Jump to content

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi - 50 de ani


 Share

Recommended Posts

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi - 45 de ani

Anul acesta, pe 5 iunie, se împlinesc 45 de ani de când Muzeul de Artă Vizuală (pe atunci se numea de Artă Contemporană Românească) a fost inaugurat în locaţia în care fiinţează şi acum.

Directorul Dan Basarab Nanu ne-a declarat că toate acţiunile organizate de instituţie în 2012 se află sub semnul acestei aniversări şi ne-a dezvăluit câteva din expoziţiile viitoare. „În zilele următoare avem programată o expoziţie de pictură Corneliu Vasilescu, urmată de o altă expoziţie, a plasticianului Teodor Vişan, care ştim că le va prilejui gălăţenilor o mare bucurie. Apoi vom prezenta, tot în aprilie, încă o expoziţie de pictură şi sculptură Marius Burhan. Pe 4 mai vom avea, în aceeaşi zi, cinci evenimente: Concursul Naţional „Camil Ressu”, pentru elevii de la liceele de artă din ţară şi o expoziţie cu lucrări ale elevilor de la „D.Cuclin”; examenul de diplomă al absolvenţilor Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” şi o expoziţie cu lucrările lor; vernisajul unei expoziţii de grafică Mihai Mănescu – preşedintele juriului concursului „Camil Ressu”, care va oferi câştigătorilor din acest an premii constând în lucrări de gravură purtând semnătura sa, tipărite pe hârtie japoneză manuală. În ciclul „Artişti români din diaspora”, vom avea în luna mai o expoziţie a Oanei Coşug din Bruxelles, absolventă a Liceului „D.Cuclin”, iar în luna iunie o expoziţie Mariana Papara, de la Torino”, a spus Nanu.

Acţiuni culturale de anvergură

„Salonul Bienal de Pictură Nicolae Mantu”, în luna septembrie, apoi „Xilogravura - matrice stilistică”, în octombrie, în colaborare cu UAP Timişoara şi Universitatea de Vest, expoziţie care a fost deschisă în Canada. Ea va fi urmată de Salonul Naţional de Tehnici de Imprimare, în noiembrie. Va mai urma un simpozion, intitulat „Mai avem nevoie de artă?”. Şi tot ca noutate, anul acesta vor expune împreună, plasticienii gălăţeni Sterică şi Cristi Bădălan, tată şi fiu, pictură şi frescă.

„Dacă ne referim strict la calendarul expoziţional, sunt 28 de acţiuni, dar acestora li se adaugă tabere de creaţie, proiecte de cercetare şi promovare, festivalul de film polonez recent încheiat şi altele, astfel că, în total, sunt cu mult mai multe”, declară directorul Dan Basarab Nanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi

Primul muzeu de artă contemporană românească din ţara noastră, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, a fost conceput să prezinte cele mai noi tendinţe ale artei plastice.

Inaugurat în anul 1967, muzeul deţine în patrimoniu creaţii de artă românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din secolul XX ale unor artiști precum Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza. De asemenea, cuprinde creații ale unor reprezentanți ai avangardei românești printre care Victor Brauner, M.H. Maxy, Mattis-Teutsch, Marcel Iancu, Irina Codreanu sau Milița Petrașcu, precum și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legătură între prima și a doua jumătate a secolului XX: Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Henri H. Catargi, Rudolf Schweitzer - Cumpăna, Camil Ressu.

Inițial, la înființarea sa în 1956, cuprindea în jur de 150 de lucrări ale unor artiști din toate perioadele. Patrimoniul său s-a îmbogățit substanțial, astfel că la inaugurare, în anul 1967, cuprindea peste 850 de opere. Atunci a fost instalat în clădirea fostului Palat Episcopal, monument de arhitectură, și și-a schimbat și profilul, devenind muzeu de artă modernă și contemporană. Mai târziu, în anului 1973 s-a intitulat Muzeul de Artă Contemporană, iar din 1991 și-a schimbat titulatura în Muzeul de Artă Vizuală. Din noiembrie 2013 acesta s-a mutat la parterul unui bloc de locuințe, pe strada Tecuci, la numărul 7, după ce clădirea Palatului Episcopal a fost retrocedată Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

În prezent cele aproximativ 400 de lucrări expuse în spațiul muzeului reprezintă doar o selecție dintr-un vast patrimoniu completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani, cultivați cu consecvență în cele aproape cinci decenii de existență ale acestui lăcaș de cultură.

Cea mai însemnată parte a colecțiilor muzeului o constituie operele realizate după anul 1967, fiind reprezentate creații ale unor personalități de renume ale picturii și sculpturii contemporane românești precum: Horia Bernea,  Ion Sălișteanu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Teodor Moraru, Octav Grigorescu, Ștefan Câlția, Ion Irimescu, Vida Geza, George Apostu, Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron. Lucrările acestora au o valoare recunoscută atât pe plan național, cât și internațional.

Colecțiile de pictură și sculptură sunt completate cu bogate colecții de lucrări de grafică și artă decorativă ale unor artiști precum: Wanda Mihuleac, Marcel Chirnoagă, Mircea Dumitrescu, Dan Erceanu, Mimi Podeanu, Cela Neamțu, Riti și Peter Iacobi, Costel Badea, Radu Tănăsescu.

