Asociaţia de dezvoltare Galaţi - Brăila - Tulcea "Dunărea de Jos"

[dcp100168]

Premierul a îngropat tunelul de la Galaţi. Podul peste Dunăre se va face la Brăila

După întâlnirea istorică de luni, între primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene din Galaţi, Brăila şi Tulcea şi premierul Victor Ponta, pe tema Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea "Dunărea de Jos", autorităţile vecine s-au întrecut în declaraţii, mulţumite de rezultat. Numai oficialităţile gălăţene au tăcut mâlc.
Potrivit presei brăilene, autorităţile din cele trei unităţi administrative şi-au prezentat, vreme de două ore, proiectele de interes major. Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, le-a declarat jurnaliştilor că discuţia a fost una de bun augur şi că podul peste Dunăre a obţinut garanţii guvernamentale. Declaraţia este confirmată şi de preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu. Acesta le-a declarat jurnaliştilor Agerpres că „în ceea ce priveşte realizarea podului peste Dunăre, am primit asigurări că proiectul va fi pus în practică în acest ciclu electoral, şansele de împlinire a acestui deziderat fiind de 99 la sută”.
Dezvoltarea turismului în Insula Mică a Brăilei, o posibilă lege a Deltei Dunării, precum şi drumul expres Galaţi - Brăila - Drajna, care să ne lege de autostradă, au fost şi ele pe agenda discuţiilor, la fel ca dezvoltarea porturilor din zona Dunării maritime. „Printre proiectele importante ale acestei zone se numără construirea unui aeroport regional în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, a drumului expres Galaţi-Brăila, în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, a podului peste Dunăre, precum şi crearea de facilităţile turistice în Insula Mică a Brăilei şi reducerea taxelor de pilotaj în porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila”, notează Agerpres.
Nimic despre proiectele gălăţene şi în special despre celebrul tunel pe sub Dunăre! Cert este că aleşii locali şi judeţeni din Brăila au aprobat în unanimitate, încă de vinerea trecută, în şedinţe extraordinare, proiectele de hotărâre privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos”. Lunea viitoare, pe 27 mai, este programată şedinţa CJ Galaţi care are pe ordinea de zi aprobarea asocierii, iar joi, 30 mai, aleşii locali ai Galaţiului ar urma să-şi dea şi ei votul în privinţa constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Garanţii guvernamentale pentru construirea podului peste Dunăre şi a şoselei rapide Galaţi-Brăila-Slobozia-Drajna

Premierul Victor Ponta a afirmat sprijinul Guvernului României pentru dezvoltarea conurbaţiei Galaţi - Brăila, ca pilon al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Dunărea de Jos". Anunţul a fost făcut de autorităţile locale gălăţene care au afirmat că luni premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Bucureşti cu reprezentanţii primăriilor municipiilor Galaţi, Brăila şi Tulcea, însoţiţi de preşedinţii Consiliilor Judeţene Galaţi, Brăila şi Tulcea.
Mai mult, printr-un comunicat de presă, Primăria Galaţi a anunţat că premierul Victor Ponta sprijină acordarea de garanţii guvernamentale pentru construirea unui pod peste Dunăre, proiect care va lega zona Galaţi Brăila atât de Tulcea cât şi, prin şoseaua rapidă Galaţi - Brăila - Slobozia - Drajna, de Autostrada Soarelui.
Precizăm că proiectul conurbaţia Galaţi Brăila este o idee asumată de primăriile şi consiliile judeţene din Galaţi şi Brăila, ca parte a Asociaţiei Intercomunitare "Dunărea de Jos", care include şi Consiliul Judeţului şi Primăria Municipiului Tulcea.
"De asemenea, Premierul Victor Ponta şi-a arătat susţinerea pentru preluarea, din domeniul statului, într-o administrare comună Galaţi - Brăila, a Insulei Mici a Brăilei, pentru gestiunea exploatării turistice a Rezervaţiei Naturale", se mai arată în comunicatul trimis de Primăria Galaţi.
Reprezentanţii celor trei judeţe au avut mai multe întâlniri, în fiecare dintre cele trei locaţii implicate. De-a lungul întâlnirilor, primarului municipiului Galaţi, Marius Stan, a declarat că prin promovarea celor două forme de asociere şi cooperare, zona metropolitană Galaţi-Brăila ar putea deveni centrul viitoarei regiuni, pentru că reprezintă cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti.
La rândul lui, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu, a punctat principalele proiecte pe care s-ar putea baza zona metropolitană. Practic, ar fi vorba despre drumul expres Galaţi- Brăila, în valoare de aproximativ 175 milioane euro, construcţia unui nou aeroport, în valoare de aproximativ 307 milioane euro şi podul peste Dunăre, proiect în care va fi implicat şi judeţul Tulcea şi a cărui valoare depăşeşte 317 milioane euro. Pe de altă parte, zona metropolitană ar putea beneficia şi de facilităţile turistice oferite de Insula Mică a Brăilei, ceea ce va spori atractivitatea pentru investitori şi turişti.

