Ovidiu Tercu, fondatorul Observatorului Astronomic gălăţean

[dcp100168]

Ovidiu Tercu, primul astronom al Galaţiului

Despre Ovidiu Tercu, muzeograf la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, se poate spune că este „ctitorul" observatorului astronomic din Galaţi, probabil cel mai important proiect din domeniul cultural-ştiinţific realizat în judeţul nostri. Practic, Ovidiu Tercu este cel care a pus bazele unui centru de observare astronomică la Galaţi. „Cred că, dacă stau să mă gândesc, prima mea legătură cu astronomia a fost la vârsta de 16 ani, când, în curtea bunicii, am încercat să construiesc o &--#60;&--#60;lunetă&--#62;&--#62;, povesteşte cu nostalgie Ovidiu Tercu. Cum se întâmplă adesea în viaţă, prima tentativă este un eşec, care după reuşită, se rememorează cu zâmbetul pe buze. „Bunica avea o casă prin zona străzii Morilor, lânga Casa de Cultură a Sindicatelor. Ţin minte că aduceam cărămizi din Mazepa, de la o clădire demolată pentru a construi &--#60;&--#60;observatorul&--#62;&--#62; ", îşi aminteşte astronomul.

În ceea ce priveşte legătura dintre Ovidiu Tercu şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Galaţi, locul unde a contribuit decisiv la ridicarea primul observator astronomic din oraşul nostru, aceasta a pornit de la o serie de întâmplări banale. „Eu terminasem Facultatea de Mecanică de la Galaţi, dar rămăsesem cu pasiunea pentru stele. Nu mă gândeam că voi avea o carieră în domeniu. Era prin 2002, realizam o plimbare pe Faleză şi clădirea complexului se afla atunci în construcţie. Cu o zi înainte chiar văzusem un film despre asteroizi. Am zărit terasa circulabilă a clădirii şi mi-am zis că acolo trebuie să se construiască un observator şi că trebuie să fac parte din acest proiect. Nu m-am dus imediat să mă angajez, dar cu timpul vedeam că muzeul se dezvoltă, iar gândul de a intra în astronomie s-a transformat treptat într-un impuls din ce, în ce, mai puternic, până când a devenit o realitate", mărturiseşte Ovidiu Tercu.

Una din motivaţiile care îl fac pe Ovidiu Tercu să se aplece cu atâta pasiune către tinerii interesaţi de astro-fizică şi de ştiinţă, în general, este dorinţa de a le oferi şansa de a se realiza în ţară. „Am observat că toţi tinerii de valoare doresc să plece afară. În ce mă priveşte, sincer, nu mi-am dorit să plec din ţară. Nu sunt împotriva plecărilor pentru o mai bună pregătire şi un altă şansă de debut în carieră, însă mereu le spun tinerilor să ca după o vreme să se întoarcă. Să fructifice oportunităţile din afara ţării, dar apoi să se întoarcă în ţară pentru a ridica acest popor. Cred că, în aceşti ani, este o perioadă decisivă pentru România şi că trebuie să facem pasul decisiv spre valorile europene, ca să nu rămânem mereu în urmă", a explicat Ovidiu Tercu.

O mare mulţumire a astronomului este faptul că îl susţine familia. Mereu m-au sprijint părinţii pe acest drum încă de când eram tânăr, iar acum soţia mă înţelege când trebuie să stau noaptea, la observaţii. Am doi copii, George, de12 ani şi Andreea de 13 şi mă bucur că sunt şi ei atraşi spre acest domeniu. Dacă acum şapte ani proiectul observatorul astronomic de la Galaţi părea un vis, el a devenit o realitate. „Nu ştiu cât am contribuit eu la acest proiect, dar sigur conducerile muzeului şi ale consiliului Judeţului au avut rolul decisiv deoarece au alocat mereu fonduri", a mai adăugat Tercu.

Întrebări şi răspunsuri

- Speraţi să descoperiţi asteroizi de la Galaţi?

- De curând, am terminat echiparea observatorului şi vom începe să facem observări complete. Vom lucra cu programe de calculator speciale pentru realizarea unor asemenea observaţii. Dacă vom reuşi sau nu timpul o va arăta, oricum sigur vom ridica o generaţie de specialişti în acest domeniu.

- Ce categorii de vârstă se arată mai interesate de astronomie?