Cu o structură extrem de dinamică, muzeul organizează o serie de expoziții, micro-expoziții, manifestări cu publicul (concerte, dezbateri, expuneri pe teme de artă, lecții de istoria artei, proiecții de filme), simpozioane, tabere de creație și alte programe menite a promova cele mai semnificative orientări din arta contemporană românească în țară și peste hotare.

AGERPRES

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Muzeul de Artă Vizuală Galați a marcat 50 de ani de existență

Este o mare plăcere pentru agenția noastră să consemneze sărbătorirea unei jumătăți de secol de la constituirea Muzeului de Artă Vizuală din Galați. Și-au amintit de perioada de început, martorii evenimentelor artistice ale anilor ‘70-’80, muzeografii Mariana Cocoș și Gheorghe Andreescu, dar și Aurora Marcu, fost director al Complexului Muzeal de Științele Naturii. Arhitectul Dan Ujeucă a prezentat publicului, proiectul viitorului sediu al Muzeului de Artă Vizuală Galați.

Despre prezent, dar mai ales despre viitor, au vorbit Dan Basarab Nanu, directorul muzeului, academicianul Răzvan Theodorescu, Ionuț Pucheanu- primarul municipiului Galați și Costel Fotea-președintele Consiliului Județului Galați. Cu acest prilej a fost deschisă expoziția ,,Patrimoniu MAV-50”.

În urmă cu jumătate de veac se înființa primul muzeu de artă contemporană românescă, devenit la începutul anilor 90, Muzeul de Artă Vizuală Galați. Pentru a celebra acești 50 de ani plini de evenimente, în penultima expoziție a acestui an, a fost prezentat publicului o altă parte din vastul patrimoniu al muzeului, lucrări semnate de Sorin Ilfoveanu, Marin Gherasim, Ion Alin Gheorghiu, Ion Pacea, Constantin Piliuță, etc. Mariana Tomozei Cocoș, muzeograf și critic de artă, are plăcerea să ne ofere câteva detalii: ,,Muzeul de Artă Vizuală din Galați este primul muzeu de artă contemporană românească din țară, inaugurat în anul 1967 și conceput să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și astăzi.

Lucrările existente constitue o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani, cultivați cu consecveță în cele 5 decenii de existență,,. Prin intermediul acestor rânduri lansate în imensul spațiu virtual vreau să aduc acum un omagiu pentru tot ceea ce fac oamenilor din actuala echipă a muzeului. Ei poartă următoarele nume, prenume și funcții: Dan Basarab Nanu - manager, Gabriela Toma - director adjunct, Mariana Cocoș, Eduard Costandache, Gheorghe Miron, Alexandru Pamfil, Anca Tofan - muzeografi. Așteptăm cu emoție momentul când acești oameni vor putea lucra în noul sediu, ei fiind găzuiți acum, în mod provizoriu sperăm, de parterul unui bloc.

magnanews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Comori din patrimoniul gălăţean, expuse la Veneţia

Trei opere de artă din patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi vor putea fi admirate în cadrul unei expoziţii on-line organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Italia. Proiectul expoziţional, realizat în parteneriat cu muzee din aproape toate zonele ţării, îşi propune să aducă în atenţia iubitorilor de artă lucrări care au ca temă Veneţia şi laguna veneţiană.

"Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX" este numele expoziţiei on-line aflate în desfăşurare până pe 1 octombrie 2020 pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia. Potrivit organizatorilor, expoziţia este rezultatul unui parteneriat cu o serie întreagă de muzee, printre care şi Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi.

După cum am aflat de la Dan Nanu, directorul Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, vor fi expuse trei lucrări din patrimoniul instituţiei culturale. Este vorba despre Nicolae Dărăscu - „Veneţia - Biserica Santa Maria”, Vasile Dobrian - „Decor veneţian” şi Gheorghe Andreescu - „Veneţia”. Dat fiind spaţiul redus al instituţiei - care, aşteptând noul sediu aflat în construcţie, încă mai funcţionează la parter de bloc - dintre cele trei opere de artă, cea care poate fi acum privită pe simezele muzeului este lucrarea lui Dărăscu.

Inclusă pe lista bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, pictura de şevalet surprinde, în planuri geometrizate, clare, imaginea bisericii Santa Maria, reflectându-se în apă.

Fotografiile celor trei comori ale patrimoniului vizual gălăţean se vor afla într-o companie extrem de selectă de pictori români, care, după cum spune IRCCU, „au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă, de factură impresionistă şi neoimpresionistă”. Pe lista artiştilor români care s-au aplecat asupra temelor „veneţiene” în creaţia lor artistică după cum explică organizatorii, l-am descoperit nu doar pe Nicolae Dărăscu (1883-1959), ci şi pe tecuceanul Gheorghe Petraşcu (1872-1949), a cărui primă lucrare este deja expusă pe pagina de Facebook a IRCCU - "Podul Rialto Veneția", ulei pe pânză, aparţinând unei colecţii private. Vasile Dobrian (1912-1999) figurează printre „pictorii contemporani români care au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul şi calitatea estetică a operei lor”.

