Jump to content

Exploatarea gazelor de şist


dcp100168

Recommended Posts

Proteste pentru blocarea exploatării gazelor de şist

Peste 5.000 de persoane au participat, joi seară, la un miting de protest organizat în centrul municipiului Bârlad, manifestanţii solicitând blocarea unui proiect care prevede extragerea gazelor de şist în zona de sud a judeţului Vaslui printr-o metodă pe care ei o consideră periculoasă.

Acţiunile de protest, la care au participat reprezentanţi din toate categoriile sociale, de la elevi şi preoţi, până la angajaţi din fabrici şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, au început cu un marş desfăşurat pe o distanţă de aproximativ doi kilometri, între Grădina Publică şi Piaţa Civică din Bârlad. Adunaţi în centrul municipiului, manifestanţii au scandat împotriva companiei americane care ar urma să exploateze gazele de şist în zona de sud a judeţului Vaslui, prin metoda fracţionării hidraulice, considerată una periculoasă pentru mediu înconjurător şi, implicit, pentru populaţie.

O parte dintre protestatari au luat cuvântul la microfonul instalat în Piaţa Civică, motivându-şi acţiunea de respingere a proiectului de extragere a gazelor de şist.

"Noi sperăm ca prin această manifestaţie să sensibilizăm Guvernul cu privire la impactul care l-ar avea asupra mediului şi populaţiei acest proiect al extracţiei gazelor de şist. A fost un miting paşnic, la care au participat peste 5.000 de oameni nu numai din Bârlad, ci şi din comunele limitrofe, inclusiv din nordul judeţului Galaţi. Din nefericire, firma Chevron nu a venit până acum să explice populaţiei ce presupune această metodă de extracţie a gazelor naturale, ceea ce-i face pe oameni să fie şi mai sceptici", a declarat, joi, primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu.

Mitingul organizat de societatea civilă s-a încheiat în jurul orei 19.00, oamenii intenţionând să-şi continue seria acţiunilor prin care încearcă să blocheze proiectul extracţiei gazelor de şist în zona de sud a judeţului Vaslui.

În acest sens, societatea civilă va înainta o petiţie către Guvern care, până în prezent, a fost semnată de 20.000 de oameni. În 15 martie, preşedintele PDL Vaslui, deputatul Dan Marian, anunţa că a iniţiat organizarea unui referendum în Bârlad şi în 30 de comune vasluiene, pe tema proiectului privind exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit pentru prima oară, cu ocazia discursului din urmă cu două săptămâni din Parlament, despre potenţialul economic al exploatării gazelor de şist din România, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declarând pentru că şeful statului a fost vizitat anterior de reprezentanţii grupului petrolier american Chevron, liderul mondial în exploatarea gazelor de şist.

Referindu-se la problema exploatării gazelor de şist în România, ministrul Mediului a afirmat că, în prezent, compania Chevron este încă în faza de explorare, "de prospecţiuni", la nivelul întregii Uniuni Europene.

Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, a anunţat, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.

"Am început prospecţiunile seismice în luna august şi apreciem că vom fora prima sondă în a doua parte a anului 2012", afirma atunci Holst. În România, Chevron deţine un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, a spus şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

S-a dat startul exploatării gazelor de şist în România

Consiliul Judeţean Vaslui a dat aviz favorabil pentru demararea unor lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de exploatare Păltiniş 1 A de către SC Chevron Romania Exploration and Production SRL, în localitatea Păltiniş din comuna vasluiană Băceşti. Este prima autorizare pentru exploatarea gazelor de şist din ţară.

Certificatul emis de CJ Vaslui la finele anului trecut a readus în discuţie problema exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, o asociaţie civică din Bârlad şi organizaţia PDL din acest oraş vorbind public despre riscurile pe care le implică această metodă de exploatare.

În replică, preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a spus că eliberarea certificatului de urbanism firmei Chevron este legală. 'Dacă nu am fi avizat o cerere legală, am fi putut fi acuzaţi de abuz de putere. Noi doar am aprobat-o, lucru care este perfect legal', a precizat preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu.

Exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice în anumite zone din judeţul Vaslui a stârnit reacţii dure din partea reprezentanţilor societăţii civile şi ai Bisericii. În cursul anului trecut, au avut loc la Bârlad trei acţiuni de protest împotriva exploatării gazelor de şist. La una dintre manifestaţii, printre protestatari s-a numărat şi Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui, care se afla la acel moment în opoziţie.

money.ro

 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Peste 8.000 de persoane au protestat la Bârlad faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist
Peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, miercuri după-amiază, la Bârlad, faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România, mitingul de protest încheindu-se cu un marş pe străzile municipiului,
Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) Bârlad a organizat un nou miting de protest în municipiul Bârlad, al treilea în ultimul an, faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în judeţul Vaslui, manifestaţie la care au participat peste 8.000 de persoane, inclusiv preoţi şi oameni politici, transmite corespondentul MEDIAFAX. Ca şi la acţiunile similare din primăvara anului trecut, protestatarilor din judeţul Vaslui li s-au adăugat oameni din judeţele Constanţa, Galaţi, Buzău, precum şi din municipiul Bucureşti.
Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat, în ultima lună, trei certificate de urbanism pentru tot atâtea perimetre din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron intenţionează să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea perimetrelor. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Link to comment
Share on other sites

Si un articol ce are legatura cu subiectul:

 

ANALIZĂ. 4 mutări geostrategice rusești în jurul României
În ultima perioadă, Rusia şi-a intensifi cat eforturile de a-şi spori influenţa în Europa de Est. Hillary Clinton le-a calificat drept un proces de re-sovietizare
 

 

Diavolul stă în detalii, în acele informaţii importante care trec neluate în seamă pe lângă noi, dar ne privesc mai mult decât ne putem da seama. Să le punem într-o ordine pentru a pricepe, cât de cât, războiul geostrategic în care suntem tinţă.

4 decembrie 2012: secretarul de stat american de la aceea vreme, Hilary Clinton, participă, la Dublin, la o reuniune internaţională, în care avertizează că Rusia lui Putin vrea să resovietizeze regiunea, adică să îşi recapete zonele de influenţă pierdute în 1989.


Avertismentele

În vara anului trecut, un înalt oficial al PSD de la Bucureşti, Ioan Mircea Paşcu, europarlamentar şi fost ministru al Apărării în guvernul condus de Adrian Năstase, scria, pe contul său de facebook, că episodul suspendării preşedintelui Traian Băsescu este parte a războiului geostrategic dintre Statele Unite ale Americii şi Germania pe de o parte şi Rusia pe celelaltă parte. Miza: România şi Moldova.

Cam în acelaşi timp Agenţia de analize Stratfor, formată din foşti agenţi ai CIA şi vocea oficioasă a centralei de la Langley, atrăgea atenţia că Washingtonul este atras în aşa-zisele revoluţii din lumea arabă pentru a neglija Estul Europei, unde se vor petrece “lucruri interesante” în încercarea Moscovei de a-şi recupera zonele de influenţă pierdute.

 


Confirmarea

Şi, într-adevăr, s-au şi petrecut lucruri importante. Rusia a mutat strategic, brutal chiar. Un parteneriat strategic cu Ungaria după ce premierul Viktor Orban a fost în vizită la Moscova, Budapesta fiind parte a South Stream. Lovitura năucitoare din Republica Moldova, unde coaliţia pentru integrare europeană a fost spulberată, periclitând începutul integrării europene a Chişinăului şi lovind strategic în interesele vitale ale Bucureştiului şi, concomitent, în sponsorii germani şi americani, cei care sprijină orientarea occidentală a Republicii Moldova.

Săptămânile trecute, Moscova a mai mutat încă o dată strategic pe tabla de şah geostrategică a regiunii. Parlamentul sârb a votat pentru conducta South Stream. La Sofia, unde guvernul de dreapta nu era prea convins să mai meargă pe South Stream, s-au folosit tehnicile cunoscute şi la noi în decembrie 1989: revoltele de stradă. Pentru România în acest moment suntem înconjuraţi de South Stream şi de războiul gazelor cu care Moscova vrea să lovească Europa.

Gazprom şi demonstraţiile antigaze de şist din România

În iarna si primăvara lui 2012, în câteva oraşe din estul României, concomitent cu demonstraţiile antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, au avut loc ample manifestaţii împotriva gazelor de şist. Peste 10.000 de oameni au manifestat la Bârlad, de exemplu. Un adevărat spirit civic, au spus unii. Alţii, mai bine informaţi, s-au îndoit profund.

