Jump to content

Afacerea Aviasan


dcp100168

Recommended Posts

Scandal la Vânători

Şedinţă amânată, consilieri şi săteni revoltaţi de atitudinea primăriţei din localitatea Vânători. Este atmosfera încinsă de ieri din faţa Primăriei Vânători. Motivul: vânzarea terenulului fostei aerobaze Aviasan, cu o suprafaţă de aproximativ 40 ha, situat de-a lungul DN 26 Galaţi-Bârlad. Consilierii şi localnicii solicită ca terenul să reintre în posesia lor.

Deşi în cursul zilei de ieri ar fi trebuit să aibă loc o şedinţă a Consiliului Local Vânători, aceasta nu s-a mai ţinut din cauza faptului că Sicuţa Murgu (PD-L), primăriţa localităţii, a amânat-o fără înştiinţarea tuturor consilierilor. Acest lucru a stârnit vii reacţii de nemulţumire din partea unor consilieri şi localnici care au criticat "activitatea şi profesionalismul" primăriţei, mai ales că şedinţa respectivă a fost convocată iniţial chiar de Sicuţa Murgu. În mod normal o amânare de şedinţă trebuie făcută cu două zile înainte, spun consilierii. În sedinţa care nu s-a mai ţinut trebuia să fie abrogată hotărârea Consiliului Local din data de 29.06.2007 privind vânzarea terenului fostei aerobaze Aviasan către o firmă privată. "Ar fi trebuit să fim anunţaţi cu o zi-două înainte, asta înseamnă că în mod repetat doamna primar îşi bate joc de comuna Vânători şi de Consiliul Local", a declarat Costel Mihalache, consilier local PSD. În opinia consilierului local, este inadmisibil ca Sicuţa Murgu să se ascundă după ce a văzut că oamenii vor să rezolve problema pământului. "Dacă eşti primar ar trebui să fii vertical şi să lupţi pentru interesele comunei. Aşa se comportă doamna primar cu oamenii care au ales-o, se răzgâdeşte de la o zi la alta. La mijloc sunt interese mari în ceea ce priveşte acea suprafaţă de pământ", a mai spus Costel Mihalache. În scurt timp, a fost contactată telefonic de către Costel Mihalache cu privire la amânarea sedinţei. Murgu Sicuţa a răspuns că şedinţele au loc atunci unde şi când doreşte ea. Întrebată de ce nu este la birou, doamna primar a replicat "Nu-mi faci tu mie programul!".

Poveste veche

Toată agitaţia care a vut loc ieri în faţa Primăriei Vânători este stâns legată de soarta terenul fostului Aviasan. În momentul de faţă există două procese civile pentru reintrarea terenului, cu suprafaţa de aproximativ 40 ha, în posesia fostului proprietar Consiliul Local Vânători. Avocatul Mihai Deleanu susţine că povestea datează din luna aprilie a anului trecut, când terenul a fost vândut unei firme, SC Fitocom Serv SRL Galaţi, teren care era în proprietatea statului. Avocatul spune că în această afacere este implicată şi Sicuţa Murgu care ar fi formulat o cerere de renunţare la proces. "La mijloc sunt interese mari. Există cereri de revendicări de la toţi deţinătorii de pământ. Noi continuam procedura să luăm terenul înapoi", a declarat Mihai Deleanu.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... articol=14

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Afacerea Aviasan

Afacerea Boldea deschide la Galaţi o discuţie mai amplă decât simpla cercetare a unui avocat-deputat într-un caz de crimă organizată. Este vorba despre problemele grave cu care se confruntă întreg sistemul de justiţie local, aspecte despre care toată lumea vorbeşte dar pe care nimeni nu a avut curajul să le expună şi, implicit, să le regleze.

Elementul care a tulburat şi mai mult apele în rândul magistraţilor este implicarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în ancheta Boldea. Oarecum surprinzător, ieri dimineaţă, în jurul orei 7,00, Mihail Boldea a primit o citaţie din partea DNA. Spunem surprinzător pentru că până în acel moment se ştia că ancheta aparţine celor de la DIICOT, care se ocupă cu crima organizată, iar din referatul procurorilor acestei instituţii nu reieşea că ar fi vorba şi despre acte de corupţie care să necesite intervenţia procurorilor de la „anticorupţie”.

Citaţia a fost lăsată în poştă de către două persoane care nu au dorit să ofere detalii, dar surse judiciare au confirmat ulterior că procurorii DNA îl aşteaptă, la rândul lor, pe Mihail Boldea. De unde şi până unde apare DNA în toată această ecuaţie? Ei bine, surse care au dorit să îşi păstreze deocamdată anonimatul susţin că cei de la „anticorupţie” urmează să declanşeze cel mai mare scandal din ultimii ani la Galaţi, afacerea Aviasan, lucru pe care Viaţa liberă l-a anticipat în urmă cu câteva zile. Este vorba despre un tun imobiliar de aproximativ 40 de milioane de euro, pe care îl vom detalia în zilele următoare. Deocamdată, însă, procurorii DNA s-au ferit să facă orice comentariu pe marginea acestui subiect.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Dosarele legate de Aviasan au plecat la DNA

„Afacerea Aviasan” sau mai exact dosarele anchetei referitoare la înghiţirea a 40 de hectare de teren au plecat spre Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) încă de anul trecut. Vorbim aici de dosarele 3506/233/2007 şi 1906/C/2006.

Primul este cel în care printr-o ordonanţă preşedinţială s-a cerut o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare. Judecătorul a admis în parte acţiunea prin care se „constată perfectă vânzarea-cumpărarea imobilului situat în comuna Vânători, judeţul Galaţi, între reclamanta SC Fitocom Serv SRL şi SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA”. Această decizie a stat la baza tunului imobiliar estimat a se ridica la 40 de milioane de euro.

„Primul dosar, 3506/233/2007, a fost trimis, din data de 2 noiembrie 2011, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, iar cel de-al doilea, având în vedere că se referă la aceleaşi părţi şi are acelaşi obiect, a fost ataşat, cel mai probabil, primului, plecând în aceeaşi direcţie. Pentru acesta din urmă verificările sunt mai dificile, din cauză că trebuie căutat în opisurile vechi ale instanţei”, ne-a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Judecătoriei, magistratul Răzvan Dicu.

Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, ne-a declarat însă că instituţia că nu poate face nicio declaraţie legată de calitatea în care l-au chemat miercuri pe Boldea la sediu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Dosarele legate de Aviasan au plecat la DNA

„printr-o ordonanţă preşedinţială s-a cerut o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare.

si...nu zice nimeni de incompetenta judecatorilor, ci doar de malversatiunile avocatului :YMPARTY:

Link to comment
Share on other sites

"Dosarul Aviasan" şi efectul Boldea - Apar nume grele

* Scandalul deceniului la Galaţi revine în actualitate * Boldea, pus sub învinuire şi de DNA * Toate NUP-urile anterioare au fost anulate de procurorul general * Ar putea fi puse sub învinuire multe nume grele din justiţia gălăţeană şi nu numai * "Clanul Durbacă", printre protagoniştii tunului imobiliar de zeci de milioane de euro *

Ieri, după aproape şapte ore de audieri la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), deputatul Mihail Boldea a ieşit fără să schiţeze nici cel mai mic gest către presă, dar având o "calitate" în plus - aceea de învinuit în "dosarul Aviasan". La ieşirea din sediul DNA, lumea a început să-l huiduie. "Alţii fură şi noi suferim", au strigat oamenii care se adunaseră pentru a-l vedea pe deputatul "care a fugit din ţară".

Surse din apropierea dosarului ne-au confirmat că Boldea a fost pus sub învinuire în poate cel mai mare tun imobiliar al anilor 2000. Conform aceloraşi surse, alături de el, deocamdată, aceeaşi calitate o are şi judecătoarea Stela Ivan, cea care a dat hotărârea ce a stat la baza luării a 40 de hectare de teren din proprietatea localităţii Vânători. Se aşteaptă, însă, învinuirea mai multor nume importante din justiţia gălăţeană şi nu numai.

Procurorii gălăţeni ai DNA cercetează modul în care a fost luat Aviasanul, iar din noiembrie 2011 au luat dosarele referitoare la judecarea cauzei celor de la Vânători. Primul lucru pe care l-au avut de făcut a fost demonstrarea falsului care a stat la baza hotărârii judecătoreşti prin care s-au luat cele 40 de hectare, după care s-au studiat toate plângerile penale făcute în urmă cu aproape cinci ani. Toate acele reclamaţii, ajunse pe masa procurorilor Parchetului Judecătoriei, s-au soldat, în 2007, cu neînceperea urmăririi penale (NUP).

Chiar dacă avocaţii i s-au plâns chiar lui Dinu Gâlcă, procurorul general de atunci, acesta nu a infirmat NUP-ul dat de colegii de la unitatea mai mică în grad. Din informaţiile pe care le avem, procurorii DNA au cerut infirmarea acelor soluţii la Parchetul General, iar Codruţa Kovesi a făcut acest lucru. Astfel, în toate sesizările penale din 2007 a fost reluată ancheta.

O afacere penală de zeci de milioane de euro

Potrivit plângerilor penale care au circulat la acea vreme prin toată presa gălăţeană, reprezentanţii Consiliului Local (CL) Vânători i-au reclamat penal pe Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă, pe prim-procurorul de atunci al Parchetul Judecătoriei, Costache Caloenescu Roşca, pe Mihail Boldea, pe Nicolae Reti, director în 2007 al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), pe Matei Oprea, pe Valentina Cojocaru şi pe Daniel Severin. Potrivit avocaţilor, toţi aceştia s-ar fi făcut vinovaţi de falsificarea unor documente oficiale, care au determinat instanţa să dea o decizie în baza căreia s-au luat 40 de hectare de teren ce aparţineau Ministerului Transporturilor.

"Precizăm că valoarea acestui teren este de peste 24 de milioane de euro. Implicaţi în această amplă operaţiune de manipulare a instanţelor de judecată sunt notabilităţi ale judeţului Galaţi şi avem în vedere faptul că sunt implicaţi prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Galaţi, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, directorul OCPI Glaţi, avocaţi şi persoane influente în mediul politic şi instituţional", se arată în plângerea penală a celor din Vânători. Luaţi în ordinea de mai sus, aceştia erau: Costache Caloenescu Roşca, Eugen Durbacă, Nicolae Reti, Mihail Boldea, restul numelor fiind aşteptate să apară în urma anchetei DNA.

Lungul drum al proceselor

Într-una dintre plângerile penale care s-a ales cu NUP, avocaţii celor din Vânători i-au reclamat pe Mircea Marosy, Daniel Severin, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru că ar fi întocmit, în fals, un antecontract de vânzare-cumpărare, între Aviaţia Utilitară Tuzla şi SC Fitocom Serv SRL, unde acţionari erau Oprea şi Cojocaru. "Lupta" s-a dat între două acte emise de Ministerul Transporturilor: unul cu seria MO9, nr:0757, prin care Aviaţia Utilitară Tuzla avea drept de proprietate asupra terenurilor din Tuzla şi altul, fals, MO7 nr.0757, din care rezulta că Aviaţia Tuzla este proprietară a terenului din Vânători. După toate evidenţele, falsul a avut câştig de cauză.

Povestea a început în 2005, se arată în sesizare, când reprezentanţii legali ai Fitocom Serv au depus, prin Boldea, o cerere de chemare în judecată a Ministerului Transporturilor, pentru a dispune obligarea instituţiei să-i dea certificatul care să le ateste dreptul de proprietate asupra a 39,6 hectare situate în comuna Vânători. Boldea a depus mai multe înscrisuri, printre care şi presupusul certificat de atestare a proprietăţii. Pe 19 iunie 2006, instanţele gălăţene admit acţiunea, prin care reprezentanţii Fitocom Serv devin proprietari ai terenului. Înalta Curte le taie însă aripile celor implicaţi în acest joc, pe 14 martie 2007. Imediat după înfrângere, se recurge la o altă strategie.

