Jump to content

Salariile noastre, mari şi mici


 Share

Recommended Posts

Statistică

Da' salariul? Cât e salariul?

* Cele mai proaste salarii le au chelnerii, cameristele, dulgherii, textiliştii şi tâmplarii * Cele mai "grase" le au funcţionarii bancari, brokerii, piloţii şi angajaţii din fabricile de ţigări * Un gunoier e plătit mai bine decât un tâmplar, iar un profesor are salariul mai mic decât un electrician de la Electrica

E lucru ştiut că una dintre marile curiozităţi ale românilor se leagă de salariul celorlalţi. Cât câştigă pe lună? ‑ vecinul, vărul, cumătrul, funcţionara de la poştă etc - este o întrebare care‑l frământă la tot pasul pe român. Este imposibil ca la o "reuniune socială" (nuntă, cumetrie, şpriţ cu vecinii, miting electoral) să nu vină vorba la un moment dat despre salariu. Însă marja de eroare a informaţiei e mare: unii se împăunează cu salarii mai mari (ca să facă ochii cât cepele interlocutorii!), alţii spun mai puţin ‑ pentru a nu trezi invidii... Tocmai de aceea, ne‑am gândit să vă arătăm adevărul gol‑goluţ. Cel statistic.

Viaţă amară de chelner...

Cele mai proaspete statistici salariale pe care le‑am avut la îndemână (furnizate de Direcţia de Statistică Galaţi) sunt pentru luna februarie 2008. În luna amintită, salariul mediu net (ce ia omul în mână, că asta contează, la urma urmelor) a fost de 1134 de lei. În industrie, salariul s‑a ridicat la 1037 lei, în agricultură - 824 lei, în construcţii - 940 lei, iar în furnizarea de servicii publice - 1610 lei. Cel mai prost sunt plătiţi chelnerii şi cameristele. Această categorie câştigă lunar, în medie, doar 660 de lei (285 dolari). Dacă facem un calcul sumar rezultă că un ospătar trăieşte din 9,52 dolari pe zi. În România, pragul sărăciei a fost stabilit la 6 dolari pe zi (cifră din 2004, de atunci nu s‑a mai vorbit despre asta), ceea ce înseamnă că respectivul ospătar e deasupra pragului dacă stă la părinţi şi nu‑l doare capul de întreţinere şi altea alea, dar coboară la limita disperării dacă stă cu chirie (apropo, închirierea unei garsoniere în Galaţi costă minim 200 de dolari). Dacă mai are şi o persoană în întreţinere... Să lăsăm însă chelnerii ­deoparte, pentru că aici mai iese un bacşiş, o atenţie, o măslină. Există destule categorii de persoane cu salarii aproape la fel de mici, dar care nu pot spera la un venit de tipul "bacşişului". Iată câteva exemple: industria cherestelei - 661 lei/lună, confecţii - 682 lei, prelucrarea pielii - 709 lei, industria mobilei - 758 lei.

Bancherii, brokerii şi piloţii saltă potul...

Cele mai grase salarii se plătesc, evident, în zona intermedierilor financiare (bănci, brokeraj etc). Aici, salariul mediu net pe februarie a fost de 2901 lei (adică vreo 29 de milioane în lei vechi). Pe‑aproape se situează cei din transporturile aeriene, care bagă‑n buzunar, în medie, 2813 lei. Poziţia a treia este ocupată, la o distanţă măricică, de salariaţii din industria tutunului, care "saltă" 2519 lei/lună. Urmează specialiştii în informatică şi dezvoltare - cu 2140 lei/lună şi, pe cinci, rafinorii şi cocsarii ‑ cu 2011 lei.

La stat se câştigă gras!

Şi‑acum, surpriza! Care nu‑i chiar aşa de surpriză, totuşi... Funcţionarii statului au salarii cu mult peste cei din minerit, petrol, metalurgie, chimie, servicii, agricultură etc, etc. Doar cele cinci categorii menţionate un pic mai înainte îi depăşesc la salarii. Dar să le luăm pe rând. Aşadar, în aparatul administrativ al statului se încasează lunar un salariu mediu de 1941 de lei. Intră aici miniştrii, secretarii de stat şi prefecţii, dar şi armata uriaşă de plimbători de hârtii de prin primării - orăşeneşti şi rurale ‑ şi consiliile judeţene. Plus poliţiştii. Toţi trăiesc din impozitele şi taxele plătite, evident, de cei care au salarii de două‑trei ori mai mici decât ei. Bine se câştigă şi în domeniul furnizării de servicii publice (care‑s pe jumătate private, pe jumătate de stat), unde tarifele sunt impuse şi nu reglate de piaţă! Astfel, în producţia şi furnizarea de electricitate, căldură, gaze şi apă, salariul net este de 1800 de lei pe lună. Nici la Poştă nu‑i prea rău: o medie de 1618 lei lunar. Dar nu‑i ca la companiile de telefonie (aici există, totuşi, concurenţă), unde un salariat bagă în buzunar 1888 lei. Adică mai mult decât în minerit, unde salariul e de doar 1616 lei.

Gunoierul, mai tare decât tâmplarul!

Poate părea greu de crezut, dar un meseriaş din industria mobilei este mai prost plătit, în medie, decât un gunoier. Tâmplarul ridică de la casierie 758 de lei pe lună, iar gunoierul - 822 de lei. O fi gunoierul din ce în ce mai specialist în... ecologie, dar orişicât... Şi mai avem o comparaţie interesantă: salariul mediu net din învăţământ (1309 lei) este aproape de cel din metalurgie (1356 lei) şi din transporturile pe apă (1362 lei), dar este mai mare decât cel din sănătate (1085 lei) şi mult mai mic decât cel din regiile de termoficare (1860 lei). Deocamdată atât. După cum vedeţi, cele mai mari salarii se încasează în domeniile unde cetăţeanul de rând poate fi "jucat" din tarife monopoliste şi din dobânzi şi nu în zona unde există concurenţă reală pe piaţă. E trist, dar e cât se poate de adevărat...

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23916

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Da, interesant! Dar ar trebui si o statistica cu programul de lucru care desi teoretic este de 8 ore, practic este 10-12 ore zilnic la unele firme. Salariul este intr-adevar mai mare dar calculand numarul de ore lucrate, ritmul de lucru si modul cum sunt tratati angajatii...

Chiar asa: pe cand o statistica cu firmele care-si trateaza cel mai bine angajatii? ... ca o statistica cu firmele care-si trateaza cel mai prost angajatii nu cred ca se va face vreodata!