- Sunt foarte mulţi tineri, în general cu vârste de la clasa a V-a în sus, pentru că este nevoie de anumite cunostinţe. Însă, poate o să vă surprindă, dar sunt şi mulţi pensionari care vin aici la observator sau care sunt membri în Clubul de astro-fizică „Călin Popovici".

Ce-i place

Îmi place să mă uit la televizor. Urmăresc când am timp emisiunile de pe Discovery, National Geographic şi toate canalele de gen. La televizor mai urmăresc ştirile şi unele talk-showuri.

Ce nu-i place

Nu-mi place faptul că în România nu există respect pentru nimic. Nu există respect pentru lege, de la simpla trecere la „Stop" până la Constituţie. Nu există respect pentru educaţie, carieră şi pentru nimic de acest gen. Acest lucru lipseşte poporului nostru, lipsa de respect.

Profil

NĂSCUT. 10 mai 1971

STUDII. Facultatea de Mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi, studii postuniversitare de astronomie la Facultatea Fizică din Craiova

FAMILIE. Căsătorit, doi copii.

http://www.adevarul...._250175011.html

[dcp100168]

Un gălăţean nu scapă din ochi asteroizii care ar putea distruge Pământul

Astronomul Ovidiu Tercu este acreditat de Minor Planet Center de la Observatorul Astrofizic Smithsonian - Harvard să observe şi să raporteze modificarea traiectoriilor acestor corpuri cereşti, pe cât de mici, pe atât de periculoase.

Gălăţeanul Ovidiu Tercu se consideră privilegiat din punct de vedere profesional pentru că are şansa de a a se dedica pasiunii sale de-o viaţă, astronomia. Şi este un adevăr că datorită acestei pasiuni, Galaţiul a ajuns să aibă Observator astronomic, şi încă unul considerat cel mai performant din România, clasificat în aceeaşi categorie cu renumite observatoare ştiinţifice universitare din Europa şi Statele Unite ale Americii.

Şi-a contruit prima lunetă cu banii de la Pluguşor

Se poate spune că începuturile acestui observator coincid cu copilăria lui Ovidiu Tercu. „În clasa a cincea am văzut la televizor un film documentar intitulat Cosmos, prezentat de Carl Sagan, care m-a marcat. Doi ani mai târziu, mi-am construit o lunetă. Primisem cadou de Crăciun de la ai mei o carte despre cum se poate meşteri un astfel de instrument optic şi cu banii câştigaţi mergând cu Pluguşorul, mi-am cumpărat componentele necesare", povesteşte cel care astăzi este coordonatorul Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.

În anii care au urmat, adolescentul şi apoi studentul Ovidiu Tercu a citit toate cărţile şi revistele de astronomie pe care le-a putut procura. „Pe atunci nu exista Internet şi nici televiziune în adevăratul sens al cuvântului, cu canale de popularizare a ştiinţei, aşa încât găsirea publicaţiilor ştiinţifice era o adevărată provocare", afirmă Tercu.

A renunţat la bani, pentru astronomie

Astronomul, în vârstă de 41 de ani, s-a născut la Galaţi. A urmat cursurile Liceului de Ştiinţele Naturii, apoi a devenit inginer şi ulterior a absolvit cursuri postuniversitare de Astronomie în cadrul Facultăţii de Fizică din Craiova.

După facultate, în 1989, Ovidiu Tercu a fost luat de valul capitalismului şi s-a apucat de „făcut bani", dar în anul 2000, a renunţat la afaceri şi s-a întors la prima sa dragoste, observarea şi studierea corpurilor cereşti.

„Tot un documentar mi-a corectat din nou cursul vieţii, de astă dată despre asteroizii care ameninţă Pământul. Am lăsat baltă comerţul şi am construit o nouă lunetă mult mai performantă decât prima cu care am realizat câteva observaţii interesante", afirmă astronomul.

Observatorul astronomic din cofetărie

În acea perioadă, la Galaţi, se lucra de zor la viitorul Muzeu de Ştiinţele Naturii şi la Grădina Botanică din vecinătatea acestuia. „Am trecut pe lângă şantier, am văzut acoperişul ca o cupolă al muzeului şi mi-am zis că acolo se poate face un Planetariu şi de ce nu, un Observator. I-am propus asta directorului de la acea vreme, dar cum încă se lucra la clădire, mi-a cerut să am răbdare. Doi ani mai târziu, în 2003, am revenit, dar mi-a spus că pentru a putea funcţiona, Planetariul ar avea nevoie de un proiector central pentru care nu existau fonduri. Am găsit eu soluţia, cu un proiector obişnuit şi un calculator, aşa că am fost angajat", povesteşte Ovidiu Tercu.