Pe 16 martie 2007, Fitocom Serv a solicitat Judecătoriei o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la teren. În cerere, Boldea a venit cu un antecontract din 2004 prin care Aviaţia Tuzla, prin Daniel Severin, vindea cele 39,6 hectare către Fitocom Serv, cu 300 de milioane de lei vechi, plătibili până la data de 10 aprilie 2006. Pe 28 aprilie, avocata lui Severin solicită admiterea acţiunii făcută de Fitocom, Boldea depune din nou certificatul fals. În baza acestor acţiuni, Judecătoria a dat câştig de cauză Fitocom Serv. Hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă, prin faptul că nu s-a făcut apel.

Surpriza a venit, însă, când s-a dovedit că adevăratul Daniel Severin nu avea nimic în comun cu cel care demarase acţiunea şi, implicit, toată "morişca" de mai sus. Omul este braşovean şi norocul lui este că a fost plecat în America în acea perioadă. Iar singura lui greşeală a fost că... şi-a pierdut buletinul.

De acum înainte, rămâne ca DNA să scoată la lumină numele tuturor celor implicaţi în această afacere.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Aviasan 3 - Fratii Boldea, proprietari de terenuri în urma Afacerii „Aviasan"

Terenul de 39,6 ha al aerobazei „Aviasan" ,obţinut prin falsuri, a fost împărţit în mai multe loturi, care au fost trecute rapid prin mai multe tranzacţii imobiliare în „suveică" între interpuşi, după care loturile au ajuns la cine trebuie. Patru loturi au ajuns la deputatul Mihail Boldea, iar un lot la fratele său George Ştefan Boldea.

„Suveica" tranzacţiilor imobiliare

În timp ce dosarul era plimbat între parchetele din Galaţi şi Bucureşti, loturile de teren erau transferate rapid de la un proprietar la altul. Primele tranzacţii, autentificate pe 11 mai 2007 la cabinetul notarial al deputatului PC Bogdan Ciucă, au fost urmate de o avalanşă de vânzări „în suveică", cei care fuseseră primii „cumpărători" vânzându-şi terenurile între ei, dar şi unor intermediari. Pe 21.05.2007, Ştefan Filip şi soţia sa Maria i-au vândut terenul lui Dănuţ Oancă. Pe 31.05.2007, Mircea Marosy şi soţia sa Roxana, au vândut terenul firmei Profimet SRL, al cărei administrator este administrator este tocmai Mircea Marosy, dar şi două loturi lui Mihăiţă Lungu şi Carmen Rodica Eftimie. Pe 08.06.2007, Carmen Partenie vinde şi ea lotul său lui Cătălin Verdeş, Marian Marin şi Gherghina Dragomir. Mihăiţă Lungu, care pe 31.05.2007 cumpărase teren de la Mircea şi Roxana Marosy, vinde şi el terenul Gherghinei Dragomir după săptămâni mai târziu, pe 13.06.2007. Alt cumpărător al terenului soţilor Marosy, Carmen Eftimie, a vândut terenul pe 10.07.2007 lui Rodica Vrânceanu. Rodica Vrânceanu este soţia lui Tudorel Vrânceanu, arestat în dosarul tunurilor imobilare date în Galaţi de gruparea infracţională constituită de Boldea. Pe 15.08.2007, vine rândul lui Dănuţ Oancă să cumpere terenurile de la soţii Ioan şi Cristina Verdeş şi Marian şi Daniela Marin, după care pe 13.09.2007 vinde un lot de teren lui Andrei Iulian Mitrea şi Andrei Florentina Zizi, iar pe data de 11.10.2007 vinde alt lot la SC Triomet 2000 SRL, firmă a cărui administrator este acelaşi Andrei Iulian Mitrea,. Între timp, pe 13.09.2007, Dănuţ Oancă mai cumpărase un lot de teren de la Carmen Partenie. În toate aceste cazuri a fost vorba doar de tranzacţii imobiliare pe hârtie, pentru ca o eventuală anchetă să fie îngreunată de suveica acestor tranzacţii.

Primăria Vânători a cedat presiunilor

Prin întâmpinarea 30/25.01.2008, CL şi Primăria Vânători au deschis acţiune la Judecătoria Galaţi cerând anularea tuturor contractelor de vânzare cumpărare a loturilor în care fusese împărţit terenul „Aviasan". Între timp, au început să fie exercitate puternice presiuni asupra primăriţei PDL a comunei Vânători, Sicuţa Murgu. Ea s-a conformat şi a făcut în aşa fel încât acţiunea în instanţă să eşueze elegant, fără să pară că a făcut pasul înapoi: nu a achitat taxa de timbru. În dosarul 850/233/2008, instanţa de la Judecătoria Galaţi s-a pronunţat pe 21.03.2008, anulând acţiunea ca netimbrată. Simultan, Sicuţa Murgu s-a înscris în PNL, câştigând un nou mandat de primar la alegerile locale din 2008.

Fraţii Boldea, proprietari de terenuri la „Aviasan"

Apar mai multe conexiuni între Mihai Boldea şi fratele său George Ştefan Boldea şi interpuşii care şi-au pasat loturile de teren de la unul la altul. În declaraţia de avere din iunie 2009, Mihail Boldea a trecut, la rubrica „plasamente şi investiţii directe" suma de 175.000 euro plătită ca avans pentru un antecontract semnat cu Carmen Partenie (care cumpărase 176.697 mp cu 53.290 lei.), precum şi alte 350.000 euro plătite pentru antecontractele cu Dan Negruţ, Daniel Tănase şi Sorin Alexandru Pisică, care deţineau câte un lot de 9.020 mp. Aşadar, în baza acestor antecontracte, Mihail Boldea era proprietarul a 4-5 ha din terenul „Aviasan". Fratele mai mic, George Ştefan Boldea a devenit şi el proprietar al unei suprafeţe de aproape 1 ha. Prin contractul de vânzare cumpărare nr 6.853/07.11.2007, lotul de 18.040 mp deţinut de Alexandru Ionescu a fost dezmembrat în două loturi, fiecare de 9.020 mp. Primul dintre ele a fost cumpărat de George Ştefan Boldea, iar cel de al doilea de Daniel Tănase, care i l-a plasat deputatului Mihail Boldea.

Lotul „Aviasan", anchetat de DNA

Procurorii DNA Galaţi i-au prezentat lui Mihail Boldea acuzaţiile aduse în acest dosar. Ar urma ca în zilele următoare să fie chemate la audieri celelalte persoane implicate în acest caz: Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea, „fantoma" Daniel Severin, fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca Caloinescu, fostul director al Oficiului de Cadastru Galaţi, Nicolae Reti, precum şi interpuşii prin care au fost făcute tranzacţiile imobiliare în „suveică": Dănuţ Oancă, Gabriela Oancă, Ştefan Filip, Carmen Partenie, Roxana Marosy, SC Profimet - prin administrator Mircea Marosy, Carmen Rodica Eftimie, Mihăiţă Lungu, Liliana Lungu, Gherghina Dragomir, Ioan Cătălin Verdeş, Cristina Verdeş, Maian Marin, Daniela Marin, Cecilia Arthemis Vrânceanu, Tudorel Vrânceanu, Alexandru Ionescu, Andrei Florentina Zizi, Andrei Iulian Mitrea şi SC Triomet 2000 SRL Galaţi - prin administrator Andrei Iulian Mitrea, Tănasă Daniel Ionuţ, Pisică Alexandru Sorin, Negru Dănuţ Iulian şi fratele deputatului, George Ştefan Boldea.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

Boldea și Durbacă au agresat-o fizic pe primărița de la Vânători pentru terenul Aviasan

Terenul pe care s-a aflat pista de aterizare a bazei aeriene Pegasus, cunoscută sub numele de Aviasan, în suprafață de 39,61 ha și cu o valoare de piață de peste 20 milioane euro, a fost disputat aprig de grupul infracțional Boldea și de primărița comunei Vânători. Totul a culminat cu o scenă desprinsă parcă din filmele cu mafioți, petrecută în vara anului 2007, atunci când un comado a descins în biroul primăriței Sicuța Murgu. Eugen Durbacă, președinte al Consiliului Județului Galați în acel moment, însoțit de avocatul Mihail Boldea și de Valentina Cojocaru, acționar al Fitocom Serv (firma care revendica terenul), au intrat în biroul primăriței, au agresat-o fizic și au amenințat-o cu pușcăria, asta pentru a debloca situația celor 39,61 ha ce fuseseră deja vândute unor persoane. Boldea, împins de la spate de Durbacă, i-a băgat mâna în gât primăriței și a ”ciufulit-o” atât cât să o sperie și să o determine să nu ridice pretenții asupra terenului aflat în dispută. Faza a fost ”imortalizată” de ancheta penală desfășurată la acea dată și care s-a volatilizat după ce Boldea&Durbacă au pus mâna pe terenul Aviasan.

Sicuța Murgu a fost urmărită penal până a cedat terenul

Istoria furtului terenului pe care s-a aflat pista Aviasan începe în 2005, după ce activele bazei aeriene fuseseră deja luate de firma Fitoplant SRL. Mai rămăsese terenul care se afla în folosința Ministerului Transporturilor și în proprietatea Administrației Domeniilor Statului. Grupul infracțional Boldea deja ”lucrase” actele pentru ca terenul să ajungă în proprietatea firmei Fitocom Serv, urmașa lui Fitoplant, în care acționari erau: Mircea Marosy – ginerele lui Eugen Durbacă, Matei Oprea – fratele șefului Registrului Comerțului Galați, și Valentina Cojocaru.

Adeverința nr.4049, eliberată de primarul comunei Vânători în 28 iulie 2007, semnată de Sicuța Murgu, atesta faptul că Fitocom Serv avea terenul ”în folosință”. Mai era menționat și faptul că ”terenul nu a fost revendicat conform Legii 10/2001”. Bazat pe acest act, grupul infracțional dirijat de avocatul Mihail Boldea pune mâna, prin falsuri, pe pista Aviasan, apoi lotizează și vinde terenul unor cumpărători considerați ”de bună credință”.

După ce a realizat ce afacere a pierdut, primărița Sicuța Murgu ”s-a răsucit” și a cerut ca terenul să intre în patrimoniul Consiliului Local Vânători. Cum asta dădea peste mână grupului infracțional coordonat de Boldea, băieții ( Eugen Durbacă, ginerele său Marosy, Mihail Boldea) au ieșit la atac pe două direcții: intimidare fizică și plângeri penale. Folosindu-se de influența lui Costache Roșca Caloinescu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați în acea perioadă, avocatul Boldea a bombardat-o cu plângeri penale pe primărița Murgu. Totul a culminat cu rezoluția de începere a urmăririi penale împotriva Sicuței Murgu, pentru abuz în servicu contra intereselor persoanei, fals intelectual și uz de fals, rezoluție semnată de inspectorul Leonte Doru, din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor – IPJ Galați. Urmărirea penală împotriva Sicuța Murgu nu s-a mai desfășurat niciodată, pentru că ”argumentele” comando-ului descins în biroul primăriței, format din Eugen Durbacă, Mihail Boldea și Valentina Cojocaru, au fost mult mai puternice și au determinat-o pe opozantă să renunțe la ideea de a pune mâna pe terenul Aviasan.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Ei, na belea! :)) Ca tanti Murgu era fata mare.. Si-a luat si ea de-a rupt in doua! Cine nu crede, sa beleasca ochii pe auditul intern al primariei Vanatori, unde nu s-a facut nimic de mai bine de 20 de ani.

Link to comment
Share on other sites

DNA Galaţi continuă ancheta în cazul Aviasan. Noi învinuiţi în "afacerea deceniului"

* În "dosarul Aviasan" au mai fost puşi sub învinuire Mircea Marosy, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru *

Procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au pus luni sub învinuire, în "afacerea Aviasan", pe Mihai Oprea şi pe Valentina Cojocaru, lucru confirmat de surse judiciare. Cei doi au reprezentat societatea Fitocom Serv, care a cumpărat terenul Aviaţiei Utilitare Tuzla.