bursa.ro

[Mikka]

construirea unui aeroport regional în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro

 

 

 Imediat dupa:

 

 construcţia unui nou aeroport, în valoare de aproximativ 307 milioane euro

(nou???)

 

Nici drumul nu a scapat: o data e 17 milioane (oare cum dracu' au calculat?!) iar apoi de vreo zece ori mai mult (175 milioane)!

Imprecizia ( ) e destul de ingrijoratoare...

[dcp100168]

Păi o sumă e în leul tulcean, iar cealaltă în leul brăilean   Stai să vezi cifrele lu' Stan...

[Mikka]

Leul brailean, ca-i mai ortoman...

[dcp100168]

Proiectul privind asocierea dintre Brăila, Galaţi şi Tulcea, scos de pe ordinea de zi a Consiliului Judeţului

După ce Consiliul Local a retras, pe 9 mai, de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare, proiectul de hotărâre privind Constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos”, ieri s-a întâmplat acelaşi lucru şi la Consiliul Judeţului Galaţi. Chiar dacă proiectul de hotărâre era pe ordinea de zi, el a fost retras înainte de începerea propriu-zisă a şedinţei de preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa. Cu toate că fiecare dintre edilii celor trei judeţe Galaţi, Brăila şi Tulcea au susţinut sus şi tare cât de importantă este realizarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, numai brăilenii au aprobat până acum documentaţia. Singurul comentariu pe care preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, l-a făcut pe marginea acestui subiect a fost că tulcenii au vrut introducerea unor comune în plus în proiect."Chestiunile acestea trebuie studiate şi analizate. Nu le poţi face rapid", a adăugat preşedintele CJ. În momentul acesta, având în vedere că Asociaţia nu a mai fost adusă în discuţie nici în Consiliul Local, nici la Consiliul Judeţului, proiectul rămâne în aer. Asta cu toate că realizarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi–Brăila–Tulcea a primit inclusiv girul primului ministru Victor Ponta, iar o parte din proiectele propuse vor avea susţinere guvernamentală.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Asocierea cu Brăila şi Tulcea s-a împotmolit la Consiliul Local. Mai marii Galaţiului vor să îngroape judeţul

* Aleşii PSD şi PC au cerut retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea * Strâns cu uşa, primarul Marius Stan a trebuit să accepte pentru că, altfel, proiectul ar fi picat la vot şi nu ar mai fi putut fi repus în discuţie decât după trei luni! * Primarul nu a renunţat la tunelul pe sub Dunăre, chiar dacă Brăila a obţinut garanţii guvernamentale pentru pod

Pentru a doua oară consecutiv, constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos” s-a împotmolit la şedinţa Consiliului Local Galaţi. Dacă la precedenta întrunire a aleşilor proiectul nu era pe ordinea de zi la, de această dată a fost retras, aşa cum s-a întâmplat şi la Consiliul Judeţului.