O analiză foarte interesantă îi aparţine lui Keith Smith de la CSIS, cel mai important analist american pe securitate energetică. Ce este CSIS? Cel mai important centru american de studii strategice. Analiza CSIS vorbeşte de lobby- ul Gazprom împotriva gazelor de şist în Europa de Est şi România. De ce? Fiindcă dacă, de exemplu, România şi Polonia ar reuşi exploatarea, atunci ar deveni independente energetic faţă de Rusia, iar o dată cu ele şi alte ţări est şi central europene. Într-un cuvânt, Rusia şi-ar diminua major influenţa strategică. Şi, ca atare, Gazpromul, adică Moscova, lucrează prin laboratoarele de la Lubianka, testate, de altfel, cu succes din vremea KGB-ului care nu a murit, doar s-a transformat.



Firma însărcinată să se ocupe de lobby, organizarea de manifestaţii de protest etc. este G Plus, despre care s-a scris anul trecut că a lucrat şi pentru premierul Victor Ponta, la Bruxelles, în timpul participării sale la reuniunea Consiliului European, din vara lui 2012. A plătit Gazprom, prin G Plus, şi organizarea manifestaţiilor de protest din Roânia? Nu avem date certe, dar de implicarea gigantu lui petrolier vorbesc foarte multe surse, iar americanii sugerează această ipoteză.

Interviul lui George Maior despre ofensiva rusească

Cele două interviuri, de la sfârşitul săptămânii trecute, ale şefului SRI, George Maior, nu putem să nu le legăm de această ofensivă rusească.

De altfel, mesajele directorului SRI sunt puse în această demonstraţie, inclusiv în interviu. Declaraţiile lui Hilary Clinton de la Dublin de care pomeneam, atacul la adresa Moldovei şi pomenirea de către Maior şi a Vocii Rusiei. Cum alţii sunt mai buni analişti decât noi cine credeţi că a sărit la gâtul lui Maior?

Până să vă spunem cine, să mai amintim un citat din interviul lui Maior din România liberă referitor la perioada interimatului prezidenţial al lui Crin Antonescu: „A existat din punctul de vedere al Serviciului o preocupare a unor state partenere în legătură cu stabilitatea Serviciului, având în vedere aportul său masiv la securitatea euro-atlantică.” Deci, o spune tranşant şeful SRI: când Antonescu era la Palatul Cotroceni s-a încercat un atac la SRI şi la alianţa euro-atlantică. Şi, de aici, putem specula…

Avertisment voalat de la „Vocea Rusiei”

În strategia de informaţii se spune că e bine să lansezi nişte semnale şi apoi să te bazezi pe spiritul de observaţie al analiştilor să priceapă care sunt tinţele. Adică cele care reacţionează brutal, simţindu-se vizate. Două atacuri-replică au venit luni. Antena 3 şi Vocea Rusiei, o veche alianţă mediatică şi nu numai, au atacat dur SRI.

Vocea Rusiei l-a atacat la baionetă pe George Maior. Fraza de final nu e întâmplătoare: „Sofia a fost prima rândunică a primăverii europene, rămâne de văzut când vor înflori ghioceii de la Bucureşti.”. Adică băieţi: Urmaţi voi! Cine pricepe bine, cine nu! E un avertisment clar pentru cine are urechi să audă. Şi avertismentul nu e doar pe undele postului de radio guvernamental de la Moscova. Mechel şi-a vândut afacerile din România lăsând o bombă socială. Dar e doar partea văzută a aisbergului. Fiţi atenţi la detalii. Diavolul stă în detalii!

„Există o mişcare de resovietizare a regiunii. Ştim care este scopul şi facem eforturi să găsim metode efi ciente de a încetini sau a preveni această mişcare.” 
HILLARY CLINTON, fost secretar de Stat al SUA

http://www.evz.ro/detalii/stiri/4-mutari-geostrategice-rusesti-in-jurul-romaniei-1025722.html

 

Link to comment
Share on other sites

Victor Ponta despre gazele de sist: Nu exista nicio dovada ca acest tip de tehnologie afecteaza mediul
Premierul Victor Ponta a vorbit la B1 TV despre exploatarea gazelor de sist in tara noastra sustinand ca pana in acest moment nu exista nicio dovada ca acest tip de tehnologie afecteaza mediul. "S-a tot spus ca s-ar putea afecta panza de apa freatica, dar pana acum nu s-a intamplat nimic", a declarat premierul care spune ca in urmatorii 5 ani se vor face doar explorari si nu extractii de gaze de sist.
Seful guvernului mai subliniaza ca nu se va face nicio exploatare daca autoritatile locale nu sunt de acord, dar ca le atrage atentia acestora sa nu s emai planga de lipsa banilor cand numai in explorare vor fi investiti peste 100 de milioane de euro.
"In acele localitati in care sunt o mie de oamne ies in strada 8 mii", a ironizat liderul PSD mitingul recent de la Barlad. "Romania are de ani de zile o problema strategica pe alimentarea cu gaze. Trebuie sa gasim si alte moduri de explorare", a concluzionat acesta.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
  • 2 weeks later...

Protest împotriva gazelor de şist

Circa 50 de persoane au protestat, în această după amiază, la Galaţi, pe esplanada din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, după care au pornit într-un marş, pe principala stradă a oraşului. Protestatarii, o parte din municipiul Galaţi, o parte veniţi din muncipiul Tecuci şi comunele Negrileşti şi Cosmeşti, au scandat „Viitorul trist - Gazele de şist” şi „Veniţi cu toţii/ Să strigăm tare/ Pământul nostru nu e de vânzare”. Oamenii au agitat steagurile tricolore şi pancarte pe care erau expuse diferite mesaje cu textul „Nu exploatării gazelor de şist”  şi „Nu activităţilor de fracturare hidraulică a gazelor de şist”.

Printre organizatorii acestui protest se află Asociaţia „Daţi-ne România înapoi” - Galaţi, Fundaţia „Ion Gavrilă Ogăranu” - Tecuci, PER, Partidul Totul pentru Ţară. Alături de ei s-au aflat şi membri ai Galeriei Oţelul. Participanţii la protest au semnat şi o declaraţie comună împotriva exploatării gazelor de şist.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Suntem sau nu pe harta gazelor de şist? Mult zgomot pentru nimic

* Teoretic, cel puţin vreo 20 de comune din estul judeţului ar putea câştiga bani buni de pe urma concesionării terenurilor către companiile străine care vor să exploateze gaze de şist prin metoda fracturării * Europa fierbe, încercând să stabilească dacă merită sau nu să interzică metoda de exploatare * Practic, Galaţiul stă pe tuşă * Nici măcar una dintre companiile care prospectează în România nu a venit până la noi

Cel puţin până în acest moment, exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării nu a ajuns, în judeţul Galaţi, decât până la stadiul unei teorii pe marginea căreia să-şi poată face imagine diverse organizaţii protestatare. Nu s-a stabilit nimic concret şi nicio mare companie multinaţională de exploatare, cum ar fi Chevron, MOL Hungarian Oil sau Gaz Public Limited Company, nu a luat legătura, până în acest moment, cu vreo instituţie gălăţeană în vedere desfăşurării de prospecţiuni. Nu s-a discutat nici cu Prefectura - reprezentanta Guvernului în teritoriu - dar nici cu primăriile din zonele unde s-ar fi putut face astfel de prospecţiuni. După ştiinţa primarilor, nici un reprezentat al vreunei companii care să vrea să foreze în solul gălăţean nu a venit să ceară teren în concesiune sau să cumpere pământ de la proprietari. Corporaţia Chevron prezintă, pe site-ul propriu, la capitolul zone de interes, doar o regiune din sudul Dobrogei şi pe cea a Bârladului. Concluzia e simplă: nu s-a întâmplat absolut nimic, deocamdată, în judeţul nostru. Timp ar fi fost din belşug, în condiţiile în care tot Chevron informează pe site-ul propriu că prospecţiuni se fac, în alte zone ale României, începând încă din 2010.

Ce am avea de câştigat?

