Jump to content

Asociaţia de dezvoltare Galaţi - Brăila - Tulcea "Dunărea de Jos"


Recommended Posts

Aglomeraţie urbană Galaţi - Brăia - Măcin

În cadrul şedinţei desfăşurate la Prefectură, care a avut ca temă strategia dezvoltării durabile a judeţului Galaţi până în 2020, s-au purtat discuţii pe marginea înfiinţării unei aglomeraţii urbane din care să facă parte Galaţiul, Brăila şi Măcinul, precum şi localităţile adiacente lor, aceasta fiind modalitatea gândită pentru atragerea de noi investiţii care să conducă la înfiinţarea de locuri de muncă.

Potrivit preşedintelui Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, Ciprian Dediu, au demarat demersurile pentru înfiinţarea unei aglomeraţii urbane care să cuprindă trei oraşe - Galaţi, Brăila şi Măcin, precum şi localităţile adiacente. „Acest lucru ar putea duce la atragerea de investiţii pe proiectele legate de strategia Dunării, care reprezintă fonduri ale comunităţii pentru diferite finanţări. În privinţa oportunităţii acestei aglomeraţii urbane, vă pot spune, de exemplu, că la Măcin este forţă de muncă specializată în confecţii, care ar putea veni să lucreze în Galaţi sau Brăila, unde se caută personal în acest domeniu, că apa potabilă de la Măcin este de o calitate foarte bună şi ar putea fi folosită drept sursă de alimentare pentru populaţia Galaţiului. Trebuie să ne folosim de orice oportunitate de a atrage investiţii, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea traficului portuar de mărfuri”, a declarat Ciprian Dediu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Si de ex, la urmatorul inghet al Dunarii, cei din Macin pot dormi la Primarie sau daca ii prinde acasa, isi iau concediu 2 luni pina se milostiveste Cel de Sus sa mearga bacul din nou. Timp in care marii confectioneri galateni vor produce tricouri ca nu intra mult material

Link to comment
Share on other sites

Si cum se gandeste nea Dediu ca ar veni ala din Macin sa lucreze la Galati pentru salariul minim, sa se trezeasca la 4-5 dimineata sa ajunga la 8 la serviciu, iar pe transport sa dea cam o jumatate din salariu (fara sa mai pui la socoteala si pachetul ca aia mananca aer).

Daca fabricile de confectii se muta la Macin, bac-ul le da peste cap costurile de transport al marfurilor/materiei prime.

Dar na... ca sa nu zica lumea ca sunt platiti degeaba, au scos si ei vrajeala asta cu "imbulzeala urbana"! :))

Astia nu stiu despre cum vorbeste!

Link to comment
Share on other sites

Astia nu stiu despre cum vorbeste!

că apa potabilă de la Măcin este de o calitate foarte bună şi ar putea fi folosită drept sursă de alimentare pentru populaţia Galaţiului.

=))

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Se înfiinţează Zona Metropolitană "Dunărea de Jos"

* O formă de asociere, la care au aderat zeci de primării din judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea, interesate să acceseze mai uşor fonduri pentru proiecte de infrastructură

* Preşedintele Consiliului de Administraţie a fost ales primarul Chiscaniului, Ion Crăciun

Mai multe primării din judeţul Brăila intenţionează să se asocieze cu primării din Galaţi şi Tulcea, pentru a pune bazele Zonei Metropolitane "Dunărea de Jos". Scopul declarat al asociaţiei astfel formate este atragerea mai uşoară a fondurilor comunitare, în vederea unor investiţii în infrastructură - modernizare de drumuri, reţele de apă şi canalizare etc.

La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de primari din Brăila, Galaţi şi Tulcea s-au întrunit în aula Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, pentru a alege Consiliul de Administraţie al viitoarei asociaţii. Preşedintele CA a fost ales Ion Crăciun, primarul comunei Chiscani, Brăila. Acesta ne-a declarat că mai sunt de parcurs câteva etape până când Zona Metropolitană "Dunărea de Jos" va putea funcţiona legal. "Aşteptăm o hotărâre judecătorească prin care să fie consfinţită înfiinţarea acestei asocieri a unităţilor administrativ teritoriale (UAT n.n.) din cele trei judeţe. Încercăm de patru ani să punem bazele Zonei Metropolitane, ajutaţi şi de profesori universitari din cadrul Universităţii «Dunărea de Jos». Asocierea este foarte utilă în implementarea proiectelor de infrastructură. De exemplu, Drumul Comunal 8 se află şi pe teritoriul comunei Chiscani, şi pe teritoriul comunei Tudor Vladimirescu. Dacă eu, primarul Chiscaniului, dau bani de la bugetul local pentru repararea acestui drum, intru la puşcărie, fiindcă fac o investiţie pentru UAT Tudor Vladimirescu. Când ambele comune or să fie unite în Zona Metropolitană «Dunărea de Jos», nu o să ne mai confruntăm cu astfel de probleme", ne-a exemplificat primarul Ion Crăciun. DC 8, la care face referire acesta, este şoseaua plină de gropi cu care se confruntă brăilenii când merg în zona de picnic amenajată de Primărie în pădurea din spatele Lacului Sărat.

La întrunirea din aula Universităţii "Dunărea de Jos" au participat primarii comunelor brăilene Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gemenele, Gropeni, Măraşu, Romanu, Scorţaru Nou, Siliştea, Traian, Tufeşti, Unirea, Vădeni şi Viziru. Din judeţul Galaţi au fost 15 primari, iar din judeţul Tulcea 12.