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Un material de pe Antena 3, ne spune că slariul mediu net pe luna iulie a crescut cu peste 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am fost curios să cine şi cât căştigă în România. Şi iată ce am găsit:

1. Director vanzari companie multinationala - 400 mil lei – new

2. Programator web&PHP, firma Bucuresti, 3 ani experienta, 140 milioane – new

3. Director HR - 120 milioane – new

4. Director IT companie multinationala - 100 milioane lei - new

5. e-commerce manager 90 milioane

6. avocat angajat de 4 luni la nestor - 80 mil – new

7. Programator PHP 75 mil net - new

8. Programator Linux, Bucuresti, firma mica - 72 milioane

9. Senior System Engineer (sisteme automatizare) - (afara) - medie 6500 RON

10. programator 4 ani exp - 64 milioane

………………………………………………………………………………………………………………………

11. director tehnic constructii- 58 mil- provincie

12. IT Suport Engineer (multinationala mare si tare): 55 milioane - new

13. project manager : 5500 RON (Siv…co) – new

14. avocat stagiar societate f. buna - 1.500 x 36.500 = 55 milioane

15. Director dezvoltare editoriala cotidian local Cluj - 55 milioane - new

16. Programator C++, timisoara, firma mica,(3-4 ani experienta) 54 milioane

17. judecator = 53 milioane

18. . Informatician la o multinationala in Bucuresti: 50 milioane

19. Inginer de sistem 8 ani experienta - 50 millioane

20. Sofrware QA (net firma mixta Bucuresti) - 47 milioane

………………………………………………………………..

21. team leader customer service (multinationala): 44 mil - new

22. senior in audit la o una din big 4 (3-4 ani vechime) - 44 de milioane - new

23. Redactor la un cotidian central: 30-45 milioane

24. it specialist / 43 milioane

25.PR - Companie Multinationala - 42 mil - vechime 3 ani - new

26. prof. universitar dr.: 40 milioane (Univ. Bucuresti) – new

27. director editura 8 ani experienta in publishing: 40 milioane net - new

28. judecator (22 de ani vechime): 40 de milioane.

29 Programator web (1 an vechime, constract pe PFA): 37 milioane

30. Programator - web 2.5 ani vechime - 3700 ron

………………………………………………

31. contabil sef- 37 mil- multinationala

32.programator web 37 mil net – new

33. programator web ASP .Net multinationala Iasi 1.5 ani experienta:

-salariu net pe CM 37 milioane RON - new

34. graphic designer (2 ani exper) = 36,5 milioane

35. programator (C++, java etc - 8 luni): (program 9am - 8-9pm)-36,5 mil

36. programator c++ 5 ani exp. 36mil –

37.Analist companie multinationala mare din domeniul FMCG, Bucuresti 36 milioane net

dupa 4 ani de experienta. - new

38. Programator Java, Timisoara, firma mica, (3-4 ani experienta) = 36 milioane

39. Buyer - Bucuresti (2 ani vechime) 33 mil net

40. arhitect (4 ani experienta) - 32 mil – new

……………………………………………………………..

41. patron firma de web: 30 milione net (firma mica din Bucuresti) - new

42. Account Manager in Telecom 30 milioane - new

43. Internet Marketing Specialist - 30 milioane - new

44. inginer exp aprox 3-4 ani = 27 - 30 milioane-

45. responsabil vanzari materiale de constructii - 29 mil. Net - new

46. Diector,profesie ininer construtor - 2800 RON - new

47. Inginer NOC (3 ani vechime) - 28 mil

48. economist - 27 mil - multinationala - provincie

49. inginer constructor - 4 ani exp - 27 mil

…………………………………………………………..

50. programator C, 2 ani - 26 milioane

51 dulgher constructii 25 ani exp - 25 mil provincie

52. redactor sportiv = 25 milioane

53 sef serviciu - 25 milioane

54 economist(4 ani)- 25 mil

55 programator php - 2 ani freelancer si 3 luni cu carte de munca… 24 mil –

56 Inginer Testare Software (3 ani vechime) - 24 mil

57. agent politie mediu rural = 23 milioane (alta parere-15)

58.programator web (3 luni vechime) = 22 milioane

59. sprogramator PHP/MySQL 4 ani experienta: 2100 RON net (firma mica Bucuresti) - new

60 ajutor farmacist 20mil (anul 3 farmacie)

……………………………………………..

61. colonel de politie pensionat = 20 milioane

62 cameraman protv = 20 milioane

63 redactor ziar sport = 20 milioane-

64. consilier clientela persoane fizice , experienta bancara ~ 1 an =20 milioane

65 avocat stagiar societate buna = 18,5 milioane

66 consilier vanzari intr-o optica medicala, nordul Moldovei, 18-22 mil - new

67 Suport Tehnic - 18 mil

68 programator PHP/MySQL (Brasov) = 16 milioane

69. economist (5 ani experienta) = 15,5 milioane

70 Broker- agent de servici financiare, dupa un an de experienta ajunge la 1500 ron net – new

………………………………………………………………………….

71 grefier studii medii 5 ani vechime-15 milioane

72 lector universitar drd, 30 ani vechime = 15 milioane,

73 Area sales Manager ( Agent de vanzari ) dealer telefonie mobila – 1500

74 IDM la CFR -1400 RON net - new

75. agent vanzari 13,5 milioane

76. call centre limba Engleza 13,5 – 14 milioane - new

77. junior PHP developer (1 an experienta): 14 milioane (firma mica din Bucuresti) - new

78. invatator (35 ani vechime) = 13 milioane

79. Operator Bancar Backoffice (fara experienta) - 12 mil

80. Reporter debutant la un cotidian central - 12 milioane - new

………………………………………………………………

81 operator extractie 10 ani vechime-1200 ron

82 Programator WEB (HTML, CSS, PHP - OOP, MySQL), 8 Luni vechime, firma mica - 11,50 milioane

83 dir productie (<1 an vechime) - 11,50 milioane

84 inginer vinzari (1-4 ani experienta) - 11 milioane

85. redactor cotidian de nisa online vechime 6 luni — 11 milioane net - new

86. inginer (25 ani vechime) = 10,5 milioane

87 cameraman antena1 = 10-12 milioane daca esti nou (23 altfel)

88 profesor preuniversitar, 11 ani vechime, o norma si aproape jumatate, 10 milioane -

89. consilier credite debutant la BRD - 10 milioane

90 Consilier Vanzari Servicii Telecom (fara experienta)- 10 mil

…………………………………………………………….