Lista cu învinuiţi a început cu deputatul Mihail Boldea şi judecătoarea Stela Ivan şi a continuat cu Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă. Punerea sub învinuire înseamnă continuarea anchetei, iar procurorii vor decide dacă şi pe cine vor trimite în judecată în acest dosar. Din informaţiile pe care le deţinem la acest moment, lucrurile nu se vor opri aici, fiind vizate mai multe persoane ale căror nume au fost legate, într-un fel sau altul, de „afacerea Aviasan”, numită aşa după aeroportul de 39,6 hectare, care a fost luat, făcut loturi şi vândut. De asemenea, nu este exclus ca în perioada următoare să avem parte şi de nişte propuneri de arestare în această afacere.

Acuzaţii de ambele părţi în "afacerea deceniului"

Scandalul legat de modul în care au fost înhăţate zecile de hectare din proprietatea comunei Vânători a izbucnit în 2007, după ce avocatul Mihail Boldea a făcut o conferinţă de presă în care s-a plâns de faptul că o serie de clienţi de-ai săi, Mircea Marosy, Dănuţ Oancă, Gabriela Oancă, Carmen Partenie etc, deşi au decizie judecătorească, nu pot intra în posesia hectarelor din Vânători, nefiind lăsaţi de Consiliul Local al comunei.

Pe de altă parte, consilierii locali, printr-un birou de avocatură, au început să depună plângeri penale vizându-i pe Boldea, prim-procurorul de atunci al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca Caloenescu, Mircea Marosy, Matei Oprea, Valentina Cojocaru, Nicolae Reti, Daniel Severin. Consilierii locali reclamau un prejudiciu de 24 de milioane de euro. La baza „afacerii” a stat un act emis de Ministerul Transporturilor, care în cele din urmă s-a dovedit a fi un fals făcut de Boldea, motiv pentru care procurorii gălăţeni ai DNA au redeschis ancheta împotriva deputatului.

Memoriile celor de la Vânători au ajuns şi la Băsescu

„Implicaţi în această amplă operaţiune de manipulare a instanţelor de judecată sunt notabilităţi ale judeţului Galaţi şi am în vedere faptul că este implicat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, avocaţi şi persoane influente în mediul politic şi instituţional”, se arată într-un memoriu care a ajuns la mai toate instituţiile care ar fi putut face ceva pentru locuitorii din Vânători, inclusiv pe masa preşedintelui Traian Băsescu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a dispus însă în decembrie 2007 neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru Mihail Boldea şi Costache Roşca Caloenescu.

Cu două săptămâni în urmă, la cererea DNA Galaţi, procurorul general al României a infirmat NUP-ul pentru Boldea. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel, procurorul Marcel Codiţă.

Potrivit NUP-ului din 2007, s-a făcut şi o disjungere, la Parchetul Tribunalului, pentru Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea, Nicolae Reti şi Daniel Severin, iar conducerea acestei unităţi ne-a asigurat că dosarele "afacerii Aviasan" au ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, prin Ordonanţa nr. 3/P/2008 din 21 octombrie 2008.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Boldea a început să-şi toarne complicii din "afacerea Aviasan"

Informaţia cum că deputatul a început să le spună anchetatorilor tot ce ştie despre "afacerea Aviasan" a început să circule prin oraş încă dinainte de Paşti, însă confirmările, deocamdată neoficiale, de-abia acum încep să vină. Este de aşteptat ca în urma dezvăluirilor făcute de Mihail Boldea să intre în atenţia DNA personajele despre care acum se vorbeşte doar pe la colţuri.

Nu trebuie uitat nici faptul că Boldea are tot interesul să dezvăluie tot, dat fiind că legea este de partea celui care colaborează cu anchetatorii, permiţând reducerea pedepselor, însă rămâne de văzut cum şi când se va ajunge la cei care au beneficiat cu adevărat de această afacere a deceniului.

Până acum, în zilele dinaintea Paştelui, toţi învinuiţii au făcut drumuri la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Galaţi. După Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, a venit rândul lui Mircea Marosy, toţi fiind audiaţi de poliţişti sub supravegherea procurorului. În acest moment, ei au calitatea de învinuiţi în dosar.

Aceeaşi calitate o au judecătoarea Stela Ivan, care a dat decizia ce a stat la baza lotizării de mai târziu, şi deputatul Mihail Boldea, cel bănuit că a fost creierul acestei afaceri. Învinuirile care li se aduc sunt cele de asociere în vederea comiterii unor infracţiuni, evaziune fiscală, spălare de bani, abuz în serviciu, fals şi uz de fals.

Subevaluare pentru evitarea unei anchete în Capitală

Se ştie că imediat după ce decizia Judecătoriei din aprilie 2007 a rămas definitivă şi irevocabilă, prin neatacare, a apărut un contract de vânzare-cumpărare cu dezmembrare. Părţi - Fitocom Serv SRL, reprezentată de Valentina Cojocaru şi Matei Oprea pe de o parte şi Mircea Marosy, Dănuţ Andrei Oancă, Carmen Partenie, pe de altă parte.

Prin acest act se face practic prima lotizare. Este vorba de opt loturi: Dănuţ Andrei Oancă - 18.918,56 mp, Mircea Marosy - 159.479,74 mp, Ştefan Filip - 24.251,56 mp, Carmen Partenie - 174.533 mp, iar Fitocom Serv a rămas cu 12.445 mp, plus trei loturi - drum de acces. Preţul total al acestei vânzări a fost de 116.427,10 lei, adică puţin peste un miliard de lei vechi, în condiţiile în care, la nivelul anului 2007, preţul unui metru pătrat în zonă varia de la 60 la 100 de euro. Surse judiciare ne-au confirmat faptul că este vorba de o subevaluare vădită a terenurilor. Se spune că scopul subevaluării ar fi fost tocmai împiedicarea ajungerii afacerii pe masa celor de la DNA, Structura Centrală, acolo unde erau cercetate infracţiunile cu un prejudiciu mai mare de un milion de euro. "Afacerea Aviasan" a fost evaluată la 24 milioane de euro la acele timpuri, iar gruparea ar fi avut interesul ca totul să ajungă pe masa de lucru a celor din urbea noastră, unde ar fi existat mai multe şanse să fie trecută sub tăcere, dar şi aici rămâne de văzut ce vor stabili cei care fac acum ancheta.

O lotizare şi preţuri extrem de mici

Prima lotizare s-a făcut la Biroul Notarial "Ciucă şi Asociaţii" de către Zamfir Ioan, decedat între timp, actul încheindu-se în 14 mai 2007. Oancă a cumpărat terenul cu 6.069 de lei, Marosy a plătit 49.051,18 lei, Ştefan Filip - 8.016,24 de lei, iar Carmen Partenie - 53.290,68 de lei. Potrivit actelor pe care le deţinem, în toată această afacere au fost ignorate actele oficiale ale anilor 1963, 1975 şi 1976. În '63, Sfatul Popular al Regiunii Galaţi a dat Decizia 160 prin care cele 40 de hectare ale Aviasan situate pe raza comunei Vânători pot fi folosite pentru păşunatul vitelor.

În 1975, Direcţia Generală pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ape trimite către Comandamentul Aviaţiei Civile Tarom, Întreprinderea de aviaţie utilitară Galaţi situaţia referitoare la terenurile din Vânători. "Conform evidenţelor fondului funciar, terenurile deţinute de Aviasan în suprafaţă de 40 de hectare din care 1 hectar curţi şi construcţii şi 39 de hectare aerodrom (păşune) este proprietatea acestuia", se arată în acest act. "Aviasan Galaţi a devenit proprietarul acestui teren în urma comasării prin schimb cu terenul fostului aerodrom Galaţi (Micro 40) în anul 1964", se arată în continuarea acestei adrese. În 1976 se dă un contract de dare în folosinţă a terenului aerobazei către C.A.P. Vânători.

Şi-a falsificat propriul fals

După 1990, lucrurile se schimbă şi fosta proprietate publică trece la FPS. De aici, actele încep să fie folosite sau falsificate în aşa fel încât cele 40 de hectare să ajungă în mâna cuiva, iar aici ancheta DNA trebuie să facă lumină. Potrivit actelor pe care le avem, în anul 2000, Aviaţia Utilitară Tuzla, reprezentată de acţionarul unic Mircea Cristu, care se pare că este un simplu cioban, şi-a vândut acţiunile către Fitoplant SRL, unde asociaţi erau Matei Oprea şi Valentina Cojocaru. Imediat, Fitoplant SRL vinde lui Fitocom Serv SRL, unde asociaţi sunt aceiaşi Oprea şi Cojocaru, după care lucrurile merg spre preluarea celor 40 de hectare mult râvnite. Aici încep să apară falsurile despre care se spune că ar fi fost făcute de Boldea.

După cum arată şi Ministerul Transporturilor într-o adresă trimisă Primăriei Vânători, toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate emise de la această instituţie poartă seria M09, în timp ce falsurile au seria M07. În ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale dată pentru Boldea şi prim-procurorul de atunci al Parchetului Judecătoriei, Costache Caloenescu Roşca, apar două documente cheie, ambele falsificate: M07 nr. 0757 din 30.11.2000 şi M07 nr.0757 din 30.06.2004. Practic, dacă lucrurile se confirmă, se poate spune că Boldea şi-a falsificat propriul fals. În ordonanţă se arată că deputatul a depus la dosarul de pe masa judecătoarei Ivan mai multe acte printre care certificatul de înmatriculare al societăţii Aviaţia Utilitară Tuzla şi o copie de pe certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr.0757 din 30.06.2004. Despre aceste documente, deputatul a susţinut în faţa procurorilor că le-a primit de la Valentina Cojocaru.

Ancheta "afacerii deceniului" continuă, iar zvonurile din piaţă susţin că, în scurt timp, în biroul procurorilor DNA va fi mare aglomeraţie, iar printre vizitatori se vor afla cu siguranţă şi nume importante ale Galaţiului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Eugen Durbacă reacţionează: Nu am nici o legătură cu dosarul Aviasan!

* Eugen Durbacă s-a retras din cursa pentru primărie chiar în perioada în care DNA a redeschis dosarul Aviasan

Reporter: V-aţi retras candidatura de la primăria Galaţiului exact în acest moment, când oamenii legii instrumentează cazul Aviasan în care este menţionat şi numele ginerelui dumneavoastră.

Eugen Durbacă: Nu are nici o legătură una cu alta! Ce are a face ginere meu cu mine? Este numele lui, este răspunderea lui, are 45 ani, este om matur… Întrebaţi-l pe el. Nu are nici o legătură Aviasanul cu candidatura mea…

Am decis singur să nu mai candidez pentru primărie. Ginerele meu are familie, copii, noi nu discutăm chestii de genul ăsta. Nici nu aş putea să discut cu un om matur aşa ceva. Fiecare om răspunde în faţa legii…

În schimb, peste tot se scrie despre „ginerele lui Eugen Durbacă”. Nu are nume omul acela? Încă ceva: în urmă cu aproximativ o lună de zile, ginerele meu a făcut o adresă către CJ Galaţi cerând să i se comunice dacă în perioada 2004-2008 există vreun act public emis de CJ care să interfereze cu subiectul Aviasan, sau dacă preşedintele CJ Galaţi de atunci, Eugen Durbacă, a semnat vreo dispoziţie în legătură cu acest subiect. Răspunsul CJ este că nu, vă arăt hârtiile. Persoana mea nu are nici o legătură cu subiectul Aviasan. Nu sunt implicat în nicio o chestiune ilegală din Galaţi.

R: Dumneavoastră i-aţi cerut ginerelui să solicite informaţii de la CJ?

E.D.: Nu, a făcut-o probabil din intenţia de a arăta tuturor că socrul lui nu are nici o treabă în piesă. S-a gândit: măi, tot îl leagă de numele meu, să-i arăt că n-are nici o legătură… Nu am cerut eu, el mi-a adus hârtiile cu răspunsurile CJ acum dimineaţă (vineri), a aflat că am conferinţă de presă şi mi le-a adus… un gest foarte frumos! Eu nu am nicio legătură cu Boldea, este diferenţă şi de vârstă şi nu am avut activităţi cu el. El voia să mă susţină politic… probabil a considerat că sunt o persoană puternică care pot să-l ajut politic…

R.: Există teoria potrivit căreia dosarul Aviasan a apărut tocmai pentru a vă retrage din politică. Aţi simţit vreo presiune politică în ultimele săptămâni?

