Afacerea Aviasan

[dcp100168]

Parlamentarii conservatori Eugen Durbacă şi Bogdan Ciucă, cercetaţi de procurorii DNA într-un dosar separat

Ancheta în dosarul lui Mihail Boldea a fost separată în cazul mai multor persoane, iar procurorii DNA vor continua cercetările. Printre ceu vizaţi de anchetă sunt senatorul PC Eugen Durbacă şi deputatul PC Bogdan Ciucă. Procurorii DNA spun că Mihail Boldea a denunţat mai multe fapte de corupţie.

Potrivit rechizitoriului, procurorii au decis disjungerea (n.r. separarea) cauzei faţă de făptuitorul deputat notar public Ciucă Liviu Bogdan, Preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.17 lit.b) (n.r. asocierea în vederea săvârşirii unei infracţiuni) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) şi (2) Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.132 (n.r. Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.) din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 şi art.2481 Cod penal, art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, art.17 lit.e) (n.r infractiunile de spalare a banilor) din Legea nr.78/2000 raportat la art.23 lit.b) din Legea nr.656/2002, art.292 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Combinaţiile lui Bogdan Ciucă

Potrivit rechizitoriului DNA, este vorba de mai multe contracte de vânzare-cumpărare încheiate la BNP “Ciucă şi Asociaţii" Galaţi. Deputatul-notar public Ciucă Liviu Bogdan i-ar fi îndrumat pe complici lui Mihail Boldea cu privire la modul în care trebuiau întocmite actele pentru a le da o valoare de legalitate. De asemenea, conservatorul ar fi încheiat mai multe contracte simulate. Potrivit rechizitoriului, Deputatul - notar public Ciucă Liviu Bogdan a achiziţionat în anul 2008 o suprafaţă de teren pe filiera Marosy Mircea, Eftimie Carmen Rodica, Ionescu Alexandru (unchiul luiMarosy Mircea), Marinescu Horia-Ioan (văr primar al lui Ciucă Liviu Bogdan).

Astfel, la data de 27 mai 2008, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3839 de către notarul Schin George Cristian din cadrul BNP "Ciucă şi Asociaţii" Galaţi, Marinescu Horia-Ioan a vândut lui Ciucă Liviu Bogdan, dreptul de proprietate asupra unui teren situat în extravilanul com. Vânători - Aviasan, jud.Galaţi, pentru suma de 500.000 de euro. Banii erau împrumutaţi de la bancă pe o perioadă de 30 de ani.

Jumătate de milion de euro

La data de 29 mai 2008, Banca Transilvania – Sucursala Galaţi a virat în contul aparţinând numitului Ciucă Liviu Bogdan, suma totală de 500.000, sumă care în aceeaşi zi a fost ştornată din cont şi virată în contul aparţinând numitului Marinescu Horia Ioan, reprezentând contravaloarea terenului cumpărat de către numitul Ciucă Liviu Bogdan, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3839 din 27.05.2008 de către notarul Schin George Cristian din cadrul BNP "Ciucă şi Asociaţii" Galaţi.

O parte din banii au fost restituiţi

Ulterior, în ziua de 30 mai 2008, martorul Marinescu Horia Ioan a restituit prin transfer bancar în acelaşi cont numitului Ciucă Liviu Bogdan din suma de 500.000 Euro, suma de 151.000 Euro. Pentru a efectua această operaţiune bancară, numitul Marinescu Horia Ioan a întocmit o declaraţie "bona fide".

Plăţi suspecte

La data de 03 iunie 2008, în baza cererii nr.2547, Marinescu Horia Ioan a retras din contul său, suma de 100.000 Euro, în cerere menţionând că această sumă era destinată pentru achiziţii teren.

La data de 06 iunie 2008, în baza dispoziţiei de plată externă nr.2943, Marinescu Horia a virat din contul său bancar suma de 158.000 Euro, aparţinând lui Ciucă Mihai, tatăl numitului Ciucă Liviu Bogdan

Pentru a fi justificat viramentul bancar, la aceeaşi dată de 06 iunie 2008, între Marinescu Horia Ioan şi Ciucă Mihai a fost încheiat un contract de împrumut pentru această sumă, cu obligaţia împrumutatului să restituie suma respectivă până la data de 06.06.2011, contract autentificat prin încheiere de dată certă nr.7974/06.06.2008, de către notarul Gheorghe Genilia din cadrul BNP "Ciucă şi Asociaţii" Galaţi.

Bani restituiţi

La data de 08 iulie 2008, martorul Marinescu Horia Ioan a mai restituit prin transfer bancar în acelaşi cont al numitului Ciucă Liviu Bogdan suma de 90.000 de euro în baza dispoziţiei de plată externă. Pentru a se crea o aparenţă de legalitate, la fel, la data de 07.07.2008, între numiţii Marinescu Horia-Ioan şi Ciucă Liviu Bogdan a fost încheiat un contract de împrumut pentru această sumă cu obligaţia împrumutatului de a restitui suma până la data de 07.07.2011, contract autentificat prin încheierea de dată certă nr.10.435/A10/07.07.2008 de către notarul public Gheorghe Genilia din cadrul BNP "Ciucă şi Asociaţii" Galaţi.

La datele de 07.08.2008 şi 25.09.2008, martorul Marinescu Horia Ioan din acelaşi cont a mai retras sumele de 300 şi respectiv 10.000 Euro.

DNA: Nu a consemnat împrumuturile în declaraţia de avere

Ciucă Liviu Bogdan, în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 13 iunie 2008, 14 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 26 noiembrie 2009, 17 martie 2010, 15 iunie 2010, 3 noiembrie 2010, 15 iunie 2011, 13 iunie 2012, 17 decembrie 2012, nu a consemnat aspecte cu privire la împrumuturile băneşti de la martorul Marinescu Horia Ioan, la data de 30.05.2008 în sumă de 151.000 euro şi la data de 08.07.2008 în sumă de 90.000 euro.

Cazul Eugen Durbacă

O altă disjungere este şi în cazul senatorului PC, Liviu Durbacă, fost primar al oraşului Galaţi. “Pentru aceleaşi considerente, urmează a se dispune disjungerea cauzei şi faţă de făptuitorii Durbacă Eugen pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 Cod penal şi art.2481Cod penal". Este vorba de infracţiunea de instigare la “infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani."

“Este de menţionat că din denunţul învinuitului Boldea Mihail rezultă că aceştia ar fi fost implicaţi în activitatea infracţională comisă de învinuiţi , " susţin procurorii DNA.

evz.ro

[dcp100168]

Nume grele din Galaţi, anchetate de DNA în dosarul "Aviasan"/ Printre învinuiţi se află patru parlamentari

* Persoanele cercetate de procurori în doilea dosar legat de frauda cu terenuri sunt: parlamentarii Eugen Durbacă, Mihail Boldea, Mircea Toader şi Bogdan Ciucă, procurorii Costache Roşca şi Virgil Luparu, notarii George Schin şi Claudiu Marina, dar şi Nicolae Reti - fost şef la Cadastru - şi Răducan Oprea - şeful Registrului Comerţului * O parte din acuzaţii stau însă sub semnul întrebării deoarece sunt în baza denunţurilor formulate de inculpatul Mihail Boldea, cu scopul a încerca să obţină circumstanţe atenuate în dosar

 

Dosarul "Aviasan”, în care şase inculpaţi au fost deja trimişi în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a făcut pui. Mai multe persoane publice de prim-rang (politicieni şi funcţionari publici de rang înalt) care, într-un fel sau altul, au avut contacte cu cei şase inculpaţi (respectiv cu Mihail Boldea, Costache Roşca, Mircea Marosy, Matei Oprea, Valentina Cojocaru şi Ion Mihăilă) au fost incluse într-un dosar separat, care în acest moment se află în lucru la procurorii anticorupţie gălăţeni. Un comunicat remis presei de DNA ieri confirmă toate aceste lucruri, care sunt conţinute şi de rechizitoriul înaintat judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi.

Persoane publice marcante, în vizor

Noul dosar, născut din disjungerea anchetei penale "Aviasan" (privind o presupusă fraudă cu terenuri de 22 de milioane de euro), conţine nume foarte grele ale Galaţiului. Asupra lor planează suspiciuni foarte grave, cu conotaţii penale, însă există şi numeroase semne de întrebare cu privire la credibilitatea acuzaţiilor. Nu de alta, dar cercetările sunt pornite la reclamaţiile lui Mihail Boldea, formulate chiar în cursul anchetei penale. Toate aceste denunţuri nu sunt deocamdată dovedite şi par o parte a strategiei juridice a fostului deputat, care are tot interesul să atragă în dosar cât mai multe nume grele, în primul rând pentru a obţine o reducere a pedepsei în caz de o eventuală condamnare.
Cele mai importante nume din dosar sunt cele ale parlamentarilor, senatorul Eugen Durbacă şi deputaţii Mircea Toader şi Bogdan Ciucă. Ei sunt cercetaţi de DNA (Serviciul Teritorial Galaţi) pentru abuz în serviciu, dar şi pentru instigare la această infracţiune şi trafic de influenţă. Deputatul Ciucă (în prezent preşedinte al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor) este cercetat şi pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni, luare de mită, spălare de bani şi ascunderea adevăratei provenienţe a proprietăţii bunurilor.

Un alt nume greu din dosarul disjuns (şi pe care o să-l denumim Aviasan 2) este cel al şefului Registrului Comerţului, Răducan Oprea. Acesta este cercetat pentru abuz în serviciu, dar şi pentru instigare la această infracţiune.

Fostul şef al cadastrului gălăţean, Nicolae Reti, este anchetat de DNA pentru asociere în vederea comiterii infracţiunilor de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu, evaziune fiscală.

Procurorii Virgil Luparu şi Costache Roşca apar pe aceeaşi listă a celor disjunşi. Primul este cel care a dat ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale (NUP) pentru avocatul Mihail Boldea şi pentru prim procurorul Roşca. De asemenea, mai reamintim că Ordonanţa semnată de Luparu a fost infirmată ca nelegală de conducerea DNA central.
În dosar apar şi notarii publici George Schin şi Claudiu Marina, care par mai degrabă victime colaterale, căci rolul lor în comiterea faptelor este oarecum neclar. Mai mult decât atât, plângerile iniţiale în legătură cu unele dintre fraudele comise de Mihail Boldea a fost formulate chiar de către cei doi.
Ultimul din listă este Mihail Boldea. În plus faţă de acuzaţiile din „Aviasan 1”, fostul deputat este acuzat aici de înşelăciune şi tentativă la această infracţiune în legătură cu o serie de tranzacţii imobiliare care deja fac obiectul unui dosar DIICOT. Respectiv este vorba despre tranzacţiile presupus frauduloase cu cinci imobile (trei case situate pe b-dul G. Coşbuc, Strada Morilor şi Prelungirea Traian şi două apartamente situate în Galaţi).
Doi dintre învinuiţii din dosar - fostul procuror Dinu Gâlcă şi fostul notar Ioan Zamfir - au fost scoşi din cercetare după ce au decedat.

Istoria "evaporării" a 40 de hectare de teren

În esenţă, dosarele „Aviasan" 1 şi 2 cuprind informaţii despre o serie spectaculoasă de fraude imobiliare. Cea mai importantă dintre acestea este legată de terenul pe care se aflau pistele de aterizare ale Aviaţiei Utilitare, situate în nordul municipiului Galaţi, pe raza comunei Vânători. Procurorii estimează tunul imobiliar - înfăptuit în special prin fals, uz de fals şi trafic de influenţă - la aproape 22 de milioane de euro. Primul termen de judecată în "Aviasan 1" este pe 15 noiembrie 2013, iar "Aviasan 2" ar putea ajunge şi el pe masa judecătorilor, potrivit unor estimări provizorii, în primul trimestru al anului viitor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tupeul PROCURORULUI care a luat ŞPAGĂ 2.000.000 de euro: “Ce, gura noastră nu trebuie să mânânce?”

Unul dintre complicii fostului deputat Mihail Boldea este magistratul Costache Roşca, fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. El a fost trimis în judecată ieri, în dosarul „Aviasan”, alături de fostul parlamentar şi de mai multe persoane.

Costache Roşca, fost Roșca Caloenescu, este acuzat de luare de mită, șantaj (14 fapte), asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, complicitate la infracțiunea de spălarea banilor. Potrivit declaraţiei de avere a procuorului, soţia acestuia este Vasilica Roşca, judecător la Judecătoria Buzău. Potrivit rechizitoriului DNA, Costache Roşca "în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, a sprijinit asociaţia criminală înlesnind învinuiţilor dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite, pentru care a primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Marosy Mircea, Cojocaru Valentina şi Oprea Matei".