„N-am vândut meciul”

La începutul şedinţei, viceprimarul PSD Florin Popa a cerut retragerea de pe ordinea de zi a Asocierii susţinând că actele sunt confuze şi nu respectă legislaţia. Primarul Marius Stan a declarat că, în contextul apropiatei modificări a Constituţiei şi a regionalizării, Asocierea ne dă forţa să cerem argumentat poziţia de centru al noii regiuni.

Edilul a ţinut să spună că nu a „vândut” meciul „tunel contra pod”. „La întâlnirea cu premierul am întrebat de două ori dacă podul costă doar 140 de milioane de euro, şi preşedintele CJ Brăila a spus da. A fost de bun-simţ să nu dau cu pumnul în masă cerând subtraversare la Galaţi, când estimările noastre se duceau la 200 milioane. Asta nu înseamnă că noi am renunţat la proiectul nostru. Azi am primit acordul unei firme din Coreea de Sud care ne face studiul de prefezabilitate al subraversării pe banii ei. O firmă puternică din acest concern a făcut şi studiul de fezabilitate la Brăila şi reieşea o cu totul altă sumă, peste 300 milioane de euro pentru pod. Când se va lua o hotărâre concretă vizavi de pod sau subtraversare, factorul decisiv va fi cel financiar. Noi continuăm pentru a putea demonstra la momentul oportun cu acte că suntem fezabili”, a spus Stan.

Edilul le-a cerut liderilor grupurilor politice să-şi spună punctul de vedere asupra Asocierii, convins că „dacă erau inadvertenţe, am avut timp să le îndreptăm. Vreau să cred că nu orgoliile personale, de grup, nu politica decid în acest proiect, ci raţiunea fiecăruia dintre dvs. Pentru că altfel putem asista în viitorul nu foarte îndepărtat la două înmormântări - cele două oraşe - sau, dacă ne unim, la o nuntă între trei judeţe, care să ne scoată din impasul în care suntem".

PSD şi PC au spus nu

Grupurile PSD şi PC s-au aliat susţinând că nu au nimic cu Asocierea, ci doresc doar ca documentele să fie în conformitate cu legea. Liberalii au susţinut că Asocierea este singura care poate reprezenta, în contextul regionalizării, o contrapondere la Constanţa, nominalizată deja drept capitală, iar grupul PP-DD l-a asigurat pe primar de sprijinul său. Mult mai tranşant a fost grupul PDL, care s-a opus retragerii de pe ordinea de zi a proiectului. „Cele două grupuri politice care se opun astăzi au avut 20 de ani la dispoziţie să facă un act constitutiv, şi n-au făcut-o. O faceţi acum printr-un vot politic care afectează viaţa. Cred că prefer să fie capitala regiunii la Brăila, decât la Vrancea”, a declarat Mihai Alin, făcând aluzie la neînţelegerile PSD din aceste judeţe.
Ca să nu pice la vot, primarul a acceptat retragerea de pe ordinea de zi, sperând că va fi aprobat la următoarea şedinţă.

viata-libera.ro

[gelu]

Desi sunt plecat din Galati, in fiecare dimineata citesc VL pe net in speranta ca totusi am sa gasesc o veste buna.

Din pacate nu. Astazi este doar o zi obisnuita. Niste indivizi care au depasit cu mult speranta de viata normala a unui galatean normal se straduie sa faca orice ca sa ingroape definitiv orasul!

Acum e senilul de Bacalbasa ajuns in functie dupa un numar de bufon cretin. 

[toto]

Acum e senilul de Bacalbasa ajuns in functie dupa un numar de bufon cretin. 

Pai da... ce pretentii sa avem de la un turnator cu acte si circar pe deasupra??