E.D.: Nu cred într-o astfel de teorie, pentru că n-am nici în clin nici în mânecă cu asta. Eu am vorbit cu Voiculescu şi Constantin (Daniel, lider PC)… Nu am simţit nicio presiune politică pentru retragere. Eu am plătit un sondaj de opinie în care am constatat că Stan are 30 la sută, eu am 29 la sută iar Ciumacenco, 25 la sută. La încredere eram al doilea, după Bacalbaşa. Motivul pentru retragerea candidaturii este altul: mi-am promis mie şi celorlalţi - martoră este doamna Bogdan (Tania, lider PNL Galaţi) - că voi candida doar dacă există măcar o diferenţă de 10 la sută între mine şi ceilalţi candidaţi.

R.: Cât aţi fost preşedinte CJ Galaţi, primăriţa din Vânători nu v-a informat niciodată despre cazul Aviasan?

E.D.: Nu, căci nu avea nici o tangenţă, terenul nu este al CJ, de ce să facă informări? (…) Dânsa nu a venit niciodată la CJ să informeze nici oficial, nici neoficial.

R.: Potrivit dosarului, povestea are o vechime de aproape cinci ani. De ce credeţi că instituţiile statului au reacţionat aşa de târziu?

E.D.: Nu pot să-mi dau cu părerea. Niciodată nu m-a interesat ceva în care eu nu sunt băgat.

R.: Credeţi că în caz sunt implicaţi şi angajaţi din instituţii publice gălăţene?

E.D.: Pe plan local nu cred. Terenul nu aparţine de local, ca atare, cei care din local nu au legătură. Sunt speculaţii, probabil sunt interese… E urât, dar se practică în România… Totuşi, cred că justiţia îşi va face datoria.

R.: Este adevărat că între dumneavoastră şi Dan Nica au apărut discuţii şi tensiuni din cauza cazului Aviasan?

E.D.: Nu, deloc. Chiar astăzi (vineri) am vorbit cu dânsul, eram cu domnul Găvan, negociem candidaturile din judeţ…

R.: Dar partenerii USL v-au întrebat vreodată dacă aveţi vreo implicare în dosarul Aviasan?

E.D.: Cum să îndrăznească să mă întrebe? Mă ştiu de om corect. Cum aş îndrăzni eu să le spun ceva, dacă îi stimez? Ar însemna că îi desconsider.

R.: În concluzie, ce gândiţi despre cazul Aviasan?

E.D.: Justiţia trebuie să îşi facă datoria. Cine este vinovat, să plătească! Nu am intervenit nicăieri, niciodată, pentru nimeni.

R.: Aţi fost, până acum, citat la DNA pe acest caz?

E.D.: Să fim serioşi! Dacă v-am spus că n-am nici o legătură, de ce să fiu? Nu am nici o tangenţă.

R.: Sunteţi dispus să vă retrageţi din politică dacă se va dovedi că aveţi legătură în acest caz?

E.D.: Mă retrag din toate, dar nu am nici o legătură! (…) Nu am ce pariu să pun, dacă nu am nici o legătură, nu am nici o treabă! Dacă spun că da, automat înseamnă că aş avea o legătură… A, că se încearcă scoaterea mea din politic, da, dar nu am nici o legătură!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Primăriţa de la Vânători face dezvăluiri în cazul Boldea / Un nou martor-cheie în afacerea Aviasan

* Sicuţa Murgu susţine că principalii vinovaţi în escrocheria imobiliară "regizată" de deputatul Mihail Boldea sunt oamenii de afaceri Mihai Oprea şi Valentina Cojocaru * Aceştia au depus recent o cerere pentru un certificat de urbanism în vederea construirii unui obiectiv chiar pe terenul de la care a pornit scandalul AVIASAN

Primarul comunei Vânători, Sicuţa Murgu, este una dintre puţinele persoane care au avut curajul să se opună afacerii AVIASAN, depunând plângere penală împotriva împroprietăriţilor peste noapte, pe care a retras-o însă, ulterior.

- Se ştie că iniţial aţi angajat o casă de avocatură pentru plângeri la DGA în legătură cu terenul de la AVIASAN, după care aţi renunţat. De ce?

- Terenul nu a aparţinut niciodată comunei, noi îl aveam doar în administraţie, ca teren cu destinaţie specială. Eu mă luptam cu morile de vânt, din moment ce exista o hotărâre judecătorească, chiar şi obţinută pe acte false, (nu-mi imaginam la vremea aceea că se pot fabrica atâtea acte peste noapte). A trebuit să mă opresc şi i-am zis avocatului că, dacă merge mai departe, o face în nume personal. Cauza mea a murit. Domnul prim procuror Ivan mi-a zis acum, când m-a chemat la DNA, să dau declaraţii, că am prejudiciat statul prin retragerea acţiunii în instanţă. I-am cerut să-mi calculeze prejudiciul. Dacă eu n-am avut cele 40 de hectare niciodată, nu au fost în patrimoniul comunei, cum am prejudiciat statul? Eu am încercat să se respecte Hotărârea de Guvern 834 prin care terenul aerobazelor desfiinţate trebuia predat de către Ministerul Transporturilor către unităţile administrativ teritoriale.

- Cine şi de ce au depus plângere penală împotriva dumneavoastră, încercând să vă intimideze?

- Chiar şi după ce am retras plângerea, eu continuam să susţin, în eliberarea documentelor, faptul că nu se încheiase acţiunea în instanţă. De câte ori proprietarii noi îmi solicitau adeverinţe, făceam menţiunea pe actele respective că există un dosar pe rol. Mi-am dat seama că, într-un act de la Ministerul Transporturilor (MT), nu avea cum să apară numele de AVIASAN, pentru că în 1975 nu avea această denumire. Era Aerobază. În 1976, am un document care era încheiat cu Aerobaza. Dacă în '76 era Aerobază, în '75 sau '63 nu avea cum să fie AVIASAN. Am avut corespondenţă ulterioară cu Ministerul Transporturilor prin care mi se spunea că nu a emis niciodată certificate de proprietate cu seria M07, ci numai cu M09, motiv pentru care am ştiut că ceea ce aveau ei nu este un document credibil în instanţă.

Plângeri penale mi-au făcut toţi: Boldea, Mircea Marosy, Oancă Dănuţ, Partenie Carmen, pe motiv că le îngrădeam dreptul de proprietate. Eu n-am ştiut că pot fi acuzată de abuz în serviciu, pentru că nu am înregistrat o hotărâre judecătorească în registrul de cadastru. N-am ştiut că este atât de periculos. Ştiam că, dacă o înregistrez, imediat urmează contract de vânzare cumpărare şi am vrut să evit asta. După ce am ajuns în posesia documentelor care mi-au arătat că eu nu am pentru ce să mă lupt, după ce am înregistrat hotărârea judecătorească ce ţine loc de act de proprietate, nu mai era treaba să mă agit pentru acest teren. Apoi, şi-au retras plângerile şi mi s-a dat NUP. S-au mai făcut, însă, şi presiuni asupra consilierilor locali. Boldea s-a dus şi le-a spus că-i va da în judecată, le va pune sechestru pe casă. În două zile, i-a speriat şi i-a convins să semneze acel document prin care renunţau la procese şi la plângeri împotriva proprietarilor terenurilor de la AVIASAN.

Şi pentru mine, poliţistul de la Poliţia Economică, Doru Leonte, a propus, în urma cercetărilor făcute, sechestrarea bunurilor.

- Cum au decurs întâlnirile cu Boldea, în toată perioada respectivă?

- A venit şi m-a ameninţat din prima, nu-şi imagina că eu nu mă sperii aşa uşor. Apoi mi-a făcut plângere penală către DNA, pentru fals, abuz în serviciu şi pentru faptul că m-ar fi înregistrat că am cerut 7 hectare şpagă de la doamna Cojocaru. A propus să fiu arestată imediat, pentru că aş fi fost un pericol public. Pe motiv că le-aş fi prejudiciat dreptul de proprietar, îmi cereau fiecare despăgubiri de câte 2 miliarde de lei. Boldea îmi calculase, într-o plângere penală, 500.000 de euro daune morale.

- Cine consideraţi că sunt cei mai vinovaţi de această escrocherie?

- Cei mai vinovaţi sunt Mihai Oprea şi Valentina Cojocaru, ei sunt artizanii acestei escrocherii. Dacă nu erau ei, nu s-ar fi ajuns aici. Au premeditat totul cu ani de zile înainte. Din '90, cred. Au profitat de nebuloasa de legi făcute în aşa fel să nu poţi să ai control asupra terenurilor, să ştii care sunt ale statului şi care ale ministerelor. Doamna Cojocaru făcea des drumurile către Bucureşti, la MT, la Administraţia Domeniilor Statului, începând din 2000. Mă întâlneam cu ea ca şi colegi, pentru că făceam tratamentele cu avioanele lor. Mi-a spus de mai multe ori că vor lua terenul acesta. Şi n-am crezut că vor putea pune mâna pe 40 de hectare. În 2005, li s-au aprins lor becurile să-mi solicite adeverinţă prin care cereau obţinerea unui act de proprietate. Le-am spus că nu pot să le dau. Eu nu ştiam că deja avea proces cu MT. Au pierdut în primă instanţă, dar au câştigat apoi. Primii vinovaţi sunt ei. Au fost susţinuţi de un cei de la Cadastru, de funcţionarii de la MT, de Justiţie, au corupt o judecătoare şi un avocat artizan. Dar toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dacă n-ar fi fost pe lume aceşti doi lupi, Cojocaru şi Oprea, care au premeditat cu ani în urmă totul.

Doamna Cojocaru este foarte inventivă. A depus documentaţie la noi săptămâna trecută pentru un certificat de urbanism că vrea să facă o staţie de tratat seminţe şi un depozit de cereale. Am rămas şocată. Întâi am vrut să nu-i dau nicio hârtie. I-am zis că mă documentez. Aşteptam în urma acestui scandal să văd o blocare de carte funciară, o adresă către primărie prin care să mi se spună să nu eliberez autorizaţii. N-am primit nimic.

- Cine trebuia să vă trimită astfel de înştiinţări?

- Cei care instrumentează dosarul.

- Ce credeţi că se va întâmpla acum cu cele 40 de hectare?

- Recunosc că mi-am pus şi eu problema. Am întrebat jurişti care mi-au spus că, dacă se dă primăriei Vânători terenul, se vor lua măsuri de concesionare pentru cei care au construit ceva, care au fost cumpărători de bună credinţă, ei neştiind că e vorba de un tun imobiliar. Dar restul, probabil, vor pierde terenul. Dacă se anulează actul iniţial, adică hotărârea judecătorească prin care au devenit proprietari, atunci va reveni în proprietatea MT, după care va intra în patrimoniul comunei prin HG 834. Exact, nu ştiu ce va fi. Dacă se va face repede sau e de durată, pentru că sunt mulţi implicaţi. Eu nu sunt atât de încrezătoare că va fi o rezoluţie în favoarea comunei, deşi ar fi foarte bine să fie aşa. Dacă terenul va rămâne la MT va fi dat în judecată de păgubiţii, care au investiţii. Dacă se va preda terenul la mine, mă vor da pe mine în judecată. Ceilalţi care nu au investiţii făcute, probabil vor pierde. E ca şi cum ar fi o maşină furată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Interviu cu Bogdan Liviu Ciucă: "Nu i-am semnat niciun act lui Boldea!"

  • Numele lui Bogdan Liviu Ciucă, preşedintele Camerei Notarilor Publici Galaţi, a fost des vehiculat în „dosarul Boldea”. La fel de vehiculat a fost şi numele biroului său notarial, unde au fost autentificate mai multe vânzări anchetate acum de procurorii DIICOT şi DNA. Ce părere are notarul gălăţean despre toată această situaţie, aflaţi din interviul pe care ni l-a acordat

- Cum vedeţi „dosarele Boldea”, atât pe cel de la DIICOT, cât şi pe cel de la DNA?

- Nu am cunoştinţă dacă „dosarul Boldea" de la DIICOT este acelaşi sau nu cu „dosarul Boldea" de la DNA. Nu cunosc detalii cu privire la cele două dosare, dacă au sau nu acelaşi obiect.