Inginerul inventiv şi-a dat seama că în locul cofetăriei din sediul muzeului s-ar putea amenaja un Observator Astronomic şi nu s-a lăsat până când nu şi-a văzut visul împlinit. „Am început să mă documentez pentru a putea să prezint o propunere greu de refuzat. Construcţia Observatorului a început în 2005 şi a durat doi ani. Primele telescoape s-au cumpărat cu ajutorul sponsorilor, dar în 2008, Consiliul Judeţului, care patronează instituţia, a obţinut finanţare europeană pentru dotare. Ca o fericită coincidenţă, Galaţiul a ajuns să aibă cel mai mare Observator astronomic public şi educaţional din România, chiar în 2009, Anul Internaţional al Astronomiei", afirmă cu firească mândrie Ovidiu Tercu

Observatorul de la Galaţi este dotat cu un telescop ultramodern cu care observaţiile se fac pe monitoarele unor computere performante iar înregistrările video şi foto se realizează cu o cameră digitală de uz ştiinţific.

„Fără nici o laudă, Observatorul nostru este considerat la nivelul celor universitare din vestul Europei şi Statelor Unite şi sigur că facem activitate ştiinţifică, recunoscută ca atare", susţine astronomul gălăţean.

Voluntariat, în „serviciul de pază al Terrei"

În acest context se cuvine remarcat faptul că observatorul de la Galaţi este acreditat să realizeze şi să raporteze observaţii privind evoluţia traiectoriei corpurilor cereşti care pot lovi şi chiar distruge Terra. „Se mai fac asemenea observaţii, sporadic, la Observatorul „Vasile Urseanu" din Bucureşti. Noi facem încontinuu observarea asteroizilor, iar modificările de traiectorie ale acestora sau apariţia unor corpuri noi, le raportăm, la Minor Planet Center de la Observatorul Astrofizic Smithsonian - Harvard. Pentru asta ne-a fost acordat codul MPC C73 cu care avem acces la baza de date a Centrului", explică Ovidiu Tercu.

Este interesant de reamarcat faptul că „supravegherea" asteroizilor nu face parte din fişa postului astronomului gălăţean. Cu toate astea, el şi colaboratorul său apropiat, Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului "Călin Popovici"din Galaţi, care studiază astronomia la University of Glasgow din Marea Britanie, au întocmit un grafic cu „nopţile de serviciu" pe care îl respectă cu stricteţe. "Obţinerea codului MPC este rezultatul unei serii de observaţii astrometrice şi fotometrice de înaltă preciziefăcute pentru patru asteroizi, în conformitate cu procedurile riguroase ale acestei instituţii. Ulterior, ne-au contactat şi am devenit colaboratorii lor", mai spune muzeograful Ovidiu Tercu.

Nu doar pasiunea pentru astronomie motivează nenumăratele nopţi nedormite, pe care astronomul gălăţean le petrece lângă telescop, ci şi ceva ce am putea numi spirit civic. „Problema asteroizilor care în traiectoria lor pot lovi Pământul nu este doar una de securitate mondială, ci şi naţională. Sigur, nu trebuie să intrăm în panică dar nici nu putem ignora ameninţările celor 1.307 asteroizi clasificaţi ca fiind potenţial periculoşi", susţine Ovidiu Tercu

Ameninţarea din 2036

„Cea mai importantă ameninţare este a unui asteroid care ar putea să ne lovească în 2036, pe 13 aprilie. Înainte însă, în 2029, va trece atât de aproape de Pământ încât traiectoria sa va fi sub nivelul sateliţilor de comunicaţii. Şi dacă va pica în ocean, la cei 300 de metri ai săi, va provoca tsunami-uri devastatoare, iar dacă va pica pe Pâmânt, va fi şi mai rău. Totuşi trebuie să avem în vedere că traiectoria lui se poate modifica şi atunci ameninţarea dispare", afirmă astronomul gălăţean.

Anul trecut, Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, la solicitarea Agenţiei Spaţiale Europene, a luat parte la un program de observaţii astronomice asupra asteroidului 1996 FG3, potenţial periculos pentru Terra, în vederea pregătirii misiunii spaţiale Marco Polo-R care va trimite pe acest fragment de corp ceresc o sondă spaţială.

adevarul.ro

[Arkan]

Am avut placerea de a-l cunoaste, mi s-a parut un om foarte pasionat de munca lui si foarte determinat! Din cate am inteles, lui ii revine in buna masura meritul pentru ceea ce inseamna observatorul acum.