Mulţi primari din cele trei judeţe vor să aştepte însă rezultatul alegerilor de pe 10 iunie, înainte de a adera la această asociere. Inclusiv edilul-şef al Brăilei, Aurel Simionescu, s-a abţinut să participe la şedinţa de înfiinţare a Consiliului de Administraţie al viitoarei Zone Metropolitane. "Ca să intri într-o astfel de asociaţie trebuie să primeşti un mandat din partea Consiliului Local. Eu am zis să lăsăm alegerile să îşi spună cuvântul şi, după aceea, dacă se primeşte avizul noului CLM, poate că şi municipiul Brăila va adera la această formulă", ne-a declarat Simionescu.

obiectivbr.ro

Link to comment
Share on other sites

Naşterea zonei metropolitane Dunărea de Jos, pe masa justiţiei gălăţene

După ce consilierii locali gălăţeni au dat undă verde, în cadrul unei şedinţe de îndată, ca municipul Galaţi să facă parte din zona metropolitană care se va numi „Dunărea de Jos”, la Judecătoria Galaţi au fost depuse actele necesare constituirii noii entităţi, care va avea un număr de 800.000 de locuitori.

Informaţia ne-a fost furnizată de către Ciprian Dediu, care este preşedintele consiliului director al zonei metropolitane şi care a fost şi preşedintele comitetului care s-a ocupat în ultimele luni de punerea în practică a acestui proiect, alături de fostul prefect Paul Florea, preşedintele Camerei de Comerţ, Ion Mocanu, precum şi reprezentanţi ai altor instituţii publice sau agenţi economici importanţi.

„Domnul primar Dumitru Nicolae a fost de acord cu înfiinţarea zonei metropolitane, iar în urma hotărârii adoptate de aleşii locali gălăţeni, municipiul Galaţi se va alătura celor 51 de localităţi din judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila care au devenit deja membre ale zonei metropolitane, care reprezintă în esenţă o asociaţie de dezvoltare intercomunitară care va funcţiona pe baza cooperării între localităţile respective. Odată pus în practică acest proiect, se vor putea atrage circa 800 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, adică va exista posibilitatea finanţării unor proiecte legate de coridoarele de transport, de infrastructură, cum ar fi de exemplu construirea unor poduri sau autostrăzi”, ne-a declarat Ciprian Dediu.

Acesta a ţinut să remarce că este îmbucurător faptul că orgoliile politice au fost lăsate deoparte atunci când a fost vorba de atragerea de fonduri europene, afirmând că primarii localităţilor care au semnat pentru a deveni membri noii zone metrolitane au diferite culori politice, fiind membri ai tuturor partidelor. „Zona metropolitană are un Consiliu de Administraţie alcătuit din 7 membri, respectiv din 7 primari, preşedinte fiind Crăciun Ion, primarul localităţii Chiscani, care este membru al UNPR. Din Consiliul de Administraţie mai fac parte primarul comunei Măxineni, Mihai Ruse, care este membru PSD, primarul comunei Văcăreni, Sterian Gheghişan, care este tot membru al PSD, Ichim Androne, primarul oraşului Măcin, care este membru PSD, Ilie Ştefan, primarul localităţii Luncaviţa, care este membru PDL. Din Consiliul de Administraţie fac parte şi primari din judeţul Galaţi, şi anume Gheorghe Bute, primarul localităţii Scânteieşti, care este membru PSD şi preşedintele Asociaţiei Comunelor, şi Ion Nicolai, primarul localităţii Slobozia Conachi”, ne-a declarat Ciprian Dediu.

După ce instanţa va da undă verde definitiv înfiinţării zonei metropolitane, proiect la care s-a lucrat câteva luni de zile, urmează pasul cel mai greu şi hotărâtor, şi anume atragerea efectivă a fondurilor.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Naşterea Zonei metropolitane „Dunărea de Jos” - parafată în instanţă

Fostul prefect de Galaţi, Paul Florea, ne-a declarat că o instanţă gălăţeană a emis o sentinţă definitivă şi irevocabilă privind înfiinţarea Zonei Metropolitane „Dunărea de Jos”, din care fac parte peste 30 de oraşe, municipii şi localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea.

Demersul privitor la înfiinţarea zonei a fost început în urmă cu câteva luni şi a avut ca scop atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea zonei respective, care va număra circa 800.000 de locuitori. „Din zona metropolitană face parte şi Galaţiul şi am purtat discuţii şi cu primarul Brăilei, care mi-a spus că este de acord ca municipiul pe care îl conduce să facă parte din această structură ce a fost înfiinţată legal, urmând ca în acest sens să se adopte o hotărâre de Consiliu Local. În următoarea perioadă, vom mai purta discuţii şi cu alţi primari din anumite localităţi din Tulcea, pentru ca şi comunele respective să se integreze în această structură. Zona metropolitană este singura soluţie practică prin care se pot atrage fonduri europene şi se pot face investiţii importante la Galaţi, precum şi în localităţile care fac parte din această structură”, ne-a declarat preşedintele comitetului de coordonare al noii structuri, Ciprian Dediu.

Acesta ne-a mai spus că înfiinţarea legală a noii structuri va putea conduce la atragerea de fonduri europene prin intermediul programului POS Transporturi, fiind vorba de maxim 600 de milioane de euro. „Se poate construi, cu aceste fonduri, o cale ferată rapidă între Galaţi şi Brăila, se poate construi un tunel pe sub Dunăre care să conecteze, prin intermediul căii ferate, Galaţiul cu Tulcea şi, de asemenea, se mai poate finanţa proiectul de transbordare Galaţi-Larga”, a afirmat Ciprian Dediu

Acesta susţine că înfiinţarea zonei va putea permite atragerea de fonduri în domeniul mediului sau al turismului: „Deja au venit primii bani europeni care vor fi utilizaţi pentru elaborarea unui studiu privitor la înfiinţarea unor structuri de turism în perimetrul zonei metropolitane, deci poate fi şi Galaţiul”. În condiţiile în care viitorul Combinatului este unul tulbure, atragerea de fonduri europene prin intermediul zonei metropolitane pare a fi singura soluţie viabilă pentru relansarea economiei locale.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

„Se poate construi, cu aceste fonduri, o cale ferată rapidă între Galaţi şi Brăila, se poate construi un tunel pe sub Dunăre care să conecteze, prin intermediul căii ferate, Galaţiul cu Tulcea şi, de asemenea, se mai poate finanţa proiectul de transbordare Galaţi-Larga”, a afirmat Ciprian Dediu

A trecuta campania electorala... dar podul?? podul... l-ai uitat ? Aoleu, cum mai viseaza unii pe 600 mil de euroi ! Tunel (pe sub Dunare!) cu cale ferata... pana la Tulcea ! Avioane!