- Cum au reuşit să treacă atâtea acte false de birourile notariale?

- Nu s-au făcut falsuri în birouri notariale! Notarii sunt martorii acuzării în acest dosar şi colaborează de câţiva ani cu instituţiile statului (DIICOT etc.) pentru rezolvarea cazului. Niciun notar nu este acuzat în acest dosar. Se pare că falsurile se făceau înainte de înregistrarea în cartea funciară şi pe rolul fiscal de la Primărie (probabil pe circuitul dintre Judecătorie, Curtea de Arbitraj şi Cartea Funciară, respectiv, Primărie). Notarii au făcut toate verificările legale şi au primit răspuns de fiecare dată, atât de la cartea funciară, cât şi de la Administraţia Fiscală, că persoanele în cauză sunt proprietari, se află înregistraţi în Cartea Funciară şi pe rolul fiscal şi că imobilele pot fi vândute. Dacă nu ar fi făcut aceste verificări, notarii ar fi fost în culpă. Nu cunosc cine şi cum este vinovat. Cu siguranţă instituţiile statului îşi vor face datoria şi instanţa va decide.

- Cum explicaţi faptul că la cabinetul notarial „Ciucă şi Asociaţii” nu au fost descoperite falsurile făcute de clanul Boldea, în schimb alţi doi notari au reuşit acest lucru?

- Actele instrumentate atât de alte birouri notariale din Galaţi, cât şi de foştii sau actualii mei colegi din biroul unde sunt asociat, au fost verificate cu atenţie de instituţiile statului şi s-a constatat că au fost încheiate cu respectarea prevederilor legale. Colegii sau foştii mei colegi au refuzat îndeplinirea unor acte atunci când vânzătorii nu au putut face dovada clară a proprietăţii. Notarii care au descoperit actele false au făcut-o cu ajutorul celor de la Cartea Funciară, care au anunţat că actele nu sunt în regulă.

- Cum vă explicaţi că majoritatea actelor au fost încheiate la biroul dumneavoastră notarial?

- Biroul la care faceţi referire şi în care eu sunt unul dintre asociaţi este unul dintre cele mai mari din cadrul Curţii de Apel Galaţi (aproximativ 20 de persoane lucrează în cadrul acestui birou). Pe cale de consecinţă şi volumul actelor şi numărul de clienţi este unul destul de mare, deci şi posibilitatea ca o parte din aceste acte să fie instrumentate în acest birou. Domnul Boldea nu m-a sunat şi nu a intervenit niciodată la mine personal în privinţa vreunui act. De mai bine de opt ani, activitatea mea în biroul notarial este extrem de redusă, eu neavând niciun drept să verific ce fac colegii mei care sunt independenţi în activitatea lor. Personal, pot spune că nu i-am semnat şi nici nu am discutat vreodată despre vreun act notarial cu domnul Boldea.

- Ce măsuri aţi luat în urma faptului că s-a descoperit că o parte dintre actele false au fost autentificate la cabinetul dumneavoastră?

- Autorităţile au verificat arhivele actelor în cauză şi s-a constatat că toate verificările notarilor au fost făcute exact aşa cum impune legea. Nimeni nu este acuzat, aşa că nu aveam ce măsuri să iau.

- Sunteţi parlamentar şi aveţi posibilitatea să schimbaţi legislaţia, astfel încât astfel de falsuri să fie evitate. Aţi făcut ceva în acest sens?

- Personal, am propus şi am reuşit să introduc în lege obligaţia ca instanţele să comunice la Cartea Funciară, direct (şi nu prin partea interesată), hotărârile judecătoreşti care au ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilelor. Se blochează astfel posibilitatea ca pe drumul dintre instanţă şi Cartea Funciară sau Primărie textul unei hotărâri să fie schimbat! Sper ca această propunere să intre cât mai repede în uz şi, cu siguranţă, după aceea, astfel de cazuri vor fi evitate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Interviu cu preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica: Cazul Aviasan, de la politică la găinărie

* „În Galaţi au mai fost încercări de a se lua terenuri cu japca” * „Prefectura trebuia să reacţioneze”

- Ce părere aveţi despre cazul Aviasan?

- Din ce am citit în presă este nevoie de o investigaţie amănunţită a Parchetului, pentru că datele prezentate în presă arată că s-au folosit acte şi documente false, inclusiv hotărâri judecătoreşti care s-ar părea că nu-s în regulă. Pe de altă parte, în Parlament, la adoptarea Legii 247/2005, am avut discuţii mari pe tema dispariţiei termenului de 30 decembrie 1947 – limita până atunci la restituiri. Dispariţia lui a făcut să apară extravaganţe gen "sunt urmaşul lui Ştefan cel Mare" sau cereri de restituire pentru mii de ha de pădure… Noi am aprobat acum în Senat comisia de anchetă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), nu doar pentru că acolo au existat persoane cu probleme (arestaţi, cercetaţi), ci şi pentru că ar exista contracte cu evaluări, consultanţă la sume astronomice, 100 de milioane de euro... De aici a mai apărut o categorie, cei care s-au dus la ANRP cu documente şi hotărâri judecătoreşti falsificate în încercarea de a prelua o proprietate. În toată ţara trebuie verificat cum s-au restituit suprafeţe mari de teren, imobile, pădure...

- Nu s-ar porni o vânătoare de vrăjitoare?

- Nu, dar în Galaţi ar trebui verificate toate asemenea posibile tranzacţii de case cu acte false, terenuri, pentru că în Galaţi au mai fost încercări de a se lua terenuri cu japca… Noi le ştim doar pe cele care nu au reuşit, dar dacă au reuşit altele? E bine să se verifice astfel de acţiuni, că nimeni nu-şi pune pielea la saramură pentru jumătate de ha…

- Afacerea Aviasan este doar o inginerie avocăţească sau sunt implicaţi şi funcţionari din alte instituţii de sat, primărie, CJ?

- Cred că e mult spus din partea unor instituţii, pentru că am văzut în "Viaţa liberă" că au fost persoane care au sesizat nereguli, precum doamna Luminiţa Bourceanu de la Cadastru. Cu casele revendicate, când au intrat cu acte false pentru sediul PSD, din Domnească 55, ştiu de la Ciumacenco care a fost informat de direcţia de specialitate din primărie că au găsit un document fals şi primăria a făcut plângere penală pe acest subiect. Deci, când s-a adus o atingere unor imobile, a fost reacţie şi îi felicit pe cei de la Juridic din primărie, care au făcut acest lucru.

- Aceeaşi Primărie care a pierdut Cuza 43…

- Dacă imobilul din Cuza a fost pierdut în baza unei hotărâri judecătoreşti emisă în baza unor documente false, se face recurs de procurorul general în interesul legii şi imobilul se va reîntoarce în proprietatea statului.

- Deci, în afară de Luminiţa Bourceanu, credeţi că mai există şi alţi funcţionari care au reacţionat împotriva ilegalităţilor sesizate?

- În mod cert au existat, v-am dat cazul cu Domnească 55. Mă întrebaţi şi dacă eu cred că au existat şi oameni care au sesizat ilegalităţile şi nu au reacţionat? Eu sper să nu, că acum toţi vor fi condamnaţi pentru favorizarea infractorului.

- Ce instituţii publice au fost implicate şi puteau reacţiona?

- Nu cred că era o chestiune a CJ, singura instituţie care trebuia să reacţioneze era Prefectura, avea responsabilităţi. Prefectul este cel care semnează pe restituiri, el are un serviciu juridic, deci prefectul şi juriştii sunt cert persoanele care trebuia să asigure respectarea legii.

– Şi ministrul Transporturilor de la acea vreme?

- Dacă era vorba de o fraudă adusă unei societăţi a Ministerului Transporturilor - ceea ce este cazul aici -, atunci da, cu certitudine şi societatea şi ministerul trebuie să dea explicaţiile necesare.

- Afectează în vreun fel imaginea USL-ului faptul că numele lui Eugen Durbacă este legat de cazul Aviasan?

- Nu. Eugen Durbacă a lămurit vehicularea numelui său în această chestiune. A pus lucrurile pe făgaşul normal, spunând că fiecare răspunde pentru ceea ce face.

- Durbacă a apărut alături de Marius Stan, Stan alături de Bacalbaşa, dar niciodată primul alături de ultimul. Evită PSD această alăturare?

- Nu, Durbacă a ieşit cu Stan pentru a da un semnal că la Galaţi USL funcţionează cu toate cele trei motoare. Cât priveşte alăturarea de Bacalbaşa, nu am discutat aceste lucruri, ceea ce ne interesează în privinţa doctorului Bacalbaşa este valorizarea atuurilor pe care le are - nu o campanie clasică, prin care unul este sprijinit de altul, ci una în care candidatul USL să vorbească cu cât mai mulţi oameni.

- Îi vom vedea împreună în campanie pe Durbacă şi Bacalbaşa?

- În mod cert, dar nu pot să vă spun acum când, n-am luat nici un fel de decizii.

- Are dosarul Aviasan şi o implicare politică?

- Nu cred. Toate datele arată că acolo e vorba de o găinărie, nu în sensul de mică, ci în sensul de acte falsificate, a unor persoane care au legătură doar cu zona penală. În rest nu văd cum i-ar fi ajutat cineva şi dacă se va dovedi că aşa a fost, acea persoană va răspunde, mă refer de la OCOT până la prefect - toţi cei care aveau atribuţii de semnătură şi verificare juridică în acest circuit şi care nu şi-au făcut treaba vor răspunde.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Proprietarii de bună credinţă pe terenul AVIASAN vor dreptate

* Cineva vinde 12.500 de mp din terenul fostei aerobaze * Cine ar trebui să ia o măsură ca să nu mai existe şi alţi păgubiţi? *

Vândute şi revândute în mai multe reprize, pentru a li se pierde urma, unele loturi din terenul AVIASAN au ajuns la proprietari de bună credinţă, care şi-au ridicat deja case.

Primăriţa din Vânători, Sicuţa Murgu, susţine că oamenii îşi plătesc impozitele şi au solicitat chiar să-şi treacă în buletin adresa din comună. Situaţia este delicată.

În cazul în care se va considera că hotărârea judecătorească dată în baza certificatelor de proprietar false trebuie anulată, terenul se va întoarce în posesia Ministerului Transporturilor. În aceste condiţii, oamenilor care şi-au ridicat deja un cămin în această zonă le cam fuge pământul de sub picioare. Sicuţa Murgu susţine că aceştia vor avea totuşi câştig de cauză dacă vor da ulterior Ministerul Transporturilor în judecată, dar nu aceleaşi şanse vor fi şi pentru cei care au doar terenul. De asemenea, în condiţiile în care pământul va intra conform Hotărârii de Guvern 834 în patrimoniul comunei, există posibilitatea concesiunii.

„N-am avut habar că a fost o escrocherie la mijloc”

La faţa locului, l-am întâlnit pe unul dintre cei şase proprietari de teren care şi-au ridicat deja case şi care plătesc taxe la primărie. Gheorghe Birău supraveghea în curte lucrările la casă. A părut descumpănit când a aflat că suprafaţa pe care şi-a ridicat casa ar putea fi obiectul unui litigiu. „Am aflat din ziare de povestea cu Boldea, dar nu am crezut că vor fi probleme cu terenul, pentru că noi suntem cumpărători de bună credinţă. Nici nu mă gândesc să pierd investiţiile pe care le-am făcut aici. Să ne despăgubească Boldea pentru investiţiile făcute!”

Vecină cu interlocutorul nostru, Dorina Tudose ne-a declarat telefonic că nici nu-şi pune problema să elibereze terenul pe care l-a cumpărat cu sacrificii. „Suntem oameni simpli. Ca să ne ridicăm casa aici am vândut locuinţa de la Galaţi. Consider că este problema celor care au făcut aceste hârtii false, nu a mea. Eu am cumpărat cu bună credinţă un teren, despre care nu am ştiut că a fost furat. Să plătească aceia care au făcut ilegalităţile!”