91 Agent, serviciu relatii cu clientii(practic om care da click-uri 8 ore pe zi)

(firma de telefonie mobila)(7 luni vechime) - 10 milioane

92 traducator (3 ani vechime) - 10 milioane

93 operator call center fara experienta 10 milioane lei - new

94 Operator call center pe vanzari (engleza, italiana, romana) - 1000 ron - new

95 .medic rezident (in functie de an) = 5-10 milioane

96. avocat stagiar societate bunicica, bucuresti

(program de lucru: 9am - 9-12pm, abia au terminat facultatea): 5-7-10 milioane.

97 consilier asistent la buget - 9,5 milioane-

98. Inginer Productie, 1 an vechime - 9,3 miloane net

la o firma 100% romaneasca (firma veche) din Timisoara. - new

99 Profesor - definitivat- 10 ani vechime - 9 milioane

100. Corespondent local la un ziar central (reporter) – 8,8 milioane lei net - new

…………………………………………………………………………………

101 electrician - 8,5 milioane

102 edactor de carte, editura de dimensiuni medii, bucuresti: 8 milioane -

103 tehnoredactor la un săptămânal local - 8 milioane

104 asistenta medicala (38 de ani vechime) : 8 milioane

105 consilier vânzări produse electrice, 1 an experienţă - 8 milioane

106 Operator call center limba italiana 8 milioane

107 gestionar - 7,5 milioane

108 casier - 7 milioane

109 profesor suplinitor (de limba romana, la liceu, abia a terminat facultatea): 7 milioane.

110 necalificat - 6 milioane

111 invatator (5 ani vechime) = 5 milioane

112. agent de pază (paznic care stă într-o gheretă sau un magazin) - 4,5 mil

113 reporter debutant la un cotidian local - 3,5-4,5 milioane

http://www.gustiroman.ro/blog/lista-sal ... n-romania/

Link to comment
Share on other sites

Angajaţii din Bucureşti, Arad, Cluj, Sibiu şi Timişoara au cele mai mari salarii din ţară

Angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din România, cu o medie de circa 730 euro, pe locurile următoare fiind cei din Arad, Cluj, Sibiu, Timişoara, în condiţiile în care cele mai bine plătite domenii sunt IT, consultanţă, imobiliare şi telecomunicaţii, potrivit datelor BestJobs. Topul salariilor din România, realizat de site-ul de recrutare BestJobs, a fost realizat pe baza informaţiilor a peste 6.000 de utilizatori din mai mult de 150 oraşe şi cuprinde date privind nivelul salariilor în funcţie de domeniu de activitate, localitate, pregătire şi numărul de salariaţi, dar şi date referitoare la beneficiile salariale.

Reprezentanţii site-ului de recrutare au precizat că informaţiile fac referire la utilizatorii care erau înscrişi până la începutul zilei de luni, estimând că numărul participanţilor la studiu va creşte constant, rubrica fiind deschisă. "Avem informaţiile din două surse, angajaţi, respectiv companiile angajatoare (clienţi ai Bestjobs.ro - n.r.) şi în general sumele declarate se confirmă. Am început să strângem aceste informaţii săptămâna trecută, sunt în jur de 6.000 de salarii declarate şi numărul creşte, devine deja foarte relevant la nivel naţional. Faţă de datele Institutului Naţional de Statistică, la noi sunt informaţiile mai bogate. INS are ce declară angajatorii, însă, în momentul de faţă, aproape jumătate dintre români nu primesc tot salariul pe cartea de muncă. Plus că la INS nu se centralizează beneficiile", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, directorul de marketing al Neogen, proprietarul site-ului bestjobs.ro, Constantin Ferseta.

Astfel, potrivit sondajului, bucureştenii ocupă primul loc în ceea ce priveşte salariul mediu, circa 730 euro, pe locul doi şi trei aflându-se angajaţii din Arad, cu 597 de euro şi Cluj Napoca cu 580 euro. Următoarele trei locuri sunt ocupate de Sibiu- 535 euro, Timişoara - 535 euro şi Galaţi - 507. Angajaţii din Iaşi, Ploieşti, Braşov, Constanţa, Oradea şi Piteşti au salarii medii cuprinse între 400 euro şi 480 euro. Potrivit datelor BestJobs.ro, cel mai mare salariu din Capitală se ridică la 10.000 de euro pe lună, acordat unui director de vânzări pe Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Locurile următoare în clasament sunt ocupate de un manager maketing pe regiune- 8.000 euro şi de un director juridic- 7.500 euro.

Pe domenii de activitate, cei mai bine plăţiti bucureşteni lucrează în domeniul IT şi tehnologii- 1.150 euro, industria uşoară- 1.075 euro, consultanţă - 970 euro şi imobiliare - 940 euro.

Cei mai mulţi dintre bucureştienii chestionaţi privind beneficiile salariale, respectiv 61%, au spus că primesc bonuri de masă, în timp ce 42% beneficiază de maşină de serviciu, 36% asigurări medicale, 22% de laptop, iar 17% au primit un telefon mobil.

De asemenea, studiul BestJobs relevă că românii care primesc un post în străinătate au salarii medii de 1.200 euro, cei mai bine recompensaţi fiind inginerii software- 2.970 euro, medicii- 2.700 euro şi inginerii- 2.000 euro.

Şi la nivel de ţară, domeniul IT conduce în topul salariilor, cu o medie de 1.057 euro. Consultanţii au un salariu mediu de 960 euro, angajaţii din sectorul bancar primesc 800 euro, în timp ce angajaţii care lucrează în domeniul imobiliar câştigă în medie 746 euro. Salariul mediu pentru salariaţii din telecomunicaţii se ridică la 709 euro, iar cei care lucrează în sectorul petrochimie, petrol şi gaze naturale primesc în medie pe lună 710 euro.

Cele mai mici salarii medii, sub 300 euro pe lună, le au cei care lucrează în cadrul companiilor de pază, agenţii sportivi şi instructorii.

