Jump to content

Energie din deşeuri, după model suedez


dcp100168

Recommended Posts

Energie ieftină din gunoiul gălăţenilor. Suedezii ne vor gunoaiele

Firma suedeză USITALL a propus edililor gălăţeni producerea de curent electric prin incinerarea deşeurilor menajere. Un asemenea proiect are şi avantajul prelungirii duratei de utilizare a gropii ecologice de gunoi cu cel puţin cinci ani.

Autorităţile locale promit că, până la sfârşitul acestui an, Galaţiul va avea un sistem modern de gestionare a deşeurilor, în valoare de 23 milioane de euro. Materialul plastic, sticla şi hârtia vor fi depozitate în containere diferite, acestea urmând a fi transportate la Staţia de sortare pentru a fi pregătite corespunzător în vederea reciclării.

Odată înfiinţat acest sistem la Galaţi, mai multe companii din Europa au devenit interesate să ne transforme deşeurile în energie. Respectivele firme vor să încheie parteneriate cu Primăria în vederea construirii unei unei staţii de incinerare a gunoiului, energia obţinută prin arderea deşeurilor urmând să fie valorificată. „La momentul actual cel puţin patru firme sunt interesate de construcţia unui incinerator în municipiul Galaţi. Cele mai avansate discuţii sunt cu compania Usitall. Au mai depus scrisori de intenţie firme din Germania şi Italia. Va trebui să aibă loc o licitaţie", a declarat Mircea Ostache, şeful Unităţii de Implementare ISPA Galaţi.

Beneficiile pe care le-ar avea municipiul Galaţi sunt descrise cel mai bine în scrisoarea de intenţie a firmei suedeze, transmisă primarului Dumitru Nicolae, în data de 16 mai 2011: „Este o ocazie unică pentru ca Galaţiul să implementeze un sistem eficient şi performant de tratare a deşeurilor, cu respectarea regulilor de mediu. În acelaşi timp, se va obţine energie regenerabilă la preţuri competitive, reducându-se necesitatea acordării subvenţiilor publice". Semnatar este Mattias Philipsson, preşedintele Usitall AB, o companie care este lider mondial în domeniul generării energiei din deşeuri, deţinută de municipalitatea suedeză Linkoping.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Gălăţenii se vor încălzi cu deşeuri arse

Dacă nu a găsit încă soluţii pentru rezolvarea problemei căldurii în Galaţi, primarul Dumitru Nicolae a găsit soluţia înlocuirii agentului termic primar folosit de Apaterm pentru producerea apei calde şi a căldurii. Este vorba de folosirea deşeurilor ca materie primă pentru producerea apei calde şi a căldurii, modalitate folosită şi în Suedia şi pe care primarul Nicolae a studiat-o la faţa locului, cu ocazia vizitei făcute recent într-un oraş suedez cu 150.000 de locuitori, a cărui încălzire este asigurată cu ajutorul combustibilului produs în urma arderii deşeurilor.

Primarul Nicolae este optimist şi susţine că proiectul va fi finalizat peste 2 ani şi la Galaţi, deşi edilul şef al urbei a spus că implementarea acestuia nu va însemna că locuitorii oraşului vor plăti mai puţin ca acum pentru apa caldă şi căldura consumate.

Primarul susţine că o firmă suedeză specializată este dispusă să investească 100 de milioane de euro pentru construirea instalaţiei care va „arde” deşeurile rezultate din Galaţi şi din Brăila, urmând ca ulterior firma respectivă să îşi recupereze investiţia. „O să aşteptăm ca ei (n.r. - firma din Suedia) să vină cu proiectul, pentru a da o hotărâre de Consilu Local. Este vorba de un parteneriat public-privat, în care Primăria va pune la dispoziţie terenul unde se va construi instalaţia”, a declarat Dumitru Nicolae.