Cu toate că situaţia terenului este foarte incertă, chiar şi în momentul actual există amplasate pancarte pe care cineva, care s-a recomandat la telefon ca fiind persoană fizică, face reclamă că vinde 12.500 mp. Având în vedere faptul că şi alţi cumpărători de bună credinţă ar putea fi păcăliţi cu un teren al cărui statut nu se cunoaşte încă, cine ar trebui să ia măsurile de rigoare să oprească tranzacţiile care ar putea păgubi şi alţi oameni nevinovaţi?

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cine ar trebui sa ia masurile? Acei oameni nevinovati, dar grabiti (ca sa nu zic prosti). Ca la urma urmei e numai interesul si banul lor, iar pana una-alta, inafara de gargara media care a tampit Romania o luna de zile, inca nu exista o hotarare care sa contrazica situatia actuala si care sa puna la adapost primaria Vanatori sau eventualii cumparatori.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

DNA confirmă: Aviasan, jaf de 40 de milioane de euro

În „Dosarul Aviasan”, procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut şi au primit infirmarea neînceperii urmăririi penale (NUP) în ceea ce-l priveşte pe fostul şef al Parchetului Judecătoriei Galaţi, Costache Roşca. „Filiera” infirmării NUP-ului a fost aceeaşi ca şi în cazul parlamentarul Mihail Boldea: în baza unor probe noi, DNA a solicitat Parchetului Curţii de Apel infirmarea NUP-ului dat lui Roşca în decembrie 2007. Pentru că Parchetul a pronunţat deja o soluţie, confirmată de procurorul general de atunci, unitatea a transmis Ordonanţa de neîncepere la Parchetul General, care a infirmat-o, trimiţând-o la Galaţi.

„Ordonanţa a fost infirmată faţă de Roşca Costache, soluţia a ajuns la noi şi urmează ca în zilele următoare să fie declinată Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi”, ne-a declarat joi, 12 iulie, purtătorul de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel, procurorul Marcel Codiţă. Rămâne de văzut dacă odată ajunsă la DNA, ordonanţa va avea efecte asupra fostului şef al localei gălăţene, Costache Roşca.

Puţine informaţii confirmate oficial

În cazul lui Boldea, infirmarea NUP-ului a fost urmată de punerea sub învinuire în dosarul Aviasan. Dat fiind faptul că ancheta este în plină desfăşurare, informaţiile sunt extrem de sărace, iar la solicitarea "Vieţii libere", DNA a confirmat doar că, pe 15 martie, s-a început urmărirea penală faţă de judecătorul Stela Ivan pentru abuz în serviciu şi faţă de avocatul Mihail Boldea pentru complicitate la abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals în formă continuată, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, complicitate la spălare de bani. Pe listă mai urmează Matei Oprea, Valentina Cojocaru, Mircea Marosy, reprezentanţi ai SC Fitocom Serv SRL, care au fost învinuiţi de asociere pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

„În cursul anului 2007, învinuita Ivan Stela Florentina, judecător în cadrul Judecătoriei Galaţi, a pronunţat o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă prin neapelare, pe baza unor înscrisuri falsificate de învinuitul Boldea Mihail (antecontract de vânzare - cumpărare, certificat de atestare a dreptului de proprietate, etc). În baza acestei hotărâri, SC Fitocom Serv SRL Galaţi a devenit în mod injust proprietara unui teren în suprafaţă de 39,61 de hectare, situat în extravilanul comunei Vânători. În această modalitate, statul român a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 40 de milioane de euro. În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane”, ne-a confirmat DNA.

Sesizări penale

În 2007, când la Parchetul condus de Costache Roşca, Mircea Marosy îi făcea plângeri primăriţei şi consilierilor de la Vânători pentru că nu era lăsat să intre în posesia „proprietăţii” sale, consilierii şi edilul făceau şi ei, prin avocat, o serie de sesizări penale. Unele la Parchetul gălăţean, altele la DNA, structura centrală. Practic, consilierii şi primarul îl acuzau pe Roşca de faptul că i-ar fi constrâns, în timpul anchetelor, să renunţe la tot ceea ce făceau împotriva celor ce-şi doreau cu atâta ardoare „pământul lor”, adică 40 de hectare din fostul aeroport utilitar situat în comuna Vânători.

Potrivit Ordonanţei, primarul localităţii, Sicuţa Murgu, a fost chemată pentru audieri la Parchetul Curţii, pe 26 octombrie 2007, dată la care a recunoscut că a fost cercetată într-un dosar la Parchetul condus de Roşca. A mai spus şi că nu mai susţine plângerile penale făcute de avocat. Pe baza acestei declaraţii şi nu numai, fostul şef al localei gălăţene a primit NUP.

Reamintim că fostul şef al localei a mai fost trimis în judecată de DNA în această vară pentru că a luat bani ca „să ajute” un om de afaceri ce-şi dorea rezolvarea unui dosar penal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Inca doua persoane puse sub invinuire in dosarul "Aviasan"

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) – Serviciul Teritorial Galati au pus sub invinuire, in "afacerea Aviasan", inca doua persoane, pe Mihai Oprea (fratele directorului de la Registrul Comertului Galati) si pe Valentina Cojocaru. Cei doi au reprezentat societatea Fitocom Serv, care a cumparat terenul Aviatiei Utilitare Tuzla.

Lista cu invinuiti a inceput cu deputatul Mihail Boldea si judecatoarea Stela Ivan si a continuat cu Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbaca, fost primar si presedinte al Consiliului Judetean Galati, si cu procurorul Rosca Caloenescu. Punerea sub invinuire inseamna continuarea anchetei, iar procurorii vor decide daca si pe cine vor trimite in judecata in acest dosar. Conform unor surse apropiate anchetei in acest dosar sunt vizate mai multe persoane ale caror nume au fost legate, intr-un fel sau altul, de "afacerea Aviasan”, numita asa dupa aeroportul de 39,6 hectare, care a fost luat, facut loturi si vandut. De asemenea, nu este exclus ca in perioada urmatoare sa existe chiar propuneri de arestare in aceasta afacere.

Potrivit plangerilor penale care au circulat la acea vreme prin toata presa galateana, reprezentantii Consiliului Local (CL) Vanatori i-au reclamat penal pe Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbaca, pe prim-procurorul de atunci al Parchetul Judecatoriei, Costache Caloenescu Rosca, pe Mihail Boldea, pe Nicolae Reti, fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI), pe Matei Oprea, pe Valentina Cojocaru si pe Daniel Severin. Potrivit avocatilor, toti acestia s-ar fi facut vinovati de falsificarea unor documente oficiale, care au determinat instanta sa dea o decizie in baza careia s-au luat 40 de hectare de teren ce apartineau Ministerului Transporturilor.

"Precizam ca valoarea acestui teren este de peste 24 de milioane de euro. Implicati in aceasta ampla operatiune de manipulare a instantelor de judecata sunt notabilitati ale judetului Galati si avem in vedere faptul ca sunt implicati prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Galati, presedintele Consiliului Judetean Galati, directorul OCPI Galati, avocati si persoane influente in mediul politic si institutional", se arata in plangerea penala a celor din Vanatori. Luati in ordinea de mai sus, acestia erau: Costache Caloenescu Rosca, Eugen Durbaca, Nicolae Reti, Mihail Boldea, restul numelor fiind asteptate sa apara in urma anchetei DNA.

Intr-una dintre plangerile penale care s-a ales cu NUP, avocatii celor din Vanatori i-au reclamat pe Mircea Marosy, Daniel Severin, Matei Oprea si Valentina Cojocaru ca ar fi intocmit, in fals, un antecontract de vanzare-cumparare, intre Aviatia Utilitara Tuzla si SC Fitocom Serv SRL, unde actionari erau Oprea si Cojocaru. "Lupta" s-a dat intre doua acte emise de Ministerul Transporturilor: unul cu seria MO9, nr:0757, prin care Aviatia Utilitara Tuzla avea drept de proprietate asupra terenurilor din Tuzla si altul, fals, MO7 nr.0757, din care rezulta ca Aviatia Tuzla este proprietara a terenului din Vanatori. In ciuda tuturor evidentelor, falsul a avut castig de cauza.

Povestea a inceput in 2005, se arata in sesizare, cand reprezentantii legali ai Fitocom Serv au depus, prin Boldea, o cerere de chemare in judecata a Ministerului Transporturilor, pentru a dispune obligarea institutiei sa-i dea certificatul care sa le ateste dreptul de proprietate asupra a 39,6 hectare situate in comuna Vanatori. Boldea a depus mai multe inscrisuri, printre care si presupusul certificat de atestare a proprietatii. Pe 19 iunie 2006, instantele galatene admit actiunea, prin care reprezentantii Fitocom Serv devin proprietari ai terenului. Inalta Curte le taie insa aripile celor implicati in acest joc, pe 14 martie 2007. Imediat dupa infrangere, se recurge la o alta strategie.

Pe 16 martie 2007, Fitocom Serv a solicitat Judecatoriei o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare cu privire la teren. In cerere, Boldea a venit cu un antecontract din 2004 prin care Aviatia Tuzla, prin Daniel Severin, vindea cele 39,6 hectare catre Fitocom Serv, cu 300 de milioane de lei vechi, platibili pana la data de 10 aprilie 2006. Pe 28 aprilie, avocata lui Severin solicita admiterea actiunii facuta de Fitocom, Boldea depune din nou certificatul fals. In baza acestor actiuni, Judecatoria a dat castig de cauza Fitocom Serv. Hotararea a ramas definitiva si irevocabila, prin faptul ca nu s-a declarat apel.

Surpriza a venit, insa, cand s-a dovedit ca adevaratul Daniel Severin nu avea nimic in comun cu cel care demarase actiunea si, implicit, toata operatiunea. Omul este brasovean si norocul lui este ca a fost plecat in America in acea perioada. Iar singura lui greseala a fost ca... si-a pierdut buletinul.

La cererea DNA Galati, procurorul general al Romaniei a infirmat toate NUP-urile primite de Boldea in acest caz inca din aprilie. Recent, acelasi parchet a infirmat si NUP-urile primite de fostul prim-procuror Rosca.

Potrivit unor dispozitii din 2007, s-a facut si o disjungere, la Parchetul Tribunalului, pentru Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea, Nicolae Reti si Daniel Severin, iar conducerea acestei unitati ne-a asigurat ca dosarele "afacerii Aviasan" au ajuns la Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati, prin Ordonanta nr. 3/P/2008 din 21 octombrie 2008.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

"Aviasan", o afacere la mâna procurorilor DNA. Magistraţi, poliţişti, politicieni şi afacerişti, audiaţi în "tunul" de la Vânători

Activitatea din 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Serviciul Teritorial Galaţi a fost una centrată pe cercetarea „Afacerii Aviasan”. Deşi au avut nu mai puţin de 609 sesizări pe fapte de corupţie, procurorii nu au lăsat din mână istoria penală a celor 40 de hectare de teren din Vânători, care ar fi trecut în proprietatea unor indivizi prin modalităţi de natură a stârni suspiciuni. Din februarie 2012, la DNA Galaţi au mers rând pe rând judecători, procurori, avocaţi, poliţişti, oameni de afaceri, politicieni, dar şi persoane care au cumpărat terenuri în zonă şi care au dat cu subsemnatul. Din informaţiile pe care le deţinem, cercetările continuă, însă aşteptăm ca acestea să se şi finalizeze, pentru a şti dacă acolo a fost o afacere penală bine gândită şi bine pusă la punct de un grup care a urmărit îmbogăţirea pe spatele celor din Vânători sau de o afacere obişnuită clădită pe acte şi fapte legale.
Multă vreme, acest dosar a avut parte de NUP-uri (neînceperi ale urmărilor penale), procurorii întemeindu-şi soluţiile pe faptul că nu ar exista prejudiciu, că faptele nu ar fi fost făcute de cei pe numele cărora s-au făcut sesizările şi nu numai. În 2008, însă, o sesizare pe numele lui Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea, Nicolae Reti şi Daniel Severin, a ajuns, prin declinare la Parchetul Tribunalului, care la rândul său o trimite către DNA. Nebunia a izbucnit în urmă cu aproape un an, când Mihail Boldea, arestat  în cauza instrumentată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a fost chemat la DNA şi pus sub învinuire în „afacerea Aviasan”. Fostul parlamentar nu este singurul învinuit, el aflându-se în compania judecătoarei Stela Ivan, a lui Mircea Marosy, a Valentinei Cojocaru şi a lui Matei Oprea. Magistratul a fost învinuit de abuz în serviciu, Boldea de complicitate la această infracţiune şi de spălare de bani, iar ceilalţi trei, în calitate de reprezentanţi ai societăţii Fitocom Serv SRL, de asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. DNA a confirmat această situaţie, precizând că este vorba despre un prejudiciu de 40 de milioane de euro.
Reamintim că „afacerea Aviasan” s-a numărat printre sutele de dosare care trebuie să primească un răspuns. Cei de la DNA au finalizat 12 cazuri prin trimiteri în judecată. Un căpitan de port, un avocat, doi ofiţeri şi un agent de poliţie, un militar activ, zece oameni de afaceri, un funcţionar de la APIA chiar şi un pensionar, lista fiind însă mai lungă, au fost trecuţi în rândul celor care acum îngroaşă numărul celor care se plimbă pe la instanţele de judecată. Este prima dată când DNA se confruntă cu un asemenea număr de sesizări, însă de departe primul loc în activitatea procurorilor şi a poliţiştilor l-a ocupat cercetarea în „dosarul Aviasan”, de unde se aşteaptă ieşirea la rampă a unor nume sonore.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

