Biserica armenească din Galaţi are 150 de ani

[dcp100168]

150 de ani de la tarnosirea Bisericii ortodoxe armene "Sf.Maria"

Comunitatea armeana din Galati a participat, sambata, la sarbatorirea a 150 de ani de la tarnosirea Bisericii ortodoxe armene "Sf.Maria" si resfintirea lacasului dupa lucrarile de restaurare din anii 2007-2008, transmite corespondentul Rompres. La slujba de resfintire au participat Arhiepiscopul Bisericii Armene din Romania, IPS Dirayr Mardichian, episcopul Dunarii de Jos, PS Casian Craciun, si Excelenta Sa ambasadorul Armeniei la Bucuresti, Eghise Sarksian. Slujba de resfintire a fost urmata de un parastas inchinat tuturor celor 24 de preoti care au slujit in Biserica "Sf. Maria" in cei 150 de ani de existenta si si-au dat obstescul sfarsit.

Constructia bisericii a inceput la 15 mai 1858, piatra de temelie fiind pusa cu tot ceremonialul de arhiepiscopul Sarchis din Adrianopol, secondat de parohul Der Minas. Biserica a fost construita de arhitectul german Hermann Masche si a costat 1.175 de galbeni. Pictura reprezentand apostolii Petru si Pavel, Maica Domnului si Ioan Botezatorul apartine lui Paul Aburel, iar intre cele doua altare se afla Icoana Sfantului Minas si a Sfantului Iacob. Intre odoarele lacasului de cult se afla si o cruce de argint in care s-a incrustat o particica din relicva Sfantului Ioan Botezatorul, salvata de la vechea biserica armeana din lemn, incendiata de turci in anul 1821. In perioada comunista s-a propus demolarea cladirii bisericii pentru constructia cartierului Mazepa din Galati. Ca urmare a interventiei curajoase a IPS Dirayr Mardichian, cladirea a fost salvata de la demolare si a permis enoriasilor armeni sa participe la slujbele oficiate in sfantul lacas. Ultimele lucrari de consolidare, reamenajare si restaurare au fost efectuate in perioada aprilie 2007-martie 2008. Costul lucrarilor de 160.715 lei a fost suportat integral de comunitatea armeana. "Edificiul risca sa se prabuseasca la primul cutremur. Am reusit sa redam comunitatii locale un monument vechi de 150 ani cu ajutorul exclusiv al comunitatii armene", a declarat Eduard Chevorchian, membru in consiliul parohial. Comunitatea armeana din Galati numara 80 de membri.

[dcp100168]

Armenii la Galaţi

Primii armeni s-au aşezat în portul Galaţi prin veacul al V-lea creştin. În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuţi drept buni comercianţi şi renumiţi artizani în prelucratul bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din ţările române au avut libertatea de a-şi exercita cultul, scrie Dimitrie Cantemir. De reţinut că diferenţele dintre ortodoxia românească şi cea armeană nu sunt mari şi ele ţin de hristologie. "Bisericile armeneşti nu sunt nici mai mici, nici mai puţin ornamentate decât cele ortodoxe şi ei sunt liberi (armenii) să-şi practice cultul". Voievodul Alexandru cel Bun (1400-1430) aduce în ţară, prin anul 1418, primele familii de armeni, pe care le stabileşte în şapte oraşe din Moldova, printre care şi Galaţiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă. Primele menţiuni despre o biserică armenească în oraşul nostru vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669), care menţiona între altele că o biserică armeană din Galaţi era păstorită de Episcopul armean Sahag. În 1821, se ştie că revoluţionarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaş, dar fiind incendiat de turci, se înţelege că şi biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala Biserică, resfinţită de Înalt Prea Sfinţitul Mardichian, în Săptămâna luminată, anul Domnului 2008. Strada pe care s-a aşezat biserica cu un veac şi jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la Galaţi, mai trăiesc aproximativ 60 de familii armeneşti care convieţuiesc în bună înţelegere cu gălăţenii. Adeseori, doar numele îi diferenţiază de etnicii români.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24010

[dcp100168]

Preasfinţitul Părinte Datev Hagopian, la hramul tradiţional al Bisericii armene

Întâistătătorul Bisericii Armene din România, Preasfinţitul Părinte Datev Hagopian, s-a aflat duminică în mijlocul credincioşilor armeni din Galaţi cu prilejul hramului tradiţional al Bisericii armene „Sf. Maria” din localitate. Sărbătoarea comunităţii armene din Galaţi a mai inclus şi inaugurarea Muzeului armenesc din cadrul sediului Uniunii Armene, filiala Galaţi, precum şi o agapă creştinească.

La finalul programului său, Preasfinţitul Părinte Datev Hagopian a fost oaspetele Chiriarhului Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Cu acest prilej cei doi ierarhi au vizitat muzeul eparhial şi capela instituţiei.

Apreciind primirea călduroasă a Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, ierarhul oaspete a arătat că se află pentru a doua oară „în acest loc pe care l-am văzut transformându-se în scurt timp într-unul minunat, care adăposteşte aceste minuni ale istoriei eparhiei. (...) S-a dovedit încă o dată că, la fel cum a fost până acum în istorie, doar naţiile care reuşesc prin modul lor de a trăi şi de a-şi exprima credinţa să sprijine idealul creştin al iubirii pot să reziste pe scene tulburată a lumii de astăzi. Strădania noastră, a tuturor, de a pune în valoare trecutul, de a-l păstra şi de a-l transmite mai departe nu face decât să ne dovedească dăruirea pentru a-i transmite generaţiilor care vin după noi, ceea ce ne-a dat Dumnezeu, credinţa şi iubirea în oameni. Sunt convins că poporul român este un popor creştin şi profund credincios: au dovedit-o mereu prin trăirea lor în Hristos, cu Hristos şi pentru Hristos!”.

Ca mărturie a vizitei sale, ierarhul Dunării de Jos a oferit în dar ierarhului Bisericii Armene o icoană cu Sfântul Constantin Brâncoveanu şi Albumul Palatului Episcopal, iar momentul a fost consemnat în istorie, Preasfinţitul Părinte Datev Hagopian semnând în Cartea de Aur a Muzeului.

monitoruldegalati.ro

[Mikka]

Fara nicio umbra de propaganda (nici nu cred ca va fi considerata asa): treceti pe la  biserica Sf. Maria (prelungirea Traian, pe partea drapta cum mergi spre Dunare) si cereti revista comunitatii - Ararat.

Merita, macar pentru a vedea cate personalitati a dat comunitatea armeana, Romaniei.

[dcp100168]

GALAȚI / Hramul Bisericii Armene “Sfânta Maria” la 160 de ani de la târnosire

Duminica 9 septembrie a fost Hram. Oamenii locului si invitati de la Bucuresti, Constanta, Roman, Bacău și Tulcea au sărbătorit împreună cu Episcopul lor, Datev Hagopian, hramul bisericii care a împlinit, iată, 160 de ani de la târnosire. Atmosfera a fost cu adevarat magica iar oficierea Sfintei Liturghii ne-a facut pe toti sa-l simtim pe Dumnezeu impreuna cu noi in bisericuta noastra frumoasa, cocheta luminoasa si primitoare cu toti cei care-i calcă pragul.

araratonline.com