Primarul şi-a exprimat speranţa că până la sfârşitul anului va fi aprobată hotărârea de Consiliu Local, urmând ca în decurs de 2 ani de la semnarea actelor lucrările să fie gata. Deşi gălăţenii nu ar avea vreun avantaj de pe urma derulării noului proiect, în sensul că nu vor plăti mai puţin pentru ceea ce consumă, implementarea proiectului va avea totuşi anumite consecinţe. Astfel, primarul Dumitru Nicolae susţine că nu va mai fi nevoie de Electrocentrale. Cât despre Apaterm, societatea ar urma să funcţioneze mai departe, pentru că este nevoie de un distribuitor al agentului termic produs în urma arderii deşeurilor. Primarul Nicolae susţine însă că punerea în practică a proiectului de către firma suedeză ar necesita şi reabilitarea reţelei de termoficare a Apaterm, operaţiune care ar costa în jur de 100 de milioane de euro. Cât despre sursa celor 100 de milioane de euro, primarul Nicolae a identificat-o rapid: Guvernul Boc.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Pai da normal. Dam 100 milioane euro la Apaterm ca asa vrea muschiu` lui, chiar daca nu vedem utilitatea proiectului. Suedezii isi scot banii, iar el se simte mai bine pe ultima suta de saptamani din viata, insa cetatenii platesc la fel caldura si-n plus, cota parte din banii de proiect..

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Proiect pentru realizarea unei centrale de căldură şi electricitate pe bază de combustibili regenerabili

Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, şi reprezentanţii companiei suedeze Usitall AB, au semnat joi, în prezenţa Excelenţei Sale, Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România, o scrisoare de intenţie pentru a investiga în continuare posibilităţile de cooperare în vederea realizării unei uzine de căldură şi electricitate în Galaţi care va opera pe bază de combustibili regenerabili.

În acest sens, părţile au convenit să evalueze posibilităţile ca firma suedeză Usitall AB să dezvolte investiţia în Galaţi, aceasta incluzând examinarea şi investigarea condiţiilor locale, cererea de căldură şi de energie; localizarea corectă a centralei de cogenerare de căldură şi electricitate şi a infrastructurii; analiza conformităţii cu planul de energie locală şi strategie pentru Galaţi. După ce se vor face toate aceste analize şi se va cădea la un acord, centrala ar urma să fie realizată în decurs de cinci ani, trei ani fiind prevăzuţi pentru proiect şi doi ani pentru construcţia propriu-zisă. Deocamdată nu se ştie la ce costuri se va ridica realizarea centralei. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, centrala va produce energie electrică la un preţ de început cu 10% mai mic decât preţul pieţii. Cu toate acestea cantitatea de combustibil folosit de centrală nu va putea asigura iarna o temperatură destul de ridicată în apartamentele gălăţenilor, astfel încât diferenţa va trebui asigurată din altă parte.

impartial.ro

Investiţie de 200 milioane de euro în... gunoaie

Suedezii de la Firma Usitall vor sa investeasca la Galati, intr-o statie de incinerare a gunoiului menajer. Ei vor veni cu proiectul și cu banii, iar Primaria le pune la dispozitie terenul si deseurile nereciclabile. Investitia se ridica la circa 200 milioane de euro. Daca proiectul se va concretiza, suedezii dau asigurari ca pretul gigacaloriei va fi cu 10 la suta mai mic decat pretul pietei.

Astazi s-a semnat o conventie intre autoritatile galatene si firma suedeza Usitall privind constructia unei centrala de ardere a deseurilor. Urmeaza ca in cateva luni sa se realizeze un studiu de fezabilitate pentru a vedea daca gunoiul menajer si namolul provenit de la statie de epurare se incadreaza in cantitatea totala de 200.000 de tone, minima pentru realizarea centralei.

Din delegatia suedeza au facut parte Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România, Ann-Cathrine Hjerdt, primarul oraşului Linköping si Mattias Philipsson, CEO Usitall AB.

Energia produsa va fi folosita pentru incalzirea locuintelor galatenilor. Suedezii dau asigurari ca pretul gigacaloriei va fi cu 10 la suta mai mic decat pretul pietei.

Dupa realizarea studiului de fezabilitate, proiectul privind constructia statiei de incinerare va trebui sa primeasca acceptul Consiliului Local.

Un galatean produce, în medie, 1,1 kilograme de gunoi pe zi. În cazul în care deseurile vor fi incinerate, durata de viata a noii gropi de gunoi va creste cu cel putin 10 ani.

a1galatibraila.ro

Link to comment
Share on other sites

Galaţiul, primul oraş încălzit prin incinerarea deşeurilor

Scrisoarea de intenţie semnată de primarul Dumitru Nicolae cu reprezentanţii Usitall AB (Suedia) deschide calea realizării primei astfel de uzine din România.

