kilometri (aproximativ 5,138 distanţe lunare), la ora 21,49:44 UTC, cu o viteză de 19,56 km/s.

Asteroidul (7482) 1994 PC1 are perioadă orbitală cunoscută de aproximativ 1,57 ani şi face parte din categoria asteroizilor potenţial periculoşi. Orice asteroid care are un diametru de minim 140 metri şi distanţa minimă dintre orbita sa şi orbita Pământului mai mică de 7.480.000 kilometri, face parte din categoria asteroizilor potenţial periculoşi.

Asteroidul a fost descoperit pe 9 august 1994 la Observatorul Siding Spring din Australia, are dimensiunea de aproximativ 1.052 metri şi o perioadă de rotaţie de circa 2,6 ore. Până pe 21 ianuarie 2022 au fost descoperiţi 1.143.111 de asteroizi, din care 28.058 erau asteroizi apropiaţi Pământului (Near Earth Asteroids).

adevarul.ro

[dcp100168]

Observatorul Astronomic Galaţi, locul 4 la concursul european „Catch a Star” 2022

În fiecare an European Association for Astronomy Education (EAAE) organizeză un concurs de astronomie pentru elevi, intitulat „Catch a Star” - competiţie europeană unde participanţii se întrec în proiecte ştiinţifice realizate sub îndrumarea unor profesori (mentori). Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi a participat la concurs cu echipa formată din Ovidiu Tercu (îndrumător) şi eleva Diana Maria Manole (membru al Astroclubului „Călin Popovici” din cadrul Observatorului Astronomic Galaţi). Proiectul ştiinţific depus s-a numit „Determining a star's spectral type using multicolor photometry”, bazat pe observaţii astronomice menite să dezvolte competenţa investigaţională a elevului în domeniul cercetării ştiinţifice.
În urma jurizării, proiectul Observatorului Astronomic din Galaţi a obţinut locul patru în competiţie. Premiul obţinut pentru acest concurs constă într-o imagine cu galaxia Sombrero realizată de Very Large Telescope, informează Complexul Muzeal Galaţi.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

(25.10)

Peste 1.000 de spectatori, la eclipsa de Soare

UPDATE. Marţi, 25 octombrie, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii ”Răsvan Angheluţă”, peste 1.000 de persoane au venit pentru a vedea eclipsa parţială de Soare. Observatorul Astronomic, din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii ”Răsvan Angheluţă”, a oferit publicului vizitator posibilitatea să se observe eclipsa cu instrumentele optice din dotare, în condiții de siguranță. La Galaţi, momentul maxim s-a produs la ora 13,39. Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România va avea loc pe 29 martie 2025 și va putea fi observată doar în zona vestică și nordică a României. Eclipsa din 25 octombrie 2022, a 16-a eclipsă de Soare, a fost vizibilă din mai toată Europa (cu excepția Peninsulei Iberice), Urali și Siberia de Vest, Orientul Mijlociu, Asia de Vest și din nord-estul Africii.

----------------

Pe 25 octombrie 2022 va avea loc o eclipsă parţială de Soare, vizibilă în Europa (inclusiv România), Asia și nord-estul Africii.
La Galați, eclipsa va începe la 12h 26m 35s și se va termina la 14h 52m 17s, maximul având loc la 13h 39m 49s. Cu ocazia acestui eveniment, Observatorul Astronomic, din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” va fi deschis pentru publicul vizitator începând cu ora 12,00, acolo urmând să se observe eclipsa cu instrumentele optice din dotare, în condiții de siguranță, dacă cerul va fi senin. Intrarea publicului la eveniment se va face doar pe la poarta dinspre Punctul Trecere Bac, prețul unui bilet de acces fiind de 3 lei de persoană.
Momentul maximului și valoarea magnitudinii eclipsei vor fi diferite pe teritoriul țării noastre. Maximul va fi la ora 13 și 28 minute în zona vestică a României, iar în zona estică a țării noastre acest moment se va produce la ora 13 și 42 minute. Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România va avea loc pe 29 martie 2025 și va putea fi observată doar în zona vestică și nordică a României.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tehnologie 8K pentru Planetariul Complexului Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță”

Astăzi, în cadrul ultimei ședințe ordinare de anul acesta a Consiliului Județean, a fost aprobat un amplu proiect de modernizare și dotare a Planetariului de la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță”. 