Apropos de avioane: un aeroport in zona Galati - Braila n-ar fi mai bun?

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Proiecte pentru zona metropolitană

Anunţul referitor la amenajarea unui „pod” între municipiile Galaţi şi Brăila, despre care presa a scris până acum pagini întregi, ar putea deveni realitate mai repede decât s-ar putea crede. Anunţul a fost făcut de către Ciprian Dediu, directorul executiv al comitetului director al Zonei Intercomunitare Metropolitane Dunărea de Jos, în cadrul adunării generale a organizaţiei al cărei scop principal îl reprezintă atragerea fondurilor europene care s-ar putea revărsa asupra a 47 de unităţi teritorial-administrative care fac parte din zona respectivă.

În decursul celor 3 luni de când zona metropolitană a primit undă verde de constituire din partea instanţei, Ciprian Dediu a purtat o serie de discuţii cu reprezentanţii unor ministere importante sau ai altor organisme sau institutii care ar avea legătură cu funcţionarea şi dezvoltarea noii zone metropolitane, din care vor face parte şi localităţi din judeţul Tulcea. „Am discutat cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, care mi-au spus că au fost alocate 1.700 de milioane de euro pentru construirea unui pod între oraşele Galaţi şi Brăila, licitaţiile fiind estimate să aibă loc în cursul lunii octombrie, cel mai probabil. Consider că în urma amenajării acestui pod care va atrage o circulaţie intensă de mărfuri, ar urma implicit construirea a încă patru poduri”, i-a informat Ciprian Dediu pe reprezentanţii primăriilor prezenţi la adunarea generală a zonei intercomunitare metropolitane Dunărea de Jos, pe a cărei ordine de zi s-au aflat subiecte extrem de importante şi fierbinţi, şi anume demersurile care trebuie făcute pentru atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea zonei din care fac parte 47 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea.

Directorul executiv Ciprian Dediu a subliniat importanţa parcurgerii paşilor necesari ca până la data de 1 decembrie asociaţia să fie înregistrată la Bruxelles, astfel încât să poată fi un instrument eficace de atragere a fondurilor europene, singura şansă de dezvoltare pe care o are regiunea metropolitană.

Carmen Andrei, unul din oamenii de bază care au contribuit la punerea în practică a acestui proiect, a spus că acesta este singurul lucru bun care se poate întâmpla oraşului Galaţi în ceea ce priveşte atragerea de investiţii.

Ciprian Dediu a spus că în urma discuţiilor purtate cu primarul Brăilei, organizaţiei i se va pune la dispoziţie un sediu şi că speră că acelaşi lucru se va întâmpla în Galaţi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Trilaterală despre proiectul „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”

Prefecţii, preşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi o parte dintre parlamentarii judeţelor Brăila, Galaţi şi Tulcea s-au întâlnit astăzi, la Galaţi, în cadrul celei de-a doua sesiuni de dezbatere a proiectului comun „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”. Oficialii au discutat despre proiectul de statut şi proiectul unei legi speciale privind constituirea zonei metropolitane Galaţi-Brăila, dar şi despre statutul juridic al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea.

Potrivit primarului municipiului Galaţi, Marius Stan, prin promovarea celor două forme de asociere şi cooperare, Zona metropolitană Galaţi-Brăila ar putea deveni centrul viitoarei regiuni, pentru că reprezintă cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti.

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu a definit principalele proiecte, pe care s-ar putea baza zona metropolitană. Astfel, drumul expres Galaţi- Brăila, în valoare de aproximativ 17 milioane euro, dar şi construcţia unui nou aeroport, în valoare de aproximativ 20 milioane euro, reprezintă pilonii de dezvoltare a noii conurbaţii. La acestea se adaugă necesitatea podului peste Dunăre, proiect în care va fi implicat şi judeţul Tulcea. Bunea Stancu a precizat că acest din urmă proiect nu este promovat la nivel naţional, de aceea parlamentarii din cele trei judeţe ar trebui să intervină la nivel legislativ pentru urgentarea construcţiei podului în sistem de parteneriat public privat.

Ca element de noutate, zona metropolitană va beneficia şi de facilităţile turistice oferite de Insula Mică a Brăilei, ceea ce va spori atractivitatea pentru investitori şi turişti.

În cadrul întâlnirii a fost prezentat şi un studiu efectuat de Univesitatea de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti. Documentul, intitulat „Studiu de fundamentare în vederea configurării sistemului urban Galaţi-Brăila şi determinării profilului teritorial şi a proiectelor majore de dezvoltare”, defineşte domeniile de cooperare teritorială, accesarea de fonduri în perioada 2014-2020, strategii de dezvoltare comună şi mecanisme caracteristice relaţiei metropolă-regiune. Concluzia studiului este că Zona metropolitană Brăila-Galaţi poate deveni primul sistem urban de acces la teritoriul european prin intermediul Dunării.

Următoarea sesiune de dezbatere a proiectului comun „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea” se va desfăşura pe 15 aprilie la Tulcea.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
Întâlnire istorică între edilii şefi din judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea

Autorităţile şi aleşii locali din Brăila, Galaţi şi Tulcea s-au întâlnit, astăzi, la Brăila, în Sala Mare a Prefecturii, pentru a perfecta o asociere administrativ- teritorială care să pună la punct proiecte comune pentru cele trei judeţe.
Istoria regionalizării începe să se scrie la Brăila, odată cu cea de-a doua întâlnire dintre autorităţile din Brăila, Galaţi şi Tulcea, care a avut loc astăzi. Practic, cele trei comunităţi vor să facă o asociere numită “Dunărea de Jos” care să aducă bani pentru realizarea proiectelor ambiţioase de interes comun: pod peste Dunăre, spital regional multi-clinic, aeroport, drum expres.