Afacerea, pusă la cale de Mihai Boldea, privea suprafaţa de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galaţi, aparţinând SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA în vederea valorificării acestui teren (numit terenul Aviasan). Fostul parlamntar a falsificat un antecontrcat de vânzare-cumpărare pentru a pune mâna pe acest teren.

Actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Boldea Mihail s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta a mai contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA este proprietara terenului. . Pe baza acelor acte s-a formulat o acţiune civilă la Judecătoria Galaţi prin care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către societatea Fitocom, a unor apropiaţi ai lui Mihai Boldea. La data de 14 mai 2007, Mihail Boldea a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul civil aflat la arhiva Judecătoriei Galaţi, pe care îl contrafăcuse tot el.

Acţiuni în instanţă

Ca urmare a pronunţării sentinţei mai sus menţionată, atât primarul comunei Vânători cât şi cei 13 consilieri locali din cadrul Consiliului Local Vânători, jud. Galaţi, au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de reprezentanţii Fitocom Galaţi şi de Boldea Mihail. În perioada 2007 – 2008, pentru a-i determina pe primarul comunei Vânători şi pe cei 13 consilieri locali din Consiliul Local Vânători să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei comunei Vânători, Boldea Mihail, înţelegere cu Marosy Mircea şi Cojocaru Valentina au formulat plângeri nereale faţă de ei.

Protecţia procurorului Costache Roşca
Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim procuror, Roşca Caloenescu Costache a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale, în sensul că, fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului comunei Vânători. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile, dacă nu vor acţiona în sensul dorit de inculpaţi. În schimbul demersurilor sale făcute în calitate de prim procuror, inculpatul Roşca Caloenescu Costache a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la inculpaţii Marosy Mircea, Cojocaru Valentina şi Oprea Matei.

Mihail Boldea a sustras o filă din dosar
Magistraţii de la Judecătoria Galaţi au fost audiaţi la DNA cu privire la procesele făcute de primarul comunei Voluntari şi pierdute. Judecătoarea Ivan Stela Florentina a declarat la DNA că a aflat la data de 16.06.2007 de la colegul ei, Beligan Dragoş Iulian, faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor depus la dosarul civil nr.3506/233/2007, fila 19, de către Boldea Mihail, la termenul din data de 28.03.2007, şi care a stat la baza pronunţării sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, a fost sustras şi că acest înscris era unul contrafăcut. La rândul său, Beligan Dragoş Iulian aflase aceste lucruri de la martorul avocat Cosma Romeo Daniel.

Potrivit rechizitoriului DNA, în această situaţie, Ivan Stela Florentina a povestit că a avut discuţii, telefonice şi personal, cu Roşca Costache căruia i-a sugerat că în calitatea sa de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, deci de reprezentant al Ministrului Public să exercite căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţată în aplicarea dispoziţiilor art.45 din Codul de procedură civilă, însă învinuitul Roşca Costache i-a dat un răspuns evaziv în sensul că i-a transmis că nu avea ce să facă întrucât hotărârea era definitivă şi irevocabilă, iar potrivit jurisprudenţei CEDO intervenţia procurorului în procesul civil era condamnabilă din punct de vedere al CEDO.
“Ce gura noastră nu trebuie să mânânce?"
Ivan Stela Florentina a susţinut că Roşca Costache i-a precizat că: “Nu are ce să facă" şi s-a exprimat de maniera: “Ce gura noastră nu trebuie să mânânce?". Aspectele de mai sus rezultă şi din declaraţie martorului judecător Beligan Dragoş Iulian. Mai mult, procurorii DNA au povestit cum Roşca Costache intimida angajaţii primăriei Voluntari.
"Prim procurorul Roşca Caloenescu Costache a invitat-o în biroul său numai pe Murgu Sicuţa, interzicându-i accesul şi avocatei. Cu acea ocazie, prim procurorul i-a spus lui Murgu Sicuţa că dacă nu renunţă la toate acţiunile până la orele 17,00 o arestează. Fiind constrânsă în acest mod, învinuita Murgu Sicuţa a depus o cerere la dosar prin care a arătat că nu îşi mai însuşeşte niciun act pe care l-a întocmit avocatul Cosma Romeo în numele său şi a Consiliului Local Vânători," se arată în rechizitoriul DNA.
Denunţătoare: “Cea mai tare lovitură de 8 milioane euro, cu terenuri AVIASAN"
De asemenea, aspecte privind activitatea infracţională a învinuiţilor rezultă şi din denunţul şi declaraţia martorei denunţătoare Crăiţă Georgeta. Potrivit acesteia rezultă faptul că, la sfârşitul anului 2006 sau începutul anului 2007, în timp ce era vizitată la domiciliul său de către avocatul Boldea Mihail, acesta a luat hotărârea să dea "cea mai tare lovitură de 8 milioane euro cu terenuri AVIASAN", urmând să se ocupe de realizarea unor înscrisuri false, precum şi de instanţă. Denunţătoarea a precizat că după un timp avocatul Boldea Mihail i-a spus că "afacerea" era cam complicată, deoarece trebuia să falsifice un certificat.
A mai precizat că după câteva zile, avocatul Boldea Mihail s-a prezentat din nou la domiciliul ei, cu o cutie cu accesorii din cauciuc şi suport pentru ştampile, precum şi cu un certificat. Cu această ocazie, avocatul Boldea Mihail a făcut diferite teste de imprimare cu suportul pentru ştampile, dar nereuşind cum ar fi dorit a plecat la cabinetul său de avocatură.
Mihail Boldea: “Se calicesc la nişte bani…"
Ulterior, spre sfârşitul lunii ianuarie 2007, la domiciliul ei s-au prezentat Marosy Mircea şi avocatul Boldea Mihail, şi între cei doi a intervenit o discuţie aprinsă înţelegând că era vorba despre o acţiune pe rolul Judecătoriei Galaţi. Cu această ocazie, avocatul Boldea Mihail i-a spus că: "… s-a însemnat o judecătoare de un fals au dat şi la ziar şi primăriţa aia nu se lasă vrea sigur partea şi ăştia nu îi dau. Se calicesc la nişte bani…" iar el era singur în instanţă.
În cadrul discuţiei, avocatul Boldea Mihail i-a spus că: ,,… va fura o hârtie din dosar.."; ,,...singura probă a unui fals.." apoi va vedea el ce va face deoarece ,,ce face Boldea nu desface nimeni".
"Şefu’" era vorba despre procurorul general Gâlcă Dinu
Denunţătoarea Crăiţă Georgeta a mai declarat că la începutul lunii martie 2007, avocatul Boldea Mihail s-a întâlnit din nou cu Marosy Mircea la locuinţa ei, ocazie cu care a constatat că cei doi erau foarte veseli. Întrebându-l pe avocatul Boldea Mihail de ce era aşa de vesel, acesta i-a spus: "…soro am luat hârtia aia din dosar,…….".

Totodată, denunţătoarea Crăiţă Georgeta a mai declarat că a aflat că persoana căreia Marosy Mircea îi spunea la telefon "şefu’" era vorba despre procurorul general Gâlcă Dinu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi de prim procurorul Roşca Caloenescu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi care pentru "ajutorul" dat Roşca Caloenescu a primit 2 hectare de teren de la grupul din care făcea parte Marosy Mircea, Cojocaru Valentina, Oprea Matei şi Boldea Mihail. Din câte cunoaşte, Boldea Mihail a primit o sumă cuprinsă între 800.000 – 1.000.000 euro, iar restul produsului infracţional a rămas la Marosy Mircea şi Cojocaru Valentina.
Fabrica de falsuri
Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 06 septembrie 2007, prin delegare de către ofiţeri de poliţie judiciară din Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi în cadrul dosarului penal nr.11/DP/2007 al D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial Galaţi, de la locuinţa denunţătoarei, au fost ridicate mai multe înscrisuri, precum şi o cutie de culoare neagră care conţinea mai multe matriţe cu grupări alfa numerice (inclusiv gruparea M 07), suporţi de culoare galbenă folosiţi pentru confecţionarea de ştampile, pensete din plastic şi tuşiere.
În legătură cu această cutie cu accesorii, denunţătoarea Crăiţă Georgeta a declarat că avocatul Boldea Mihail i-a adus-o la domiciliul ei şi a rugat-o să o păstreze, spunându-i că nu era nimic ilegal deoarece era cumpărată dintr-o ţară asiatică şi că se vindea la librărie prin corespondenţă.
Alt denunţ, alte ilegalităţi
Denunţul şi declaraţia martorei Crăiţă Georgeta se coroborează cu denunţul şi declaraţia martorului Gheorghe Dan Valentin, concubinul martorei denunţătoare). Astfel, din declaraţia acestuia rezultă printre altele şi faptul că învinuitul Boldea Mihail a fost cel care a contrafăcut înscrisurile necesare obţinerii hotărârii judecătoreşti, declarând următoarele:
În acea perioadă, Boldea Mihail devenise apropiat şi prieten cu Marosy Mircea şi amândoi ne făceau vizite la domiciliul unde discutau liber fără să se jeneze de noi despre unele afaceri ilegale pe care urmau să le facă şi să obţină mulţi bani. Eu nu am fost prezent întotdeauna la discuţiile lor, în schimb soţia mea a fost de faţă de fiecare dată că altfel nu puteau intra în locuinţă.
Mihail Boldea era "profesor" în falsuri
Într-o zi de la soţia mea am aflat că cei doi vroiau să "o pună" de o afacere cu nişte terenuri de la AVIASAN în valoare de circa 8 milioane euro, Marosy Mircea aflând că Boldea Mihai era "profesor" în falsificarea de acte şi l-a rugat pe acesta să se ocupe de actele cu privire la acest teren pentru care îi va plăti suma de 800.000 euro.
În unele dăţi când eram acasă am văzut că Marosy Mircea i-a dat diferite acte lui Boldea Mihai pentru acest teren de la AVIASAN şi mi-am dat seama că Boldea Mihai s-a ocupat de toate actele de obţinere a proprietăţii."
Susţinerile Crăiţă Georgeta se coroborează şi cu denunţul lui Mihail Boldea din data de 29 martie 2012, din conţinutul căruia rezultă că Roşca Costache a obţinut foloase necuvenite în urma valorificării unor suprafeţe de teren. Boldea Mihail a denunţat faptul că: ,, Pentru ajutorul dat, Roşca Costache a fost răsplătit cu contravaloarea unei suprafeţe de teren ce a fost vândută, iar banii daţi acestuia, posibil 1/2 – 1 ha de către Marosy Mircea".
2 milioane pentru un NUP
Faptul că lui Roşca Costache a beneficiat de foloase necuvenite rezultă şi din declaraţiile martorilor Turbuţ Sandu - Marius şi Azoiţei Adrian. Astfel, din declaraţia lui Turbuţ Sandu Marius rezultă că, fiind în relaţie de amiciţie cu Azoiţei Adrian, prin vara sau toamna anului 2011, a aflat de la acesta că el ar fi dus o ,,sacoşă" cu bani procurorului Roşca Costache în care se aflau 2.000.000 euro, în scopul ca acesta să dea o soluţie de neîncepere a urmăririi penale în dosarul privind terenul de la Aviasan faţă de Boldea Mihail, Marosy Mircea, cât şi faţă de alte persoane.
Şpaga a fost dusă în sacoşă
Turbuţ Sandu Marius a mai precizat că de la Azoiţei Adrian a aflat că această sumă provenea din vânzarea mai multor suprafeţe de teren din zona Aviasan, fără a-i nominaliza persoanele de la care provenea suma, ci doar faptul că din această afacere ,,s-a mâncat" suma de 40 milioane de euro. Martorul a mai precizat că în aceleaşi împrejurări a aflat că soluţia în acest dosar s-a dat urmare a intervenţiei pe care a făcut-o pe lângă procurorul Roşca Costache, arătând că această intervenţie l-a costat pe Marosy Mircea contravaloarea a 2 ha de teren în zona Aviasan, în sumă de aproximativ 2 milioane de euro. A susţinut că Marosy Mircea a vândut 2 ha teren, iar contravaloarea lor ar fi dus-o ,,la sacoşă" lui Dobrin Mitriţă, iar acesta şi-a împărţit banii cu procurorul Roşca Costache.
Intermediarea banilor
Martorul Azoiţei Adrian a mai declarat că într-o discuţie avută cu învinuitul Boldea Mihail a aflat de la acesta că ,,problema juridică a terenului de la Aviasan a rezolvat-o el urmare unor procese şi a unor acte întocmite". Acelaşi martor a confirmat că i-a relatat martorului Turbuţ Sandu Marius aspectele de care a luat la cunoştinţă de la Dobrin Mitriţă, dar a negat faptul că i-ar fi spus acestuia că a intermediat înmânarea sumei de 2 milioane euro procurorului Roşca Costache.

evz.ro

[dcp100168]

RECHIZITORIUL COMPLET AL DOSARULUI AVIASAN - 441 de pagini

[dcp100168]

Şeful Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, „îndrumătorul” infractorilor

Procurorii DNA au trimis în judecată pe membrii grupării infracţionale care a dat cel mai mare tun imobiliar din zona Galaţiului, prin obţinerea în mod fraudulos a celor 39,61 ha de teren al fostei aerobaze „Aviasan”, în valoare de cel puţin 24 de milioane de euro. Printre cei trimişi în judecată se află fostul deputat Mihail Boldea, fostul primprocuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca, Valentina Cojocaru, Matei Oprea şi Mircea Marosy, acţionari ai Fitoplant 2007 SRL Galaţi şi Ionel Mihăilă, expert contabil. Într-un dosar disjuns din dosarul „Aviasan”, ca urmare a declaraţiilor făcute de Mihail Boldea, sunt cercetaţi penal şi deputatul PC Bogdan Ciucă şi senatorul PC Eugen Durbacă, ambii parlamentari de Galaţi. Bogdan Ciucă este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii. Senatorul Eugen Durbacă este cercetat pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

„Este de menţionat că, din denunţul învinuitului Mihail Boldea, rezultă că aceştia ar fi fost implicaţi în activitatea infracţională comisă de învinuiţi”, se arată în rechizitoriul DNA. În aceste condiţii este evident că Boldea a depus mărturie împotriva celor doi pentru ca în baza art 19 din Legea nr 682/2002 privind Protectia Martorilor, să beneficieze de înjumătăţirea pedepsei în dosarul celorlalte tunuri imobiliare ale sale, anchetate de DIICOT.