[Braileanul]

Asocierea cu Brăila şi Tulcea s-a împotmolit la Consiliul Local. Mai marii Galaţiului vor să îngroape judeţul

 

Am citit comentariile si m-am ingrozit cand am vazut cata lume in Galati a crezut chestia aia cu autostrada suspendata .. pardon tunelul  )

Edited May 31, 2013 by Braileanul

[dcp100168]

Dezbatere publică pe tema asocierii cu Brăila şi Tulcea

Primarul Marius Stan intenţionează să supună dezbaterii publice asocierea Galaţiului cu Brăila şi Tulcea în vederea constituiri Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. "Sper ca în 30 de zile dezbaterea să se finalizeze, spune ce vrea tot gălăţeanul şi atunci nu cred că mai poate orice consilier din orice partid să spună altceva decât ce vrea cel care i-a dat votul", spune Stan.
Dacă aleşii PSD şi PC vor continua să se împotrivească Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Dunărea de Jos", primarul Marius Stan ia în calcul organizarea unui referendum. "Sper să nu fie cazul şi înţelepciunea să aibă câştig de cauză până la urmă", a spus Stan, dezamăgit că USL nu a funcţionat cum ar fi trebuit la recenta şedinţă a Consiliului Local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tulcea a votat intrarea în "Dunărea de Jos"

Astăzi, în cadrul şedinţei extraordinare a legislativului judeţean, aleşii prezenţi în sala Mihail Kogălniceanu din Tulcea (24 de consilieri) au votat în unanimitate asocierea judeţului Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea „Dunărea de Jos“.

Cele trei judeţe doresc să se unească pentru a solicita, împreună, fonduri pentru mai multe proiecte de interes naţional. Cele mai importante sunt, după cum a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Tuilcea, horia Teodorescu, podul peste Dunare (o promisiune electorală care de două decenii a rămas la nivel de discuţie) şi drumul expres care să lege judeţele din Moldova de litoral.

La o luna de când oficialii celor trei judeţe au trecut prin Tulcea, Galaţi şi Brăila anunţând uniunea (mini-regionalizarea), asociaţia pare să se apropie din ce în ce mai mult de realitate. În ultima perioadă, autorităţile din cele trei judeţe s-au blocat la condiţiile de participare la această asociatie. După cum a precizat recent preşedintele Horia Teodorescu, cei de la Consiliul Judeţean Tulcea ar fi dorit ca din asociaţie să facă parte mai multe comune. Nu s-a putut, astfel că judeţul va rămâne cu oraşul Măcin în asociaţie, urmând ca, mai apoi, prin acte adiţionale, să fie incluse şi localităţile din mediul rural de la graniţa cu Galaţi - Brăila.

adevarul.ro

 

[Legumix]

curiozitatea mea - Galatiul, a ramas???

[dcp100168]

"Frăţia judeţelor" zace în sertarele aleşilor. Galaţiul încă nu a semnat asocierea cu Tulcea şi Brăila

* Proiectul privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea nu va primi undă verde din partea CJ Galaţi nici în această lună * În mod oficial, blocajul este generat de regimul juridic al zonei şi modul de colectare a taxelor Neoficial, nu sunt excluse interesele de afaceri ale unor politicieni

Conducerea Consiliului Judeţului va ţine în sertar şi în această lună proiectul privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea. Deşi mai sunt doar câteva zile până când aleşii judeţeni se vor reuni în şedinţă ordinară, şefii instituţiei au „uitat” complet de proiectul care ar putea să relanseze judeţul Galaţi din punct de vedere economic şi social. Ba, mai mult, se pare că această temă nici măcar nu a mai fost dezbătută în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţului. „Nu am discutat subiectul şi nu cred că proiectul de hotărâre va fi introdus pe ordinea de zi, pentru că nu a fost dezbătută această chestiune. În mod normal, în cazul în care s-ar fi dorit acest lucru, ar fi existat dezbateri în acest sens. Având în vedere noua hartă a regionalizării, acest subiect trebuie rediscutat”, ne-a declarat liberala Tania Bogdan, vicepreşedintele Consiliului Judeţului Galaţi.