Evident, multe dintre condiţiile în care o multinaţională ar exploata gaze de şist, în judeţul nostru sau în restul ţării, ar depinde de modul în care statul român ar încheia astfel de contracte. Mingea este, de fapt, în jumătatea de teren a statului nostru pentru că - spre deosebire de SUA unde subsolul aparţine proprietarului terenului - în România este nevoie de avize de mediu pentru forarea după gaz sau orice alt combustibil fosil. Avize ca s-ar putea da doar în condiţii care ne convin. Cu siguranţă o astfel de industrie extractivă ar crea locuri de muncă în oraşe, comune şi sate unde nu s-a mai investit un leu de ani buni. La acest moment, în comunele şi satele gălăţene există circa 10.000 de şomeri de lungă durată, dintre care peste trei sferturi trăiesc din ajutorul minim garantat.
Chevron, companie prezentă în 36 de state, are, la nivel internaţional, aproape 60.000 de angajaţi. Este considerată o companie de mărime medie, la nivel internaţional şi este în extindere. Nu în ultimul rând, operaţiunile desfăşurate în judeţul nostru ar fi taxate şi ar aduce bani la bugetele locale şi la cel de stat. Mai mult gaz extras înseamnă o piaţă de profil mai bogată. Au perfectă dreptate scepticii care spun că gazul de şist extras n-ar fi al nostru, al românilor, ci al exploatatorului american.
Ce foloase am putea trage noi, în astfel de condiţii? Am putea să cumpărăm gaz şi de la americani, nu doar de la ruşi. Economic vorbind, pe orice piaţă creşterea ofertei este urmată, în scurt timp, de scăderea preţului produselor. Sigur că am putea să exploatăm chiar noi zăcămintele de gaze de şist, dacă am avea tehnologia necesară şi banii de care este de nevoie. Cum nu ne bucurăm momentan de aşa ceva, rămâne în discuţie posibilitatea exploatării zăcămintelor de către multinaţionale.

Ce se întâmplă în restul lumii?

În acest moment, în Statele Unite există circa 50.000 de puţuri de adâncime redusă. Pe viitor, americani preconizează că vor intensifica exploatarea gazelor de şist, inclusiv prin metoda fracturării. Ce au avut de câştigat americanii? Independenţă energetică faţă de ruşii de la Gazprom şi de furnizorii din Qatar. În Europa, exploatarea gazelor de şist prin fractură hidraulică este controversată, încă. Polonia exploatează, iar Germania continuă să o facă, deşi Ministrul Mediului, Peter Altmaier, a declarat în urmă cu aproape două luni că Guvernul ar putea interzice exploatarea prin fracturare hidraulică a gazelor de şist „dacă rezultatele cercetărilor ştiinţifice vor demonstra nocivitatea acestei metode”. Moratorii pentru stoparea exploatării gazelor de şist prin fracturare s-au impus în mai multe state, cum ar fi Franţa sau Marea Britanie. Moratoriu a fost şi în România, dar numai până în luna decembrie a anului trecut.

Ce pierdem?

Ecologiştii au dreptate atunci când vorbesc despre efecte nefaste ale exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării. Tehnica, se bazează, în linii mari, pe injectarea de fluide sub presiune care conţin substanţe toxice în subteran, pentru eliberarea gazelor. Există riscul ca substanţele toxice, cu efecte cancerigene, să se infiltreze în pânza freatică şi să o infesteze, ceea ce ar pune mari probleme pentru sănătatea publică. De asemenea, există riscul apariţiei unor alunecări de teren şi chiar a unor cutremure cauzate de degradarea rocilor, afectate în cadrul procesului de fracturare hidraulică. Consumul de apă pentru fracturarea rocilor - uneori şi 10 milioane de litri pentru o forare - este astronomic. Întrebarea nu este dacă noua industrie extractivă va polua sau nu. O va face, cu siguranţă. Întrebarea este: merită sau nu din punct de vedere economic să ne asumăm asemenea riscuri?

Momentan, doar vorbe şi zgomot

Este perfect adevărat că există, în acest moment, mai multe companii internaţionale care vor să exploateze gaze de şist din solul românesc, prin fracturare hidraulică. Dintre cele cinci acorduri pentru realizarea de prospecţiuni încheiate între statul român reprezentat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi exploatatorii - East West Petroleum Corp, Universal Premium SA, Mol Hungarian Oil and Gas Public Limited Company, SC Expert Petroleum SRL, Clara Petrolem LTD - niciunul nu vizează judeţul nostru. Ar trebui, într-adevăr, să ne întrebăm dacă merită să riscăm sănătatea unor oameni în favoarea bunăstării. Momentan, însă, chiar dacă am avea gaze de şist, nu ni le-a cerut nimeni şi nici noi nu avem cum ajunge la ele!

Autorităţile nu au informaţii

Nici Prefectura şi nici primăriile care ar putea prezenta interes pentru exploatator nu au fost contactate nici de Chevron, nici de vreo altă multinaţională sau firmă românească. Mai mult, pe primarii din teritoriu i-am informat noi cu privire la o astfel de posibilitate, nu Guvernul sau vreun agent economic. Semn că vor fi având companiile intenţii să prospecteze şi să foreze, dar fie nu sunt prea serioase, fie sunt planuri care s-ar putea concretiza într-un viitor îndepărtat.  
„Instituţia Prefectului, ca şi reprezentantă a Guvernului României în teritoriu, nu a fost contactată până la acest moment în niciun fel cu privire la posibilitatea înfiinţării unor exploatări de gaze de şist, pe teritoriul judeţului”, a declarat Petrica Paţilea, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi.
„Eu ştiu că Statele Unite - modelul internaţional de democraţie şi o mare putere economică - exploatează aceste gaze de şist de foarte mulţi ani. Şi nu am auzit de nici un dezastru ecologic de proporţii la ei. Noi de ce nu am putea avea aceste exploatări? Nimeni nu a luat legătura cu Primăria din Târgu Bujor şi nici nu s-au făcut prospecţiuni în zonă noastră. Totuşi, e nevoie de locuri de muncă. Şi cunoscând problematica exploatării şi a preţului gazelor în România eu cred că orice ban plătit în plus statului şi orice nouă formă de a ne asigura independenţă energetică este binevenită, mai ales dacă alţii reuşesc să o practice fără probleme”, ne-a declarat primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gâdei.
„N-am auzit nimic, în acest sens. Nimeni nu a luat legătura cu noi. Este adevărat că în comună este mare nevoie de locuri de muncă, dar la fel de adevărat este că depinde şi cu ce preţ s-ar înfiinţa acestea”, este de părere primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Un articol tendentios si neprofesionist. Gargara si minciuna, nu doar din partea presei, ci si a autoritatilor, de parca banii si locurile de munca sunt tot ceea ce conteaza pe lumea asta! Mult zgomot pentru nimic!? Poate din punctul lor de vedere, pentru ca problema tocmai asta este: multinationalele parcurg toate demersurile pentru a incepe exploatarea, iar oamenii vin si intreaba de ce nu suntem consultati si sunt lasati cu ochii in soare, fara raspunsuri, in batjocura, indiferent ca intrebarile sunt sau nu pe cale oficiala. Romania a revenit la practicile medievale unde cei consultati sunt boierii cei netrebnici.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Rovana Plumb: Am aprobat lucrările de explorare a gazelor de şist

Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a declarat că toate ţările membre UE au nevoie de independenţă energetică, exploatarea gazelor de şist fiind una dintre soluţii, "ce a fost preluată atât de Polonia, care este într-un stadiu avansat, cât şi de Marea Britanie în ultima perioadă şi de alte state membre care sunt în faza de prospectare şi de explorare".

Potrivit Rovanei Plumb, din punct de vedere tehnic orice investiţie trebuie să respecte toate normele şi regulamentele privind protecţia mediului. "Atât timp cât, în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist în România, nu se utilizează metoda de fracturare hidraulică, din punctul de vedere al protecţiei mediului nu există niciun risc. Aşa că, atât pentru zona Dobrogea, cât şi pentru celelalte zone unde s-au solicitat de către companiile străine licenţe în ceea ce priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistând niciun risc", a spus ministrul Mediului, citat de Agerpres.