Şeful Comisiei Juridice îi îndruma pe infractori
Cei doi parlamentari PC sunt anchetaţi într-un dosar care se referă la etapa în care, după obţinerea terenului aerobazei „Aviasan”, prin depunerea la instanţe a mai multor documente falsificate, terenul a fost împărţit în mai multe loturi care au fost vândute şi revândute de mai multe ori. Procurorii DNA susţin că Biroul Notarial „Ciucă şi Asociaţii” din Galaţi a autentificat mai multe contracte de vânzare-cumpărare, semnate între membrii grupării din care făcea parte ş-i Mihail Boldea şi care priveau suprafeţe de teren obţinute fraudulos de la SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA. „Deputatul-notar public Bogdan Ciucă i-a îndrumat pe complicii lui Mihail Boldea cu privire la modul în care trebuiau întocmite actele pentru a le da o valoare de legalitate şi i-a ajutat să încheie o serie de contracte simulate”, se spune în rechizitoriu. Această acuzaţie este foarte gravă pentru că „îndrumătorul” infractorilor este preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

Ciucă, împroprietărit prin tunul imobiliar al lui Boldea

Potrivit anchetatorilor, Bogdan Ciucă a cumpărat în 2008 o suprafaţă de teren de 9.020 mp pe filiera Marosy Mircea (ginerele lui Eugen Durbacă – n red), Eftimie Carmen Rodica, Ionescu Alexandru (unchiul lui Mircea Marosy), Horia Ioan Marinescu (văr primar al lui Bogdan Ciucă). În rechizitoriu se spune că Ciucă a cumpărat terenul respectiv pe 27 mai 2008 de la vărul său Horia Ioan Marinescu, în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul Schin George Cristian din cadrul BNP „Ciucă şi Asociaţii”, pentru suma de 500.000 de euro, banii fiind împrumutaţi de deputat de la Banca Transilvania pe baza unui credit pe o perioadă de 30 de ani. Peste câteva zile, Horia Ioan Marinescu i-a restituit lui Bogdan Ciucă 151.000 euro şi ulterior sumele de 158.000 euro şi 90.000 euro, iar pentru a crea o aparenţă de legalitate, între cei doi au fost încheiate contracte de împrumut. Potrivit DNA, „Bogdan Ciucă, în calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 13 iunie 2008, 14 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 26 noiembrie 2009, 17 martie 2010, 15 iunie 2010, 3 noiembrie 2010, 15 iunie 2011, 13 iunie 2012, 17 decembrie 2012 nu a consemnat aspecte cu privire la împrumuturile băneşti de la Horia Ioan Marinescu, la data de 30.05.2008 în sumă de 151.000 euro şi la data de 08.07.2008 în sumă de 90.000 euro”.

romanialibera.ro

[dcp100168]

DNA cere confiscarea terenului de la Aviasan

* Procurorii anticorupţie spun, în rechizitoriul înaintat judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi, că toate tranzacţiile încrucişate făcute cu respectivele terenuri au avut ca scop fraudarea Fiscului şi ştergerea urmelor activităţii infracţionale * Averile inculpaţilor nu acoperă nici 3 la sută din valoarea prejudiciului

Potrivit rechizitoriului înaintat de procurororii DNA Galaţi la Curtea de Apel, grupul infracţional condus de fostul deputat Mihail Boldea a falsificat zeci de documente în cursul acţiunii de acaparare a celor 39,6 hectare de teren aflate în administrarea bazei aviatice Aviasan.

Falsuri peste falsuri

Zeci de pagini din rechizitoriu fac referire la modul cum au fost falsificate respectivele documente, precum şi la circuitul lor în justiţie, iar propunerea finală formulată de către procurori este năucitoare: trebuie anulate toate actele prin care s-a făcut lotizarea terenurilor (inclusiv hotărârile judecătoreşti şi actele cadastrale), precum şi toate contractele de vânzare-cumpărare. Iată cum sună, în original, cererea: "Restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul anulării sentinţei civile nr.2887/02.04.2007 a Judecătoriei Galaţi şi a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate ulterior, precum şi obligarea dobânditorilor şi a subdobânditorilor să restituie suprafaţă totală de 396.122,22 mp către Consiliul Local Vânători”.
În susţinerea cerererii lor, magistraţii argumentează că toate demersurile inculpaţilor Mihail Boldea, Costache Roşca, Mircea Marosy, Matei Oprea, Valentina Cojocaru şi Ionel Mihăilă au avut scopul precis de a frauda Fiscul şi de a şterge urmele activităţii infracţionale.

Prejudiciu pe bază de expertiză

Valoarea prejudiciului a fost stabilită de DNA printr-o expertiză de specialitate, care a concluzionat că paguba din „dosarul Aviasan” este de circa 767 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 21.786.710 euro. Trebuie precizat că expertul DNA-ului a făcut calculul la preţul mediu cu care se vindeau terenurile în zonă la nivelul datei de 15 decembrie 2007.
Interesant este că deşi prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 22 de milioane de euro, DNA a solicitat confiscări până la valoarea de 39,6 milioane de euro. „Probatoriul administrat în cauză a concluzionat faptul că preţurile de vânzare reale ale terenurilor, situate în intravilanul comunei Vânători, judeţul Galaţi, zona Aviasan, sunt cu mult mai mari decât preţul vânzărilor simulate”, se arată în rechizitoriul celor de la DNA.

Averile inculpaţilor, mai mici decât prejudiciul

În încercarea de a recupera prejudiciul, DNA a pus sechestru pe averile celor şase inculpaţi, dar însumarea bunurilor care au fost găsite în proprietatea lor abia ajunge la 1.144.898 lei şi 371.992 euro, deci nici 3 la sută din prejudiciul estimat. Acesta este de altfel şi motivul principal care a dus la solicitarea de confiscare a terenului care a făcut obiectul tranzacţiei presupus ilegale.
Dar să vedem ce averi mai deţin, la vedere, cei şase inculpaţi din dosar. Mihail Boldea deţine o casă de locuit la Pechea, un apartament în Galaţi, terenuri în Şendreni şi Tuluceşti, dar şi sume modice în conturi: 24.498 de lei şi 791 de euro. Aceste bunuri sunt deja sub sechestru DIICOT într-ul alt dosar penal legat de cinci tranzacţii imobiliare frauduloase. Mircea Marosy apare în evidenţe cu un autoturism evaluat la 20.000 de euro, Matei Oprea cu un apartament estimat la 300.000 de lei, Valentina Cojocaru cu o casă evaluată la 310.000 de euro, iar Costache Roşca are un apartament evaluat la 140.000 de lei şi două autoturisme, unul estimat la 1.200 de euro, iar altul la 40.000 de euro.

Cumpărători de "rea credinţă"?

Foarte interesant este oamenii legii invocă faptul că în această afacere nu ar exista cumpărători de bună credinţă şi că toţi cei care au cumpărat părţi din respectivul teren ştiau care este situaţia de fapt.
Astfel, procurorii anticorupţie au solicitat instanţei de judecată să anuleze nu mai puţin de 46 de acte de dezmembrare de la Oficiul de cadastru şi acte de vânzare cumpărare între părţi, toate făcute între anii 2007-2011. „Prin efectuarea unui număr de tranzacţii, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate”, se arată în rechizitoriul DNA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Zeci de tranzacţii imobiliare „suveică” la BNP „Ciucă şi Asociaţii”

Deschiderea Dosarului „Aviasan 2”, anunţată zilele trecute de procurorii DNA, dosar în care sunt cercetaţi deputatul PC Bogdan Ciucă şi senatorul PC Eugen Durbacă, se referă la etapa în care, după obţinerea terenului aerobazei „Aviasan”, prin depunerea la instanţe a mai multor documente falsificate, terenul a fost împărţit în mai multe loturi care au fost vândute şi revândute de mai multe ori.

Procurorii DNA susţin că Biroul Notarial „Ciucă şi Asociaţii” din Galaţi a autentificat mai multe contracte de vânzare-cumpărare, semnate între membrii grupării din care făcea parte ş-i Mihail Boldea şi care priveau suprafeţe de teren obţinute fraudulos de la SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA.

„Deputatul-notar public Bogdan Ciucă i-a îndrumat pe complicii lui Mihail Boldea cu privire la modul în care trebuiau întocmite actele pentru a le da o valoare de legalitate şi i-a ajutat să încheie o serie de contracte simulate”, se spune în rechizitoriu. Această acuzaţie este foarte gravă pentru că „îndrumătorul” infractorilor, Bogdan Ciucă, este preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

Prima vânzare - la 29 bani/mp!

Aşa cum am precizat şi în primul articol, după ce au obţinut sentinţa pronunţată de judecătoarea Stela Ivan, care ţinea loc de act de proprietate, acţionarii Fitocom Serv SRL, Mircea Marosy, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru, au împărţit terenul în 8 loturi şi l-au vândut. Prin contractul autentificat sub nr 3659/11.05.2007, la Biroul Notarial „Ciucă şi Asociaţii”, Fitocom Serv SRL a vândut cele 39,6 ha lui Mircea Marosy, Dănuţ Oancă, Ştefan Filip şi Carmen Partenie. Mircea Marosy a cumpărat 163.807 mp cu 49.051 lei. Dănuţ Oancă a cumpărat 18.918 mp cu 6.069 lei, Stefan Filip - 26.415 cu  8.016 lei, iar Carmen Partenie a cumpărat 176.697 mp cu 53.290 lei. Preţul total a fost de 116.427 lei. Adică 29 de bani metrul pătrat! Un preţ de câteva sute de ori mai mic decât preţurile terenurilor din Vânători la acea vreme.

Un hăţiş de tranzacţii imobiliare „în suveică”

Ulterior, loturile de teren au fost transferate rapid de la un proprietar la altul. Primele tranzacţii, autentificate pe 11 mai 2007 la Biroul Notarial „Ciucă şi Asociaţii”, au fost urmate de o avalanşă de vânzări „în suveică”, sau tranzacţii „simulate” - cum spun procurorii DNA, cei care fuseseră primii „cumpărători” vânzându-şi terenurile între ei, dar şi unor intermediari.

Pe 21.05.2007, Ştefan Filip şi soţia sa Maria i-au vândut terenul lui Dănuţ Oancă. Pe 31.05.2007, Mircea Marosy şi soţia sa Roxana, au vândut terenul firmei Profimet SRL, al cărei administrator este administrator este tocmai Mircea Marosy, dar şi două loturi lui Mihăiţă Lungu şi Carmen Rodica Eftimie. Pe 08.06.2007, Carmen Partenie vinde şi ea lotul său lui Cătălin Verdeş, Marian Marin şi Gherghina Dragomir. Mihăiţă Lungu, care pe 31.05.2007 cumpărase teren de la Mircea şi Roxana Marosy, vinde şi el terenul Gherghinei Dragomir două săptămâni mai târziu, pe 13.06.2007. Alt cumpărător al terenului soţilor Marosy, Carmen Eftimie, a vândut terenul pe 10.07.2007 lui Rodica Vrânceanu. Rodica Vrânceanu este soţia lui Tudorel Vrânceanu, care fusese arestat în dosarul tunurilor imobilare date în Galaţi de Mihail Boldea.