[dcp100168]

Ovidiu Tercu - cu ochii în stele, dar cu picioarele pe pământ

* Muzeograful este cel care a avut ideea înfiinţării Observatorului astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, dar şi cel care s-a zbătut ani de zile ca acest vis să devină realitate

În nopţile cu evenimente astronomice, sute şi chiar şi peste mia de oameni se îndreaptă spre Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, la Observatorul astronomic, unde sunt întâmpinaţi cu deosebită căldură  de către muzeograful coordonator al secţiei, Ovidiu Tercu, gata oricând să împartă spectacolul Universului cu toţi cei în ajunşi pe terasa de la marginea stelelor.
Mii de oameni, de la mic la mare, s-au bucurat de explicaţiile sale însufleţite despre Cosmos, au gustat din pasiunea care-l arde şi-l ţine treaz în mai toate nopţile, cu ochii în stele. Însă puţini ştiu că Ovidiu Tercu este şi un om cu picioarele pe pământ, este de fapt cel căruia îi datorăm existenţa Planetariului şi Observatorului din oraşul nostru, cel care a venit cu ideea, a întocmit proiecte, a convins autorităţile şi sponsorii să investească în aceste obiective de interes public, cel care a căutat soluţiile tehnice cele mai bune, după mii şi mii de ore de documentare, de sfătuit cu alţi specialişti la fel de pasionaţi ca şi el.

„Viaţa mea e un film”

„Viaţa mea e un film” - îşi începe povestea Ovidiu Tercu. A fost de mic pasionat de astronomie. În clasa a V-a a citit prima carte despre Cosmos, primită de la Moş Crăciun. Apoi toată vacanţa a fost cu colindatul şi uratul pentru a strânge bani să-şi construiască singur o lunetă. Au urmat nenumărate observaţii făcute cu luneta sa rudimentară şi cititul unei sumedenii de cărţi despre Univers.
„În România nu existau nici atunci, cum nu există nici acum, studii universitare în domeniu. Aşa că am făcut Facultatea de Mecanică. Abia prin 2009, am avut bafta să pot urma nişte studii postuniversitare de specializare în astronomie, la Craiova. A fost singura dată când s-a organizat aşa ceva. Am lucrat în mediul privat, am făcut comerţ. Prin 2000, mă lăsasem de firmă şi, mergând pe faleză, am văzut că se construia muzeul şi că avea o cupolă. Mi-am spus că nu poate fi decât un observator sau un planetariu şi m-am gândit că este chiar viitorul meu loc de muncă. Tot în aceeaşi perioadă văzusem un documentar despre asteroizi şi mi-am propus ca pe viitor să mă ocup şi eu de aşa ceva. În scurt timp m-am prezentat la muzeu, am vorbit cu directoarea de atunci, Aurora Marcu, şi am depus o cerere. Un an mai târziu îmi spunea că nu poate deschide Planetariul pentru că nu primise dotarea necesară. I-am spus că sunt soluţii tehnice ca să improvizăm ceva, să facem un spectacol şi să aducem un proiector obişnuit. Atunci a decis să mă angajeze, iar Planetariul s-a bucurat de succes la public chiar şi în perioada cât a funcţionat cu improvizaţii, abia în 2009, în urma unui proiect, fiind dotat cu tot ce trebuie”, îşi aduce aminte Ovidiu Tercu.

Astronomie în loc de cofetărie

El susţine că muzeul nu avea în plan un Observator astronomic. Pe terasa unde se află această secţie în prezent, fusese planificat să se amenajeze o cofetărie. „M-am tot informat, am văzut că muzeul avea şi o poziţie propice pentru a se construi un observator, fiind în sudul oraşului, am măsurat şi am văzut că terasa de observaţii astronomice ar fi fost cea mai mare pentru România. Am vorbit cu noua directoare de atunci, Camelia Moroianu şi cu Mircea Toader, iar răspunsul afirmativ a venit într-o secundă. Abia după ce mi s-a dat acceptul, a început adevărata luptă. M-am documentat foarte mult, am căutat şi am găsit soluţii tehnice. Am sute de mailuri de corespondenţă cu un neamţ născut în România, stabilit în Germania, care a decis să mă ajute. Şi acum îmi spune că l-am albit cu atâtea întrebări. Finanţarea pentru construirea şi amenajarea spaţiului a venit de la Consiliul Judeţului, pentru dotări am fost nevoit în primă instanţă să caut sponsori printre oamenii pasionaţi de astronomie care aveau firme, dar şi câteva bănci m-au ajutat. Am realizat un dosar de sponsorizare împreună cu colegul meu Cătălin Buluc. Între 2005 şi 2007 s-a construit Observatorul, iar în 2009, printr-un proiect realizat de CJ şi muzeu, au venit şi restul dotărilor”, mai precizează muzeograful.