Aceasta a precizat că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează 5 ani, Ministerul Mediului dând avize unor companii străine în acest sens cu privire la regiunea Dobrogea. "Ca să ajungem la exploatare trebuie să vedem dacă avem această resursă şi unde o avem. Ori fără explorare nu avem cum să identificăm, deocamdată suntem în faza de explorare. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru că nu există niciun fel de risc. (...) Se tratează cu foarte mare seriozitate, este clar că pe explorare, pe tehnologia utilizată, nu există riscuri în ce priveşte mediul, niciun fel de transfer în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, respectiv infestarea pânzei freatice, pentru că nu se utilizează tehnica de fracturare hidraulică. Probabil că trebuia să se explice mai de mult acest lucru. Dacă s-ar fi explicat, probabil că şi modul în care era recepţionată această investiţie era altfel făcută. Dar avem nevoie de aceste explorări", a spus Rovana Plumb, precizând că şi Bulgaria a început "partea de prospecţiune" cu privire la gazele de şist.

money.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum naiba ne vorbeste bagaboanta asta de independenta energetica in UE, atunci cand tu dai pe nimic resursele multinationalelor care vin, culmea, din America!? Iar pentru mintea ei, certificatul de mediu e totuna cu lipsa oricarui risc!? Putem sa ne luam adio de la Delta Dunarii!

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
Cum schimbă lumea Revoluţia Gazelor de Şist din America
* Politica „verde“ europeană este pe cale să dea faliment, în vreme ce Statele Unite sunt pe cale să obţină independenţa energetică
Summit-ul european de ieri a avut pe agendă una dintre cele mai grave probleme care s-ar fi putut adăuga crizei financiare cu care se confruntă UE. O criză energetică. Schema europeană de tranzacţionare a certificatelor verzi este pe cale să se prăbuşească, preţurile la energie cresc. Tot mai multe ţări considerate campioane ale energiei verzi, Germania, Spania şi, mai nou, România, abandonează subvenţiile pentru energie regenerabilă, sub presiunea consumatorilor, iar tot mai multe industrii ameninţă să-şi închidă operaţiunile din Europa. Ce a mers prost? Pe scurt, Revoluţia Gazelor de Şist şi, mai nou, a petrolului de şist din America.

Decizia Guvernului Ponta de a reduce numărul certificatelor verzi la jumătate pentru un Megawatt/oră de energie verde şi de îngheţare a acestor subvenţii până cel puţin în 2017 a stârnit suficientă îngrijorare în rândurile companiilor din domeniul energiei regenerabile şi al lobby-ului ”regenerabilelor” încât să merite un articol amplu în cotidianul New York Times de luni, care deplânge faptul că, deşi în ultimii ani România a ridicat mai multe turbine eoliene decât toţi vecinii săi şi a reuşit să îşi construiască o reputaţie de Ţara făgăduinţei pentru investitorii în energie verde, acum Guvernul este pe cale să facă o răsturnare la 180 de grade.

Jocurile politico-economice de la Bucureşti

NY Times citează reprezentanţii câtorva dintre aceşti investitori, printre care cei ai companiei cehe CEZ, care ameninţă că îşi vor muta operaţiunile în Polonia pentru că „nu au de gând să investească sume mari de bani în proiecte pentru care nu au garanţia câştigurilor financiare”, ceea ce scoate în evidenţă schema pe baza căreia operează aceşti aşa-zişi ”investitori”. Ei construiau eolienele şi fermele solare, primeau subvenţie de la stat prin ”certificatele verzi“ la un preţ de aproape trei ori mai mare decât al pieţei (450 de lei pe Megawatt/oră, faţă de 170 de lei, cât e pe piaţa liberă) - indiferent de preţul la care cumpărau consumatorii, pentru că vântul nu bate neapărat la orele de consum maxim, iar soarele cu siguranţă nu mai străluceşte la ora aceea - şi investiţia era asigurată pe banii consumatorilor atât casnici, cât şi industriali, ale căror facturi erau umflate pentru singurul motiv că există un angajament la nivelul UE că până în 2020 toate statele membre trebuie să asigure 25% din producţia de energie din surse regenerabile. Problema este că România avea deja 20% din producţie regenerabilă, asigurată de hidrocentrale, deci nu avea nevoie să se grăbească. O publicaţie online a încercat ieri să sugereze că este o schemă favorizată prin lege de guvernarea Boc în beneficiul băieţilor deştepţi din energie care au fost apropiaţi de PDL, dar această informaţie, care pare servită de la Guvern, este inexactă din mai multe puncte de vedere esenţiale. Este posibil ca de prevederile legislaţiei amintite să fi profitat băieţi deştepţi care în ultimii ani au gravitat în jurul PDL, dar legislaţia în cauză nu a fost promovată de PDL, iar băieţii în cauză nu au gravitat în jurul PDL, ci mai degrabă sunt electroni liberi care se ataşează la orice nucleu de putere.

Legea în cauză, Legea 220 din 2008, a fost adoptată în ultimele luni ale guvernării Tăriceanu, cu sprijinul PSD, fără de care nimic nu trecea la vremea respectivă, şi cu siguranţă nu a fost făcută pentru clienţii PDL, ci pentru cei ai PNL şi PSD. Dacă unii dintre ei au trecut la PDL ulterior aceasta este altă poveste, dar ”informaţia” că actualul guvern revizuieşte acum o legislaţie aberantă de pe vremea lui Boc este exact genul de dezinformare tipică pentru Victor Ponta, care şi-a făcut un obicei neplăcut din a trimite presa la vânătoare de potcoave de cai morţi în grădina PDL pentru a ascunde cadavrele îngropate în propria ogradă. Unul din aceste cadavre este legătura strânsă dintre premier şi interesele producătorilor de energie termo, pe bază de cărbune – Turceni şi Rovinari – de care este legat atât politic, dat fiind că fieful său este la Târgu Jiu, cât şi prin afaceri, având în vedere că a furnizat ca avocat, împreună cu ministrul Dan Şova, servicii de consultanţă foarte profitabile acestei industrii responsabile de cel mai mai mare nivel de emisii de dioxid de carbon.

De ce ameninţă Mittal că pleacă de la Galaţi

Ponta are de gând să taie masiv subvenţiile pentru ”regenerabile”, şi-a revizuit total (încă o dată) poziţia faţă de gazele de şist şi a primit mandat de la preşedintele Traian Băsescu să promoveze ferm în cadrul summitului cauza ”resurselor neconvenţionale” (adică gazelor de şist) în dauna ” regenerabilelor”, chiar dacă cei din zona cărbunelui nu sunt deloc mulţumiţi. Motivul pentru care Victor Ponta face acest lucru se împarte în trei: Pe de o parte, facturile populaţiei au început să crească şi la fel şi nemulţu­mirea şi nu trebuie decât să te uiţi înapoi la ce s-a întâmplat în iarnă în Bulgaria, când protestele faţă de creşterea preţurilor la energie au dus la căderea Guvernului Borisov. În al doilea rând, marii producători industriali
s-au cam săturat să plătească facturi ridicole la energie şi ameninţă că îşi fac bagajele şi pleacă spre zări mai prietenoase. Adică Galaţiul. O ştire de acum două zile ne informa că însuşi mogulul oţelului, Lakshmi Mittal, l-a avertizat pe Ponta că dacă preţurile la energie mai cresc mult, atunci va închide toate operaţiunile din Europa, inclusiv Galaţiul, şi se va muta în altă parte. De vreo cinci-şase ani încoace, marea industrie, inclusiv companiile europene tradiţionale, a descoperit o nouă destinaţie: Statele Unite. Motivul? Preţul energiei.

„Caritas“ energetic? Da, dar cine?

Acum exact doi ani, în iunie 2011, un reporter al aceluiaşi New York Times, Ian Urbina, publica o serie explozivă de articole în care demitiza revoluţia gazelor de şist, pe care o califica drept ”o schemă Ponzi”, adică un joc piramidal, sau, pe româneşte, un ”Caritas” în care investitorii erau păcăliţi să bage sume enorme sub promisiunea unor beneficii mai puţin decât îndoielnice, totul cu un cost teribil pentru mediu. Agenda lui Urbina era să promoveze investiţiile masive propuse de administraţia Obama în proiecte regenerabile, adică exact acelaşi proiect în care se angajase în 2005 Uniunea Europeană, când a propus celebra-i schemă de tranzacţionare a certificatelor verzi.

Doi ani mai târziu, lucrurile arată cu totul diferit. Piaţa europeană a certificatelor verzi este în pragul colapsului iar, Germania, singura ţară capabilă să o salveze nu a mişcat un deget, ba mai mult, a anunţat un program de reducere până la zero a subvenţiilor pentru regenerabile. Spania, alt campion european al eolienelor a urmat-o imediat, având în vedere criza de bani prin care trece Madridul şi acum urmează şi România.