Pe 15.08.2007, vine rândul lui Dănuţ Oancă să cumpere terenurile de la soţii Ioan şi Cristina Verdeş şi Marian şi Daniela Marin, după care pe 13.09.2007 vinde un lot de teren lui Andrei Iulian Mitrea şi Andrei Florentina Zizi, iar pe data de 11.10.2007 vinde alt lot la SC Triomet 2000 SRL, firmă a cărui administrator este acelaşi Andrei Iulian Mitrea. Între timp, pe 13.09.2007, Dănuţ Oancă mai cumpărase un lot de teren de la Carmen Partenie. În toate aceste cazuri a fost vorba doar de tranzacţii imobiliare pe hârtie, pentru ca o eventuală anchetă să fie îngreunată de suveica acestor tranzacţii.

Mihail Boldea şi George Ştefan Boldea, proprietari de terenuri la „Aviasan”

Apar mai multe conexiuni între Mihai Boldea şi fratele său George Ştefan Boldea şi interpuşii care şi-au pasat loturile de teren de la unul la altul. În declaraţia de avere din iunie 2009, Mihail Boldea a trecut, la rubrica „plasamente şi investiţii directe” suma de 175.000 euro plătită ca avans pentru un antecontract semnat cu Carmen Partenie (care cumpărase 176.697 mp cu 53.290 lei), precum şi alte 350.000 euro plătite pentru antecontractele cu Dan Negruţ, Daniel Tănase şi Sorin Alexandru Pisică, care deţineau câte un lot de 9.020 mp. Aşadar, în baza acestor antecontracte, Mihail Boldea era proprietarul a 4-5 ha din terenul „Aviasan”.

Fratele mai mic al fostului deputat, George Ştefan Boldea a devenit şi el proprietar al unei suprafeţe de aproape 1 ha. Prin contractul de vânzare cumpărare nr 6.853/07.11.2007, lotul de 18.040 mp deţinut de Alexandru Ionescu a fost dezmembrat în două loturi, fiecare de 9.020 mp. Primul dintre ele a fost cumpărat de George Ştefan Boldea, iar cel de al doilea de Daniel Tănase, care i l-a plasat deputatului Mihail Boldea.

Bogdan Ciucă, împroprietărit prin tunul imobiliar al lui Boldea

Potrivit procurorilor DNA, Bogdan Ciucă a cumpărat în 2008 o suprafaţă de teren de 9.020 mp pe filiera Marosy Mircea, Eftimie Carmen Rodica, Ionescu Alexandru (unchiul lui Mircea Marosy), Horia Ioan Marinescu (văr primar al lui Bogdan Ciucă).

Potrivit procurorilor DNA, Ciucă a cumpărat terenul respectiv pe 27 mai 2008 de la vărul său Horia Ioan Marinescu, în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul Schin George Cristian din cadrul Biroului Notarial „Ciucă şi Asociaţii”, pentru suma de 500.000 de euro, banii fiind împrumutaţi de Bogdan Ciucă de la Banca Transilvania pe baza unui credit pe o perioadă de 30 de ani.

Peste câteva zile, Horia Ioan Marinescu i-a restituit lui Bogdan Ciucă 151.000 euro şi ulterior sumele de 158.000 euro şi 90.000 euro, iar pentru a crea o aparenţă de legalitate, între cei doi au fost încheiate contracte de împrumut. Potrivit DNA, „Bogdan Ciucă, în calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 13 iunie 2008, 14 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 26 noiembrie 2009, 17 martie 2010, 15 iunie 2010, 3 noiembrie 2010, 15 iunie 2011, 13 iunie 2012, 17 decembrie 2012 nu a consemnat aspecte cu privire la împrumuturile băneşti de la Horia Ioan Marinescu, la data de 30.05.2008 în sumă de 151.000 euro şi la data de 08.07.2008 în sumă de 90.000 euro”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Afacerea "Aviasan". Din cauza numelor grele implicate în caz, dosarul a fost pasat de la un parchet la altul, ca un „cartof fierbinte”

Dosarul „Aviasan” a fost redeschis în primăvara anului trecut, după ce Mihail Boldea a fost arestat la în dosarele în care procurorii DIICOT anchetau mai multe tunuri imobiliare. Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general, a dispus reluarea cercetărilor după ce în 2007 dosarul a fost plimbat de la un parchet la altul timp de câteva luni, în cele din urmă fiind soluţionat cu NUP.

Primul dosar de cercetare penală în acest caz datează din 2007, fiind deschis la cererea Consiliului Local şi Primăriei Vânători. În cererea penală erau vizaţi Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea şi „fantoma” Daniel Severin, acuzaţi de asociere în vederea comiterii de infracţiuni (art. 323 alin. 2 CP), înşelăciune în formă agravantă (art. 215 CP), fals material şi uz de fals (art. 288, 291 CP) şi evaziune fiscală, infracţiune prevăzută de Legea 241.

În dosar au mai fost cercetate penal şi personaje grele din justiţia şi administraţia gălăţeană, prim procurorul de la acea vreme a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca Caloinescu şi Nicolae Reti, pe atunci director al Oficiului de Cadastru Galaţi, acum pensionar. Cei doi erau acuzaţi de infracţiunea prevăzută de art. 7 al Legii 39/2003, sprijinirea unui grup infracţional organizat, dar şi de înşelăciune în formă agravantă, fals material şi uz de fals.

Prin ordonanţa 3633/P/02.07.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi-a declinat competenţa în anchetarea acestui dosar în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, pentru că fuseseră extinse cercetările şi faţă de avocatul Mihai Boldea.

Prin ordonanţa 275/P/23.07.2007, Parchetul Curţii de Apel şi-a declinat competenţa în favoarea DNA, pentru că era vorba de o pagubă de peste 1 milion euro. DNA a conexat dosarul Afacerii „Aviasan” cu dosarul 165/P/2007,  în care erau cercetaţi procurorul Caloinescu şi directorul OCOT, N Reti.

Timp 6 luni, dosarul 383/P/2007 a fost plimbat de Parchetul Judecătoriei la cel de la Tribunal şi la Parchetul Curţii de Apel, apoi a ajuns la DNA Bucureşti şi la Parchetul General, pentru ca în cele din urmă să fie anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. Prin Ordonanţa din 19.12.2007, procurorul Virgil Luparu, procuror şef al Secţiei Urmărire Penală în cadrul Parchetului Curţii de Apel, a dispus NUP-ul în privinţa lui Mihai Boldea şi Roşca Caloinescu, restul lotului fiind pasat procurorilor de la Parchetul Tribunalului.

Boldea, un prim NUP pentru administrarea probelor false

Procurorii au stabilit că în procesul intentat Ministerului Transporturilor, în dosarul 7441/44/2005, aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, avocatul Boldea a depus la dosar o copie a certificatului dreptului de proprietate seria MO7 nr. 0757/30.11.2000, pentru suprafaţa de 36,08 ha. E certificatul eliberat de Ministerul Transporturilor pentru terenul aerobazei de la Tuzla. După doi ani, în dosarul 3506/233/2007, aflat pe rolul Judecătoriei Galaţi, proces în care a şi fost dată sentinţa ce ţinea loc de act de vânzare-cumpărare a terenului „Aviasan”, Boldea a depus un alt certificat, seria MO7 nr. 0757/30.06.2004, eliberat chipurile tot de MT, pentru suprafaţa de 39,61 ha. Era certificatul falsificat pentru terenul de la Vânători. Avea acelaşi număr şi aceeaşi serie cu celălalt, dar fuseseră modificate data eliberării, din 30.11.2000 în 30.06.2004 şi suprafaţa, din 36, 08 ha în 39, 61 ha, tocmai ca prin acest fals să se „dovedească” proprietatea asupra terenului de la Vânători.

La audierile de la Parchet, procurorii au luat de bun ce a declarat Boldea, că nu ştia de falsificarea certificatului. „Rezultă că făptuitorul Mihai Boldea nu a cunoscut că cele două certificate de atestare a dreptului de proprietate şi anume seria MO7 nr. 0757/30.11.2000 şi seria MO7 nr. 0757/30.06.2004 nu au fost emise de Ministerul Transporturilor, întrucât înscrisurile respective i-au fost înmânate de făptuitoarea Cojocaru Valentina”, se spune în ordonanţă. Acesta a fost unul din argumentele pentru care avocatul Mihai Boldea a primit NUP.

Dar, potrivit avocatului CL Vânători, Romeo Cosma, care a contestat Ordonanţa procurorului, concluzia procurorilor e eronată. Mihai Boldea ştia că Ministerul Transporturilor nu a emis certificatul pentru terenul de la Vânători, pentru că a fost avocat şi în dosarul 7441/44/2005 şi în notele de concluzii depuse pe 19.06.2006, Boldea a scris cu mâna lui că Aviaţia Utilitară SA Tuzla a obţinut certificatul numai pentru terenul de la Tuzla, nu şi pentru cel de la Vânători.

Alt NUP al lui Boldea, pentru antecontractul semnat cu „fantoma”

Un alt capitol al anchetei a fost faptul că pe 01.08.2004, Boldea, ca reprezentant Fitocom Serv a semnat cu inexistentul „Daniel Severin”, inventat ca reprezentant al societăţii din Tuzla, „antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 1”, prin care fantoma lui Severin promitea să vândă Fitocom Serv cele 39,6 ha. Era o vânzare fictivă, pentru că firma din Tuzla nici nu avea act de proprietate pentru terenul de la Vânători, iar antecontractul este un fals. E evident că semnătura lui „Severin” a fost falsificată, dar semnătura lui Mihai Boldea există pe antecontract şi este autentică! Boldea s-a întâlnit cu „fantoma” şi-au dat bună ziua, au discutat, au negociat şi au semnat antecontractul.

Procurorii Secţiei Cercetare Penală de la Parchetul Curţii de Apel au dat de urma adevăratului Daniel Severin, cel al cărui buletin de identitate, pierdut pe Litoral, a fost folosit de grupul infracţional de la Galaţi. La audieri, adevăratul Severin le-a spus procurorilor că în mai 1999 declarase pierderea cărţii de identitate la Poliţia Braşov şi i s-a eliberat altă carte de identitate. El a mai declarat că nu cunoaşte pe niciunul din membrii grupării infracţionale de la Galaţi şi că nu are legătură cu nici una din faptele cercetate în dosar. A şi dovedit, cu documente, că în perioada 02.11.2005-10.09.2007 a fost plecat în SUA, unde a urmat cursurile unei şcoli pentru management hotelier.

Braşoveanul Daniel Severin l-a căutat şi pe Boldea, cel a cărui semnătură nefalsificată apare pe documentul falsificat. Pe  12.12.2007, procurorii l-au audiat pe Mihai Boldea, care a declarat că cel cu care a semnat antecontractul nu e acelaşi cu adevăratul Severin. „Făptuitorul Mihai Boldea a precizat că i s-a prezentat persoana despre care a aflat că se numeşte <<Daniel Severin>> şi cu certitudine a menţionat că nu este aceeaşi persoană cu care a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 01.08.2004”, se spune în Ordonanţa prin care Boldea a primit NUP şi pentru implicarea sa în tărăşenia cu antecontractul fals.