CJ Galaţi, cu piciorul pe frână

Şedinţa ordinară a consilierilor judeţeni de la finele acestei luni se anunţă a fi extrem de tensionată întrucât aleşii democrat-liberali vor solicita, din nou, conducerii CJ introducerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea. Ion Ştefan, liderul de grup al PDL din Consiliului Judeţului, ne-a declarat că îl va soma pe preşedintelui instituţiei, Nicolae Bacalbaşa, să supună proiectul dezbaterii în plen. „Vom solicita încă o dată conducerii Consiliului Judeţului ca proiectul să fie reintrodus pe ordinea de zi şi dezbătut. Ne dorim această asociere. Este unul dintre cele mai benefice lucruri pentru gălăţeni. Este păcat că nu se doreşte acest lucru. Eu am avut deja întâlniri cu o serie de ONG-uri din Brăila pe această temă. A aprobat şi Tulcea acest proiect, iar blocajul este la Galaţi, din păcate”, ne-a spus Ion Ştefan.

„Este un mod de gândire obstructiv”

Costel Danciu, reprezentantul ONG-ului „Alianţa Brăila 2007”, a lansat un apel către autorităţile gălăţene pentru ca proiectul privind înfiinţarea ADI Brăila-Galaţi-Tulcea să primească undă verde şi din partea judeţului Galaţi. Acesta nu s-a sfiit să critice atitudinea autorităţilor din Galaţi, despre care a spus că au „un mod de gândire obstructiv”. „Sunt nişte orgolii la Galaţi, din câte am realizat, care nu permit această asociere. Este păcat şi revoltător, în acelaşi timp, că interesele politice sunt mai presus de nevoile cetăţeanului. Trebuie să ne dăm mâna, să fim parteneri, mai ales în contextul regionalizării. Ştiu că primarul Marius Stan îşi doreşte această asociere şi militează pentru asta, ceea ce nu se poate spune despre conducerea Consiliului Judeţului. Este un mod de gândire obstructiv, lipsit de viziune. L-am auzit pe domnul Marius Stan spunând că dacă Galaţiul nu se bagă în acest proiect, Brăila şi Tulcea vor merge oricum mai departe şi, cel mai probabil, mai târziu autorităţile din Galaţi vor regreta. Este păcat că oameni elevaţi, educaţi şi şcoliţi acţionează în acest mod”, ne-a spus Costel Danciu.
Reamintim că proiectul de hotărâre care ar reprezenta, poate, cel mai mare pas din punct de vedere economic pentru judeţul Galaţi din ultimii 23 de ani nu a primit încă nici acceptul consilierilor locali.

Mărul discordiei: cine colectează taxele?

Deşi, neoficial, circulă pe scena politică o serie de scenarii potrivit cărora mai mulţi politicieni gălăţeni din PSD şi PC pledează împotriva asocierii dintre cele trei judeţe, din considerente de business, Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului, a dat asigurări că, în scurt timp, şi autorităţile gălăţene vor da undă verde acestui proiect. Potrivit şefului CJ, deocamdată, încă se duc tratative pentru a fi stabilit regimul juridic al zonei, dar şi cine va colecta taxele şi impozitele. "Cred că lucrurile se vor încheia destul de repede. Sunt optimist. Cei care trebuie să negocieze au o răspundere foarte mare şi sarcina de a echilibra un obiectiv foarte important cu interesele materiale ale gălăţenilor. Se urmăreşte ca judeţul Galaţi să nu fie păgubit. De altfel, nimeni nu ar trebui să fie. Se încearcă şi se va găsi o justă cumpănire între interesele tuturor părţilor (...) De 10 ani sunt un obsedat al ideii conurbaţiei Galaţi-Brăila. O dezvoltare trilaterală este inevitabilă şi contacte între cele trei judeţe la nivel administrativ - primari, preşedinţi de CJ şi parlamentari - au existat şi vor exista", ne-a declarat preşedintele CJ Galaţi.

viata-libera.ro

[gelu]

Hotului de hot i-e frica! Alor nostri le este frica ca ceilalti o sa fure cotizatia!