“Pregătim o super investiție la Planetariul Complexului Muzeal de Științele Naturii. Îl vom dota cu tehnologie de ultimă generație, unică în Europa. Este vorba despre un ecran cu rezoluție 8K. Proiecțiile despre stele, planete și alte fenomene cosmice se vor vedea incredibil de frumos, iar experiența vizuală va fi una de neuitat. Ecranul va fi format din panouri LED special concepute pentru planetariul din Galați, noutatea tehnologică constând în faptul că acestea au din fabricație un aspect curbat, astfel încât tot ansamblul să aibă forma unui dom. Practic, vom avea cel mai modern Planetariu din Europa. De altfel, acest tip de sistem LED pentru planetarii mai există la nivel mondial doar în două locuri din Japonia. Mai mult, sistemul audio va fi unul ultraperformant, iar scaunele vor fi complet computerizate și interactive”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

Valoarea investiției este de 22,3 milioane de lei (TVA inclus). Proiectul va fi depus spre finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021 – 2027.

Consiliul Județean Galați

[dcp100168]

Astronomii gălățeni au descoperit variabilitatea unei stele

Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Răsvan Angheluţă" şi-a trecut în cont o nouă realizare notabilă. Astronomii gălățeni au descoperit variabilitatea stelei Heze (Zeta Virginis), vizibilă cu ochiul liber, localizată în constelația Fecioara, care era considerată constantă în luminozitate. Aceasta înseamnă că steaua prezintă oscilații periodice în luminozitate, caracteristice pentru această clasă de stele variabile.

Echipa care a realizat această descoperire a fost compusă din Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic Galaţi, și Gabriel Neagu, membru al Astroclubului "Călin Popovici".

Noua descoperire a validat ipoteza inițială a astronomilor gălăţeni, confirmând că unele stele pe care le observăm direct cu ochiul liber pot ascunde variabilități necunoscute, cu amplitudine mică. Stelele variabile reprezintă o categorie de obiecte cerești ale căror luminozități se schimbă în timp, datorită unei varietăți de procese interne sau externe.

Astfel de variabilități au mai fost descoperite la Observatorul Astronomic Galați în cazul stelelor HD 46089 din constelația Licornul și HD 33564 din constelația Girafa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vânătorii de asteroizi. Patru astronomi români au identificat corpuri cerești pentru un program NASA

Astroclubul din cadrul Observatorului Astronomic Galați a fost selectat în proiectul internațional „Asteroid Search Campaign 2024”, care aparține de NASA. O echipă de patru astronomi a identificat mai mulți asteroizi și a trimis pozițiile acestora la International Astronomical Search Collaboration.

Pe parcursul lunii aprilie 2024, International Astronomical Search Collaboration (IASC, aparținând de NASA) a organizat proiectul internațional Asteroid Search Campaign (un fel de „vânătoare” de asteroizi), în care au fost selectate mai multe echipe de astronomi din toată lumea, printre care și cea de la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galați. Echipa gălățeană a fost formată din patru persoane: Ovidiu Tercu (Observatorul Astronomic Galați - coordonator), alături de trei membrii ai astroclubului “Calin Popovici”: Bogdan David Popa, Nicodim David Teodor și Sebastian Cristian Chetroni. Astroclubul „Călin Popovici” este principalul program educațional al Compartimentului Planetariu/Observator astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, instituție în subordinea Consiliului Județean Galaţi.

Practic, fiecare echipă implicată în proiect a primit mai multe seturi de imagini realizate de telescopul Pan-STARRS 1 (situat pe vârful Haleakalā de pe insula Maui din Hawaii), pe care a trebuit să le analizeze cu atenție pentru a descoperi asteroizi. Astfel, după studiul asupra imaginilor primite, echipa din Galați a trimis mai multe rapoarte la International Astronomical Search Collaboration pentru validarea posibilelor descoperiri. Aceste rapoarte au conținut măsurători de poziție a mai multor obiecte cerești. Toate aceste poziții măsurate ale asteroizilor descoperiți de echipa gălățeană au fost realizate cu programul Astrometrica. Determinarea poziției unui asteroid înseamnă, de fapt, măsurarea precisă a coordonatelor ecuatoariale (coordonate cerești) la diferite momente ale timpului. Pentru fiecare asteroid descoperit au fost raportate 3–4 poziții, suficient de multe pentru a determina orbita acestor corpuri cerești în jurulul Soarelui.

La finalul proiectului, fiecare membru al echipei a primit un certificat de participare. Experiența acumulată de echipa gălățeană în domeniul astronomiei observaționale la Observatorul Astronomic din Galați s-a dovedit utilă în participarea la campania de căutare și descoperire de asteroizi.

adevarul.ro