Procurorii au concluzionat că antecontractul nu fusese semnat de Daniel Severin, dar semnătura lui Boldea era bine mersi. Mihai Boldea ar mai fi trebuit întrebat cum de a încheiat acel contract cu un personaj care i s-a recomandat cu o identitate falsă. Poate fi scos basma curată un avocat care produce un document juridic ce păgubeşte o instituţie publică cu 24 milioane euro? Acest document nu i l-a dat nimeni, l-a redactat şi l-a semnat el, avocatul Boldea. Şi logic, primul bănuit de falsificarea semnăturii lui Daniel Severin este celălalt semnatar, adică Mihai Boldea.

presagalati.ro

[dcp100168]

Ce dotare tehnică aveau inculpaţii din dosarul "Aviasan". Procurorii descriu "cutia magică" a lui Boldea

• Falsificarea unui document cu ajutorul kitului de ştampile din cutie era taxată de membrii grupării cu 500-1.000 de euro

Fostul deputat Mihail Boldea era deţinătorul unei „cutii magice” de culoare neagră în care se găseau accesorii importante cu care, în schimbul unor sume de 500-1.000 de euro, îi făcea fericiţi pe cei „în nevoie”. Adică falsifica orice document. Amănuntele halucinante reies din rechizitoriul procurorilor gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dar şi din declaraţiile martorilor. „Ştampile rotunde şi dreptunghiulare, tuşiere, litere şi cifre, care puteau fi montate pe suporţii ştampilelor”, toate acestea se aflau mai tot timpul în geanta lui Boldea, după cum îşi amintesc martorii din „dosarul Aviasan”. Această cutie neagră i-a fost dată la un moment dat spre păstrare Georgetei Crăiţă, denunţător şi ea în „Aviasan”.
„Întrucât într-o anumită perioadă de timp, am fost în relaţie de amiciţie cu avocatul Boldea Mihail şi Bivol Mircea, ştiu că în cabinetul de parlamentar al domnului Boldea se confecţionau în fals, cu ajutorul unui copiator performant, diverse acte şi documente (facturi, chitanţe, diplome, buletine de identitate), falsuri realizate de Bivol Mircea”, descrie martorul Sorin Balaban.
Mihail Boldea însuşi a recunoscut că a falsificat ştampila cu SC Aviaţia Utilitară Tuzla, doar că el a aruncat vina şi asupra inculpaţilor Mircea Marosy şi Valentina Cojocaru, despre care a spus că ştiau de contrafacere. Ştampila falsă a fost făcută la finele anului 2006 sau începutul lui 2007, adică la mai bine de un an de zile după ce Tuzla fusese radiată prin decizie judecătorească. Aceasta a fost confecţionată la un magazin din Galaţi şi a costat între 60 şi 80 de lei.
În rechizitoriul procurorilor DNA se specifică faptul că ştampila a fost comandată de către Boldea prin intermediul lui Mircea Bivol şi a fost folosită la actul fals care a stat la baza deciziei date de judecătorul Stela Ivan, prin care au fost luate circa 40 de hectare de teren ale Aviasan. Actul fals s-a aflat la fila 19 a dosarului prin care s-a materializat transferul terenului,  însă a dispărut de acolo în mod miraculos, la scurt timp după ce procesul s-a finalizat.
Anchetatorii nu exclud posibilitatea ca amintitul set de ştampile să fi fost folosit şi la falsificarea altor zeci de documente legate de tranzacţionarea unor imobile naţionalizate din Galaţi, dar şi din alte judeţe. Deocamdată este cert că ştampilele false fac obiectul cercetărilor şi în dosarul DIICOT legat de mai multe tranzacţii frauduloase cu terenuri şi imobile săvârşite de membrii clanului Boldea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Deputatul Bogdan Ciucă, despre dosarul "Aviasan 2": „Am făcut o afacere proastă, dar sută la sută legală"

Deputatul PC Bogdan Ciucă, preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, este, potrivit rechizitoriului din dosarul "Aviasan 2", cercetat penal, în calitate de făptuitor. Asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor statului şi persoanei şi spălare de bani sunt infracţiunile de care este acuzat.
Contactat telefonic pentru a-şi exprima un punct de vedere vizavi de toate acuzaţiile care i se aduc, deputatul ne-a declarat: „Nu am fost niciodată chemat şi nu m-a întrebat nimeni nimic. Situaţia este generată de acuzaţiile şi declaraţiile lui Mihail Boldea, care a făcut plângeri mai multor persoane, nu numai la adresa mea. Nu am fost niciodată solicitat să-i întocmesc vreun document lui Boldea, nici nu i-am dat vreun sfat juridic sau vreo consultaţie. Ce a declarat Boldea mă mâhneşte. Eu vorbesc în nume personal, şi în dreptul meu Boldea a spus nişte trăsnăi. El ştie foarte bine că nu am avut niciodată afaceri împreună, nu i-am întocmit niciodată un act, nu am avut vreo afinitate deosebită cu el. Nu am semnat hârtii care să aibă atingere cu Boldea”, ne-a declarat Ciucă.

„Transferul este sută la sută legal”

Deputatul a făcut din proprie iniţiativă precizări legate de terenul pe care l-a cumpărat, cu credit, în comuna Vânători, în 2008, pe lângă terenul pe care l-a moştenit acolo. „Am cumpărat o suprafaţă de teren printr-un act sută la sută legal. Am întrebat statul român, prin Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, dacă cel care vinde este proprietar şi dacă sunt probleme juridice cu terenul respectiv şi mi s-a spus că este în regulă. Am cerut un punct de vedere şi de la Primărie şi mi s-a spus că nu sunt probleme, că acela care vinde este proprietarul. Ba, mai mult, banca a făcut verificări, pentru că era direct interesată având în vedere că mi-a acordat un credit pentru cumpărarea terenului. Documentele au mai trecut prin mâna a cinci notari. Dacă aş fi avut suspiciuni legate de această tranzacţie, nu aş fi făcut-o. M-am trezit în toată povestea asta după ce am dobândit de bună-credinţă un teren printr-un act legal. Dacă aş fi vrut să ascund tranzacţia, nu mă interesam la Primărie, la Oficiul de Cadastru, cunosc doar procedura tranzacţiei. Până acum niciunul din acele acte de privatizare nu a fost desfiinţat, deci toate sunt în regulă. Dacă e să vorbim de un păgubit, acela sunt eu, pentru că plătesc lunar banca. Cum să fie vorba de spălare de bani, când eu plătesc lunar banca? Terenul a fost o decizie şi o afacere proastă din punct de vedere economic, dar sută la sută legală”, ne-a spus politicianul.

„O procedură legală”

„Nu cred că e vorba de o răfuială politică, e o procedură legală care trebuie îndeplinită din moment ce un cetăţean a făcut plângere împotriva a 200 de gălăţeni - exagerez acum - cele mai cunoscute nume din cartea de telefon. Procurorii îşi fac treaba, notează ce a spus şi verifică, apoi trimit dosarul la instanţă. Până la această dată, nu m-a întrebat nimeni nimic în dosar. Cred că este o dovadă de maturitate şi de profesionalism a celor care se ocupă de dosar”, a conchis deputatul.

viata-libera.ro

Deputatul Mircea Toader neagă legăturile din dosarul "Aviasan 2": "Denunţul împotriva mea este calomnios"

Deputatul Mircea Toader, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, a acceptat să ne ofere un punct de vedere în legătură cu acuzaţiile care îi sunt aduse în dosarul „Aviasan 2”. Parlamentarul susţine că are de-a face cu o calomnie.
„Nu am niciun fel de legătură cu respectiva cauză. Apariţia în ziarul dumneavoastră a acelei informaţii se datorează unui denunţ calomnios al lui Boldea, că pentru nu ştiu ce intervenţii - sau ceva de acest gen - aş fi primit ca recompensă sau ca mită o sumă de bani şi două hectare de teren din Aviasan. Cu ocazia declaraţiilor, am spus că nu am legătură cu aceste acuzaţii. Din contră, atunci când am fost secretar de stat în Ministerul de Interne, împreună cu doamna Sicuţa Murgu - primarul comunei Vânători, am fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Bucureşti, la procurorul-şef Daniel Morar, şi am prezentat abuzurile şi falsurile care au dus la pierderea terenurilor Aviasan. Cred că acel dosar s-a dus mai departe, în anchetă. Am întrebat în baza a ce se face ancheta împotriva mea şi mi s-a spus că în baza unui denunţ al lui Boldea. Ştiu că a făcut mai multe denunţuri şi împotriva altor persoane. În ceea ce mă priveşte, cred că are un of pentru că atunci când s-a pus problema ridicării imunităţii parlamentare, în cazul său, am votat pentru. Aştept să se finalizeze ancheta pentru că, apoi, voi face plângere penală împotriva sa pentru denunţ calomnios. Nu îmi pare bine că apar în presă într-o asemenea situaţie. Alte amănunte nu cunosc din dosar, ştiu doar demersurile pe care le-am făcut împreună cu doamna primar al comunei Vânători”, a afirmat deputatul Mircea Toader.

viata-libera.ro

Senatorul Eugen Durbacă, cercetat penal în dosarul "Aviasan 2": „Nu ştiu nimic, întrebaţi-l pe ginerele meu!”

Potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul "Aviasan 2", preşedintele PC Galaţi, senatorul Eugen Durbacă, este cercetat penal, în calitate de făptuitor, şi asupra sa planează acuzaţia de săvârşire a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice. L-am contactat telefonic, oferindu-i posibilitatea de a prezenta un punct de vedere oficial legat de dosar şi de acuzaţiile care i se pun în cârcă. N-am apucat să-i adresăm decât o întrebare, că senatorul l-a şi luat în braţe categoric, pe „Habar n-am”. „Eu nu ştiu nimic! Dacă nu ştiu! Întrebaţi-l pe ginerele meu, pe Marosy”, a fost tot ce ne-a spus liderul PC.

viata-libera.ro

[dcp100168]

DNA cere pedeapsa maximă pentru Mihail Boldea

* Chiar dacă a făcut un denunţ pe 50 de pagini şi a dat nu mai puţin de 30 de nume ale persoanelor implicate în afacerea "Aviasan", DNA îi refuză lui Boldea posibilitatea de a i se înjumătăţi condamnarea * În descâlcirea iţelor, procurorii au apelat la sute de acte şi mărturii, strânse în 26 de volume

"Aviasan" a fost o afacere concertată, iniţiată la începutul anilor 2000 şi finalizată în 2007, când terenul a fost luat din proprietatea statului de o mână de oameni care s-au constituit într-o asociaţie criminală pentru o afacere din care au scos circa 22 de milioane de euro, sumă cu care au şi prejudiciat statul român. Acestea sunt afirmaţiile procurorilor gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care într-un rechizitoriu de 443 de pagini au explicat mecanismul prin care au fost dobândite cele aproximativ 40 de hectare de teren, care la începutul anilor '60 erau aerodrom utilitar şi păşune pentru locuitorii comunei Vânători.
Pentru a ajunge la rezultatul contestat astăzi de mulţi, DNA a pus în spatele rechizitoriului teancuri de acte, declaraţii, decizii judecătoreşti, plângeri penale, sesizări făcute la diverse instituţii de către persoane publice, dar şi denunţuri ale unor persoane care acum sunt închise pentru diverse „afaceri penale” şi care au intrat în contact cu Mihail Boldea, cel despre care se spune că a făcut falsurile ce au stat la baza afacerii "Aviasan". Probele pe care se bazează procurorii au fost nominalizate pe 18 pagini din rechizitoriu şi se află în cele 25 de volume, care însumează fiecare 400-600 de file. În zecile de volume au fost depuse sute de înscrisuri şi nu mai puţin de 85 de declaraţii de martori: ale experţilor cadastrali, ale inculpaţilor, ale avocaţilor, ale celor care, în acte, ar fi cumpărat terenuri, ale judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor. Toate acestea demonstrează că ancheta s-a făcut urmărind pas cu pas traseul actelor.
Anchetatorii au demonstrat cu documente că terenurile au fost dintotdeauna ale statului şi nu au ieşit nicio clipă din proprietatea acestuia, aducând ca probă esenţială falsul care a stat la temelia deciziei judecătoarei Stela Ivan. În logica juridică, dar şi în cea a bunului simţ, când un întreg eşafodaj este construit pe ceva ce se dovedeşte a fi fals, totul se prăbuşeşte, situaţia revenind la cea iniţială. Magistraţii înşişi au dat declaraţii în acest dosar, precizând că au aflat de furt şi de fals chiar în sălile de judecată, motiv pentru care au şi ţinut să informeze Parchetul, este adevărat, cu o întârziere de câteva luni. Boldea însuşi recunoaşte ce a făcut, cum a făcut şi la cererea cui a trecut graniţa dintre legal şi ilegal. Sigur, în cazul său trebuie să ne păstrăm rezerva, aşa cum au făcut-o şi procurorii DNA.
Deşi a făcut un denunţ, în care pe 50 de pagini a dat numele a nu mai puţin de 30 de persoane ce au contribuit la iniţierea şi finalizarea afacerii "Aviasan”, procurorii DNA refuză să-l facă beneficiarul legii prin care lui Boldea i se poate reduce la jumătate condamnarea. Procurorii au scris negru pe alb că inculpatul Boldea a denunţat, dar a spus doar aspectele care îl puneau pe el într-o lumină bună. Mai mult decât atât, denunţul a venit după ce DNA stabilise cu certitudine traseul actelor şi numele celor care s-au ocupat de această afacere cu iz penal. Procurorii arată în rechizitoriu că Boldea nu a dat nici un nume în plus faţă de ce cunoşteau ei din timpul anchetei începute în 2008, după ce în dosar Parchetul Curţii dăduse neîncepere a urmăririi penale. „În atare condiţii, se poate aprecia că denunţul formulat nu corespunde în totalitate realităţii, acesta a fost formulat după ce învinuitului i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, iar organele de urmărire penală cunoşteau deja faptele comise, ca şi identitatea şi contribuţia făptuitorilor, sens în care au administrat probe la dosar. Ca atare, denunţul învinuitului nu a fost de natură să faciliteze identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au comis astfel de infracţiuni şi, drept urmare, nu i se pot aplica dispoziţiile art.19 din OUG nr.43/2002 privind beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”, arată în rechizitoriu procurorii gălăţeni ai DNA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dosarul Aviasan" se va judeca deocamdată la Galaţi