Salariul mediu al unui elev sau student este de 200 euro, aceştia ocupând posturi de barmani, promoteri, operatori pe calculator sau vânzători.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Salariile din IT sunt aproape duble în Bucureşti faţă de alte oraşe din ţară

Angajaţii din Bucureşti care lucrează în domeniul IT câştigă aproape dublu faţă de cei din Constanţa, Galaţi sau Oradea, iar într-o companie privată din sector salariile sunt în medie cu 50-60% mai mari decât într-o instituţie publică, potrivit unui studiu realizat de site-ul ghidul-salariilor.ro. "Cum era de aşteptat, angajaţii din Bucureşti sunt cel mai bine plătiţi, fiind urmaţi de cei din Cluj şi Timişoara, oraşe universitare cu tradiţie. O surpriză este Braşovul, unde angajaţii câştigă în medie aproximativ la fel cu cei din oraşele universitare consacrate. În Iaşi, care deşi este oraş universitar cu tradiţie, angajaţii câştigă mai puţin decât Cluj, Timişoara. În eşalonul trei, din punct de vedere al câştigului mediu, se află oraşe precum Galaţi, Craiova, Constanţa, Oradea, Târgu Mureş, Sibiu. Practic, un angajat din Bucureşti câştigă cu 30% mai mult decât unul din Cluj sau Timişoara şi aproape dublu decât unul din Constanţa, Galaţi, Mureţ sau Oradea", se arată în studiu. Astfel, în Bucureşti managerii din IT câştigă în medie 6.140 lei, iar personalul tehnic 3.990 lei, în timp ce în Timişoara directorii au salarii de 5.700 lei şi tehnicienii de circa 3.100 lei. În companiile din Cluj, la nivel executiv, salariile ajung în medie la 5.000 lei, iar personalul tehnic primeşte în medie 3.000 lei. Pe de altă parte, personalul tehnic din Oradea primeşte circa 2.200 lei, cel din Constanţa- 2.100 lei şi din Galaţi - 2.000 lei.

De asemenea, într-o companie străină se câştigă cu 20-25% mai mult decât într-una cu capital integral românesc. Mai exact, directorii din companiile româneşti pot câştiga între 1.690 lei şi 9.070 lei, iar cei din firmele străine au salarii cuprinse între 2.260 lei şi 11.490 lei. Tehnicienii din firmele româneşti sunt plătiţi cu până la 5.760 lei, iar într-o firmă străină au între 1.650 lei şi 5.900 lei. În ceea ce priveşte diferenţele existente între companiile private şi cele de stat, salariaţii din prima categorie au în medie cu 50-60% mai mult. Tehnicienii din instituţiile publice sunt plătiţi cu până la 3.800 lei şi cei din mediul privat cu până la 5.900 lei, în timp ce directorii de la stat primesc până la 3.600 lei şi cei din companiile private peste 10.000 lei. "Un manager într-o companie privată poate ajunge şi la un venit de trei ori mai mare decât la stat", se precizează în studiu.

Directorii din domeniile bancar, consultanţă şi servicii financiare au cele mai mari salarii, respectiv aproximativ 6.500 lei, fiind urmaţi de cei care lucrează în cadrul companiilor de servicii software şi hardware- 5.000 lei. Personalul tehnic cel mai bine plătit, cu salarii de circa 3.000 lei, activează în domenii precum telecomunicaţii, consultanţă, contabilitate şi servicii software.

De asemenea, studiul ghidul-salariilor.ro relevă că femeile cu funcţii de senior programmer/developer şi support specialist sunt mai bine plătite decât bărbaţii care ocupă posturi similare.

Analiza a fost realizată începând cu luna iunie, la studiu participând peste 3.000 de salariaţi.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Topul salariilor afectate de criză

Turbulenţele financiare externe se fac simţite şi în buzunarele românilor. Efectele sunt resimţite cel mai acut de agenţii imobiliari, brokerii de credite şi dealerii auto. Peste 150.000 de salariaţi din România s-au trezit peste noapte cu venituri mai mici din cauza crizei financiare externe, care a redus cererea populaţiei şi activitatea companiilor. Meseriile pe care turbulenţele financiare le-au ars cel mai rău la buzunare sunt cele care depind în mod direct de comisioanele încasate din vânzări, adică cea de agent imobiliar, cea de broker de credite şi cea de dealer auto.

20% dintre salariaţi, cu buzunarele mai goale

Pentru o mare parte dintre agenţii care vând case veniturile au scăzut de până la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenţi imobiliari care lucrează în România, o mare parte se gândeşte serios să renunţe la meserie şi să se mute în alt domeniu.

Ceva mai bine stau brokerii de credite şi vânzătorii de maşini. În prezent, peste 2.000 de brokeri de credite intermediază aproximativ 3% din totalul creditelor acordate de băncile noastre. În cel mai bun caz, ei reuşesc să obţină venituri cu 35% mai mici decât cele cu care sunt obişnuiţi.

Aceştia sunt urmaţi de angajaţii din siderurgie, care au mai puţin de lucru din cauza reducerii producţiei în alte industrii. O parte din cei circa 20.000 de salariaţi ai companiilor din domeniu sunt trimişi acasă temporar, urmând să primească salarii cu 25% mai mici.

Pe locul cinci în clasamentul categoriilor de salariaţi pe care criza i-a făcut mai săraci se află cei din sectorul subansamblelor auto, grav afectat de scăderea vânzărilor de autoturisme atât la noi, cât şi pe pieţele externe. De exemplu, pentru perioadele de pauză în activitatea uzinei Dacia de la Piteşti, muncitorii primesc un salariu cu 15% mai mic.

Dacă la aceste categorii profesionale mai adăugăm şi domeniile din care oamenii îşi pierd slujbele, putem spune că 20% dintre cei aproximativ 5 milioane de salariaţi din România au motive serioase să se îngrijoreze în privinţa veniturilor şi a viitorului lor. Este vorba despre muncitorii în construcţii, textile, transportul de mărfuri, agricultură etc. Neavând de lucru, patronii vor trebui să decidă dacă îi păstrează în şomaj tehnic sau sunt nevoiţi să-i dea afară.

Criza fură pâinea vânzătorilor de maşini

Dealerii auto sunt şi ei afectaţi, alături de furnizorii de componente, de scăderea vânzărilor de autoturisme. Constantin este un agent de vânzări, reprezentant al unei mărci puternice pe piaţa autohtonă. Cu toate că spune că a avut o lună destul de bună, el se aşteaptă ca veniturile să i se diminueze cu 35%-40%. Constantin este plătit cu un salariu fix, la care se adaugă un comision în funcţie de numărul de automobile comercializate. „Luna trecută am vândut 32 de autoturisme. Veniturile nu mi-au fost foarte tare afectate, deoarece am avut realizări destul de bune. Probabil următorul salariu va fi afectat. Luna aceasta mă aştept să vând mai puţine maşini şi, în consecinţă, să iau un salariu diminuat cu aproximativ 35%-40%“, ne-a declarat el. Dealerul auto spune că situaţia actuală este cauzată în special de noile norme BNR, care îngreunează accesul populaţiei la credite, la care se adaugă panica creată de presă referitor la credite şi la instituţiile de credit. Reducerea producţiei de maşini, cauzată de scăderea vânzărilor, a afectat şi furnizorii de componente auto. Vasile este inginer la o firmă care scoate pe piaţă componente de securitate pentru mari producători auto. Începând cu luna trecută, nu i se mai plătesc orele suplimentare. Astfel, din peste 2.000 de lei, cât ajungea să câştige lunar, ia acum un salariu net de numai circa 1.500 de lei.