Întâlnirea a fost una istorică. Cel puţin aşa pretind edilii şefi din judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. Asocierea se vrea una de realizare a unei metropole care să răspundă doleanţelor tuturor cetăţenilor din trio-ul Brăila- Galaţi-Tulcea, o metropolă care, fiind a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti din România, să aibă un cuvânt de spus în faţa Constanţei atunci când se va înfăptui regionalizarea. Proiectul principal, aşa cum a fost el enunţat la aceasta întâlnire, este construcţia podului peste Dunăre, între Brăila şi Smârdan (Tulcea), obiectiv ce ar face legatura economico-socială dar şi turistică între Moldova, Muntenia şi Delta Dunării, cu legatură chiar spre Marea Neagră, pe relaţia auto Tulcea-Constanţa.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, podul nici nu ar costa mai mult de 120 de milioane de euro, în cazul unei concesiuni pe lucrări publice. “Ce trebuia să făcem am făcut, respective proiectul de fezabilitate, iar podul este între cele opt mari proiecte ale României, acum aşteptăm vesti despre finanţare, n-o putem face prin parteneriat public privat, dar găsim soluţii. Podul nu costă mai mult de 120 de milioane de euro, nu 300, cum cereau chinezii”, a spus Gheorghe Bunea Stancu.

Marius Stan, primarul Galaţiului, a sustinut acest proiect arătând că acest pod ar fi şi în avantajul gălăţenilor, nu numai al brăilenilor şi al tulcenilor, “tocmai pentru a vorbi cu toţii aceeaşi limbă”. “Că vorbim despre podul peste Dunăre sau despre drumul expres Brăila / Galaţi, vorbim despre proiecte regionale. Esenţial este podul pentru trei judeţe, se vor face conexiunile, infrastructura va fi pusă la punct, iar toată lumea va avea de câştigat”, a declarat Marius Stan.

Pe lista de proiecte comune mai sunt reabilitarea drumului dig Brăila - Galaţi, actualul DN 22, transformarea acestuia într-un drum expres, astfel ca legatura spre Măcin - Smârdan să se facă mai uşor. “Avantajul este comun. Noi avem în vedere şi realizarea unui drum expres Brăila - Focşani - Galaţi - Tulcea - Constanţa, pentru că s-ar realiza deschiderea noastră spre ţară, deschiderea noastră spre port şi întărirea regiunii Sud-Est”, a declarat Vasile Strat, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.

Următoarea întâlnire va avea loc pe 26 aprilie, la Tulcea.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Autorităţile din Galaţi, Brăila şi Tulcea vor înfiinţa Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Autorităţile au căzut de acord vineri, în cadrul unei noi runde de discuţii, pe care au avut-o în oraşul Tulcea, ca, în luna mai, consiliile locale şi judeţene din Galaţi, Brăila şi Tulcea să supună la vot un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos”.

Actul constitutiv al asociaţiei a fost prezentat, pe data de 18 aprilie, la Brăila, autorităţilor din cele trei judeţene, iar, vineri, în cadrul întâlnirii de la Tulcea, proiectul a fost aprobat de către autorităţi şi a primit undă verde pentru a fi validat, prin vot, de către aleşii din cele trei judeţe. Conform reprezentanţilor Primăriei municipiului Galaţi, ulterior, o delegaţie comună, constituită din parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale din cele trei judeţe, se va adresa Guvernului României, în numele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Tulcea-Galaţi-Brăila, pentru a prezenta guvernanţilor priorităţile acestei zone, pentru a găsi soluţii de finanţare a proiectelor de dezvoltare a celor trei judeţe, în special a traversării Dunării şi transformării Insulei Mici a Brăilei într-o zonă turistică.

Întâlnirea autorităţilor din Brăila, Galaţi şi Tulcea a fost găzduită de către Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţului Tulcea. La eveniment au participat, printre alţii, Gheorghe Bunea Stancu – preşedintele Consiliului Judeţului Brăila, Aurel Simionescu – primarul municipiului Brăila, Marius Stan – primarul municipiului Galaţi, dar şi parlamentari din zonă.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Galaţiul îşi oficializează relaţia cu Brăila şi Tulcea din care rezultă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Întâlnirile care au avut loc până acum între primarii şi consilierii locali din Galaţi, Tulcea şi Brăila nu au fost doar discuţii de bună vecinătate şi bune intenţii. Joi, 9 mai, aleşii locali sunt chemaţi să decidă în privinţa constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos”. Totodată vor fi supuse votului consilierilor Actul Constitutiv şi Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară la care Galaţiul s-a raliat.
Decizia constituirii acestui for s-a luat la Tulcea, în cadrul întâlnirii dintre autorităţile galăţene, brăilene şi tulcene. Tot atunci s-a hotărât ca, în cursul lunii mai, prin şedinţe ordinare sau extraordinare ale consiliilor judeţene şi locale, cele trei unităţi administrative să înfiinţeze asociaţia în numele căreia, ulterior, o delegaţie comună, administrativă şi politică, formată din reprezentanţi ai administraţiei şi parlamentari, să prezinte Guvernului României priorităţile zonei. Scopul principal este de a găsit soluţii de finanţare a proiectelor care să dezvolte Galaţiul, Brăila şi Tulcea, în special a traversării Dunării şi a constituirii Insulei Mici a Brăilei într-o zonă turistică. În plus, înfiinţarea asociaţiei vizează constituirea unui pol de putere administrativă şi economică menit să învingă supremaţia Constanţei într-o viitoare regionalizare.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi-Tulcea-Brăila a pornit cu o amânare

Niciunul din cele două proiecte de hotărâre de CL pentru care s-a şi convocat, în această dupa-amiază, şedinţa extraordinară a Consiliului Local Galaţi nu s-a mai aflat, în final, la mapa aleşilor şi nici nu a mai fost supus votului acestora. Motivul? Pe scurt, cele două proiecte au fost întocmite în pripă, prea din scurt, motiv pentru care au şi apărut  numeroase semne de întrebare la care nu s-au găsit răspunsuri până la ora şedinţei de CL.