Poezia peisajului veneţian

„Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului de soare, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările artiştilor români. La farmecul Veneţiei contribuie simbioza dintre apă şi pământ, străzile înguste şi animate, străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice ale măreţiei unor vremuri apuse. Vremuri în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei”, se arată în comunicatul de presă. Prin amestecul de lumină naturală şi efecte de clarobscur, lucrările artiştilor reflectă, adesea, o atmosferă hipnotică şi fabuloasă, privitorul simţindu-se transpus în atmosfera fascinantă a oraşului lagunar.

Patrimoniu cultural românesc în Italia

Fiecare lucrare inclusă în cadrul proiectului “Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX” este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei expuse on-line.

Conform Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, muzeele partenere au pus la dispoziţia organizatorilor imaginile lucrărilor şi expertiza ştiinţifică şi tehnică necesare pentru implementarea acestuia.

Proiectul expoziţional vizează identificarea, inventarierea şi expunerea on-line a lucrărilor care au ca temă Veneţia şi laguna veneţiană, aflate în colecţiile instituţiilor muzeale judeţene şi municipale. Scopul urmărit este de a aduce în atenţia vizitatorilor opere ale şcolii româneşti de pictură mai puţin cunoscute în străinătate, deşi acestea, prin valoarea lor estetică, merită pe deplin să fie prezentate publicului, contribuind astfel la mai buna cunoaştere a patrimoniului cultural românesc în Italia.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

Putem vorbi despre Muzeul de Artă din Galaţi începând cu anul 1956, când acesta însuma 148 de lucrări ale unor plasticieni din toate perioadele.

În anul 1967 primeşte un spaţiu generos pe strada Domeasca nr. 141 (fostul Palat Episcopal). Ulterior a facut parte din Complexul Muzeal Galaţi. Din 1990, prin decizia 118/17 martie, emisă de Primăria Judeţului Galaţi, funcţionează ca Muzeu de Artă Vizuală. Muzeul de Arta Vizuală din Galaţi, primul Muzeu de Artă Contemporană din România a fost oaza de respiraţie a plasticii “neoficiale” într-o perioadă când aceasta era aproape de neconceput, perioada comunistă. De la începuturi şi până acum, poate încă mulţi ani şi multe generaţii de acum încolo, oraşul Galaţi, pe drept cuvânt s-a identificat şi se va identifica cu noţiunea de capitală a artei contemporane româneşti. Muzeul de Arta Vizuală Galati este singura unitate de memorie culturală care are ca obiect conservarea şi reprezentarea artei plastice moderne şi contemporane din România în evoluţia sa, cu accent pe perioada actuală. Patrimoniul de baza îl constituie pictura, sculptura, grafica şi artele decorative.

Prin decizia nr. 156/31.03.2004 emisă de Guvernul României, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, imobilul din strada Domnească nr. 141 unde din 1967 funcţiona Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Arhiepiscopiei „Dunării de Jos” Galaţi. Retrocedarea efectivă s-a produs în anul 2013.

La ora actuală Muzeul funcţionează în trei spaţii: sediul din Strada Tecuci nr. 3, bloc V3B, parter (spaţiu expoziţional), imobilul din strada Eroilor nr. 6 (spaţiu administrativ), depozite pentru pictură, sculptură, grafică, tapiserie, arte decorative, într-un spaţiu amenajat şi închiriat în locaţia Calea Prutului. O parte din patrimoniul de sculptură ambientală a fost mutat în spaţiile expoziţionale în aer liber ale Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi.

La ora actuală s-au demarat lucrările pentru construirea unui nou muzeu prin eforturile Consiliului Judeţean Galaţi. Este vorba de o construcţie desfăşurată pe 4 niveluri cu o arie de 6.680 mp.

regionalpress.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Se cumpără opere de artă pentru primul muzeu care se construieşte în România după Revoluţie

Consiliul Judeţean Galaţi cumpără opere de artă ale artiştilor. Instituţia va cumpăra peste o sută de lucrări, care vor intra în colecţia Muzeului de Artă Vizuală Galaţi, primul muzeu care se construieşte în România după Revoluţie. Un juriu format din specialişti de la Bucureşti va decide ce opere vor intra în patrimoniul muzeului gălăţean. Este al doilea an consecutiv în care Consiliul Judeţean Galaţi a alocat Muzeului de Artă Vizuală fonduri pentru a achiziţiona opere de artă ale pictorilor, sculptorilor şi graficienilor.

„Cu excepţia Ministerului Culturii, suntem una dintre puţinele instituţii publice din România care sprijină artiştii plastici locali, mai ales pe cei aflaţi la început de carieră. 50 de artişti plastici gălăţeni şi-au prezentat cele mai bune lucrări realizate în ultimii cinci ani, iar un juriu format din specialişti de la Bucureşti va selecta operele de artă care vor intra în patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală Galaţi. Anul acesta valoarea fondului este de 100.000 de lei, iar pentru achiziţie au fost propuse peste 130 de lucrări de artă”, a anunţat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.