Salariul mai acoperă doar ratele la bancă

Dacă până acum îşi permiteau să facă investiţii şi să-şi petreacă weekendurile la munte fără griji, în ultimele luni agenţii imobiliari abia reuşesc să-şi achite creditele din salariile fixe pe care le primesc. Comisioanele de mii de euro au rămas doar o amintire, astfel că foarte mulţi intenţionează să se reprofileze. Anca Ştefănoiu are 24 de ani şi lucrează ca agent imobiliar din 2004. Meseria a cucerit-o mai ales în 2005-2006, când se câştigau foarte mulţi bani. „Încheiam în jur de zece tranzacţii pe lună, majoritatea cu apartamente vechi. Atunci câştigam, lunar, de la 3.000 de euro în sus. Mi-am luat şi casă (o garsonieră de 51 mp - n.r.), şi maşină, era frumos“, povesteşte Anca Ştefănoiu. Lucrurile au început să se schimbe anul trecut, iar momentul critic a venit în urmă cu aproximativ şase luni, când numărul tranzacţiilor s-a apropiat de zero. „Nu mai vindeam nimic. Am decis să mă mut la departamentul de închirieri, dar nici aici nu e foarte bine. Clienţii sunt puţini şi pretenţioşi, iar câştigurile sunt mult mai mici“, spune Anca. Salariul pe care-l ia acum nu depăşeşte 1.000 de euro şi se duce aproape integral pe ratele de la bancă, iar tânăra se gândeşte serios să se reprofileze.

Brokeri de credite suspendate sau respinse

Veniturile brokerilor de credite au scăzut drastic. Pentru majoritatea dintre ei, pierderile sunt de 35%-40% din salariu. În ultimele luni, Marius Hopincă, sales manager la firma de brokeraj DBSol, a fost nevoit să renunţe la majoritatea planurilor pe care şi le făcuse atât pentru acest final de an, cât şi pentru anul viitor. „În august câştigam un salariu de 3.500-4.500 lei, iar acum am undeva între 2.000 şi 2.500 lei“, ne-a spus el. Principala cauză a fost implementarea normelor BNR, fapt care a forţat băncile să ridice şi dobânzile pentru creditele de nevoi personale de la 9%-16% la 18%-26%.

Venitul lunar al unui broker este constituit în general din 75% comisioane din contracte, 5% din venitul de atingere a obiectivelor, restul de 20% fiind salariul propriu-zis. „După cum se ştie, noi lucrăm pe un salariu fix plus comisioanele pe care le luăm în funcţie de credit. În august, din 30 de dosare trimise către bănci pentru aprobare, 25 primeau creditul, acum din 10-12 dosare de abia se acceptă 5-6“, a afirmat brokerul. Cu toate acestea, afluxul de clienţi este ceva mai mare acum, în noiembrie, faţă de august. „Lunile de vară sunt de obicei cele de vârf pentru contractele de credit, mai ales că înainte de criză un împrumut avea o valoare medie de 14.000-15.000 de euro, la un grad de îndatorare de 50%-65%. Acum nu se poate obţine un credit mai mare de 8.000-12.000 de euro la un grad de îndatorare de 35%-45%“, ne-a mai spus Marius Hopincă. Cu aproape jumătate din salariu pierdut din cauza crizei economice, brokerul a trebuit să renunţe şi la majoritatea planurilor. „Aveam de gând să-mi fac Revelionul în străinătate. Din păcate, acum îl voi petrece acasă, pentru că nu mai am banii necesari. Înainte îmi permiteam să ies din ţară de trei ori pe an, dar cred că la anul voi avea noroc dacă voi ieşi o singură dată. A trebuit să renunţ la a-mi cumpăra mai multe electrocasnice, voiam să-mi cumpăr şi un telefon, mi-am luat gândul. Aceeaşi reţinere o am şi pentru o nouă cameră video“, ne-a mai declarat sales managerul.

Mai bine cu venituri mici decât fără serviciu

Obişnuiţi să negocieze de pe poziţii de forţă cu angajatorii în căutare de forţă de muncă, salariaţii români sunt puşi în prezent în situaţia de a ţine cu dinţii de locul de muncă. Aceasta în condiţiile în care din ce în ce mai multe companii din toată ţara anunţă disponibilizări din cauza reducerii sau a dispariţiei comenzilor. Spre deosebire de cei pentru care criza financiară a însemnat tăierea veniturilor, angajaţii în transporturi, industria de textile, industria de componente auto sau în oţelării riscă să-şi piardă jobul.

Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, a estimat recent că circa 29.000 de angajaţi români vor fi trimişi în şomaj până în luna martie 2009, cea mai mare parte dintre ei provenind din industriile textilă, metalurgică şi auto. În ultimul an, numărul salariaţilor din textile s-a redus cu aproximativ 50.000, potrivit Mariei Grapini, preşedintele patronatului FEPAIUS. Ea spune că, până în ianuarie-februarie anul viitor, încă 20% dintre cei circa 320.000 de salariaţi din textile vor rămâne fără locuri de muncă, după ce se vor încheia contractele aflate în derulare. „Patronii care văd că au perspective aleg să-şi trimită oamenii în şomaj tehnic. Dacă nu au şanse, recurg la disponibilizări“, explică Maria Grapini.

Şoferii TIR-urilor care transportă marfa de la o firmă la alta au şi ei de suferit din cauza scăderii activităţii în industrie. Reprezentanţii transportatorilor estimează că până la 10% dintre aceştia riscă să-şi piardă serviciul în perioada următoare. Potrivit lui Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri mărfurile sunt transportate în România de circa 500.000 de şoferi.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... -de-criza/

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Statistică

Salariul mediu brut din anul trecut, 2.023 lei pe lună

* Ca de obicei, cei din intermedierile finaciare iau caimacul salariiilor, cu o medie lunară de 5.983 lei * Hoteluri şi restaurante: numai 1.191 lei, adică de peste cinci ori mai puţin *

Potrivit datelor statistice recent date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), salariul mediu brut al angajaţilor din economie a fost anul trecut de 2.023 de lei. Acestui salariu îi corespunde un venit net (în mână) de 1.489 de lei pe lună.