Elegant, primarul Marius Stan nu a intrat prea mult în detalii şi explicaţii pentru absenţa celor două proiecte de pe ordinea de zi. «Voiam să validăm înfiinţarea asociaţiei, profitând de faptul că era un moment care puncta şi Ziua Europei… din păcate, probleme de ordin tehnic legate de anumite articole din statut şi actul constitutiv ne-au făcut să amânăm proiectul pentru următoarea şedinţă», le-a spus primarul Marius Stan aleşilor locali.

Nu s-au înţeles cine va conduce şi cât se va cotiza

Neoficial însă, se vorbeşte despre faptul că autorităţile partenere din Brăila şi Tulcea au cerut în mod energic amânarea înfiinţării organismului, întrucât nu s-au clarificat lucruri extrem de importante, precum modul de administrare şi conducere a asociaţiei, dar şi cel de colectare a taxelor. Deşi nimeni nu confirmă oficial aceste informaţii, cert este că pentru a nu ştim câta oară intenţia oficializării şi legalizării unirii celor trei municipii a fost amânată. Până la finalul acestei luni, spune primarul Marius Stan, însă având în vedere că o astfel de iniţiativă lansată în urmă cu 12 ani nu a reuşit niciodată până acum să netezească orgoliile locale ale reprezentanţilor administraţiilor publice locale, este greu de crezut că asociaţia se va înfiinţa, cu adevărat, la finele lunii, astfel încât proiectele comune – pod peste Dunăre ori tunel pe sub Dunăre (soluţia aleasă depinde de costurile proiectelor, spune Marius Stan) cartierul de locuinţe Dimitrie Cantemir, aeroport etc. – să poată fi demarate în sfârşit. Din păcate, graba cu care a fost întocmit proiectul, grabă care denotă superficialitate din partea Primăriei Galaţi, nu doar că periclitează continuitatea sau demararea marilor proiecte de interes local, ci pune în întârziere şi planul celor trei administraţii locale de la malul Dunării. După cum se ştie deja, înfiinţarea unei asociaţii Galaţi-Tulcea-Brăila ar putea fi un atuu important pentru stabilirea aici a centrului administrativ a viitoarei regiuni de S-E, în defavoarea Constanţei.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Război între Galaţi şi Brăila: Se face tunel sau pod peste Dunăre?

* Pentru continuarea negocierilor de asociere regională, fie Galaţiul va renunţa la tunel, fie Brăila la podul peste Dunăre

Constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos” a început cu stângul. Deşi Consiliul Local gălăţean a fost convocat ieri, în şedinţă extraordinară, special pentru aprobarea documentelor care consfinţesc această asociere, Actul Constitutiv şi Statutul nu mai existau pe ordinea de zi la începutul şedinţei.
„Mi-aş fi dorit să validăm şi noi înfiinţarea Asociaţiei Intercomunitare Galaţi - Brăila - Tulcea, profitând de faptul că era o şedinţă extraordinară, că era un moment care puncta şi Ziua Europei. Din păcate, probleme de ordin tehnic, legate de anumite articole din Statut şi din Actul Constitutiv, ne-au făcut să amânăm pentru următoarea şedinţă votarea acestui document. Era frumos să se fi întâmplat astăzi, din păcate nu s-a putut”, a explicat dezamăgit primarul Marius Stan.
Traversarea Dunării reaprinde orgoliile
Deşi nimeni nu recunoaşte oficial, se pare că amânarea documentelor de ratificare a înfrăţirii între Galaţi, Brăila şi Tulcea este cauzată de faptul că autorităţile din cele trei unităţi administrative nu au ajuns la un acord privind aspecte importante: cine va conduce asocierea, cum va fi administrată şi unde vor merge taxele şi impozitele strânse. Primarul Stan este optimist şi afirmă că aceste aspecte sunt rezolvabile. Şi că important este să fie înfiinţată asocierea, iar apoi se pot stabili instrumentele de lucru.
O problemă spinoasă va fi şi traversarea Dunării. Brăila a făcut documentaţii peste documentaţii pentru un pod, în vreme ce Primăria Galaţi şi-a făcut planul de bătaie pentru un tunel pe sub Dunăre. „Tunelul nu se bate cap în cap cu podul. Va fi aleasă soluţia care este evident cea mai bună din punct de vedere financiar, urmând ca Ministerul Marilor Proiecte, condus de dl Şova, să stabilească care este proiectul cel mai avantajos. Noi am prezentat varianta noastră, cei de la Brăila au prezentat varianta pe care au avut-o analizată de foarte mult timp. Eu cred că orice ministru ar dori să intre în istorie cu o subtraversare! Ar fi prima din sud-estul Europei. Dar costul va decide”, a declarat Marius Stan.
Cert este că înfiinţarea asocierii celor trei judeţe va trebui aprobată în toate cele şase consilii locale şi judeţene din Galaţi, Brăila şi Tulcea. Iar dacă lucrurile se tergiversează din cauza orgoliilor care până acum au pus pe linie moartă cartierul Dimitrie Cantemir, Constanţa are toate şansele să preia frâiele viitoarei regiuni! Când doi se ceartă, al treilea câştigă!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ce dobitoci, Doamne, ce dobitoci.........

Astia se razboiesc in incercarea de a dovedi ca fantezia fiecaruia e cea mai tare. "Un tunel cu sapte benzi e mai smecher decat un pod care leaga direct "casa alba" din Braila cu centrul Macinului".

Astea-s la categoria Chuck Norris il bate pe Omul Paianjen dar ambii si-o fura de la Zana Maseluta!