Înalta Curte a decis marţi seara că dosarul "Aviasan" va rămâne, deocamdată, să se judece la Galaţi. Cererea de strămutare a acestui proces penal a fost făcută de Mihail Boldea. Pentru a putea judeca strămutarea, magistraţii ar fi trebuit să suspende procesul de la Galaţi, dar Înalta Curte a respins această solicitare şi a decis că asupra strămutării vor lua o decizie abia pe 14 ianuarie 2014. Asta înseamnă că judecătorii Curţii de Apel vor avea „dosarul Aviasan” pe masa de lucru cel puţin până în ianuarie 2014.
Cazul "Aviasan" a fost instrumentat de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi este istoria penală a modului în care circa 40 de hectare aflate în folosinţa comunei Vânători au ajuns în mâinile unor indivizi despre care procurorii afirmă că au folosit acte false. DNA susţine că "afacerea" a început în anul 2000 şi s-a finalizat în 2007, când în baza unei decizii judecătoreşti, dată pe un act fals, zecile de hectare ale Aviasan au ajuns proprietatea privată a unei firme. Procurorii au stabilit că Mihail Boldea este cel care a făcut falsul ce a stat la temelia deciziei judecătoreşti din primăvara lui 2007.
Deocamdată, pentru modul în care terenul a trecut în proprietate privată, DNA i-a trimis în judecată pe fostul parlamentar, pe fostul şef al Parchetului Judecătoriei Galaţi, Costache Roşca, pe afaceriştii Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, dar şi pe Ionel Mihăilă. În acest dosar, Consiliul Local Vânători s-a constituit parte civilă.
Nu trebuie uitat nici faptul că procurorii gălăţeni mai au în lucru un dosar legat de acest subiect. Ei au motivat că încă nu au finalizat cercetările asupra unor parlamentari, notari, foşti sau actuali şefi de instituţii, astfel că dosarul respectiv a fost disjuns.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A început judecata în "dosarul Aviasan". Amânare, la primul apel

Dosarul "Aviasan" a început cu o amânare. Ieri, la Curtea de Apel, din şase inculpaţi câţi are dosarul, a răspuns la apelul judecătorului doar Valentina Cojocaru, care a cerut un termen pentru a-şi angaja avocat.
În acelaşi timp, Mihail Boldea nu a fost adus de la Iaşi, acolo unde pe 13 noiembrie a avut dosarul în care este acuzat de procurorii de la Crimă Organizată de un tun imobiliar de un milion de euro. După cum se ştie, judecătorii ieşeni se vor pronunţa abia luni asupra prelungirii mandatului de arestare al lui Boldea, care oricum a cerut şi el o amânare în procesul de la Galaţi.
„Dosarul Aviasan” are programată următoarea întâlnire pentru 13 decembrie.

Povestea penală a modului în care au fost smulse 40 de hectare de teren din folosinţa localităţii Vânători, creându-se un prejudiciu de circa 22 de milioane de euro va fi pe rolul Curţii de Apel Galaţi până la judecarea cererii de strămutare făcută de Boldea la Înalta Curte. Această solicitare se va discuta la Curtea Supremă abia în ianuarie 2014.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aviasan, între cumpărătorii de bună şi de rea credinţă

* Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut restituirea celor 40 de hectare care fac obiectul dosarului, pentru recuperarea prejudiciului de aproape 22 de milioane de euro

În dosarul "Aviasan", procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au stabilit că prejudiciul creat prin schimbarea proprietarului celor aproximativ 40 de hectare de teren s-ar ridica la 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei.
Suma nu este una de neglijat, motiv pentru care procurorii au pus sechestru asigurator pe bunurile care au mai rămas în proprietatea celor şase inculpaţi. De asemenea, DNA Galaţi a mai solicitat ca, la capătul unui proces penal, instanţa de judecată să dispună restabilirea situaţiei aşa cum era acesta înainte de a fi săvârşite infracţiunile ce au stat la baza preluării Aviasan din patrimoniul statului. Astfel, DNA a cerut anularea sentinţei civile din 2 aprilie 2007, a Judecătoriei Galaţi, pentru care anchetatorii au stabilit că ar avea la bază un act fals "executat" de fostul parlamentar Mihail Boldea, proaspăt eliberat din arest. DNA a mai solicitat ca magistratul să-i oblige pe "dobânditori şi subdobânditori să restituie suprafaţa totală de 396.122,22 metri pătraţi către Consiliul Local Vânători". De altfel, aceştia au fost menţionaţi atât în rechizitoriul de peste 400 de pagini, cât şi în lista martorilor ce vor fi citaţi în procesul al cărui termen este pe 13 decembrie, la Curtea de Apel Galaţi.

Ce spun avocaţii gălăţeni

Pentru a lămuri această situaţie, dată de aspectele dosarului penal supranumit „Aviasan”, am cerut părerea mai multor avocaţi, care ne-au făcut cunoscute punctele dumnealor de vedere vizavi de coordonatele date de legea penală în care trebuie să se înscrie o astfel de situaţie.
Avocat Ion Popa, decanul Baroului Galaţi: „În acest caz, vorbim de o solicitare de restabilire a situaţiei anterioare, prevăzută de articolul 348 din Codul de procedură penală. Pentru asta trebuie să se dovedească faptul că actele de vânzare-cumpărare încheiate sunt anulabile, respectiv că dobânditorii terenurilor au fost de rea credinţă. La acest lucru se ajunge prin anularea actelor de vânzare-cumpărare, lucru solicitat de procurorii DNA prin rechizitoriu. În vederea pronunţării soluţiei legale, respectiv că dobânditorii sunt de rea credinţă, instanţa urmează să-i citeze şi să stabilească pe bază de probe dacă se impune sau nu anularea contractelor de vânzare-cumpărare”.
Avocat Didel Bujeniţă: „Nu se va realiza nicio confiscare. Terenul care este în proprietatea inculpaţilor ar putea fi luat dacă se dovedeşte că sunt vinovaţi, dar tot ce a fost vândut unor subdobânditori nu are cum să fie confiscat. Ei nu au nicio calitate procedurală. Nu s-ar putea încuviinţa confiscarea pe alte suprafeţe decât pe cele care le aparţin inculpaţilor”.
Avocat Beatrice Martiş: „Din punctul meu de vedere, părţile care sunt implicate şi sunt cumpărători de bună credinţă sunt victime ale sistemului de drept. Se pune întrebarea cine va plăti toate acestea şi, de asemenea, cine este partea vătămată? Statul, dacă era proprietar, de ce nu a intervenit la momentul respectiv. Nu contează ce a făcut fiecare, dacă a făcut sau nu va stabili instanţa, dar cumpărătorii au fost prejudiciaţi şi trebuie să fie despăgubiţi. Cartea funciară este buletinul de identitate al unui teren. Aceasta a fost instituită în 1996, prin modificările aduse atunci Codului Civil. De ce acest teren nu a fost intabulat? Cred că vinovatul moral este cel care a avut terenul în folosinţă şi nu l-a intabulat. Acum, în acest caz, statul ar trebui să-i despăgubească pe cei de bună credinţă. Potrivit legii, însă, ei ar trebui să introducă acţiuni după ce acest dosar penal va fi soluţionat definitiv”.
Avocat Vasile Micu: „Din punctul meu de vedere, în acest caz trebuie să se soluţioneze întâi latura penală. Abia după ce se va stabili cine se face vinovat şi de ce, va fi atrasă şi răspunderea lor delictuală, după care va urma şi latura civilă. Fără a fi vinovaţi, nu le poţi cere să restituie ceva”.
Avocat Florentin Diveică: „DNA poate cere doar un sechestru asigurator şi doar dacă are legătură cu inculpatul/inculpaţii. Nu poţi să iei ceva de la cineva care nu are nicio legătură cu acest dosar. Poţi să confişti tot ce este al inculpaţilor, dar asta o dispune judecătorul, la finalul procesului, în funcţie de participaţia infracţională a fiecăruia dintre inculpaţi. Din punctul meu de vedere, nu vorbim de o confiscare, ci de cel mult un sechestru

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dosarul "Aviasan" s-a amânat din nou

În dosarul "Aviasan”, vineri, s-a mai dat un termen de judecată, pentru data de 15 ianuarie, adică la o zi după ce la Înalta Curte se va discuta cererea de strămutare a acestui proces. Amânarea s-a făcut pe motivul că inculpatul prezent, Mircea Marosy, dar şi cei care nu au fost în sală, Costache Roşca, Ionel Mihăilă şi Mihail Boldea, au solicitat un nou termen, fie pentru a-şi angaja avocaţi, fie au invocat motive medicale, cum este cazul lui Roşca, fostul şef al Parchetului Judecătoriei. Mircea Marosy a solicitat ca termenul până la care să-şi angajeze un avocat să fie după data de 14 ianuarie, după ce la Bucureşti se va da un răspuns la solicitarea de strămutare. Boldea a trimis o adresă prin care a solicitat instanţei să fie citat în Capitală, acolo unde locuieşte acum.
Aceasta este a doua amânare din proces, după cea din 15 noiembrie, când, dintre toţi inculpaţii, doar Valentina Cojocaru a fost prezentă.
Dosarul "Aviasan” a fost trimis instanţei de judecată în octombrie, după patru ani de anchetă şi mai are o disjungere care se află în lucru la DNA Galaţi, despre care rămâne de văzut cum va fi soluţionată. Procurorii DNA arată, pe cele 400 de pagini ale rechizitoriului, modul în care au fost preluate circa 40 de hectare de teren din proprietatea statului de către cei şase inculpaţi. Partea vătămată, susţin procurorii, ar fi Consiliul Local Vânători. Procesul se află, deocamdată, la Curtea de Apel Galaţi, dar Mihail Boldea a cerut strămutarea.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Dosarul "Aviasan" se va judeca la Braşov

Dosarul "Aviasan" a fost strămutat la Curtea de Apel Braşov. Magistraţii Înaltei Curţi au dat această decizie marţi noaptea, în condiţiile în care, la Galaţi, pe 15 ianuarie urma să se desfăşoare al treilea termen al procesului.
Ca urmare a hotărârii Curţii Supreme, la Galaţi ar fi trebuit să fie vorba doar de o simplă formalitate, respectiv de a se lua act de strămutarea cazului instrumentat de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Din păcate, la ora când inculpaţii au fost strigaţi în sală, nu ajunsese copia după decizia de strămutare a magistraţilor instanţei supreme, motiv pentru care judecătorii gălăţeni s-au limitat să dea un nou termen de judecată - 13 februarie. La închiderea ediţiei, din informaţiile noastre, la dosar sosise copia după hotărârea Înaltei Curţi şi, cum şedinţa nu se finalizase, exista posibilitatea ca avocaţii să fie rechemaţi în sală pentru a se lua act de strămutarea dosarului.
Reamintim că, în acest caz, cei de la DNA au reconstituit drumul celor care au reuşit să smulgă din prorietatea statului român circa 40 de hectare de teren, pe care se afla aerobaza oraşului, cunoscută sub numele de Aviasan. Facem precizarea că, de-a lungul celor trei termene, la Galaţi nu s-a întâmplat nimic în cercetarea judecătorească, din cauză că inculpaţii au fost absenţi sau au cerut termen pentru angajarea unor avocaţi care să le apere drepturile. Dosarul "Aviasan" a fost unul dintre cele mai aşteptate cazuri şi, normal, unul dintre cele mai mediatizate, având în vedere că prejudiciul a fost estimat la debutul anchetei undeva la 40 de milioane de euro, ulterior fiind stabilit la circa 22 de milioane de euro. Prejudiciul este unul important, dar este interesant cum se va face recuperarea lui, având în vedere că cei găsiţi vinovaţi pentru felul în care a fost luat terenul Aviasan nu au mare lucru în proprietate.
Deocamdată, în această poveste cu iz penal au fost trimişi în judecată şase inculpaţi: Mihail Boldea, Costache Roşca, Mircea Marosy, Valentina Cojocaru, Matei Oprea şi Ionel Mihăilă. În acelaşi timp, DNA Galaţi a disjuns cercetarea pentru mai mulţi politicieni cu state vechi, notari, procurori, etc, dosar care acum se află în lucru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Strămutat la Braşov, dosarul "Aviasan" încă se judecă la secret

* Rechizitoriul procurorilor gălăţeni a fost prezentat în şedinţa naţională de bilanţ a DNA ca fiind unul dintre cele mai importante dosare din ţară

Rechizitoriul referitor la preluarea aerobazei "Aviasan", întocmit de procurorii gălăţeni anul trecut, a fost nominalizat în cadrul şedinţei de bilanţ a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Conducerea DNA l-a prezentat ca fiind unul dintre cele mai importante dosare, alături de mai multe astfel de cazuri din întreaga ţară, care au făcut ca activitatea instituţiei gălăţene să fie catalogată drept bună, precizându-se că „ponderea importantă a cauzelor noi justifică majorarea numărului cauzelor nesoluţionate”.
Ancheta procurorilor gălăţeni a ajuns pe masa de lucru a magistraţilor Curţii de Apel Braşov, după ce Mihail Boldea a cerut strămutarea dosarului de la Galaţi. Deşi a plecat din DNA pe legea penală veche, întârzierile cu angajarea avocaţilor şi cu strămutarea au adus dosarul sub auspiciile noului Cod penal, astfel că procesul se află acum în faza secretă a camerei preliminare. Înregistrat pe 5 februarie, dosarul nu poate sta în această fază mai mult de 60 de zile şi rămâne de văzut când va începe judecata efectivă în acest proces.
Iată cum descriu procurorii DNA faptele care au traversat aproape un deceniu pentru a ajunge să aducă bugetului de stat un prejudiciu de aproape 22 milioane de euro.