Astre descoperite, asteroizi urmăriţi

Şi cum aparatură destul de bună avea la Observator (chiar dacă nu la nivelul cel mai performant), pasiune exista cu carul, împreună cu Alexandru Dumitriu (gălăţean, actualmente student în Marea Britanie, membru fondator al Astroclubului „Călin Popovici”) a început munca de cercetare. În 2011, s-au înscris la Minor Planet Center (centrul mondial unde se raportează  coordonatele tuturor corpurilor mici din sistemul solar - asteroizi, comete) şi au început să facă exact ceea ce visa Ovidiu în faţa televizorului, în urmă cu zece ani, adică să observe corpurile cereşti mici care se apropie de Pământ.
„În 2012, am început să căutăm stele variabile. În 2013, am analizat imaginile şi aşa am descoperit cele două stele pe care le-am botezat din mândrie locală Galaţi V1 şi Galaţi V2. Nu a fost nimic întâmplător, chiar am vrut să duc numele Galaţiului pe cer. Pe lângă cele două stele descoperite, suntem şi foarte productivi. Deşi nu ne comparăm în aparatură cu alte observatoare ale lumii, suntem pe locul 38 în lume şi pe locul 8 în Europa la contribuţiile aduse în observarea asteroizilor, iar în revista „Ştiinţă şi tehnică” suntem pe locul al IV-lea în top 10 cele mai bune descoperiri şi invenţii din 2013, cu cele două stele”, mai spune Ovidiu Tercu.

Planuri de viitor

Prin pasiunea şi dăruirea lui Ovidiu Tercu, dar şi prin colaboratorii săi cu dragoste de astronomie, Observatorul astronomic nu a rămas doar un turn de fildeş. Astroclubul „Călin Popovici”, dar şi programele educaţionale ale secţiilor de muzeu formează în spiritul ştiinţei şi descoperirilor copiii începând de la grădiniţă şi până la liceu.
„Le spun copiilor care vin pe aici că deja a început bătălia pentru spaţiul cosmic, pentru că este plin de resurse naturale. Pentru cei care vor avea ieşire în spaţiu viitorul va fi bun”, este convins Ovidiu Tercu.
De altfel, chiar şi în acest moment susţine că are nevoie de sprijin financiar pentru Observatorul astronomic pentru noi descoperiri, care ar putea fi făcute de alţii, dacă nu se alocă fondurile necesare. „Avem nevoie de 16.000 de euro, din sponsorizări sau finanţare locală, pentru îmbunătăţirea aparaturii. Ştiu şi ce vrem să descoperim, dar nu spun pentru că sper ca totuşi să ne putem noi, gălăţenii, mândri cu acest lucru. Suma nu este fabuloasă, dar beneficiile pentru Galaţi vor fi mari”, îşi încheie profesionistul nostru pledoaria pentru ştiinţă şi pentru astronomie.

Cine este Ovidiu Tercu

Nume şi prenume: Ovidiu Tercu
Vârsta: 43 de ani
Stare civilă: căsătorit, doi copii
Profesie: muzeograf, coordonatorul Observatorului astronomic şi al Planetariului

viata-libera.ro

[dcp100168]

Astroclubul „Călin Popovici” aniversează 10 ani de activitate

Pe 16 aprilie se împlinesc 10 ani de când Astroclubul „Călin Popovici” şi-a început activitatea, acesta derulându-şi programele educaţionale în cadrul secţiei Planetariu-Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi. Iniţiatorul astroclubului este chiar coordonatorul Observatorului Astronomic, muzeograful Ovidiu Tercu.