Dar situaţia este mai gravă, iar ironia mai groasă. Potrivit The Economist, în loc să scadă, emisiile de dioxid de carbon au crescut în UE în ultimii cinci ani pentru că, pe de o parte creşterea preţului la energie ca urmare a schemelor verzi, iar pe de alta criza economică, au determinat statele membre să recurgă la cea mai ieftină resursă de producţie, cărbunele. În schimb, în Statele Unite, emisiile de CO2 s-au redus în aceeaşi perioadă cu 450 de milioane de tone, cea mai mare dintre toate ţările lumii. Mai mult, în Europa valoarea subvenţiilor destinate energiei verzi, din 2004 până astăzi, a atins 600 de miliarde de euro, iar schemele de tranzacţionare a certificatelor verzi au costat deja contribuabilii 300 miliarde de euro. Scăderea preţului energiei la nivel global, reducerea cererii ca urmare a recesiunii şi emisiunea unui număr prea mare de asemenea certificate le-au diminuat preţul şi au prăbuşit, practic, piaţa – de unde urgenţa summit-ului de ieri. Cauza acestor catastrofe europene este revoluţia gazelor de şist din SUA, care schimbă radical datele pieţei globale, dar şi raporturile geopolitice. Industria energetică americană este sectorul cu cea mai mare creştere anuală de pe glob, în vreme ce schemele europene se prăbuşesc sub propria greutate. Deci, unde este, de fapt, ”Caritas-ul energetic”?

Ce este Revoluţia Gazelor de Şist. O poveste (aproape) americană

Fenomenul a explodat în atenţia publică în 2007, când ”US Potential Gas Committee”, un organism corporatist format din reprezentanţii industriei gazelor naturale, au crescut dintr-o dată, estimarea privind resursele de gaze naturale nedovedite (caracterul ”nedovedit” find principala sursă a acuzaţiilor lui Ian Urbina) cu 45%, de la 32,7 mii de miliarde de metri cubi la 47,4 mii de miliarde de metri cubi, cu scopul de a permite exploatarea gazelor de şist. ”Revoluţia” dura însă de ceva mai multă vreme şi, dacă există un model de cooperare între industria privată şi guvernul central spre beneficiul tuturor - consumator, industrie, guvern - atunci acesta este cel reuşit. ”Revoluţia” propriu-zisă a fost declanşată la începutul anilor ’90 de un personaj devenit legendar, un antreprenor din industria petrolului din Texas, George P. Mitchell. Mitchell, un petrolist de excepţie, a avut ideea să revitalizeze ideea forajului orizontal, care data din anii ’30 şi a fracturării hidraulice, care a fost încercată prima oară într-un puţ de petrol în 1947. În 1991, Mitchell nu avea tehnologia, doar o idee. Know-how-ul era la… guvernul federal, care, de prin anii ’60 cheltuise o groază de bani pentru a dezvolta tehnici de eliberare a gazelor din rocile poroase, dar semi-permeabile. Într-un articol publicat de American Enterprise Institute, autorii iau apărarea rolului guvernului SUA în Revoluţia Gazelor de Şist împotriva unor unor congressmeni republicani, care, ca orice parlamentari, nu prea ştiu ce vorbesc. Au fost dezvoltate tehnologii noi, bazate pe pomparea de apă, nisip şi aditivi chimici la presiune mare.

Rezultatul a fost că în 2000 producţia de gaze de şist era de 1% din totalul producţiei americane de gaz, în 2010 ajunsese la 20% iar acum depăşeşte 30%. Preţul gazului natural în SUA a ajuns la cote ridicole, producţia de energie pe bază de gaz a depăşit-o pentru prima oară pe cea pe bază de cărbune pentru că a devenit mai profitabilă, în condiţiile în care centralele pe gaz emit cu aproape 50% mai puţin CO2. În acelaşi timp, preţul la energie în Europa creşte cu o treime peste cel din SUA iar competitivitatea marilor campioni industriali europeni este pusă în pericol. Drept pentru care, de la producătorii de oţel ca Mittal la producătorii de îngăşăminte şi până la perlele industriei auto germane se gândesc serios să îşi mute producţia nu în China, ci în America. De unde panica europenilor. În septembrie anul trecut, Comisia a publicat trei rapoarte privind gazele de şist care formulau concluzii favorabile, iar în luna aprilie a acestui an, însuşi consilierul ştiinţific al CE dădea undă verde exploatării.

Dar lucrurile evoluează încă şi mai spectaculos. Nu numai revoluţia gazelor de şist schimbă datele economice ale lumii, dar acum există certitudinea că se manifestă o ”revoluţie a petrolului de şist”. Pentru a înţelege cât de repede se mişcă lucrurile, e suficient să spunem că în 2011, National Review, o altă publicaţie care nu poate fi suspectată de simpatii faţă de actuala administraţie, evoca timid promisiunile unei revoluţii a petrolului de şist, în 2012, Chatham House, respectabila instituţie britanică remarca faptul că tehnologiile care au permis revoluţia gazelor de şist deschid acum drumul unei revoluţii a hidrocarburilor lichide, iar anul acesta, în februarie, centrul de studii Global Perspectives&Solutions, afiliat Citi Group, publica un alt studiu în care susţinea că preţurile mici la gaze au determinat o scădere temporară a producţiei până când infrastructura va recupera progresele făcute, dar că industria va cunoaşte un nou boom în urma creşterii producţiei de petrol interne. Potrivit GPS, numai creşterea anuală în producţia Statelor Unite de petrol, gaz natural lichid şi biocombustibili depăşeşte deja producţia Venezuelei şi se situează la cifre comparabile cu cele ale Iranului, Irakului şi Kuwaitului. În ritmul acesta, prezic cei de la GPS, America va deveni independentă energetic mai repede decât se estima, iar OPEC îşi va pierde raţiunea de a fi.

Ecologiştii, Gazprom şi România

Tot românul protestează împotriva gazelor de şist, fără să aibă habar împotriva a ceea ce protestează. Există trei mari subiecte de îngrijorare. Primul priveşte contaminarea presupusă a pânzei freatice, al doilea presupusele cutremure şi destabilizări ale scoarţei terestre şi al treilea, scurgerile de metan cu creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce priveşte pânza freatică, îngrijorările nu provin din faptul că substanţele chimice folosite la „fracking” s-ar putea infiltra în pânza freatică, pentru că rezervele de gaz de şist se află mult sub pânza freatică iar rocile au permeabilitate redusă, ci din posibilitatea ca în urma procesului de fracturare, incintele să nu fie etanşeizate corespunzător iar apa pompată să reflueze. Cazuri au existat, cel puţin unul foarte mediatizat în Pennsylvania, dar cel mai bun studiu în acest sens a fost realizat de o echipă de la Massachusetts Institute of Technology, care din 20.000 de puţuri cercetate nu a găsit decât 43 de „incidente”. Ceea ce înseamnă că asigurarea de astfel de incidente cere o politică inteligentă de reglementare ad-hoc, de vreme ce nici un perimetru nu seamănă cu altul şi nici o tehnologie nu este aplicabilă universal, ci depinde de foarte mulţi factori. În ceea ce priveşte riscurile seismice, acestea au fost respinse de un studiu al guvernului britanic.

Multe din îngrijorări fac ecoul intereselor Gazprom. Ultimii care au făcut-o au fost cei de la American Natural Gas Alliance pentru EU Obsever. Nu că ANGA n-ar avea un interes, dar este instructiv faptul că începutul agitaţiei mediatice legate de contaminarea surselor de apă prin fracking poate fi identificat exact la conferinţa de presă ţinută în februarie 2010 de vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, în care acesta a deplâns soarta gospodinei americane nevoită să-şi alimenteze copiii cu apă contaminată cu substanţe de fracturare.

Asta se întâmpla în 2010. Între timp, Gazprom a pierdut 20% din piaţa europeană care, profitând de reducerea preţurilor determinată de Revoluţia Gazelor de Şist, importă gaz la preţuri mici din Norvegia şi Qatar. Ideea e că acum doi-trei-cinci ani, gazul lichefiat din Norvegia sau Qatar se ducea în Statele Unite, care importau 25% din necesar. Acum, că americanii nu mai au nevoie, furnizorii vând oriunde şi vând ieftin, ca să controleze pierderile. Ceea ce pune în dificultate atât sistemul european al contractelor tradiţionale în care preţul gazului este legat de preţul petrolului, cât şi practica Gazprom a contractelor pe termen lung. Acum vreo două luni, ruşii de la Gazprom se plângeau în Der Spiegel că europenii nu mai apreciază cât de adaptabili au devenit. Nu mai apreciază pentru că alternativa americană este mult mai atractivă.