O tranzacţie de miliarde între Boldea şi Marosy, ginerele lui Durbacă, a ajuns la DNA

Fostul parlamentar Mihail Boldea s-a judecat, din puşcărie, cu Mircea Marosy (ginerele senatorului Eugen Durbacă) pentru o presupusă datorie de 439.530 de lei şi 20.000 de euro, sumă pe care primul i-ar fi împrumutat-o celuilalt pe 12 decembrie 2007 şi care ar fi trebuit să-i fie restituită pe 12 decembrie 2011. Boldea a adus la dosar o copie a convenţiei care ar fi trebuit să ateste împrumutul, obligându-se în faţa judecătorilor să depună şi originalul, dar nu a mai apucat să o facă pentru că a renunţat la judecată.

Până a ajunge aici, el a cerut să se pună sechestru pe două imobile pe care le-a indicat ca fiind proprietatea lui Marosy. Magistraţii au solicitat relaţii de la Direcţia de Impozite şi Taxe, dar şi de la Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) pentru a vedea cui aparţin acele proprietăţi. Cei din Primărie, dar şi cei de la Cadastru au  arătat că ambele imobile aparţin altor persoane, dar la următorul termen, când ar fi trebuit să aducă originalul contractului de împrumut, Mihail Boldea nu a mai intrat în amănunte, dat fiind că şi-a retras acţiunea.

Scadenţa presupusei datorii era decembrie 2011, dar Boldea a aşteptat aproape un an înainte de a deschide această acţiune. El a precizat că a încercat pe toate căile - şi direct, şi prin intermediul familiei - să ia legătura cu Marosy, dar acesta ar fi refuzat categoric să-i dea banii. Interesant este că deşi nu a pus originalul contractului la dosar, Boldea a ataşat totuşi un extras de cont care atestă tranzacţia de 439.530 de lei, pe care a descris-o în acţiunea aflată pe rolul Tribunalului.
Dat fiind că taxa de timbru se ridica undeva la suma de 9.403,70 de lei, Mihail Boldea a solicitat scutirea de plată a acesteia. El a adus în instanţă o serie de motive care ar susţine cererea de ajutor public judiciar. Primul era dat de starea sa de arest, care-l aduce în imposibilitatea de a face bani. Apoi a enumerat suspendarea din barou, faptul că a fost dat afară de la Universitatea Danubius, că nu mai încasează indemnizaţia de parlamentar, la care a adăugat decesul tatălui, operaţia mamei, dar şi starea materială a fraţilor săi, implicaţi în întreţinerea propriilor lor familii. De altfel, Tribunalul l-a scutit de plata celor 9.403,70 de lei.

O ultimă adresă din acest dosar aruncă însă o altă lumină asupra acestei tranzacţii. Prin adresa emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi se cere ca acest dosar civil să fie transmis către procurori, interesul fiind soluţionarea unui dosar conex din 2008. Deocamdată, despre cei doi se ştie că sunt cercetaţi de DNA în afacerea Aviasan pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani. Alături de ei mai sunt anchetaţi  oamenii de afaceri Matei Oprea, Valentina Cojocaru şi judecătoarea Stela Ivan.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Procurorul Roşca, pus sub învinuire în "Dosarul Aviasan"

Fostul prim procuror al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, este învinuit oficial în „dosarul Aviasan”. De curând, Roşca a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), unde procurorii gălăţeni i-au adus la cunoştinţă învinuirile care i se aduc: abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani.
După cum se ştie, fostul parlamentar Mihail Boldea este cercetat în „dosarul Aviasan”, alături de Matei Oprea, Valentina Cojocaru, Mircea Marosy. Informaţia ne-a fost confirmată de Biroul de presă al DNA, care ne-a făcut cunoscute „lista învinuiţilor” şi estimarea prejudiciului: 40 de milioane de euro. Pe „listă”, în afară de cei enumeraţi mai sus, se află şi judecătoarea Stela Ivan, care a dat decizia prin care au fost luate cele aproximativ 40 de hectare ce aparţineau Aviasan, acum adăugându-se şi numele lui Costache Roşca, fost şef al localei gălăţene (Parchetul Judecătoriei, n.a.).
După cum se ştie, mandatul lui Costache Roşca s-a derulat în plin scandal Aviasan. Imediat după apariţia deciziei judecătoreşti, în aprilie 2007, primăriţa şi consilierii locali din comuna Vânători au încercat să smulgă de la „împroprietăriţi” terenul pe care-l considerau al lor. Lupta s-a desfăşurat pe mai multe fronturi, atât la Parchet, cât şi în instanţă. La un moment dat, toţi aceştia şi-au retras atât plângerile, cât şi acţiunile din instanţă, existând documente în acest sens. S-a vorbit mult atunci de faptul că, fiind şeful Parchetului, Roşca ar fi avut o contribuţie la acest lucru. De altfel, a existat şi o plângere penală pe numele lui Roşca, în care era învinuit de abuz în serviciu şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, făcută de cei din Vânători.
La acel moment, Parchetul Curţii de Apel i-a dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) atât fostului şef al localei, cât şi celorlalţi „împricinaţi”, în mare parte nume care apar şi în dosarul care se află acum în lucru la DNA Galaţi. Prin această soluţie, procurorii au dispus ca o parte dintre cei acuzaţi să meargă la Parchetul Tribunalului, pentzru a fi cercetaţi în continuare. Aşa s-a ajuns ca, în 2008, această ultimă unitate de parchet să trimită plângerea spre DNA. De altfel, atunci a şi început ancheta despre care s-a aflat abia la izbucnirea „scandalului Boldea”, în martie 2012, când fostul deputat a fost chemat în cătuşe la DNA, totul derulându-se atunci sub ochii presei. În iulie 2012, ziarul nostru a scris că Ordonanţa de NUP dată lui Roşca a fost infirmată de conducerea de atunci a DNA Bucureşti, existând posibilitatea ca fostul prim procuror să fie pus sub învinuire, lucru care s-a şi întâmplat.
Scandalul Aviasan a izbucnit în 2007, după ce, în luna aprilie, a fost dată hotărârea în baza căreia cele câteva zeci de hectare de teren au fost lotizate şi vândute rapid către zeci de persoane, ajungând în forma în care se prezintă astăzi cea mai vânată zonă a judeţului, Vânători.
După cum ziarul nostru a scris, la DNA au fost chemaţi rând pe rând politicieni de marcă ai oraşului, dar şi magistraţi şi poliţişti. Despre aceştia, ştim că au fost chemaţi în calitate de martori, dar rămâne de văzut dacă îşi vor păstra această calitate şi la finalul dosarului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Inculpaţii din dosarul "Aviasan" au fost trimişi în judecată

* Procurorii gălăţeni ai DNA au finalizat ancheta începută în 2008 * Prejudiciul adus comunei Vânători se ridică la 22 de milioane de euro * Cei şase acuzaţi vor apărea în faţa judecătorilor Curţii de Apel pe 15 noiembrie

 

După cinci ani de anchetă, "dosarul Aviasan” a fost finalizat de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). DNA a reuşit să stabilească faptul că cele aproximativ 40 de hectare de teren ale fostei baze aeronautice Aviasan (aflată la marginea oraşului Galaţi) au fost luate prin fals. Anchetatorii au stabilit, de asemenea că unitatea asministrativă Consiliul Local Vânători fiind prejudiciat astfel cu aproape 22 milioane de euro, la nivelul anului 2007.
Inculpaţii - respectiv fostul parlamentar Mihail Boldea, fostul procuror Costache Roşca, Matei Oprea, Valentina Cojocaru, Mircea Marosy şi Ionel Mihăilă - vor apărea în faţa judecătorilor Curţii de Apel pe 15 noiembrie. Urmează ca magistraţii să decidă care din acuzaţiile aduse de cei de la DNA stau în picioare, tot judecătorii fiind şi cei care vor stabili cât de vinovaţi sunt cei care au ajuns în faţa lor. Acuzaţiile care li se aduc celor şase sunt de fals, uz de fals, spălare de bani, luare de mită, dare de mită, şantaj şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni.

S-au folosit documente falsificate

Din 2008 şi până acum, procurorii au făcut numeroase demersuri legale pentru a stabili faptul că documentul care a stat la baza furtului zecilor de hectare ale Galaţiului a fost unul falsificat. Jumătate din anchetă s-a făcut la Constanţa, la Tuzla, la baza aeriană care deţinea iniţial cele 39,6 hectare de teren. De asemenea, procurorii au fost nevoiţi să caute probe noi care să-i ajute să infirme actele juridice emise de magistraţii implicaţi în cauză şi care, la un moment dat, i-au scos din ecuaţia penală pe cei care ar fi ajutat la luarea cu japca a acestui teren.
Ancheta penală a început în perioada 2007-2008, când numeroase plângeri penale au ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei şi a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătorie. Primele sesizări au fost făcute de Primăria şi de consilierii locali din Vânători, pe considerentul că terenul s-a aflat tot timpul în folosinţa lor, deci nu avea cum să devină peste noapte proprietate privată.
În prima fază, plângerile penale au fost soluţionate prin neînceperea urmăririi penale (NUP). Aceste Ordonanţe de NUP au fost infirmate, rând pe rând, din vara anului trecut şi până la finele anului 2012, dar pentru asta DNA a căutat probe noi, pe care se pare că le-a şi găsit.
La un moment dat, consilierii locali şi Primăria din Vânători şi-au retras acţiunile de pe rolul instanţei de judecată, iar cei de la DNA au stabilit că la mijloc a fost un amplu şantaj la adresa lor.
"Dosarul Aviasan” a ajuns la Curtea de Apel şi, din primele informaţii, conţine peste 400 de pagini de rechizitoriu. Curtea este competentă să judece acest dosar din cauza calităţii de deputat pe care a avut-o Boldea şi a celei de prim-procuror pe care a avut-o Roşca la data comiterii infracţiunilor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cine sunt inculpaţii din dosarul "Aviasan"

* Un politician, un procuror, trei oameni de afaceri şi un contabil vor trebui să dea socoteală în faţa judecătorilor pentru nu mai puţin de şapte fapte penale, care au creat un prejudiciu estimat la 22 de milioane de euro

Dosarul "Aviasan" este, de departe, cel mai complex caz instrumentat vreodată de procurorii de la Galaţi. Doar rechizitoriul are peste 400 de pagini, iar cantitatea de probe administrată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Galaţi este realmente impresionantă: mii de pagini, zeci de ore de înregistrări, peste 100 de persoane audiate.
Deocamdată, doar şase dintre persoanele care au contribuit la realizarea acestei fraude de proporţii au ajuns în faţa judecătorilor, pentru judecata de fond. Paguba produsă de aceştia prin însuşirea ilegală a terenului de sub fosta bază aeriană "Aviasan" se ridică circa 22 de milioane de euro, iar ei vor avea ocazia să încerce să demonteze probele puse de procurori la dispoziţia Curţii de Apel Galaţi. Procesul va fi, cu siguranţă, lung şi complicat, iar "Viaţa liberă" vă va ţine la curent cu evoluţia lui. Deaocamdată, iată cine sunt principalii lui protagonişti: inculpaţii.