Astroclubul „Călin Popovici” reprezintă pentru mulţi dintre membri un punct de plecare în cariera de astronom sau de muzeograf/operator în planetarii publice şi observatoare astronomice din ţară. Astroclubul poartă numele marelui astronom gălăţean, academicianul Călin Popovici (1910-1977), care a adus mari contribuţii la dezvoltarea astronomiei în România. Academicianul Călin Popovici şi-a desfăşurat activitatea la Observatorul Astronomic din Bucureşti şi a ocupat o poziţie specială printre oamenii de ştiinţă din generaţia sa, fiind caracterizat de pasiunea sa extraordinară pentru astronomie. În tinereţe, mai precis în anul 1924, Călin Popovici, împreună cu fratele său şi câţiva prieteni, au înfiinţat, la Galaţi, Asociaţia Astronomilor Români, cu ajutorul profesorului Constantin Pârvulescu.

Începuturile Astroclubului „Călin Popovici” se identifică cu data de 16 aprilie 2005 (chiar de Ziua Astronomiei!), când în sala de proiecţie a Planetariului au venit mai mulţi pasionaţi de astronomie, în urma unui comunicat de presă în care se anunţa punerea bazelor unui astfel de club la Galaţi. „Au venit în acea zi foarte mulţi tineri, şi nu numai, care au dorit să devină membri ai clubului de astronomie. Iată că au trecut 10 ani şi mă bucur să văd că în continuare avem multe persoane care vin la muzeu să se înscrie în Astroclubul «Călin Popovici», pentru a desluşi tainele cerului”, ne-a declarat Ovidiu Tercu.

Cele mai frumoase şi interactive dintre toate activităţile din cei 10 ani de activitate ai astroclubului sunt taberele de astronomie „Deep-Sky” din Munţii Măcinului. Organizate în fiecare an în luna august, când condiţiile meteo sunt cele mai potrivite pentru observaţii astronomice, membrii astroclubului „Călin Popovici” se deplasează în locaţia „Dealul Pietrişului”, instalează corturile şi instrumentele pentru observaţii nocturne.

În acest moment, mai mulţi membri ai astroclubului sunt studenţi la diferite universităţi din lume, unde studiază astronomie şi astrofizică, sunt doctoranzi în acest domeniu, pregătindu-se astfel să devină astronomi profesionişti, sau lucrează în domeniul popularizării astronomiei.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Muzeograful care îi pregăteşte pe olimpicii la Astronomie: „Aceşti copii studiază peste zece ore pe zi“

Ovidiu Tercu îşi petrece fiecare zi şi noapte în Observatorul Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, iar în spatele muncii sale se ascund performanţe impresionante, care fac cinste domeniului său de activitate. Atunci când nu este pe terasa de observaţii, cu ochii în stele, muzeograful este înconjurat de copii inteligenţi, care îi cer ajutorul pentru a obţine rezultate foarte bune la Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică.

În spatele unui proiect reuşit se află întotdeauna un om de succes, care şi-a ales meseria cu drag. Ovidiu Tercu este cel mai bun exemplu în acest sens, iar fără el, Observatorul Astronomic din Galaţi nici nu ar fi existat astăzi. Jurnaliştii „Adevărul” au stat de vorbă cu acesta despre rolul secţiei pe care o coordonează şi despre proiectul de educaţi al elevilor din Galaţi şi Brăila, care fac performanţă la olimpiadele de astronomie.

„Observatorul astronomic de la Galaţi este public şi educaţional. De-a lungul timpului aici au fost implementate foarte multe programe pentru copii. În urmă cu doi ani am început să pregătesc elevi pentru proba observaţională de la Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică. M-am decis să fac acest lucru pentru că, la acea vreme, o elevă din Brăila a venit împreună cu profesoara ei de fizică şi m-au rugat să le ajut pentru proba practică. Am văzut că există interes şi cerere, m-am documentat şi am propus conducerii muzeului acest program de pregătire a elevilor. Sunt copii excepţionali, este o onoare şi o bucurie să lucrez cu ei”, ne-a spus Ovidiu Tercu, muzeograful coordonator al Observatorului Astronomic.

Pentru că de multe ori olimpiadele se desfăşoară în apropierea Ecuatorului şi elevii trebuie să cunoască cerul sudic, aceştia vin la Planetariu pentru a studia. „Dacă olimpiada are loc într-o zonă apropiată ca latitudine de ţara noastră, elevii dau o probă în Planetariu şi trebuie să recunoască şi să identifice stele, nebuloase, galaxii. Planetariul este util deoarece nu depinde de starea vremii, ca atunci când vrei să faci observaţii astronomice cu telescopul”, a precizat Ovidiu Tercu.