Cel mai „gras” salariu mediu brut s-a înregistrat, cum era de aşteptat, în afacerile de intermedieri financiare: 5.983 de lei. Realmente surprinzător, pe poziţia a doua este industria tutunului (4.633 de lei pe lună), urmat de transporturile aeriene (4.513 lei) şi de furnizorii de electricitate, apă şi gaze (3.821 lei). Salarii medii brute frumuşele s-au plătit şi în: extracţia petrolului şi gazelor (3.631 lei), informatică (3.557 lei), asigurări (3.321 lei), administraţie publică (3.293 lei) şi agenţii de turism (3.224 lei).

La celălalt capăt al... portofelului (partea mai puţin plină) identificăm următoarele categorii: hoteluri şi restaurante (1.107 lei brut pe lună), producţia de mobilă (1.191 lei) şi industria textilă (1.179 lei). De altfel, aceste trei categorii de angajaţi se află de ani buni în coada clasamentului salariilor, foarte aproape de ei aflându-se salariaţii din agricultură, silvicultură şi pielărie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sala ... una_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Bucurestenii castiga de doua ori mai bine decat locuitorii judetelor Bihor, Calarasi si Harghita, unde salariul mediu net nu trece de 240 de euro. In topul salariilor din Romania, Capitala este urmata de Ilfov (1.500 lei/peste 400 de euro), Prahova, Constanta, Cluj (cu un salariu mediu de circa 340 de euro), pe lista judetelor unde media salariala o depaseste pe cea inregistrata la nivelul intregii tari aflandu-se si Sibiu, Dolj, Gorj si Mehedinti, potrivit datelor furnizate Business Standard de catre Comisia Nationala de Prognoza.

In 2008, salariul mediu net a fost de 325 euro. Pentru acest an, cea mai mare crestere salariala este asteptata in judetele Ilfov si Prahova, unde in lei castigul ar putea inainta cu 13,3%, la capatul opus situandu-se Buzaul, cu 8,23%.

Potrivit lui Florin Ochiana, HR operations manager in cadrul firmei de recrutare Lugera&Makler, aceste diferente pot fi explicate prin ponderea companiilor care activeaza in judetul sau in zona respectiva si, la fel de important sau mai important, prin industria prezenta acolo.

“Bucurestiul si Ilfovul au fost intotdeauna in top, se prea poate ca locurile urmatoare sa fi fost influentate de actualul context economic, in sensul ca la Cluj cresterea economica a incetinit mai mult, pe cand in Prahova si Constanta, mai putin, pentru ca acolo vorbim despre domenii precum energie si transporturi”, spune Ochiana.

Cele mai mari cresteri salariale prognozate pentru acest an sunt in Ilfov si Prahova, peste 13%, cresteri mari peste 12% au fost anuntate si in judetele Sibiu, Neamt, Suceava sau Mehedinti, in timp ce cresterea la nivelul Capitalei nu va depasi 11%.

“Importanta mediei salariale trebuie relativizata, data fiind marja de fluctuatie a salariilor fata de medie. In plus, multe venituri nu sunt declarate, fie pentru ca se lucreaza la negru, fie pentru ca este vorba despre cele opt miliarde euro transferuri anuale ale emigrantilor care permit multora sa supravietuiasca sau sa traiasca decent. Si bineinteles, topul veniturilor nu corespunde calitatii vietii, care - inclusiv din punctul de vedere al candidatilor mei din Bucuresti - este mai ridicata in Ardeal”, spune Paul Milata, country manager pentru Bulgaria si Romania al firmei Kienbaum.

Salariile sunt mai mari, in general, in zonele urbane si, mai ales, in marile orase; de exemplu, media salariala din Capitala este ridicata de salariile mari ale managerilor si expatilor din sediile centrale ale companiilor, spun specialistii in recrutare. Acestia mai spun ca diferente similare exista si intre regiunile din tarile vecine.

“In Slovacia, de exemplu, salariile din Bratislava sunt mai mari cu aproximativ 30% fata de restul tarii sau chiar mai mari. Acolo unde nu s-au facut investitii mari si agricultura, ca sa luam un punct de reper pertinent, este ocupatia majoritatii populatiei, salariile sunt mult mai mici decat in capitala sau in alte zone cu o concentrare industriala puternica. Pana recent, Nitra era o regiune cu salarii foarte mici in Slovacia, spre deosebire de capitala, de Kosice sau Banska Bystrica, unde sunt prezente mari companii din domeniul automotive”, adauga Florin Ochiana.

In opinia lui Paul Milata, statistica a confirmat datele ultimilor ani din Romania si observatiile din alte tari. Cele mai mari venituri se regasesc in cea mai mare zona urbana (Bucuresti si Ilfov).

“Interesanta este aparitia judetelor Prahova si Constanta pe pozitia ocupata pana acum de Sibiu. Clujul a ramas la nivel constant. Ramane de vazut daca evolutia din Prahova si Constanta va fi confirmata de statistica din anii viitori sau daca aici e vorba doar despre o situatie de conjunctura”, comenteaza Milata. Acesta mai adauga faptul ca in Europa de Vest diferenta dintre cluster si media restului tarii este de aproximativ 5-10%, iar in Europa Centrala - de circa 20%. “Romania nu se deosebeste de celelalte tari din Europa Centrala. Ceea ce frapeaza in Romania este insa diferenta imensa intre regiuni, adica intre Bucuresti si Oltenia sau Moldova. Asemenea diferente pot fi regasite numai in Rusia”, crede Milata.

Pe piata locala exista variatii salariale foarte mari, atat intre regiuni, cat si la nivel ierarhic. Potrivit unui studiu recent al Kienbaum, la nivel de top management, de exemplu, exista diferente de 15-20 de ori intre veniturile anuale totale brute. De asemenea, diferente mari se inregistreaza si in cazul angajatilor care nu detin functii de conducere.

“Studiul nostru de salarizare confirma diferente de salarizare mari in randul managerilor din aceeasi regiune si ocupand pozitii identice. Insa in cazul lor, diferentele regionale nu sunt singurii factori care influenteaza venitul”, afirma country managerul Kienbaum.

De asemenea, diferente mari se inregistreaza si in cazul angajatilor are nu detin functii de conducere.