Pentru România este un moment prielnic. Schemele europene privind energia regenerabilă pot fi reajustate la hidro, care este oarecum controlabilă, şi diminuate la minim în ceea ce priveşte eolienele şi energia solară, consumatoare de bani inutili de la buget. Gazele de şist trebuie promovate cu putere, măcar să ştim dacă avem şi pe ce putem conta, iar acest lucru trebuie făcut cu americanii, pentru că sunt singurii care dispun de o tehnologie suficient de avansată. După summitul de ieri urmează preşedinţia lituaniană, care şi-a propus, spre meritul Lituaniei, să facă din gazele de şist o temă europeană. Este o oportunitate pe care nu trebuie să o pierdem.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Raport SUA: Romania are rezerve de gaze de sist echivalente consumului pe 100 de ani

Romania are rezerve de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimeaza Administratia americana pentru informatie in domeniul energiei (EIA), in conditiile in care rezervele dovedite de gaze se plaseaza la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi, scrie agentia Mediafax.
Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurata in proportie de 80% din productia interna. Diferenta este importata din Rusia, prin intermediari, la preturi ridicate. Astfel, agentia guvernamentala americana estimeaza ca Romania are rezerve de gaze de sist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existenta) de 51.000 miliarde picioare cubice (cubic feet), adica 1.444 miliarde metri cubi.

Potrivit EIA, rezervele dovedite de gaze naturale ale Romaniei erau estimate la inceputul acestui an la 4.000 miliarde picioare cubice, echivalentul a 113 miliarde metri cubi. Romania se plaseaza pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de sist, dupa Polonia (4.190 miliarde metri cubi) si Franta (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.
In ceea ce priveste petrolul prins sub formatiuni de roca de sist in Romania, EIA estimeaza un volum de 300 milioane de barili, fata de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zacaminte. Astfel, potrivit estimarilor institutiei americane, explorarea zacamintelor de sist ar creste cu 50% rezervele de petrol ale Romaniei si de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.
In Europa, excluzand Rusia si Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de sist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult fata de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi. Dupa Polonia, Franta si Romania, in topul rezervelor de gaze de sist din Europa urmeaza Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie si Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria si Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) si Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are de asemenea rezerve subtantiale de gaze de sist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de cateva ori mai mic fata de rezervele conventionale ale tarii. Ucraina are rezerve de gaze de sist estimate la 3.624 metri cubi, potrivit raportului.
Raportul releva ca aproximativ 10% din rezervele globale de petrol si aproape o treime din rezervele de gaze naturale se gasesc in zacaminte situate sub formatiuni de roci de sist, in Statele Unite si alte 41 de tari unde explorarea acestor depozite este in fazele initiale. SUA detine cele mai mari rezerve de gaze de sist din lume, urmata de China, Argentina, Algeria, Canada si Mexic. In privinta petrolului din zacaminte de sist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina si Libia.

hotnews.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Britanicii se pregătesc să caute gaze de şist aproape de Galaţi, în Republica Moldova

Compania britanică Canyon Oil and Gas Ltd. intenționează să deruleze lucrări de explorare după gaze și petrol de șist, prin fracturare hidraulică, în Republica Moldova, în apropiere de granița cu România, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale. Britanicii colaborează în prezent cu Ministerul Geologiei de la Chișinău la întocmirea, în parteneriat, a unui studiu preliminar privind șisturile bituminoase din zona vizată.

Canyon Oil and Gas Ltd. deține două perimetre de hidrocarburi în Republica Moldova, respectiv unul de petrol, aflat deja în producție (Văleni) și două de gaze naturale (Viktorovka și Baimaclia), situate aproape de granița cu România, în raionul Cahul, la mică distanță de Galați. Britanicii suportă integral costurile de dezvoltare a perimetrelor respective și beneficiază de 80% din veniturile rezultate din exploatarea acestora.

Restul revine companiei locale din Republica Moldova Valiexchimp SRL, controlată de omul de afaceri basarabean Valentin Bodișteanu, firmă care deține și licențele pentru concesiunile respective.

Parteneriat cu Ministerul Geologiei

Într-o prezentare a Canyon Oil and Gas Ltd. pentru potențiali investitori se arată că firma britanică are ca țintă explorarea după gaze și petrol de șist în Republica Moldova, prin fracturare hidraulică, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

„Canyon colaborează în prezent cu Ministerul Geologiei la întocmirea în parteneriat a unui studiu preliminar, în scopul unei mai bune înțelegeri a sistemului de șisturi bituminoase”, se afirmă în documentul citat.

Canyon Oil and Gas Ltd. a fost înființată în aprilie 2011. Până în prezent, compania a investit direct 1 milion de dolari în Republica Moldova, forând două sonde în cadrul perimetrului petrolier Văleni. Prima din acestea a produs circa 2.500 de barili de petrol în intervalul februarie-august, la un cost net de 70 de dolari/baril, potrivit prezentării companiei, iar cealaltă a intrat în producție în septembrie.

Riscuri minime, câștiguri rapide

Planurile celor de la Canyon Oil and Gas Ltd. prevăd dublarea producției la Văleni, prin upgradarea facilităților de extracție, respectiv instalarea de echipament suplimentar modern de foraj.

Potrivit adevărul.ro, anul trecut, vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, declara că, pe termen mediu şi lung, o sursă de energie pentru Republica Moldova ar putea fi gazele de șist, în condițiile în care zăcăminte de acest tip au fost descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova. Din studiile efectuate de compania americană EuroGas pe teritoriile Poloniei şi Ucrainei, precum şi în regiunea Mării Negre, a rezultat că este foarte probabilă prezența gazelor de șist şi pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit prezentării citate a celor de la Canyon Oil and Gas Ltd., strategia companiei presupune asumarea de riscuri minime, precum și demararea și derularea rapidă a producției pe perimetrele de hidrocarburi deținute, britanicii promițând potențialilor investitori câștiguri semnificative în timp scurt.

Legături cu Soros și cu România

Acționarii-fondatori ai companiei, care asigură și managementul acesteia, sunt executivi cu experiență în industria internațională de petrol și gaze, fiind experți în gaze de șist și alte hidrocarburi neconvenționale.

Astfel, Philip Thompson, fondator și managing director, este și fondator al San Leon Energy, unul din liderii industriei gazelor de șist din Europa, cu operațiuni semnificative în acest sector în Polonia, Ucraina și Spania. Miliardarul George Soros controlează un pachet de circa 23% din acțiunile San Leon Energy, prin intermediul companiei sale de administrare de fonduri de hedging, Soros Fund Management.

San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna. Potrivit celor de la San Leon Energy, prima sondă pe concesiunea respectivă ar trebui forată până la sfârșitul acestui an.

Directorul financiar al Canyon Oil and Gas Ltd., Daniel Stewart-Roberts, este partener în cadrul gigantului de audit Deloitte, pentru care a lucrat și în România. În prezentare se precizează că Stewart-Roberts vorbește limba română.

Luna trecută, Canyon Oil and Gas Ltd. a semnat un acord cu compania irlandeză Aminex, potrivit căruia irlandezii urmează să preia integral Canyon Oil and Gas Ltd. Principalele operațiuni ale celor de la Aminex se derulează în Tanzania, unde firma deține două concesiuni de gaze naturale. În acord se specifică faptul că activele Canyon Oil and Gas Ltd.din Republica Moldova sunt estimate la circa 2 milioane de dolari.

Monopolist, mogul de presă, apucături de sindicalist

Valiexchimp SRL este liderul industriei de petrol și gaze din Republica Moldova, patronul firmei, Valentin Bodișteanu, fiind și președintele organizației profesionale și de lobby a importatorilor și distribuitorilor moldoveni de petrol și produse petroliere, Importcompetrol. Valiexchimp SRL este unicul deținător de licențe de explorare și exploatare hidrocarburi din Basarabia.

Bodișteanu controlează, de asemenea, singura rafinărie din Basarabia, de la Comrat, cu o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone pe an, unde se prelucrează țiței extras din perimetrul Văleni, a cărui licență este deținută tot de Valiexchimp SRL.