O societate cu răspundere limitată, stăpână peste Aviasan

Dosarul "Aviasan” a adus în prim-plan modul în care un fost deputat, împreună cu mai mulţi oameni de afaceri, sprijiniţi de justiţie, au reuşit să vândă în interes propriu circa 40 de hectare de teren, care nu au ieşit niciodată din proprietatea statului. Şase inculpaţi au fost deferiţi instanţei de judecată: fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătorie, Costache Roşca, Mihai Boldea, care atunci când a săvârşit o parte dintre fapte era avocat, dar şi deputat, Valentina Cojocaru, administrator de firmă, la fel ca alţi doi inculpaţi, Matei Oprea şi Mircea Marosy, precum şi Ionel Mihăilă. Infracţiuni de corupţie, şantaj, spălare de bani, fals, uz de fals, sustragere şi distrugere de acte, asociere în vederea săvârşirii de fapte penale, toate sunt acuzaţii care le-au fost aduse celor implicaţi.
Potrivit DNA, timp de şapte ani, din mai 2000 şi până în mai 2007, Matei Oprea, pilot de aeronave, şi Valentina Cojocaru, care erau împreună administratori ai unei societăţi, s-au asociat pentru a obţine fraudulos suprafaţa de 39,61 de hectare de teren, situată în extravilanul comunei Vânători. Terenul aparţinea unei societăţi pe acţiuni, iar ei intenţionau să-l valorifice. Pentru asta i-ar fi cooptat pe Mihail Boldea şi Mircea Marosy. „La acestă asociaţie infracţională a aderat şi Costache Roşca, care în calitate de prim procuror, în perioada 2007-2008, i-a sprijinit pe inculpaţii menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrarea terenului şi obţinerera de foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de două milioane de euro, provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea”, se arată în raportul de bilanţ al DNA.
Terenul de 39,61 de hectare, fosta aerobază a oraşului Galaţi, se află în proprietatea statului, de-a lungul timpului fiind dată în folosinţă către CAP, însă „niciodată nu a ieşit din proprietatea statului”, precizează cei de la DNA. Pe 24 august 2000, societatea care cuprindea aerobaza, constituită din terenuri şi clădiri, a vândut către o societate cu răspundere limitată (SRL) hangarul de reparaţie a avioanelor, depozitul de carburanţi, staţia meteo, rezervorul şi două bazine pentru benzină, rampa auto şi anexele, dându-i în folosinţă terenul. Acesta ar fi putut fi obţinut numai dacă firma lua dreptul de proprietate de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), lucru care nu s-a întâmplat. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate putea fi luat doar de la Ministerul Transporturilor, care a refuzat să-l dea unui SRL, societate care, neavând capital de stat, nu îndeplinea condiţiile legale pentru a cumpăra cele circa 40 de hectare. Mai mult, terenul trebuia să treacă în proprietatea Consiliului Local Vânători. Pentru a evita acest lucru, reprezentanta SRL-ului, Valentina Cojocaru, a cerut şi a obţinut în instanţă dizolvarea şi radierea societăţii care deţinuse aerobaza. Nici aşa, însă, terenul nu a ajuns în mâna „asociaţilor”. În  martie 2007, Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare, pe care l-a antedatat - august 2004. Prin acesta se atesta că societatea care fusese radiată în 2005, reprezentată de un individ care nu avea habar de această tranzacţie, pentru că cei implicaţi i-au utilizat buletinul pierdut, se obliga să vândă către SRL-ul Valentinei Cojocaru terenul de circa 40 de hectare la preţul de 30.000 de lei, chiar dacă pământul avea destinaţie specială şi era de interes public.

A furat din dosar ceea ce falsificase!

DNA mai arată că Boldea a mai falsificat un certificat de atestare a dreptului de proprietate, din care rezulta că societatea care avea aerobaza ar fi fost proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de aceasta, în calitate de pârât. Pe baza acestora s-a formulat acţiunea civilă la Judecătoria Galaţi prin care se urmărea ca un judecător să constate perfectată cumpărarea terenului cu destinaţie specială de către SRL. Acest lucru s-a întâmplat, sentinţa rămânând definitivă prin neapelare.
Tot procurorii gălăţeni ai DNA au stabilit că, pe 14 mai, Boldea a mers în arhiva civilă a Judecătoriei şi a sustras din dosarul civil certificatul pe care-l falsificase. Primarul de la Vânători şi Consiliul Local al comunei au făcut mai multe acţiuni civile şi plângeri penale, pe motiv că terenul a fost obţinut fraudulos de reprezentanţii societăţii comerciale. Pentru a-i opri din demersurile lor, dar şi pentru a li se permite intabularea zecilor de hectare celor pentru care lucrase, Boldea în înţelegere cu Marosy şi Valentina Cojocaru le-au făcut plângeri penale, care au constituit obiectul a trei dosare aflate la Parchetul Judecătorie. Aici a intervenit Roşca, acesta determinând instrumentarea cu prioritate a dosarelor, fie efectuând el cercetări, fie dispunând procurorilor din subordinea sa să facă asta, „astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului comunei. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale”, se arată în raportul de bilanţ. În schimbul acestor demersuri, Roşca a primit, spun anchetatorii, două milioane de euro, de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

Lui Boldea i-au revenit aproape 600.000 de euro

Ulterior, Boldea şi ultimii trei inculpaţi au trecut la dezmembrarea terenului, încheind o serie de contracte simulate, în care figurau ca părţi persoane apropiate sau interpuse. Prin efectuarea unor tranzacţii repetate, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a acestor operaţiuni, Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut în mod fraudulos terenul, dar şi foloase necuvenite sub forma unor suprafeţe de teren şi contravaloarea unora pe care le-au valorificat în tot acest timp.
Despre Boldea, procurorii afirmă că a obţinut necuvenit 590.000 de euro, iar în calitatea sa de parlamentar, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011 şi 25 iulie 2012, a minţit, susţinând că a împrumutat trei persoane cu 350.000 de euro. „În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 de euro primită de Mihail Boldea, cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise”, mai arată cei de la DNA. De asemenea, el „a uitat” să treacă tranzacţiile încheiate în perioada 2007-2012, tocmai pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea frauduloasă a suprafeţei de 39,61 de hectare. Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles între ei să efectueze fictiv plata şi încasarea sumei de 30.000 de lei, cu care chipurile s-ar fi cumpărat Aviasanul. Astfel, au fost emise fictiv mai multe dispoziţii de plată. Ionel Mihăilă, în martie 2007, în calitate de director economic al unei societăţi comerciale, a contrafăcut balanţa de verificare anexă la bilanţul pe anul 2004, punând viza de control financiar preventiv pe dispoziţiile de plată emise fictiv şi le-a înregistrat în registrul jurnal, registrul de casă şi balanţa de verificare.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 21.786.710 euro, reprezentând valoarea terenului înstrăinat fraudulos, mai arată DNA, bani pe care i-a obţinut un SRL, care a dobândit dreptul de proprietate asupra Aviasan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dosarul "Aviasan", trimis la Curtea Supremă

În dosarul "Aviasan", Curtea de Apel Braşov a pus în discuţie o excepţie legată de calitatea unei persoane, care ar îndreptăţi ca judecata să se facă la Înalta Curte. Ieri, 3 aprilie, pe ultima sută de metri a împlinirii celor 60 de zile de cameră preliminară, unde totul se judecă în secret, magistratul care a avut dosarul pe masa de lucru a decis să admită această excepţie, drept pentru care a declinat cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia este definitivă. Informaţia ne-a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Braşov, judecătorul Mirela Şerban.
Reamintim că dosarul "Aviasan" a fost instrumentat de procurorii DNA Galaţi şi îi are ca inculpaţi pe fostul deputat Mihail Boldea, pe fostul prim procuror al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, pe afaceriştii Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, precum şi pe Ionel Mihăilă. DNA i-a acuzat pe aceştia că s-au asociat cu scopul de a lua un teren de circa 40 de hectare, pe care era amplasată baza Aviasan. Prejudiciul estimat de procurori se ridică la suma de 22 milioane de euro.
Singurul om a cărui calitate putea duce dosarul "Aviasan" la Curtea Supremă este Mihail Boldea, care a fost deputat în Parlamentul României. Rămâne de văzut acum cât timp va dura trimiterea efectivă a dosarului de la Curtea de Apel Braşov către Curtea Supremă, deoarece decizia magistraţilor braşoveni trebuie motivată. De asemenea, va fi interesant de văzut cât va sta dosarul la Înalta Curte şi dacă nu cumva şi cei de acolo vor decide că judecata nu este de competenţa lor, având în vedere că Boldea nu mai este parlamentar.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Dosarul "Aviasan" a ajuns la Curtea Supremă

Dosarul "Aviasan" a ajuns la Curtea Supremă în mai puţin de o săptămână de la momentul când magistraţii braşoveni au decis că procesul nu este de competenţa lor. Astfel, după ce a stat 60 de zile în camera preliminară, care este o fază secretă, dosarul a ajuns la Înalta Curte, unde a intrat în aceeaşi cameră, lucru confirmat de Stelian Bodeanu, care se ocupă de relaţiile cu presa. Urmează cel mai probabil o corespondenţă între instituţii, având în vedere că magistraţii braşoveni au fost cei care au invocat excepţia că nu ar avea calitate să judece un fost parlamentar.

Reamintim că dosarul "Aviasan" cuprinde drumul pe care l-au parcurs inculpaţii pentru a ajunge în posesia a circa 40 de hectare de teren ai fostei baze aeriene a Galaţiului. Este vorba de fostul parlamentar Mihail Boldea, de afaceriştii Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, de fostul şef al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, şi de Ionel Mihăilă. Cazul a fost instrumentat de procurorii gălăţeni ai DNA, care au susţinut în rechizitoriu că în baza unui act falsificat de Mihail Boldea, pe care acesta l-a folosit ulterior într-un proces civil, o firmă a intrat în posesia celor aproximativ 40 de hectare din localitatea Vânători. A urmat apoi o lotizare a zecilor de hectare, scopul fiind, susţin cei de la DNA, să se piardă urma celor implicaţi. Toate acestea ar fi adus statului un prejudiciu de aproximativ 22 de milioane de euro.

Întreaga afacere s-a desfăşurat într-o perioadă îndelungată, dar vârful acesteia ar fi fost în 2007-2008, mai arată DNA. Cazul a fost trimis Curţii de Apel Galaţi, pe vechiul Cod penal, când nu exista această procedură secretă. Câteva luni, în dosar nu s-au putut face paşi înainte, deoarece inculpaţii nu au fost niciodată împreună în instanţă, astfel că fiecare, pe rând, a cerut termene să-şi angajeze apărători. Între timp, Boldea a făcut cerere de strămutare a dosarului, care i-a fost admisă, cazul ajungând la Braşov imediat după intrarea în vigoare a noului Cod penal, lucru ce l-a băgat imediat în procedura secretă.