Diferentele de salarii intre pozitiile de conducere si pozitiile de executie sunt si ele destul de mari. Potrivit datelor studiului SalaryMap pe 2009, realizat de firma de recrutare AIMS Human Capital Romania in zona de vest a tarii salariul de incadrare lunar mediu brut al unui muncitor calificat este de 231 de euro, in timp ce salariul unui director de fabrica poate ajunge pana la nivelul de 4.078 de euro pe luna.

La inceputul acestui an, salariul pentru postul de muncitor calificat a ramas la acelasi nivel raportat pentru anul trecut, in timp ce salariul unui director de fabrica a crescut cu aproximativ 300 de euro.

La nivel de muncitori calificati, salariile variaza usor, in functie de pozitie, astfel ca un motostivuitorist cistiga aproximativ 270 de euro lunar, in timp ce salariul lunar brut al unui mecanic de intretinere poate ajunge la circa 310 euro. Diferente salariale mari se inregistreaza la toate nivelurile ierarhice, salariul unui contabil ajunge undeva la 570 de euro pe luna, in timp ce un director financiar de nivelul doi primeste lunar peste 2.100 de euro. Exista diferente mari si intre media salariala din regiune si media salariala pentru pozitii similare din Capitala. La nivel de muncitori calificati, media salariala din Capitala este aproape dubla pentru anumite pozitii.

http://www.standard.ro/articol_99497/ha ... mania.html

548_1d2713bfb651e1a8f14e73915cc9a05a_thu

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Salariile românilor nu vor creşte în 2009

Salariile românilor nu vor creşte anul acesta, estimează Comisia Naţională de Prognoză. Asta după ce, la începutul anului, aceeaşi comisie anticipa o majorare a salariilor cu 1,2 la sută. Şi pentru anul viitor, prognozele sunt pesimiste: câştigurile se vor menţine aproape la nivelul acestui an. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, salariul mediu net pe ţară, nu va depăşi, anul acesta, 1.328 de lei. Abia în 2011 şi 2012, românii vor încasa salarii între 1.400 şi 1.500 de lei. Pe regiuni de dezvoltare, salariile medii nete prognozate diferă. Locuitorii din Bucureşti - Ilfov sunt, de departe, cel mai bine plătiţi. Un angajat va avea un salariu mediu net de 1.820 de lei în 2009, şi 1.903 lei în 2010. Cele mai mici câştiguri prognozate sunt în regiunea Nord-Vest, unde salariul mediu este de 1.162 de lei în 2009 şi de 1.193 lei anul viitor.

http://www.realitatea.net/salariile-rom ... 51947.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Salariile au crescut în iunie

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 1,7% (23 lei) faţă de mai, la 1.379 lei, şi cu 8,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari valori înregistrându-se în activităţile de intermedieri financiare, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, potrivit INS. În iunie, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.887 lei, cu 1,7% mai mare faţă de luna precedentă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), câştigul salarial mediu net a fost în uşoară creştere în iunie, comparativ cu mai, ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime de vacanţă), sume din profitul net, a negocierilor salariale şi realizărilor de producţii mai mari.

Indicele câştigului salarial real pentru luna iunie 2009 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 101,5%.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 125,2%, cu 1,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în mai 2009.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Câştigurile gălăţenilor, mai mici decât media pe economie

Potrivit situaţiei întocmite de către Direcţia Judeţeană de statistică Galaţi, la data de 31 iulie la nivelul judeţului 125.373 de persoane se aflau în câmpul muncii, respectiv cu 945 de salariaţi mai puţin faţă de luna iunie şi cu 7.977 de angajaţi mai puţin faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Dacă numărul salariaţilor a scăzut în ultimul an, nici în privinţa veniturilor realizate nu se poate spune că stăm foarte bine, deoarece valoarea lor este mai mică decât media pe economie.

Astfel, câştigul salarial mediu nominal brut aferent lunii iulie a fost de 1.736 de lei (cu 0,5% mai mare decât cel înregistrat în luna precedentă), mai mic decât câştigul salarial mediu nominal brut înregistrat în aceeaşi lună la nivel naţional, care a fost de 1.901 lei. Nici la capitolul venit net situaţia nu este diferită. Astfel, dacă în luna iulie câştigul mediu nominal net la nivelul judeţului Galaţi a fost de 1.284 de lei (în creştere cu 0,9% faţă de luna iunie) la nivelul economiei câştigul salarial mediu nominal net a fost mult mai mare, şi anume de 1.390 de lei. Cu alte cuvinte, salariaţii gălăţeni au câştigat în medie mai puţin decât câştigul mediu la nivel naţional, chiar dacă venitul mediu a crescut firav, comparativ cu luna iunie.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=11

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Romanii au castigat la salariul mediu net din septembrie 2,55 euro

Salariul mediu net a fost in septembrie 2009 a fost mai mare cu 11 lei (2,55 euro) decat in luna anterioara, ajungand la 1359 lei (aproximativ 315 euro), in crestere cu 0,8%, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS), remis Hotnews.ro. Salariul brut a fost in aceeasi luna (septembrie 2009) de 1860 lei, ceea ce reprezinta aproximativ 332 de euro. „Cu toate ca nivelul castigului salarial mediu brut si net in luna septembrie este mai mare cu putin decat in luna anterioara, este, cu exceptia lunilor februarie si mai, sub nivelul celorlalte luni ale anului 2009”, se mai arata in comunicatul INS.

Indicele castigului salarial real pentru luna septembrie 2009 fata de luna precedenta, calculat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 100,4%, ceea ce reprezinta un usor castig prin prisma puterii de cumparare.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Gălăţenii au salarii mai mari decât în Brăila, Buzău şi Vrancea

* Cel mai mic salariu din regiunea SE este de 1.057 de lei

Angajaţii din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea primesc mai puţini bani decât salariu mediu net la nivel naţional, de 1.359 de lei. Pentru a cumpăra o casă, locuitorii din sud-estul ţării trebuie să renunţe la întreaga leafă, cel puţin zece ani. Comparativ cu începutul anului, salariile majorităţii românilor fie au scăzut, fie s-au menţinut nemajorate.

În orice caz, salariile medii nete din Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea continuă să fie pe celaşi palier cu cele mai proaste câştiguri din alte ţări membre ale Uniunii Europene (foste comuniste) precum Polonia, Lituania sau Ungaria, unde salariul minim este cuprins între 234 şi 281 de euro.