Si cand te gandesti cine conduc discutiile: un fotbalist vs habar n-am ce alt incompetent.

Grele timpuri.....

Link to comment
Share on other sites

Neînţelegeri în asocierea Galaţi-Brăila-Tulcea

Constituirea Aso­cia­ţiei de Dez­vol­tare In­ter­co­mu­nitară Galaţi – Brăila – Tulcea a in­trat în impas, după ce Consiliul Municipal (CLM) Galaţi a amânat luarea unei decizii în ceea ce priveşte această asociere.

După ce a participat la cea de a 4-a „trilaterală” Galaţi-Brăila-Tulcea, care a avut loc recent la Tulcea, prima­rul Galaţiului, Marius Stan, a convocat o şedinţă extraordinară a CLM, pe a cărei ordine de zi erau aprobarea asocierii muni­cipiului Galaţi în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi-Tulcea-Brăila “Dunărea de Jos” şi aprobarea Actului Constitutiv şi al Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi- Tulcea-Brăila ”Dunărea de Jos”.

Nici unul din cele două proiecte de hotărâre nu a mai fost discutat, fiind retrase de pe ordinea de zi. Explicaţia oficială pentru retragerea celor două proiecte a fost că documentaţia fusese elaborată în mare grabă şi foarte multe detalii au generat dileme la care nu au fost găsite soluţii. „Voiam să validăm înfiinţarea asociaţiei, profitând de faptul că era un moment care puncta şi Ziua Europei. Din păcate, proble­me de ordin tehnic legate de anumite articole din statut şi actul constitutiv ne-au făcut să amânăm proiectul pentru următoarea şedinţă. Era frumos să se fi întâmplat astăzi, însă, din păcate, nu s-a putut. Ăsta a fost şi unul dintre motivele principale pentru care am anunţat iniţial o şedinţă extraordinară”, a explicat primarul Marius Stan.

Neoficial: Nu s-au împărţit funcţiile

Explicaţiile neoficiale ale amânării aprobării asocierii vizează cu totul alte detalii. Se pare că după „trilaterala” de la Tulcea, la care a fost discutată înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi – Tulcea - Brăila “Dunărea de Jos”, autorităţile din Brăila şi Tulcea au cerut amânarea înfiinţării asociaţiei, întrucât nu s-au clarificat lucruri extrem de importante, cum ar fi modul de administrare şi conducere a asociaţiei, dar şi cel de colectare a taxelor. Nimeni nu confirmă aceste explicaţii. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a avut un răspuns evaziv: „Întrebaţi-i pe ei!”.

Alt motiv de carambol: ­priorităţile lui Stancu

Alte explicaţii „pe surse” se referă la cu totul alte explicaţii şi anume că nu s-a ajuns la un acord stabil nici în privinţa priorităţilor, fiind adoptate doar propunerile lui Bunea Stancu. La „trilaterala” de la Tulcea s-a stabilit ca primele priorităţi să fie realizarea podului peste Dunăre la Brăila şi obţinerea de la Ministerul Transporturilor a unei reduceri a „taxelor de canal” pentru navele care parcurg Canalul Sulina.

Un obiectiv conex podului peste Dunăre este construirea unui drum expres cu traseul Constanţa -Tulcea-Brăila-Galaţi-Focşani-Târgu Secuiesc. Chiar surse din PSD Galaţi susţin că cele două priorităţi, podul peste Dunăre şi reducerea „taxelor de canal” sunt două priorităţi ale preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. De câţiva ani, Bunea Stancu insistă pe obiectivul realizării podului la Brăila, unde albia Dunării este mai îngustă şi în consecinţă realizarea podului este mai ieftină. Postura de „ctitor” al podului în care pozează Bunea Stancu nu este pe placul tuturor. Apoi, Stancu este direct interesat şi de reducerea „taxelor de canal” în calitatea sa de om de afaceri, prin firma la care este acţionar majoritar, Bursagrirom SA Brăila, controlând şi Portul Hercules SA Brăila.

Dar şi autorităţile din Galaţi au priorităţi, dar acestea sunt ignorate la „trilateralele” lui Stancu. În toamna anului trecut, primarul Marius Stan relua ideea construirii podului peste Dunăre la Galaţi, întrevăzând prin asta şansa relansării turismului la Galaţi. Între timp, a mai apărut şi ideea unei subtraversări a Dunării în zona Galaţi. Proiectul construirii tunelului a intrat pe lista proiectelor strategice ale Primăriei Galaţi. Primarul Galaţiului a admis că o decizie cu privire la realizarea podului la Brăila sau a subtraversării la Galaţi va fi luată de Ministerul Marilor Proiecte, condus de Dan Şova.

Din lista neînţelegerilor nu puteau lipsi nici cele de natură politică şi nu ar fi vorba de unele fricţiuni care apar între formaţiunile din USL, ci chiar „incompatibilităţi“ între lideri locali ai aceluiaşi partid. Preşedintele CJ şi PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a devenit iniţiatorul şi susţinătorul înfocat al dezvoltării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară care să cuprindă Galaţiul şi Brăila. Acum, miza sa este ca prin înfiinţarea, fie şi numai pe hârtie, a acestui pol de dezvoltare să se obţină stabilirea capitalei Regiunii Sud Est – la Brăila. Dar liderii PSD Galaţi nu pot uita că din 2004 şi până acum Bunea Stancu s-a opus dezvoltării zonei metropolitane dintre Galaţi şi Brăila, prin blocarea eliberării de către autorităţile din Brăila a autorizaţiilor de construcţie pentru blocurile şi staţia de epurare din Cartierul Siret. În consecinţă, liderii PSD Galaţi nu participă la „trilateralele“ iniţiate de Bunea Stancu. Singurul reprezentant al PSD Galaţi, preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, a fost prezent la prima „trilaterală“, de la Brăila şi la cea de-a doua, de la Galaţi. În rest, nici un reprezentant al PSD Galaţi nu a participat la aceste întâlniri. Şi firesc, aceste absenţe îl nemulţumesc pe liderul PSD Brăila.

romanialibera.ro

 

Link to comment
Share on other sites

Am vazut la tv un documentar cum au reusit unii (prin Asia pe undeva) sa faca un pod din radacinile unor arbori. Dirijau cresterea radacinilor a doi arbori (cate unul pe cate un mal) astfel incat, in timp, radacinile ajungeau sa se impleteasca intre ele si deveneau un pod foarte solid si trainic si care in timp devenea din ce in ce mai bun.