În 2001, în semn de protest față de blocarea de către guvern a importurilor de benzină cu cisternele, cei de la Importcompetrol, organizația condusă de Bodișteanu, au aliniat în faţa sediului executivului de la Chișinău peste 60 de autocamioane de mare tonaj.
Valentin Bodișteanu deține și două posturi de televiziune în Republica Moldova, Euro TV și Alt TV, despre care presa de peste Prut a speculat că ar urma să se închidă, firma care le operează intrând în insolvență, iar salariații nemaiprimindu-și banii de luni de zile. Potrivit point.md, Euro TV ar avea datorii de circa 50.000 de euro față postul românesc pe care îl retransmite, Antena 1.

energyreport.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Chevron a concesionat un sfert din teritoriul judeţului Galaţi

* Conform unei hărţi aflată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, firma americană care se ocupă cu exploatarea gazelor de şist din România are concesionată toată partea de nord-est a judeţului * Un studiu EPA din SUA arată clar că fracturarea hidraulică poate contamina sursele de apă potabilă

Deşi în urma protestelor cetăţenilor din satul Pungeşti, judeţul Vaslui, cei de la Chevron s-au retras, e puţin probabil să renunţe atât de uşor la exploatarea gazelor de şist în România. S-a vorbit şi mediatizat îndelung faptul că firma americană a concesionat subsolul pe perimetrul judeţului Vaslui şi la Constanţa (Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi), însă puţini cunosc că inclusiv o parte însemnată din suprafaţa judeţului nostru poate deveni oricând ţinta prospecţiunilor şi exploatărilor gazelor neconvenţionale.

Conform unei hărţi aflată pe site-ul Agenţiei Naţionale  pentru Resurse Minerale (ANRM), Chevron deţine la pachet cam o pătrime teritoriul judeţului nostru, respectiv partea de nord-est. Dacă suprafaţa totală a judeţului nostru este de 4.466 de kilometri pătraţi, înseamnă că aria de explorare, dezvoltare şi exploatare deţinută de Chevron în Galaţi depăşeşte 1.000 de kilometri pătraţi. Zona are în componenţă nu mai puţin de 16 comune - Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni, Cavadineşti, Folteşti, Fârţăneşti, Băneasa, Bereşti Meria, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Drăguşeni, Vârlezi, Rădeşti, Jorăşti - dar şi două oraşe Tg. Bujor şi Bereşti.

Mai multe ţări au interzis fracturarea hidraulică

Cu toate asigurările celor de la Mediu şi ale politicienilor aflaţi la conducere că fracturarea hidraulică - unica metodă cunoscută până în prezent pentru exploatarea gazelor de şist - este inofensivă pentru mediu, există ţări europene care au interzis-o pe teritoriul lor sau altele care au amânat începerea ei, în speranţa că lucrurile se vor edifica.

De exemplu, Franţa a fost primul stat care a interzis, în vara anului 2011, această activitate. Şi ei concesionaseră iniţial teritorii unor firme, dar la presiunea străzii guvernul a trebuit să găsească o soluţie elegantă prin care să iasă din această situaţie. Ei n-au interzis exploatarea gazelor de şist, dar au spus stop fracturării hidraulice, invitându-i pe investitori să găsească alte metode de extracţie. Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare în 2012. Danemarca, Olanda, Cehia, Germania (landul Westfalia-Renania de Nord) şi Irlanda au instituit moratorii. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorită fracturării hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendată. Mai mult decât atât, în 15 din cele 51 de state din SUA - ţară care are experienţă în fracturare hidraulică - s-a interzis folosirea acestei metode. 

Efectele care nu se cunosc încă

Deşi sătenii care au protestat în judeţul Vaslui împotriva acestei metode de exploatare au fost acuzaţi că au fost manipulaţi pentru diferite interese, cert este că la ora actuală nici măcar în America nu se cunosc cu exactitate efectele produse de fracturarea hidraulică, mai ales că multe dintre ele nu sunt imediate.
Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) din SUA a iniţiat în 2011 un studiu intitulat „Potenţialul impact al fracturării hidraulice asupra apei potabile”, care este preconizat să se finalizeze în 2014. Un draft al studiului a fost totuşi publicat pe site-ul EPA, iar în acesta se specifică în mod clar: „Fracturarea hidraulică, în toate stadiile ei, poate contamina apa potabilă, şi pe cea de subsol şi pe cea de suprafaţă, dat fiind că ambele comunică între ele”. De asemenea, studiul arată că şi apele râurilor pot fi contaminate şi citează un caz concret din Pennsylvania. Având în vedere că în perimetrul de concesionat pe teritoriul judeţului nostru se află Prutul care se varsă doar după câţiva kilometri în Dunăre - sursa noastră de apă potabilă - situaţia ar trebui să ne îngrijoreze. Despre aceste motive de îngrijorare vom vorbi însă într-un alt material.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fracturarea hidraulică, un pericol pentru mediu

* Este concluzia Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, pe baza experienţelor acumulate în decursul exploatărilor prin fracturare hidraulică făcute în această ţară

Aşa cum am arătat într-un material anterior, un sfert din subsolul teritoriului judeţului nostru, partea de nord-est, a fost concesionată de firma Chevron. Deocamdată nu s-a pus problema să se înceapă explorările sau exploatările, însă acest lucru s-ar putea întâmpla într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat.
Având în vedere părerile contradictorii care circulă pe site-uri, este normal să ne punem problema în ce parte să înclinăm balanţa: este sau nu fracturarea hidraulică un pericol pentru mediu şi pentru oamenii din zonele în care acest procedeu se practică? Trebuie precizat că lucrurile nu sunt clare nici măcar în America, acolo unde procedeul se practică de mai bine de 20 de ani. Ce să mai vorbim de România, unde nu există specialişti în domeniu! În toată Europa se vorbeşte de prudenţă în aplicarea acestui procedeu de exploatare, pentru că în nicio ţară nu s-au făcut până acum studii serioase cu privire la impactul pe care fracturarea hidraulică îl poate avea asupra mediului.

Ce scrie Chevron pe site despre fracturarea hidraulică

Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce ne anunţă reprezentanţii Chevron pe site-ul lor oficial, totul este verde şi frumos. Iată ce spun: „Forajul orizontal şi fracturarea hidraulică au fost folosite cu succes şi în deplină siguranţă de foarte mulţi ani în întreaga lume. Pentru a ajunge la argilite, unde gazul natural este captiv, o sondă este forată vertical la câteva mii de metri adâncime. Mai precis, la o adâncime de trei-patru km, la mare distanţă de apele subterane.
Sonda este căptuşită cu mai multe straturi de oţel şi ciment care o izolează de acviferele şi formaţiunile geologice pe care le străpunge. Această cămăşuire a sondei acţionează ca o barieră ce protejează apele subterane de fluidele care sunt pompate prin sondă şi de gazul natural care este eliberat şi colectat în interiorul puţului de forare. (…) Fracturarea hidraulică - presupune pomparea sub presiune a unui fluid în interiorul sondei - este folosită pentru a crea fracturi în rocă şi a permite astfel gazului natural să ajungă în puţul sondei şi de acolo să urce la suprafaţă. Fluidul folosit în acest proces este alcătuit în proporţie de 99,5 la sută apă şi nisip şi restul de 0,5  la sută aditivi. Aditivii chimici folosiţi sunt similari cu produse care se găsesc în orice casă. Rolul lor este de a împinge nisipul în fracturi, de a proteja echipamentul de proliferarea bacteriilor şi de a curăţa sistemul. Terenul este apoi refăcut astfel încât impactul asupra întrebuinţării lui iniţiale să fie minim. Tot ceea ce rămâne în urmă sunt în mod normal doar capul de erupţie şi câteva rezervoare de apă care la un loc ocupă mai puţin de un hectar de teren”.

Ce spune studiul Agenţiei de Protecţia Mediului din SUA

Cei de la Chevron uită să ne dezvăluie însă amănunte care ţin de fracturarea hidraulică orizontală, pe care le-am găsit totuşi nu pe nişte site-uri anti-fracturare, ci chiar în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA) din SUA. Într-un studiu preliminar postat pe site-ul EPA în 2011, specialiştii americani în probleme de mediu anunţă că rezultatele studiului complet vor fi gata abia în 2014. În documentul postat pe site se precizează deja câteva posibile efecte negative ale fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist asupra mediului.
Specialiştii menţionează că procedeul folosit în exploatarea gazelor de şist presupune un foarte mare volum de apă. Pentru fiecare sondă, la fiecare fracturare, se folosesc aproximativ 15 milioane de litri de apă (între 2 şi 4 milioane de galoane). Iar fiecare puţ este fracturat de 6-8 ori. Specialiştii confirmă faptul că în fluidul de fracturare 99,5 la sută îl reprezintă apa, în amestec cu nisipul, iar concentraţia aditivilor chimici este de 0,5 la sută. Calculat însă la 15 milioane de litri de apă, 0,5 la sută din acest cocktail de chimicale înseamnă nu mai puţin de 75.000 de litri pe fracturare. EPA precizează şi faptul că doar „în jur de 10 până la 40 la sută din acest fluid este recuperat după fracturare”. Aceştia susţin că este greu să se precizeze lungimea şi locul precis al fracturărilor. „Dacă fracturarea hidraulică se combină cu goluri sau fracturi existente deja, injectarea apei la presiune mare poate conduce la contaminarea apei”, se arată în studiul citat. În plus, ar mai fi de spus că nimeni nu s-a mai ocupat de ceea ce se întâmplă în timp cu fluidul de fracturare plin de substanţe chimice pompat în sol cu presiune foarte mare (se vorbeşte de 632 de kilograme pe centimetru pătrat!) şi nerecuperat. Se pot întâmpla modificări geologice care să conducă după mulţi ani la contaminarea pânzei freatice?