Penibila, rizibila dar previzibila reactia cretinilor locali.

Edited June 21, 2013 by gelu

[dcp100168]

Încă o amânare a Asocierii cu Brăila şi Tulcea

Constituirea Asociaţiei Brăila-Galaţi-Tulcea nu a mai fost inclusă pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de ieri. Motivul a fost explicat de primarul Stan: „Am avut o discuţie cu liderii politici gălăţeni şi cu vicepremieul Liviu Dragnea şi sfatul a fost să o mai amânăm pentru următoarea şedinţă, pentru anumite neclarităţi care urmează a fi remediate la vârf, între preşedinţii de partid ai PSD, probabil şi PC, Galaţi-Brăila. Neavând garanţia că acest proiect va trece, nu vreau să-l sacrificăm. Sper, totuşi, în înţelepciunea liderilor politici gălăţeni, sper să înţeleagă că e şansa de dezvoltare a Galaţiului şi nu numai. Din păcate, pierdem timp. S-ar putea, în conjunctura în care Tulcea, şi Brăila şi-au dat votul, să ne trezim în situaţia musafirului la masa cea mare, când  mănânci ce ţi se pune în faţă, nu ceea ce vrei tu. Oricum, toată lumea e super-încântată de tot ce înseamnă colaborare, la fapte ne mişcăm moldoveneşte, încetinel, încetinel”, a reclamat edilul.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Statutul şi Actul Constitutiv al Asociaţiei Intercomunitare, votate degeaba. În forma actuală nu pot avea valoarea juridică pentru înfiinţarea asociaţiei

Modalitatea în care se încearcă înfiinţarea noii Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila – Galaţi – Tulcea este extrem de superficială. E chiar jenant că nici după jumătate de an de discuţii şi controverse, politicienii loiali proiectului, în special primarul Galaţiului, Marius Stan şi preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu nu au sesizat viciile procedurale pentru care nu se va reuşi niciodată înregistrarea asociaţiei printr-o sentinţă a instanţei. Regretabil este că nici nu au apelat la sfatul unui consilier juridic.

Actul Constitutiv şi Statutul au fost elaborate la Brăila, de oamenii lui Bunea Stancu, dar textele celor două documente constitutive sunt orientative, au foarte multe spaţii goale, lăsate spre a fi completate ulterior. Cu pixul!

Nu sunt completate nici măcar datele de identificare ale instituţiilor administrative care intră în asociere, cum ar fi adrese, conturi în trezorerie sau reprezentant juridic, date care în mod obligatoriu trebuie completate într-un document cu valoare juridică prezentat la instanţă.

Apoi, în Actul Constitutiv şi Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila – Galaţi – Tulcea nu sunt completate date fără de care instanţa nu poate aproba înfiinţarea asociaţiei: adresa sediului asociaţiei, contribuţia financiară anuală a instituţiilor administrative componente, componenţa Consiliului Director, cenzorul desemnat. Nu sunt specificaţi nici toţi membrii fondatori. Specificarea acestor date este o obligaţie impusă, „sub sancţiunea nulităţii”, de articolul nr. 6 al Ordonanţei nr. 26/2000, prin care este reglementată înfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor.

Expresia „sub sancţiunea nulităţii” avertizează că fără specificarea acestor date obligatorii, instanţa specială de la Judecătorie nici măcar nu poate lua în consideraţie cererea de înregistrare a asociaţiei.

Bineînţeles că există explicaţii şi pentru această superficialitate, dar explicaţiile nu ţin loc de lege. Grăbit să obţină o recunoaştere zonală a iniţiativei sale, Gheorghe Bunea Stancu a transmis la Galaţi şi Tulcea documentele constitutive „made in Brăila”, cu acele spaţii libere, care ar urma să fie completate după negocierea funcţiilor de reprezentare, locaţiei sediului, cotizaţiilor etc.