Anul acesta se împlinesc 11 ani de când muzeograful a iniţiat Astroclubul „Călin Popovici”, acesta fiind un program educaţional ce se derulează în cadrul Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Încă din prima zi au fost foarte mulţi tineri şi nu numai, care au dorit să devină membri ai acestui club de astronomie. În prezent, numeroşi membri ai astroclubului sunt studenţi la diferite universităţi in lume, unde studiază astronomie şi astrofizică sau sunt doctoranzi în acest domeniu, pregătindu-se pentru o carieră de succes în acest domeniu. „Alin Paraschiv şi Dana Lăcătuş sunt doctoranzi în Fizică Solară în Australia, Vlad Tudor îşi face doctoratul în Astrofizică tot în Australia, iar Alexandru Tăun studiază astronomie şi astrofizică în Olanda. Cu toţii au venit la club când erau copilaşi şi astăzi sunt atât de aproape de a profesa în acest domeniu. Sunt nişte tineri minunaţi şi dedicaţi, au muncit mult să ajungă aici”, a spus Ovidiu Tercu, muzeograful coordonator al Observatorului Astronomic.

Printre geniile care studiază la Observatorul din Galaţi, se află şi Cosmin Andrei. Anul trecut, acesta s-a calificat la Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică din Indonezia, fiind cel mai mic dintre olimpicii calificaţi vreodată  la olimpiada de profil. El s-a „bătut“ pentru participarea la olimpiadă cu elevi mult mai mari şi s-a clasat pe locul al optulea. „Să ştiţi că Olimpiada de Astronomie este ca un sport foarte dur, iar Cosmin este dedicat. Şi rezultatele obţinute de Andrei Felea şi Tedor Perţea la Concursul Naţional «Stelele Ştiinţei», unde au avut o prezentare despre exoplanete, mă bucură enorm. Aceşti copii studiază peste zece ore pe zi”, ne-a precizat Ovidiu Tercu.

Pentru a înţelege mai bine tainele astronomiei, elevii care doresc să ajungă olimpici internaţionali în ştiinţe au la dispoziţie telescopul Ritchey-Chretien cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, dotat cu o cameră SSD. Acest aparat face ca Observatorul Astronomic din Galaţi să fie la acelaşi nivel cu cele din universităţile de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii.

În demersul său de a populariza observaţiile ştiinţifice cu rol valoare educativă, Ovidiu Tercu este ajutat de Alexandru Dumitriu, unul dintre cei mai importanţi membri fondatori ai astroclubului. Eforturile lor nu au fost în zadar, astfel că Observatorul Astronomic din Galaţi este unul dintre cele mai active observatoare din ţară. „Din punct de vedere ştiinţific, în acest moment au fost observate peste 1.100 de comete şi asteroizi, şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti), raportate internaţional către Minor Planet Center, iar în martie 2012 s-au observat pentru prima dată în România, planete ce se rotesc în jurul altor stele. În 2013, Observatorul Astronomic din Galaţi a ocupat locul opt în Europa şi locul 40 în top mondial - din peste 1.800 de observatoare, din punct de vedere al observaţiilor asupra asteroizilor şi cometelor”, a precizat Ovidiu Tercu, muzeograful coordonator al Observatorului Astronomic.

Cum a fost pus Galaţiul pe cer

O serie de observaţii astronomice realizate în 2012 au dus la descoperirea a două stele care acum poartă numele oraşului de la Dunăre. În urma analizei datelor, Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu au descoperit faptul că cele două stele care poartă denumirea Galaţiului fac parte din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda şi sunt de fapt stele variabile. Toate datele au fost raportate atunci Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile, unde au fost incluse în baza internaţională de date a stelelor variabile, iar descoperirea a fost confirmată în 2013. „Pot spune că acesta a fost unul dintre cele mai frumoase momente din cariera mea. Îmi doresc să mai fac şi alte descoperiri şi să fiu sănătos pentru a ajuta în continuare copiii pasionaţi de astronomie. Vreau să le ofer exact ceea ce eu nu am avut când eram copil, tocmai de aceea activitatea de la Observator este diversă. Rezultatele olimpicilor mă bucură enorm şi sunt fericit că reuşesc să îşi facă o carieră în acest domeniu”, ne-a precizat Ovidiu Tercu.