Mihail Boldea, avocat şi fost deputat de Galaţi, este în prezent arestat în dosarul celor de la DIICOT, în care este acuzat că a dat un tun imobiliar estimat la un milion de euro. În calitate de politician, Boldea era renumit şi pentru numeroasele case pe care şi le trecuse în declaraţia de avere. Boldea este şi cel care a făcut un denunţ semnificativ în dosarul „Aviasan”. Imediat după ce a fost arestat în dosarul de crimă organizată, fostul parlamentar a fost chemat la DNA, unde a fost pus sub învinuire şi în cazul „Aviasan”. Toată lumea îşi aminteşte de scena în care Boldea a ieşit de la DNA în huiduielile, dar şi în strigătele de admiraţie ale tarabagiilor din Piaţa Centrală. Se pare că acela a fost momentul denunţurilor, când Boldea a pus pe masă cam tot ce ştia despre modul în care a fost făcută această afacere. La acel moment, martie 2012, procurorii DNA lucrau de patru ani la dezlegarea iţelor „Aviasanului”, destul de încurcate şi greu de dovedit. Despre Boldea se poate spune că a fost şi în acest dosar un „maestru” în arta falsificărilor, el „comiţând” falsul care a stat la baza deciziei judecătoreşti prin care a fost luat Aviasanul. Dacă până în 2012 se vorbea doar pe la colţuri de faptele deputatului, în martie anul trecut a devenit oficial, fiind pus sub acuzaţie iniţial de DIICOT, apoi de DNA.

Fostul prim procuror al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, a fost trimis deja în judecată de DNA într-un dosar de corupţie, unde un afacerist l-a denunţat că i-a dat şpagă pentru a avea grijă de el. Mai exact, şpaga a fost disimulată prin vânzarea de către Roşca a unui apartament  către afacerist. În preţul locuinţei a intrat şi şpaga. La momentul trimiterii în judecată, Roşca plecase de aproximativ doi ani din funcţia de şef al localei, fiind simplu procuror, dar Consiliul Superior al Magistraturii l-a suspendat. Acum Roşca se judecă în acest dosar la Curtea de Apel Constanţa. Acum, este inculpat şi în dosarul Aviasan, iar acuzaţiile care i se aduc se referă la perioada când era şef al Parchetului Judecătoriei, mai exact 2008, când Boldea şi Mircea Marosy se plângeau la Parchet că nu sunt lăsaţi de autorităţile din Vânători să intre în posesia celor aproximativ 40 de hectare de teren. Este exact perioada când primarul şi consilierii locali din Vânători şi-au retras plângerile şi au oprit şirul proceselor. Perioada despre care se auzea că au fost şantajaţi cu plângeri penale pentru a renunţa la acestea. Rămâne de văzut dacă asta au stabilit şi cei de la DNA.

Mircea Marosy, la momentul comiterii faptelor, era asociat la Fitocom Serv SRL Galaţi, firma prin care a fost luat Aviasanul. Marosy este ginerele senatorului Eugen Durbacă, poate de aici şi „celebritatea” sa. Se pare că a fost beneficiarul „afacerii Aviasan”, rămâne de văzut însă ce au stabilit şi procurorii DNA.

Matei Oprea şi Valentina Cojocaru sunt administratori la societatea Fitoplant 2007 Bucureşti, punct de lucru Galaţi, una dintre firmele deloc străine de modul în care au fost luate cele câteva zeci de hectare ale Galaţiului.
Ion Mihăilă are un cabinet individual de contabilitate, iar în perioada 2007-2010 a ţinut contabilitatea la societăţile Fitoplant 2007 şi Fitocom 2007, firme prin care s-ar fi produs şi preluarea Aviasan.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fostul deputat Mihail Boldea şi un procuror, deferiţi justiţiei pentru şantaj şi corupţie

Fostul deputat Mihail Boldea şi şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în prezent suspendat din funcţie, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj, mită şi spălare de bani, într-un dosar instrumentat de Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Galaţi.

Procurorii anticorupţie de la Galaţi l-au trimis în judecată, luni, pe Mihail Boldea, deputat în Parlamentul României la data comiterii unor fapte şi avocat în Baroul Galaţi, arestat în altă cauză, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de şantaj (14 fapte), spălare a banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ambele în formă continuată (câte 6 acte materiale), sustragere sau distrugere de înscrisuri şi fals în declaraţii în formă continuată, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Prejudiciul cauzat bugetului de stat în acest caz este de 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, susţin anchetatorii.

Alături de Boldea, vor fi judecaţi Costache Roşca, fost Caloenescu Roşca, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi la data faptelor, în prezent procuror suspendat, acuzat de luare de mită, şantaj (14 fapte), asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, Valentina Cojocaru, administrator al societăţii Fitoplant 2007 Bucureşti, acuzată dare de mită, spălarea banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, fals intelectual la legea contabilităţii, Matei Oprea, administrator al aceleaşi societăţi, acuzat de de dare de mită, spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, Mircea Marosy, administrator al societăţilor Delconi Galaţi şi Derek 1 Galaţi, acuzat de dare de mită, şantaj (14 fapte), spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, şi Ionel Mihăilă, persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate "Mihăilă Ionel" Galaţi, acuzat de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi fals intelectual la legea contabilităţii.

În rechizitoriul transmis instanţei de judecată anchetatorii arată că, în perioada mai 2000 - mai 2007, inculpaţii Oprea, de profesie pilot aeronave, şi Cojocaru, în calitate de asociaţi şi administratori ai Fitoplant Galaţi, şi ulterior ai Fitocom Serv Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galaţi, aparţinând societăţii Aviaţia Utilitară Tuzla în vederea valorificării acestui teren (numit terenul AVIASAN).

În realizarea scopului infracţional, arată procurorii, cei doi i-au cooptat şi pe Mircea Marosy şi Mihail Boldea, acesta din urmă fiind avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi şi deputat în Parlamentul României.

La "gruparea" constituită din Marosy, Boldea, Cojocaru şi Oprea a aderat şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 - 2008, i-a sprijinit pe inculpaţii menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite, potrivit DNA.

În schimb, magistratul a primit două milioane de euro proveniţi din valorificarea unor suprafeţe de teren de la  Marosy, Cojocaru şi Oprea. Din documente reiese că terenul în suprafaţă de 39,61 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători, judeţul Galaţi (fost AVIASAN şi fostă Aerobaza Galaţi) se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului,  acest teren a fost dat în folosinţă, la Cooperativa Agricolă de Producţie Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului, susţin anchetatorii.

În 24 august 2000 Aviaţia Utilitară Tuzla - societate care cuprindea Aerobaza Tuzla, constituită din terenuri şi clădiri - a vândut societăţii Fitoplant Galaţi activul societăţii, respectiv hangar reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, două bazine benzină, rezervor motorină, rampă auto şi anexe.

Terenul aferent, în suprafaţă totală de 39, 61 hectare, se transmitea doar în folosinţă. Încheierea unui act de vânzare cumpărare în formă autentică era condiţionată de obţinerea, de la Fondul Proprietăţii de Stat, a dreptului de proprietate, lucru care însă nu s-a întâmplat asupra terenului, potrivit DNA.

Motivul pentru care cumpărătorul nu a obţinut drept de proprietate a fost lipsa unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de la Ministerul Transporturilor. Acest minister a refuzat eliberarea certificatului pe motiv că Fitoplant nu era societate cu capital de stat şi nu îndeplinea condiţiile legale pentru a deveni cumpărător al terenului. Mai mult decât atât, potrivit  legii de la acea dată, terenul de 39, 61 hectare trebuia să treacă  în proprietatea Consiliului local Vânători.

Între timp, notează procurorii, Fitoplant a cerut dizolvarea şi radierea societăţii Aviaţia Utilitară Tuzla, astfel că nu a mai fost posibilă predarea terenului către Consiliul local.

Pentru a intra în posesia terenului, în martie 2007, Mihail Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că societatea Aviaţia Utilitară Tuzla (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea Valentinei Cojocaru), reprezentată de o anumită  persoană care nu avea cunoştinţă de tranzacţie şi care nu avea nicio calitate în societatea menţionată, se obliga să vândă către Fitocom Serv Galaţi, la un preţ de 300.000.000 lei vechi, terenul în suprafaţă de 39, 61 ha, din comuna Vânători, teren cu destinaţie specială, deci de interes public.

Actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta a mai contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că Aviaţia Utilitară Tuzla este proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de această societate, în calitate de pârât.

Pe baza acelor acte, s-a formulat o acţiune civilă la  Judecătoria Galaţi prin  care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către Fitocom Serv Galaţi, lucru care s-a întâmplat în baza sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, rămasă definitivă prin neapelare.

La 14 mai 2007, Boldea ar fi sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul civil aflat la arhiva Judecătoriei Galaţi, pe care îl contrafăcuse tot el. Ca urmare a pronunţării sentinţei mai sus menţionată, atât primarul comunei Vânători, cât şi cei 13 consilieri locali din cadrul Consiliului Local Vânători, judeţul Galaţi, au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de reprezentanţii Fitocom Serv Galaţi şi de Mihail Boldea, mai arată DNA.

În perioada 2007 - 2008, pentru a-i determina pe primarul comunei Vânători şi pe cei 13 consilieri locali din  Consiliul Local Vânători să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei comunei Vânători, Boldea în înţelegere cu Marosy şi  Cojocaru au formulat  plângeri nereale faţă de ei.

Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim procuror, Roşca a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale, în sensul că, fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului comunei Vânători.

În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile, dacă nu vor acţiona în sensul dorit de inculpaţi, susţin procurorii.

În schimbul demersurilor sale făcute în calitate de prim procuror, inculpatul Roşca Caloenescu Costache a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

Ulterior, Boldea împreună cu Marosy, Cojocaru şi Oprea, au procedat la dezmembrarea suprafeţei de 39, 61 ha, teren cu destinaţie specială, proprietate a statului, situată în extravilanul comunei Vânători, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse.

Prin efectuarea unui număr de tranzacţii imobiliare, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a obţinerii în mod fraudulos, a terenului, Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut, în mod necuvenit, foloase sub forma unor suprafeţe de teren şi contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar Boldea a obţinut în mod necuvenit foloase, respectiv suma de 590.000 de euro, mai precizează DNA.

În calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, Boldea a făcut menţiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 de euro, potrivit procurorilor.

În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 de euro primită de Boldea cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise. De asemenea, a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39, 61 ha, teren cu destinaţie specială, proprietate a statului.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300.000.000 de lei vechi menţionată ca preţ în antecontractul de vânzare-cumpărare, sens în care au fost emise fictiv mai multe dispoziţii de plată, mai susţin anchetatorii.

În acelaşi sens, în martie 2007, inculpatul Mihăilă Ionel, în calitate de director economic al Fitocom Serv Galaţi, a aderat la asociaţia criminală constituită de Cojocaru, Oprea, Marosy şi Boldea  şi pentru a-i ajuta pe aceştia, a contrafăcut balanţa de verificare anexă la bilanţul pe anul 2004, a pus viza de control financiar preventiv pe dispoziţiile de plată emise în mod fictiv şi le-a înregistrat fictiv în registrul jurnal, registrul de casă şi balanţa de verificare, potrivit DNA.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este în sumă de 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos. Suma respectivă reprezintă  avantaj patrimonial obţinut de Fitocom Serv Galaţi, ca urmare a dobândirii  dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 39, 61 ha teren.

În vederea reparării pagubei produsă prin infracţiuni, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând inculpaţilor, în vederea reparării pagubei produsă prin infracţiuni.

De asemenea, prin rechizitoriu, procurorii au propus confiscarea extinsă a bunurilor şi sumelor de bani până la concurenţa de 84.000 de euro şi 494.074 de lei, care reprezintă diferenţele dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite de către Boldea.

Dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Galaţi.

Într-un alt dosar, Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârşitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 şi încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanţele i-au prelungit succesiv măsura.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.