Să presupunem că toate consiliile municipale şi consiliile judeţene din Galaţi, Brăila şi Tulcea, ar aproba Statutul şi Actul Constitutiv în această formă, cu „spaţii libere”, ce s-ar întâmpla? Răspunderea juridică a celor şase consilii este asumată pentru această formă a documentelor, cu date nespecificate care, repetăm, nu va fi acceptată de instanţă.

Completările ulterioare vor impune altă asumare a răspunderii juridice a consiliilor municipale şi consiliilor judeţene din Galaţi, Brăila şi Tulcea, pentru că cele două documente constitutive vor avea altă formă, pentru care este necesar ca cele şase foruri deliberative să îşi asume răspunderea juridică, înainte ca documentele să fie depuse la instanţă. Aşa că ceea ce s-a făcut până acum, cu trecerea aprobării documentelor constitutive pe ordinea de zi a trei şedinţe ale Consiliului Municipal Galaţi, a fost cam degeaba.

presagalati.ro

[dcp100168]

Din moment ce există deja o Asociaţie Intercomunitară Galaţi–Brăila–Tulcea, de ce se chinuie să facă alta?!

* Deşi municipiile Galaţi şi Brăila şi 41 de comune din cele două judeţe şi 11 localităţi din judeţul Tulcea sunt asociate, din 2012, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, care este deja înregistrată, are buget şi funcţionează, primarul Marius Stan insistă ca CLM Galaţi să aprobe înfiinţarea unei asociaţii identice, care are doar numele foarte puţin schimbat: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila – Galaţi – Tulcea.

Toată vânzoleala şi patimile politice cu care se discută de aproape jumătate de an despre asocierea cu Brăila şi Tulcea, cheltuielile pe deplasări, organizări de dezbateri, şedinţe de consilii judeţene şi municipale, absolut toate acestea sunt bani aruncaţi pe fereastră, pentru că asocierea există deja. Iar toate aceste zbateri şi dezbateri, pot fi puse sub sloganul „Ce să faci, când n-ai ce face?”. Răspunsul este binecunoscuta replică din folclorul de cartier „Dorele, fă-te că munceşti”…

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”

Incredibil, dar adevărat! Există Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, în care sunt deja asociate 52 de localităţi din Galaţi, Brăila şi Tulcea. Nu numai numele, ci şi obiectivele sunt identice cu cele ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila-Galaţi-Tulcea, a cărei înfiinţare a creat atâtea patimi politice în Consiliul Municipal Galaţi, în ultimele luni.

Prima asociere, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos” a fost înfiinţată în iunie 2012. Are sediul la Galaţi, în Blocul Cristal, de lângă Prefectura Galaţi. Are deja un patrimoniu şi un buget aprobat pe anul 2013, care este în execuţie. Aşadar, funcţionează.

Ştirea despre înfiinţarea acestei asociaţii a trecut aproape neobservată, pentru că în iunie 2012, toată atenţia opiniei publice era captată de alegerile locale. Din asociaţie fac parte municipiile Galaţi şi Brăila, plus alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea. Toate cele 52 de localităţi au adoptat hotărâri de consilii prin care au aprobat asocierea şi asociaţia este înregistrată prin sentinţă a instanţei de la Judecătorie. Toate cele 52 de localităţi, inclusiv municipiul Galaţi, îşi plătesc contribuţiile anuale la bugetul acestei asociaţii.

Din judeţul Galaţi sunt membre ale asociaţiei 18 comune, din judeţul Brăila sunt înscrise 19 comune, iar din judeţul Tulcea sunt înscrise 11 localităţi, cele care ar urma să facă parte şi din asociaţia pe care se chinuie să o înfiinţeze primarul Marius Stan şi preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu: oraşul Măcin şi alte zece localităţi din zonă, până la Isaccea.

Dacă e să comparăm structura dintre asociaţia înfiinţată în 2012 şi cea a cărei înfiinţare e preconizată de Stan şi Bunea Stancu, se observă că lipsesc din asociere Consiliile Judeţene Galaţi, Brăila şi Tulcea şi municipiul Tulcea. Nu le-ar împiedica nimeni să intre în asociere, aceasta fiind o simplă formalitate.