Dosarul "Aviasan" a venit după un alt scandal în care fusese implicat fostul deputat de Galaţi, Mihail Boldea. Este vorba de cel instrumentat de procurorii gălăţeni ai DIICOT, unde Boldea este acuzat de constituirea unui grup împreună cu care ar fi dat un tun imobiliar estimat la un million de euro. După ce a fost trimis în judecată în acest caz, în 2012, Boldea a demisionat din calitatea de deputat, lucru care a atras, de altfel, plecare procesului de pe rolul Înaltei Curţi la Curtea de Apel Galaţi. La momentul când a fost trimis în judecată în dosarul Aviasan, Mihail Boldea era un parlamentar ce demisionase şi un avocat suspendat de conducerea baroului până la lămurirea situaţiei sale penale. Calitatea din care a demisionat Boldea a fost motivul pentru care Curtea de Apel Braşov a spus că nu este competentă să-l judece. Excepţia a fost invocată pe ultima sută de metri a celor 60 de zile cât durează procedura secretă, în care un dosar este departe de ochii tuturor, doar magistratul fiind cel care decide pe baza comunicărilor care i se fac în scris de către inculpaţi şi procurori. Rămâne de văzut cât timp va trece până ce în acest dosar va începe judecata în şedinţă publică.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Politicieni gălăţeni în vizorul DNA

Procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au început urmărirea penală în cel de-al doilea dosar "Aviasan", în care majoritatea celor nominalizaţi fac parte din mediul politic, dar şi din cel al justiţiei şi al instituţiilor statului care şi-au dat acceptul pentru parcelarea fostei aerobaze a Galaţiului.
Trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la această infracţiune, evaziune fiscală, abuz în serviciu, instigare la această infracţiune, ascunderea adevăratei provenienţe a proprietăţii bunurilor, fals în înscrisuri oficiale sunt infracţiunile pentru care DNA Galaţi a început urmărirea penală „in rem”, adică fără a şti cine se face vinovat de comiterea acestora. Numele pomenite însă la finalul rechizitoriului din Aviasan 1, a făcut din cel de-al doilea dosar cea mai aşteptată anchetă din ultimii ani.
Un senator şi doi deputaţi, Eugen Durbacă, Mircea Toader, Bogdan Ciucă, şeful Registrului Comerţului, Răducan Oprea, fostul şef al Cadastrului gălăţean, Nicolae Reti, notarii publici George Schin şi Claudiu Marina, dar şi procurorii Virgil Luparu şi Costache Roşca sunt cei care apăreau pe lista disjungerilor DNA Galaţi în afacerea "Aviasan", dar în acest moment nu au nicio calitate în cea de-a doua anchetă demarată de DNA.
Reamintim că anul trecut, în octombrie, dosarul "Aviasan 1" a ajuns în faţa judecătorilor gălăţeni, acela fiind momentul când s-a aflat că ancheta era disjunsă pentru o serie de parlamentari, notari, procurori şi actuali sau foşti şefi de instituţii, pe unde ar fi trecut "afacerea Aviasan", afacere ce ar fi produs un prejudiciu statului de circa 22 de milioane de euro. Facem precizarea că "Aviasan 1" a ajuns în faţa judecătorilor la momentul când legea penală veche era încă în vigoare. Acum, procurorii DNA lucrează după noile dispoziţii penale, care prevăd că primul pas într-o anchetă este începerea urmăririi penale „in rem” şi apoi căutarea şi nominalizarea vinovaţilor. Acesta este şi motivul pentru care persoanele amintite în disjungerile din "Aviasan 1" nu sunt considerate vinovate de procurorii DNA, care deocamdată s-au sesizat doar asupra faptelor. Rămâne de văzut când vor ajunge procurorii să dea un răspuns în acest sens.
Deşi a ajuns în faţa judecătorilor de aproape şapte luni, "Aviasan 1" are un parcurs extrem de greoi, plimbându-se în acest moment între instanţe. Trimis la judecata Curţii de Apel Galaţi, în octombrie 2013, dosarul a fost strămutat, la cererea lui Mihail Boldea, la Curtea de Apel Braşov, care după 60 de zile de cameră preliminară, fază secretă a procesului penal, l-a trimis la Înalta Curte, pentru că nu ar fi compatibilă să judece foşti parlamentari, iar de curând, magistraţii Curţii Supreme l-au retrimis definitiv la Curtea de Apel Braşov, pentru că în opinia lor instanţa braşoveană este competentă să-l judece.
Cei găsiţi vinovaţi de DNA Galaţi pentru că au luat circa 40 de hectare de teren din proprietatea localităţii Vânători şi l-au adus în stăpânirea unei societăţi, care la rândul ei l-a dat altora, au fost următorii: fostul parlamentar de Galaţi, Mihail Boldea, fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, afaceriştii Valentina Cojocaru, Mircea Marosy şi Matei Oprea, precum şi Ionel Mihăilă, care a ţinut contabilitatea firmelor implicate în această poveste.

viata-libera.ro
 

[gelu]

Intrebare retorica: sa nu-i "muti" in gura?

[dcp100168]

La Curtea de Apel Braşov, începe judecata în "dosarul Aviasan"

Curtea de Apel Braşov a respins miercuri seara excepţiile invocate de inculpaţii din dosarul "Aviasan". Astfel, după opt luni, putem spune că acest proces este pe cale să înceapă. Cei şase inculpaţi, prin avocaţi, au cerut judecătorilor să întoarcă acest caz la DNA Galaţi, unde să fie refăcută urmărirea penală. De asemenea, s-a mai solicitat să fie respinse toate probele care au fost strânse în timpul anchetei penale, invocându-se o excepţie de neconstituţionalitate. Magistratul a respins însă toate solicitările, urmând ca discuţia pe excepţie să se poarte după începerea cercetării judecătoreşti. Inculpaţii mai au calea contestaţiei, ce se va judeca la Înalta Curte, după care va demara cercetarea judecătorească.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dosarul "Aviasan", blocat de vacanţa judecătorească

Dosarul "Aviasan" a ajuns la Înalta Curte după ce toţi inculpaţii au atacat decizia magistraţilor Curţii de Apel Braşov. Aceştia au hotărât că rechizitoriul şi probele furnizate de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sunt legale şi că, după mai bine de 100 de zile de cameră preliminară, în acest dosar ar trebui să demareze faza publică.
Decizia judecătorilor braşoveni a fost dată pe 11 iunie, dar abia vineri, 27 iunie, am primit răspunsul că sentinţa a fost motivată şi a plecat spre Înalta Curte. Cei de la biroul de relaţii publice al Curţii Supreme nu l-au găsit înregistrat vineri, în schimb, ieri, ni s-a comunicat că a ajuns un dosar cu inculpaţii Costache Roşca şi Mihail Boldea, dar că indicativul este altul, 2500/1/2014 şi nu 1142/44/2013, acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care nu l-au identificat pe 27 iunie. În dosarul "Aviasan", se va judeca acum la Bucureşti contestaţia inculpaţilor împotriva deciziei care a găsit rechizitoriul şi probele legale, dispunând să înceapă judecata publică.
Cazul "Aviasan" a fost finalizat anul trecut în octombrie, când fostul parlamentar de Galaţi, Mihail Boldea, ex-prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca, afaceriştii Valentina Cojocaru, Mircea Marosy şi Matei Oprea, precum şi Ionel Mihăilă au fost trimişi în judecată pentru dispariţia din proprietatea publică a aerobazei oraşului nostru, numită Aviasan. Procurorii DNA susţin că aproximativ 40 de hectare de teren au fost trecute în proprietatea unei societăţi, după ce Boldea a obţinut o decizie judecătorească pentru care a falsificat un act. Ulterior, terenul a fost lotizat şi vândut, într-un ritm alert, unor apropiaţi ai celor implicaţi în "afacere", mai arată procurorii, care estimează că prejudiciul s-ar ridica la peste 21 de milioane de euro.
De asemenea, DNA a mai susţinut că terenul care se afla în proprietatea localităţii Vânători a constituit obiectul unor dispute legale, materializate în procese civile. Părţile au fost, pe de o parte, Consiliul Local Vânători şi primarul comunei, iar pe de altă parte cei interesaţi să li se intabuleze cele aproximativ 40 de hectare de teren. La refuzul consilierilor şi primarului, ar fi intervenit puterea legii, prin acţiunea fostului şef al Parchetului Judecătoriei, Costache Roşca. DNA afirmă că miza intervenţiei acestuia în favoarea lui Boldea, Marosy, Oprea şi Cojocaru ar fi fost două milioane de euro, sumă care i-ar fi fost adusă într-o sacoşă şi pentru care Roşca i-ar fi ameninţat pe consilieri şi pe primar cu deschiderea unor anchete penale şi chiar cu arestarea edilului. Dincolo de toate aceste detalii, mai mult sau mai puţin picante, rămâne realitatea că fosta aerobază a oraşului nu mai există, în locul ei fiind acum loturi de terenuri pe care s-au ridicat diverse construcţii.
Iniţial, Serviciul Teritorial Galaţi al DNA a trimis dosarul spre judecata magistraţilor gălăţeni ai Curţii de Apel, pe vechiul Cod penal. Toţi inculpaţii erau în stare de libertate, aşa că primele termene s-au desfăşurat în „formaţiune incompletă”, fiecare dintre acuzaţi venind la termene diferite, pentru a mai solicita timp de angajare a avocaţilor. Cererile sunt perfect legale în această etapă a procesului, aşa că judecătorii, cu acordul DNA, au tot dat termene.
Într-un final, s-a aflat că Boldea a făcut cerere de strămutare a procesului, iar Înalta Curte a admis ca judecata să se desfăşoare la Braşov, numai că deja ne aflam la momentul când intrase în vigoare noul Cod penal, care consfinţeşte „camera preliminară” sau faza secretă a procesului, în care nici părţile, nici avocaţii, nici procurorul nu ajung în faţa judecătorului, ci trimit înscrisuri în măsura în care acesta le cere. La Braşov, pe ultima sută de metri a celor 60 de zile, cât ar trebui să dureze camera preliminară, magistratul a decis că nu este competent să judece dosarul în care unul dintre inculpaţi fusese deputat în Parlamentul României, astfel că a trimis cauza la Înalta Curte.
După o perioadă, la finele lui aprilie, instanţa supremă, a returnat dosarul, pe motiv că Braşovul este competent să judece. De atunci, abia pe 11 iunie, judecătorii au admis începerea etapei publice a procesului.
Acum, Curtea Supremă va avea pe masa de lucru contestaţia inculpaţilor din dosarul "Aviasan". Rămâne de văzut cât timp va mai trece până ca acest dosar să intre pe făgaşul normal al unui proces penal public. Ţinând cont că ne aflăm în plină vacanţă judecătorească, cel mai probabil, dacă la Înalta Curte va fi menţinută decizia braşovenilor, termenul va fi pentru luna septembrie. Reamintim că dosarul, unul dintre cele mai importante cazuri instrumentate de DNA Galaţi, a ajuns în instanţă în octombrie 2013.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Începe judecata publică în dosarul "Aviasan"

Magistraţii Curţii Supreme au respins vineri seară contestaţiile făcute de inculpaţii din dosarul Aviasan. Decizia este definitivă. Drept urmare, la Curtea de Apel Braşov va începe judecata publică a acestui caz.

Dosarul Aviasan a fost instrumentat de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), la finele anului trecut. A fost trimis la judecata Curţii de Apel Galaţi, dar urmare a unei cereri de strămutare admisă de Curtea Supremă a ajuns în ograda Curţii de Apel Braşov.

Magistraţii au hotărât pe 11 iunie că atât rechizitoriul, cât şi probele aduse de anchetatori sunt legale şi ca atare este timpul să demareze cercetarea judecătorească. Decizia a fost contestată de inculpaţi, dar Înalta Curte le-a respins acţiunea.

Interesant este că acest proces a reuşit o performanţă notabilă şi anume să stea în etapa secretă aproape jumătate de an, deşi noul cod penal vorbeşte de maxim 60 de zile. Din 5 februarie şi până la finele lunii martie, dosarul a stat în camera preliminară, pentru ca, pe 3 aprilie, magistraţii braşoveni să decidă că nu sunt competenţi să judece un fost deputat. Este vorba de Mihail Boldea, care şi-a dat demisia din Parlamentul României, imediat după ce a izbucnit scandalul penal legat de numele lui. Curtea Suprema a spus pas acestei prime soluţii şi a decretat că Braşovul este competent să judece un ex-parlamentar. Cazul s-a întors la Curtea braşoveană şi abia pe 11 iunie, magistraţii au hotărât să admită probele aduse de cei de la DNA atunci când au instrumentat acest caz. A urmat contestaţia şi decizia dată vineri seară. Cel mai probabil după vacanţa judecătorească vom asista şi la demararea procesului public.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Judecata în dosarul "Aviasan" începe pe 3 septembrie

Primul termen de judecată publică a dosarului "Aviasan" a fost stabilit pentru data de 3 septembrie. De curând, Curtea Supremă a păstrat decizia magistraţilor braşoveni, care au admis legalitatea rechizitoriului şi a probelor aduse în timpul anchetei de procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Două instanţe au decis că este timpul să înceapă procesul public în acest dosar, în condiţiile în care ancheta DNA a fost finalizată în octombrie 2013.
Trimis la Curtea de Apel Galaţi, dosarul a stat mai multe luni, din cauză că inculpaţii şi-au angajat pe rând avocaţi. Între timp au făcut cerere de strămutare a procesului, care a ajuns astfel la Curtea de Apel Braşov, chiar în momenetul când a intrat în vigoare Noul Cod penal, ce prevede procedura secretă a camerei preliminare. Dosarul are jumătate de an de când se află în această procedură, care a încetat acum, odată cu stabilirea primului termen al judecăţii publice.

viata-libera.ro