Poluarea aerului şi a ecosistemului

Ceea ce nu spune Chevron, dar apare totuşi în studiul EPA, este faptul că pentru forarea şi exploatarea unui puţ, pentru fiecare fracturare sunt necesare între 300 şi 1.300 de camioane, care să aducă cantitatea imensă de apă, nisip, compuşi chimici, sau să transporte fluidul recuperat. Studiul punctează că aceste camioane pot „crea emisii semnificative” care să afecteze calitatea aerului. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că sunt multe rapoarte care au arătat că în zonele de exploatare au fost semnalate modificări ale calităţii aerului, datorită faptului că o cantitate de metan este eliberată în atmosferă. Fracturarea hidraulică poate avea efecte poluante şi asupra ecosistemului terestru, independent de contaminarea apelor. „Chimicalele folosite în fracturarea hidraulică pot contamina solul, dacă nu sunt utilizate, transportate şi depozitate cu atenţie. Traficul intens combinat cu activitatea de exploatare poate avea efect negativ asupra plantelor, care să aducă pierderea spaţiilor verzi”. De asemenea, studiul menţionează că în urma unor accidente s-a ajuns la contaminarea solului, a apelor curgătoare, care a avut ca rezultat uciderea peştilor şi animalelor.
Despre efectele asupra oamenilor, dar şi despre posibilităţile ca fracturarea hidraulică să intensifice activitatea seismică în zonele respective vom vorbi în alte materiale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Isteria exploatării gazelor de şist cuprinde şi Galaţiul

Ecologiştii spun, citând site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale că în Galaţi s-ar fi făcut deja prospecţiuni pentru exploatarea gazelor de şist, în vreme ce Agenţia pentru Protecţia Mediului spune că nimeni nu a solicitat acest lucru până acum.

Preşedintele Partidului Ecologist din Galaţi, Eugen Stamate, şi-a postat pe reţeaua de socializare Facebook un mesaj din care lasă să se înţeleagă faptul că nordul judeţului ar fi deja concesionat unei firme americane pentru exploatarea gazelor de şist. "Conform unei hărţi aflată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, firma americană care se ocupă cu exploatarea gazelor de şist din România are concesionată toată partea de nord-est a judeţului.

Un studiu EPA din SUA arată clar că fracturarea hidraulică poate contamina sursele de apă potabilă. După ce că nu avem după ce bea apă de săraci ce suntem, după ce ne-au distrus şi vândut industria, fabricile şi locurile de muncă, vor să ne otrăvească, să ne înrobească pe fondul unor interese meschine ale unor vremelnici din fruntea statului. Sperăm să aibă înţelepciune, autorităţile implicate să nu transforme toată ţara într-o colonie", spune Eugen Stamate pe Facebook.

Acesta a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi să precizeze clar dacă a emis autorizaţii pentru prospecţiuni sau pentru exploatarea gazelor de şist. Răspunsul ne bagă şi mai tare în ceaţă. "În ceea ce priveşte gazele de şist, la ARPM/APM Galaţi nu a fost înregistrată nicio solicitare de obţinere a actelor de reglementare pentru exloatarea gazelor de şist", i-a răspuns într-o adresă oficială Carmen Sandu, directorul APM Galaţi.

E-adevărat, în 2011, Chevron a cerut acord de mediu pentru prospecţiuni bidimensionale (2D) în vederea identificării unor zăcăminte de hidrocarburi (petrol sau gaze naturale), pentru care APM Galaţi emis o clasare a notificării la sfârşitul lunii aprilie. Altfel spus, APM a spus că pentru prospecţiunile 2D nu este nevoie de acord de mediu.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Duminică, marş de protest împotriva fracturării hidraulice

La iniţiativa Asociaţiei „Daţi-mi România înapoi”, duminică, la Galaţi, dar şi în alte 29 de oraşe din ţară, va avea loc un marş de protest împotriva fracturării hidraulice pentru gazele de şist. Acţiunea, la care vor participa câteva sute de gălăţeni, va debuta, la ora 14,00, la Păpădie şi se va încheia pe Strada Domnească, în faţa Palatului Prefecturii. „Aproape tot teritoriul României este deja concesionat pentru extragerea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. În timp ce toţi ochii erau aţintiţi spre Pungeşti, în restul României au fost instalate mai multe sonde pentru fracturare hidraulică”, ne-a spus Ştefan Gheorghe, preşedintele Asociaţiei.
Protestatarii, purtând bannere şi pancarte, vor distribui trecătorilor flyere conţinând informaţii privind fracturarea hidraulică şi impactului asupra mediului şi sănătăţii oamenilor.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Ploaia le-a cam dat peste cap planurile protestatarilor care se opun exploatării gazelor de şist

Chiar şi aşa, 30 de oameni au ieşit azi în stradă şi au protestat faţă de intenţiile guvernanţilor de a continua demersurile pentru autorizarea şi începerea proiectelor de explorare/exploatare în mod netransparent şi în lipsa unei legislaţii care să reglementeze extragerea gazelor de şist.

Ploaia măruntă de duminică le-a stricat socotelile celor care ar fi trebuit să ajungă la protestul de Casa de Cultură a Sindicatelor. Aşa se face că la “Păpădie” s-au strâns doar vreo 30 de oameni hotărâţi să strige lozinci împotriva guvernanţilor, despre care spun că ignoră voinţa cetăţenilor, continuând demersurile pentru autorizarea şi începerea proiectelor de explorare/exploatare în mod netransparent şi în lipsa unei legislaţii care să reglementeze extragerea gazelor de şist, resursă neconvenţională ce nu se regăseşte în Legea Petrolului (nr. 238/2004).

Protestatarii au stat câteva minute la “Păpădie” după care au pornit într-un marş pe străzile oraşului. Aveau asupra lor bannere, trompete, iar de la o portavoce se auzeau tot felul de îndemnuri. Din păcate, din cauza ploii mărunte, pe străzi nu prea erau oameni, aşa că strigătele lor au fost auzite doar de… forţele de ordine de la Jandarmerie, Poliţie şi Poliţie Locală.

Protestele împotriva fracturării hidraulice au intrat într-o nouă etapă. În timp ce la Pungeşti se pregăteşte primul foraj, alte perimetre au fost concesionate pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist. Metoda fracturării hidraulice, în cea mai agresivă formă, începe să fie implementată pe ascuns atât la exploatările clasice de petrol şi gaze, pentru creşterea productivităţii, cât şi la explorările din largul Mării Negre, fără niciun fel de studiu de impact asupra sănătăţii şi mediului. Frenezia extragerii resurselor condamnă Romania la poluare ireversibilă, iar autorităţile, în loc să-şi îndeplinească atribuţiile, sunt mai degrabă complice. Interesele unor companii precum Chevron, Gazprom şi OMV Petrom primează, iar cetăţenii sunt singurii care pot să tragă un semnal de alarmă, pentru protejarea mediului, dar şi pentru respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului.

Tehnologia fracturării a fost interzisă în multe localităţi şi ţinuturi din 18 state din SUA şi ţări europene precum Franţa şi Bulgaria iar, în România, protestele au început în urmă cu doi ani. (http://stopfracturare.ro/ultima-ora) In această situaţie HG-urile de aprobare a Acordurilor Petroliere sunt lovite de nulitate. În acelaşi timp, în ciuda raportului publicat de Avocatul Poporului care apreciază ca disproporţionate măsurile luate de M.A.I. la Pungeşti, lucrările Chevron se continuă, sub paza Jandarmeriei şi sub privirile înspăimântate ale sătenilor.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.