Noua asociaţie are obiective generoase, preluate „copy paste”

Prin faptul că reuneşte 52 de unităţi administrativ-teritoriale, cu o populaţie de peste 700.000 de locuitori, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos” este un proiect mai amplu decât asociaţia năşită de Gheorghe Bunea Stancu, în sensul că Actul Constitutiv şi Statutul noii asociaţii sunt „made in Brăila”.

O comparaţie a obiectivelor asociaţiei intercomunitare înfiinţate anul trecut şi cele ale asociaţiei aflate acum în „durerile facerii”, ne demonstrează că tot prima asociere Galaţi-Brăila-Tulcea a fost mai bine gândită. Statutul „Zonei Metropolitane Dunărea de Jos” are un număr de 23 de obiective de dezvoltare integrată a celor 52 de localităţi, de la dezvoltare economică integrată la dezvoltarea infrastructurii de transport, dezvoltarea turismului, înfiinţarea unor noi zone rezidenţiale, promovarea şi facilitarea investiţiilor private etc.

Dacă analizăm şi statutul noii asociaţii, iniţiată de Gh. Bunea Stancu, descoperim obiective preluate „copy paste” de la prima asociaţie, de la susţinerea IMM-urilor, la „dezvoltarea turismului”, dar şi „noutăţi” evazive, de genul „participarea activă şi eficientă (cum altfel – n. red.) la procesul de modernizare şi descentralizare a administraţiei publice din România” sau „dezvoltarea transportului fluvial şi maritim”.

Dacă e să ne referim la instrumentele prin care pot să fie realizate obiectivele, ambele asociaţii au cam aceleaşi intenţii şi posibilităţi: înfiinţarea unor societăţi comerciale.

De ce? Ei, uite, d-aia, c-aşa vrem noi!

Bineînţeles că se pune întrebarea de bun simţ, de ce se tot încearcă înfiinţarea noii asociaţii de dezvoltare intercomunitară, din moment ce a trecut doar un an de la momentul în care cam aceleaşi instituţii administrative s-au asociat tot într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, care are aceleaşi obiective.

Sunt tot Primăria Galaţi şi Primăria Brăila, dar, în plus, în asociaţia înfiinţată în 2012 apar şi alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea. Ar fi o simplă formalitate să intre şi Primăria Tulcea şi cele trei consilii judeţene, ca să se ajungă la forma în care se încearcă să se facă acum altă asociaţie, la fel de intercomunitară.

Tot o formalitate ar fi modificarea statutului şi introducerea printre obiectivele primei asociaţii orice alt obiectiv le trece prin cap edililor care vor să facă noua aociaţie, de la „podul peste Dunăre”, la „tunelul pe sub Dunăre”. Tot printr-o formală schimbare de statut, ar putea fi schimbate şi unele prevederi pe care le-ar considera neconvenabile, cum ar putea fi aceea referitoare la cine deţine ştampila.

Toată această vânzoleală politică, cu noua asociere, este de prost gust şi costisitoare. Practic, Primăria Galaţi apare ca membru fondator şi plăteşte cotizaţie la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, dar primarului şi consilierilor municipali nu le place nu ştiu ce la acea asociaţie şi hai să voteze şi noua asociere, pentru ca Primăria să mai cotizeze şi la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea de Jos” Brăila-Galaţi-Tulcea. C-aşa vor ei.

presagalati.ro

[Mikka]

Tare de tot.

Ceea ce nu s-a inteles e ca in vechea asociatie a intrat Galatiul lui Nicolae. In 2013 trebuie sa intre intr-o asociatie (care o fi ea) "noul Galati"

[Braileanul]

Eu cred ca bate campii , nu exista nicio asociere in 2012 , in plus ce spune el acolo cu  "spatii goale " la fel : sediul este trecut pe actul Asocierii si anume in Braila pe Soseaua Buzaului nr2 .