Profil

Ovidiu Tercu s-a născut pe 10 mai 1971, este căsătorit şi are doi copii. Acesta a absolvit Facultatea de Mecanică din Galaţi şi are studii postuniversitare de specializare în Astronomie, pe care le-a urmat la Facultatea de Fizică din Craiova. Pasiunea s-a pentru astronomie a venit în clasa a cincea, după ce a vizionat filmul serial „Cosmos” şi astfel, în timp, şi-am dat seama că este o ştiinţă fascinantă şi foarte vastă.

adevarul.ro

[dcp100168]

Ovidiu Tercu a primit Premiul Fundaţiei ''Horia Hulubei''

Coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, muzeograful Ovidiu Tercu, a primit Premiul Fundaţiei ''Horia Hulubei'' pe anul 2016 pentru succesele deosebite obţinute în activitatea ştiinţifică şi educaţională, se arată într-un comunicat transmis vineri de instituţia de cultură.

Potrivit sursei citate, premiul i-a fost înmânat muzeografului Ovidiu Tercu de către vicepreşedintele fundaţiei, Victor Bârsan. ''Domnul Ovidiu Tercu, prin competenţa şi hărnicia sa, a ridicat Observatorul Astronomic de la Galaţi pe locul opt în Europa şi pe locul 40 în lume, sub aspectul observaţiilor asupra asteroizilor şi cometelor, în urma raportării a peste 1.100 asemenea corpuri cereşti şi a peste 11.000 de poziţii ale acestora. Cu totul remarcabilă este descoperirea mai multor stele variabile, inclusiv a unor stele de tipul Wursae Majoris - binare de contact - care au adus numele Galaţiului în cataloagele de obiecte cereşti, precum şi observarea unor planete din afara sistemului solar, o premieră pentru România'', a spus Bârsan. Vicepreşedintele fundaţiei a vorbit şi despre activitatea educativă desfăşurată de muzeograful Ovidiu Tercu, deschisă către publicul de toate vârstele, dar în special către elevi, care au obţinut la rândul lor rezultate remarcabile în competiţii interne şi internaţionale din domeniul astronomiei.

Fundaţia ''Horia Hulubei'' este o organizaţie non-profit, creată în memoria fizicianului român, cu scopul de a contribui la promovarea cercetării din domeniul fizicii.

agerpres.ro

[dcp100168]

Numele unui astronom român, dat unui asteroid din sistemul solar

Ovidiu Tercu a adus Observatorul Astronomic de la Galaţi pe locul opt în Europa şi pe locul 40 în lume în ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a efectuat asupra asteroizilor şi cometelor, în urma raportării a peste 1.100 asemenea corpuri cereşti şi a peste 11.000 de poziţii ale acestora.

Ovidiu Văduvescu, astronom internațional de origine română, a propus Uniunii Astronomice Internaționale (UAI) ca unul dintre asteroizii descoperiți de echipa EURONEAR să poarte numele lui Ovidiu Tercu, coordonatorul secţiei Planetariu și al Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Ovidiu Tercu, muzeograf şi astronom la Observatorul Astronomic Galaţi, este pasionat de mic copil de astronomie. A crescut construind avioane şi nave, iar construcţia telescopului de la Observatorul Astronomic din Galaţi s-a făcut după indicaţiile sale, în prezent fiind chemat în calitate de expert pentru realizarea unor obiective similare în mai multe oraşe mari ale ţării.

În paralel, Ovidiu Tercu desfăşoară şi o importantă activitate educativă în astronomie, deschisă către publicul de toate vârstele, dar în special către elevi, care au obţinut, la rândul lor, rezultate remarcabile la olimpiadele interne şi internaţionale din domeniul astronomiei.

Asteroidul 664136 Tercu a fost descoperit în anul 2008 la Observatorul Astronomic La Silla, situat în deșertul Atacama din Chile. Acest asteroid se află în centura principală de asteroizi, între orbitele planetelor Marte și Jupiter, având o perioadă de rotație în jurul Soarelui de aproximativ 4 ani și un diametru de circa un kilometru.

„Această onoare mi-a fost acordată pentru contribuția la realizarea Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, și pentru înființarea Astroclubului „Călin Popovici””, explică Ovidiu Tercu.

În același timp, recunoașterea a vizat și contribuția astronomului gălățean la educația astronomică și promovarea astronomiei în rândul publicului, pentru observațiile asupra asteroizilor și cometelor, precum și pentru descoperirea de stele variabile și rolul de mentor pentru numeroase generații de astronomi amatori și profesioniști.

„Vreau să le mulțumesc domnului doctor Ovidiu Văduvescu și echipei EURONEAR pentru această distincție extraordinară”, a mai adăugat Ovidiu Tercu.

adevarul.ro