 

In comparatie cu ritmul in care mbecilii nostri  rezolva problema podului peste Dunare chestia cu arborii pare a fi o alternativa pe termen f. scurt.

Edited by gelu
Link to comment
Share on other sites

Zi crucială pentru parteneriatul Galaţi-Brăila-Tulcea! Edilii celor trei oraşe merg luni la negocieri la Guvern
Potrivit declaraţiilor primarului Marius Stan, cele trei unităţi administrativ-teritoriale merg să-i prezinte premierului posibilităţile de cooperare şi proiectele de interes comun. Victor Ponta va decide care este proiectul cel mai fiabil.
Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos” a pornit cu stângul, în urmă cu o săptămână, atunci când Consiliul Local Galaţi a amânat votarea şi asumarea statutului ei pe motiv că ar mai fi câteva detalii de pus la punct. La doar o săptămână distanţă de acest moment, lideri din cele trei regiuni au decis să meargă împreună la Bucureşti pentru a-i pune în faţa premierului Victor Ponta proiectele comune la care se gândesc. „Intenţia noastră este să/i prezentăm posibilităţile de cooperare. Din punctul nostru de vedere, traversarea Dunării este pe primul loc în topul acestor proiecte. Nu a spus nimeni că este mai bun tunelul pe sub Dunăre de la Galaţi decât podul de la Brăila! Importanţă este traversarea Dunării”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache. Şi, aşa cum era de bănuit, două dintre cele trei judeţe (Galaţi şi Brăila) merg la Bucureşti să-l convingă pe premier că pot fi „vioara-ntâi” în Regiunea Sud-Est. „Galaţiul şi Brăila, împreună, este de departe centrul care poate să deservească această regiune aglomerată”, a mai spus Mihai Costache. Reprezentanţii celor trei judeţe vor merge luni la Palatul Victoria.
Link to comment
Share on other sites

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea "Dunărea de Jos" a devenit realitate la Brăila
Undă verde pentru ADI, la Brăila, atât la nivelul Consiliului Judeţean, cât şi la cel al Consiliului Local Municipal. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea "Dunărea de Jos" (ADI) a primit girul consilierilor, în şedinte extraordinare ale CJ si CLM, prin aprobarea pentru constituire, proiectul de hotărâre fiind votat în ambele şedinte, cu unanimitate de voturi.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea "Dunărea de Jos" este dovada certă că judeţele implicate pot purcede la drum pentru realizarea zonei metropolitane Brăila-Galaţi, dar şi realizarea mai multor proiecte de interes major pentru toate cele trei comunităţi: între care construcţia podului peste Dunăre, între Brăila şi Smârdan-Tulcea, dar şi realizarea drumului expres dig Brăila/ Galaţi. Un alt obiectiv este acela al reabilitării porturilor din cele trei comunităţi, precum şi facilitarea transportului fluvial pe Dunărea maritimă. "Avem multe proiecte comune pe care le vom pune în practică, trebuie să rămânem activi, să realizăm ceea ce ne-am propus, iar constituirea acestei asociaţii este un pas important, fiindcă numai împreună vom putea să realizăm ceea ce ne-am propus. Vorbim aici despre cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti, iar regiunea noastră va prospera odată cu această asociere", ne-a declarat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila.

Şi Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat în unanimitate, cu 24 de voturi, asocierea municipiului Brăila în vederea constituirii ADI. De altfel, proiectul de hotărâre a fost iniţiat de către primarul Aurel Simionescu, iar prezenţa acestuia pe ordinea de zi a fost trecută în prima poziţie. "Este important pentru noi să mergem în aceeaşi direcţie. Toate trei comunităţile vor avea de câştigat", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul oraşului Brăila.

Urmatorul pas va avea loc luni, când reprezentantii celor trei judeţe şi municipii implicate vor avea o întâlnire în vederea restabilirii priorităţilor pentru realizarea celor mai importante proiecte. Membrii ADI vor promova discuţiile lor şi deciziile de dezvoltare la Centru, pentru obţinerea de fonduri guvernamentale şi nu numai.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Delta şi Balta Mică a Brăilei, printre priorităţile viitoarei asociaţii "Dunărea de Jos"

Judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila continuă demersurile pe lângă premierul Victor Ponta pentru dezvoltarea celor trei oraşe, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Balta Mică a Brăilei numărându-se printre priorităţile viitoarei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea Dunărea de Jos.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, a declarat pentru AGERPRES că liderii celor trei judeţe s-au întâlnit luni cu premierul Victor Ponta pentru a discuta pe marginea realizării unor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii, cât şi a unor proiecte de protejare a mediului. 'În ceea ce priveşte realizarea podului peste Dunăre, am primit asigurări că proiectul va fi pus în practică în acest ciclu electoral, şanse de împlinire a acestui deziderat fiind de 99%', a menţionat preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.