Gălăţenii, cel mai bine plătiţi

Potrivit datelor prezentate de Direcţia Regională de Statistică Brăila, cei mai mulţi bani îi câştigă gălăţenii al căror salariu mediu net lunar este de 1.272 de lei (297 de euro). Această sumă nu le ajunge decât să asigure, de exemplu, echivalentul contravalorii necesarului de pâine, pentru o familie, timp de un an şi opt săptămâni. În schimb, dacă doreşte achiziţionarea unei maşini, un angajat din Galaţi ar trebui să cheltuiască tot salariul (mediu net) cel puţin doi ani. Cea mai ieftină Dacia Logan costă 27.000 de lei, iar un gălăţean căştigă într-un an 15.264 lei. La modul pur ipotetic, maşina poate fi achiţionată şi cu „banii jos" însă ar avea 21 de proprietari care ar contribui fiecare cu câte un salariu întreg.

În Vrancea, salarii minuscule

Cel mai prost plătiţi sunt angajaţii din Vrancea unde câştigul mediu net lunar este de doar 1.057 de lei (247 de euro). Cu banii dintr-o lună, un vrâncean nu-şi poate permite nici măcar echivalentul contravalorii pâinii consumate de familia sa timp de un an. Dacă vrea să-şi cumpere o locuinţă (de 150.000 de lei), un salariat din Vrancea trebuie să renunţe la salariu, timp de 12 ani.

Nici brăilenii nu primesc bani mulţi. În cazul lor, salariul mediu net este de 1.175 de lei (277 de euro). Cam aceeaşi sumă o primeşte, lunar, şi un buzoian, al cărui salariu mediu net ajunge la 1.152 de lei.

Necesitatea unor achiziţii importante, precum cea a unui autoturism sau a unui apartament, este la fel de dificilă ca în Galaţi şi Vrancea.

Atât buzoienii, cât şi brăilenii, ar trebui să achite o locuinţă cu salariul câştigat vreme de11 ani. În cazul în care şi-ar cumpăra o Dacia Logan, salariaţii din cele două judeţe ar trebui să uite de leafă timp de cel puţin doi ani de zile.

126.318 este numărul salariaţilor gălăţeni

În Galaţi, sunt de două ori mai mulţi salariaţi decât în Vrancea şi cu circa 50.000 mai numeroşi decât în Brăila. Buzăul are 87.532 de salariaţi.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Ga ... 83679.html

Link to comment
Share on other sites

Salariile au crescut în octombrie cu 1,2 la sută faţă de septembrie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna octombrie de 1.375 lei, în creştere faţă de luna septembrie cu 16 lei, respectiv cu 1,2 la sută, iar câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.881 lei, cu 1,1 la sută mai mare comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică. Nivelul câştigului salarial mediu brut şi net din luna octombrie a fost însă mai scăzut decât cel înregistrat în lunile martie, aprilie, iunie şi iulie. În luna octombrie, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net au fost înregistrate în transporturile aeriene (3.282 lei), iar cele mai mici în activităţile de hoteluri şi restaurante (769 lei). Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 3,6 la sută. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 99,3 la sută.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... articol=11

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Românilor le-au scăzut salariile în noiembrie cu 15 lei

Romanii au pierdut in medie 15 lei la salariul brut si 9 lei la salariul net in luna noiembrie 2009 fata de octombrie, arata datele Institutului National de Statistica. Astfel, salariul mediu net a fost in luna monitorizata de 1.366 lei, cu variatii mari intre diferitele sectoare de activitate. Bancile au redevenit "campionii" salariilor, bancherii castigand in medie 3.426 de lei, de aproape 3 ori mai mari decat media si de circa 5 ori mai mari decat cele mai mici salarii - 771 lei, in turism.

Indicele castigului salarial real pentru luna noiembrie 2009 fata de luna precedenta, calculat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 98,6%. Altfel spus, inflatia a crescut mai mult decat salariul.

Cele mai rapide cresteri salariale au fost in sectoarele extractive (13,7%), iar scaderile salariale cele mai consistente s-au inregistrat in sanatate si metalurgie (scaderi intre 5-8,5%).

Potrivit INSSE, castigul salarial nominal brut cuprinde: salariile, respectiv drepturile in bani si in natura cuvenite salariatilor pentru munca efectiv prestata (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar), sporurile si indemnizatiile acordate ca procentaj din salariu sau in sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, indemnizatiile pentru concediile de odihna si de studii, zile de sarbatoare si alte zile libere, sumele platite din fondul de salarii pentru concediile medicale, premiile, primele de vacanta si alte sume platite din fondul de salarii inclusiv contravaloarea tichetelor de masa.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finant ... -medie.htm

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Câştigurile salariale au scăzut în ianuarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna ianuarie de 1.426 lei, în scădere faţă de decembrie cu 51 lei, respectiv cu 3,5 la sută, iar câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.967 lei, cu 2,8 la sută mai mic comparativ cu luna precedentă, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

În ianuarie, în majoritatea activităţilor economice nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai scăzut decât în decembrie, când au fost acordate premii ocazionale (pentru sărbătorile de iarnă, prime de vacanţă sau de performanţă), drepturi în natură şi ajutoare băneşti din fondul de salarii ori s-au realizat producţii mai mari.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net au fost înregistrate în activităţile de transporturi aeriene (3.184 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (809 lei).

Indicele câştigului salarial real pentru luna ianuarie faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 94,9 la sută. Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,2 la sută.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Economic&articol=9

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

La Arcelor Mittal Galaţi, salariul a scăzut cu o treime

Criza a “topit” din salariul siderurgiştilor de la Galaţi. Ca să-şi suplimenteze veniturile, salariaţii ar vrea să facă ore suplimentare, dar nu sunt suficiente comenzi care să justifice acest lucru.

Beneficiul net al salariaţilor Arcelor Mittal din Galaţi a scăzut până la 1.200 de lei, de la 1.700 de lei înainte de criză, a spus pentru Money.ro, Costică Harnagea, unul dintre liderii de sindicat ai combinatului. “Forţa de muncă este extraordinar de prost plătită. Ar fi de treabă, nu ne mai dă nimeni afară, dar au scăzut salariile din cauza crizei. Oamenii sunt cam nemulţumiţi dar n-au ce să facă. Ei ar vrea să facă şi ore suplimentare ca să ia mai mulţi bani dar nu prea li se solicită asta acum”, spune Harnagea.

http://www.money.ro/siderurgie-si-metalurgie/la-arcelor-mittal-galati-salariul-a-scazut-cu-o-treime.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Câştiguri salariale mai mici în februarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.411 lei în februarie, în scădere faţă de luna precedentă cu 1,1%, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Practic, este vorba despre o scădere de 15 lei. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare (3.226 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (775 lei).

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.