Alte proiecte aduse în atenţia premierului Victor Ponta au fost, potrivit sursei, îmbunătăţirea infrastructurii între Autostrada Soarelui şi judeţele Brăila şi Galaţi, precum şi dezvoltarea turismului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) şi Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei. 'Dorim transformarea Parcului Naţional Balta Mică a Brăilei într-o zonă turistică. De menţionat este faptul că am obţinut sprijinul autorităţilor din judeţele vecine şi al parlamentarilor pentru toate demersurile Administraţiei RBDD în vederea identificării soluţiilor financiare necesare protejării şi promovării habitatelor naturale', a menţionat preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

Încă de acum aproape două luni, autorităţile şi parlamentarii din cele trei judeţe au început demersurile pentru înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea Dunărea de Jos. Până în prezent, doar consilierii locali şi judeţeni din Brăila au aprobat hotărâri pentru înfiinţarea acestei structuri asociative. Printre proiectele importante ale acestei zone se numără construirea unui aeroport regional în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, a drumului expres Galaţi-Brăila, în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, a podului peste Dunăre, precum şi crearea de facilităţile turistice în Insula Mică a Brăilei şi reducerea taxelor de pilotaj în porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila.

money.ro

Link to comment
Share on other sites

Patru proiecte la întâlnire istorică între autorităţile din Brăila, Galaţi, Tulcea şi premierul Victor Ponta
După ce s-au asociat în cadrul organizaţiei de dezvoltare intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea "Dunărea de Jos", astăzi, autorităţile locale şi judeţene din cele trei comunităţi au avut o întâlnire oficială cu prim-ministrul Victor Ponta, prilej cu care au prezentat patru proiecte mari de interes major pentru întreaga regiune. Podul peste Dunăre a obţinut garanţii guvernamentale.
Practic, cele trei judeţe s-au asociat pentru constituirea ADI (asociuaţia de dezvoltare intercomunitară) "Dunărea de Jos", pentru a putea, împreună, să pună în practică proiecte de interes major atât pentru regiune, cât şi pentru Moldova şi Muntenia. După ce vineri, CLM şi CJ au aprobat cu unanimitate de voturi asocierea la ADI, astăzi, la orele 13.30, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene din Brăila, Galaţi şi Tulcea au făcut front comun, şi-au armonizat deciziile şi s-au aşezat la masa discuţiilor cu şeful Executivului.
"Discuţia a decurs bine, am prezentat mai multe proiecte mari de interes pentru întreaga zonă. Podul peste Dunăre a obţinut garanţii guvernamentale. Am vorbit despre dezvoltarea turismului în Insula Mică a Brăilei, dar şi despre o posibilă lege a Deltei Dunării, precum şi despre drumul expres Galaţi-Brăila-Drajna, pentru a ne lega astfel de autostradă", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul Brăilei.
Fiind în centrul regiunii, BRăila are un rol important în realizarea proiectelor comune pe care şi le-a propus ADI. Vorbim aici, în primul rând, despre podul peste Dunăre între BRăila şi Tulcea, prin Smârdan, pod ce ar face legătura geografică, pe cale rutieră, între Moldova-Muntenia şi Delta Dunării, respectiv Constanţa-Marea Neagră.
De altfel, podul peste Dunăre are deja proiect de fezabilitate - macheta acestuia este de ani buni în holul Prefecturii Brăila - de pe vremea când era Murgeanu la ministerul de resort, iar valoarea lui s-ar ridica la 300 de milioane de euro. Teoretic, în acest caz se vorbeşte şi despre un parteneriat public - privat, însă fără susţinere guvernamentală, obiectivul nu este sustenabil, motiv pentru care cele trei comunităţi susţin la unison construirea acestuia.
Dată fiind proximitatea dintre Brăila şi Galaţi (17 km), podul s-ar face în zona digului dintre cele două municipii, iar pe aici ar merge, anual, spre mare şi spre deltă, peste un milion de turişti, atât din Republica Moldova, cât şi din Moldova, Muntenia, Hargita, Covasna.
De asemenea, drumul expres Galaţi-Brăila-Drajna ar face legătura cu autostrada, ceea ce înseamnă, din nou, un aflux mare de turişti. "Până la urmă, un turist care trece prin Galaţi şi mănâncă doar un covrig aici este un turist care lasă un bănuţ în Galaţi şi e mai mult decât acum", a declarat Marius Stan, primarul Galaţiului.
Un alt proiect de interes major este acela ce vizează dezvoltarea porturilor din zona Dunării maritime, astfel încât să se reia circulaţia pe fluviu, de la Galaţi până la Sulina, atât pentru pasageri, cât şi pentru barje de marfă, acolo unde este posibil. "Celor din Tulcea li s-a recomandat astăzi să treacă la întocmirea unei legi a deltei, fapt ce este posibil în scurt timp", a adăugat primarul Aurel Simionescu. Nici eşalonul doi din administraţia locală nu gândeşte altfel: "Asocierea celor trei judeţe va duce la o dezvoltare rapidă a comunităţilor, la accesarea mai multor proiecte comune. Vorbim chiar şi despre un Aeroport la Vădeni, despre un spital regional în zona digului, dar şi despre o infrastructură solidă în zonă", a declarat Alexandru Dănăilă, viceprimarul municipiului Brăila.
Cât despre oamenii simpli ai oraşului, nu mică ne-a fost surpriza atunci când am constatat că mulţi dintre ei sunt conştienţi că Brăila-Galaţi este o forţă prin simplul fapt că reprezintă a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti din România. "Dacă ne unim avem putere să accesăm proiecte. Avem şi ADR-ul aici la Brăila, ar fi păcat să nu mergem mai departe, să nu ne dezvoltăm aşa cum merităm", ne-a spus Maria Codrescu, 44 de ani, inginer din Brăila. De altfel, la ultima şedinţă a CJ Brăila, şi preşedintele instituţiei, Gheorghe Bunea Stancu, a arătat că Brăila are un rol cheie în dezvoltarea regiunii: "Avem toate motivele să fim aici, să ne implicăm şi să punem la punct proiecte de interes major pentru comunităţile noastre, o vom face, o facem deja!", a spus Stancu.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Va fi mai usor sa faca podul la Braila, pentru ca este insula aia si pot pune un picior al podului acolo. Pe de alta parte, zarurile inca nu au fost aruncate, sa vedem ce-o sa iasa.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.