Galaţiul e primul oraş din România în care administraţia a făcut un pas important în construirea unei uzine care să producă energie termică şi electricitate prin incinerarea deşeurilor. Primarul Dumitru Nicolae a semnat cu reprezentanţii companiei suedeze Usitall AB scrisoarea de intenţie pentru dezvoltarea unei astfel de investiţii. La eveniment au participat Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România, Ann-Cathrine Hjerdt, primarul oraşului Linköping şi reprezentanţii Usitall, Mattias Philipsson, Gustaf Hallgren, Tony Moberg şi Constantin Damov, reprezentantul Usitall în România. Usitall e compania municipalităţii din Linköping, firma fiind specializată în dezvoltarea şi operarea uzinelor de căldură şi electricitate de ultimă generaţie bazate pe surse de energie regenerabilă. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, Usitall se ocupă de toate serviciile publice din Linköping, de la distribuţia de apă, încălzire în sistem centralizat, producerea energiei electrice şi distribuţia gazelor la iluminat şi colectarea deşeurilor.

Suedezii au experienţă de 30 de ani în producerea energiei termice şi electrice prin astfel de metode. "Foloseam aproape 100% combustibil fosil pentru încălzirea locuinţelor noastre. Era scump şi era afectat negativ mediul. Am schimbat sistemul şi am folosit deşeuri şi biocombustibili pentru a realiza încălzirea municipală. Acum, folosirea combustibililor fosili se ridică la mai puţin de 10% din combustibilii folosiţi pentru încălzire. Această practică e bună pentru mediu şi pentru economiile făcute de cetăţeni", a declarat Mattias Philipsson, CEO Usitall AB. "Am decis să semnăm această convenţie. În România nu s-a construit încă o astfel de centrală. Iarna, când e foarte frig, nu ne ajunge producţia ei şi probabil că vor mai fi necesare nişte cazane care să asigure vârfurile de consum. Această centrală va produce şi energie electrică. De la bun început, preţul va fi cu 10% sub preţul pieţei", a declarat primarul Dumitru Nicolae.

O investiţie la nivelul marilor capitale

Punerea în practică a unui astfel de proiect durează 3 ani. O staţie care incinerează 200.000 tone de deşeuri pe an presupune o investiţie de 150-200 de milioane de euro. Conform celor convenite, Primăria Galaţi va trebui să pună la dispoziţia firmei suedeze terenul pentru amplasarea uzinei, investiţia urmând să fie realizată de firma suedeză şi amortizată din vânzarea energiei termice şi electrice. Reprezentanţii Usitall nu au putut oferi o evaluare a preţului gigacaloriei în cazul de la Galaţi, dar în mod sigur preţul este cu mult mai mic decât cel actual. În plus, nu s-ar mări din cauza creşterii preţului la păcură sau CLU. Metoda are şi avantajul siguranţei în privinţa mediului, pentru că sistemele de curăţare de ultimă generaţie elimină emisiile de noxe. La Linköping, Stockholm, Viena, Tokio, astfel de centrale funcţionează chiar în zone rezidenţiale.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Usitall vrea să construiască două centrale de producţie a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri

Compania suedeză Usitall, specializată în construcţia şi operarea de centrale de producţie a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri, ar putea lua în toamnă decizia de a investi între 200 şi 400 milioane euro în România pentru realizarea a două unităţi în Bucureşti şi Galaţi.

"Vrem să facem mai multe proiecte în paralel. Suntem în România pe termen lung. Ne atrage sistemul de certificate verzi şi faptul că în câţiva ani piaţa energiei va fi complet liberalizată", a declarat directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, pentru MEDIAFAX.

Potrivit lui Philipsson, unul dintre cele mai importante argumente pentru investiţia în producţia energiei termice pe bază de deşeuri în România este reprezentat de ajutorul de stat acord de Guvern prin certificatele verzi, precum şi de bonusul acordat pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.

De asemenea, Usitall aşteaptă de la Guvern o decizie privind gropile de gunoi.

Potrivit angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană, România trebuie să închidă gropile de gunoi neconforme normelor de mediu şi să amenajeze altele noi, în caz contrar riscând sancţiuni financiare.

Sistemul de certificate verzi reprezintă un ajutor pe care statul îl acordă pentru stimularea producţiei de electricitate din surse regenerabile.

Certificatele sunt emise de operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii Transelectrica (TEL), care le alocă producătorilor de energie din surse alternative. Ulterior, companiile care primesc certifictele le vând, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale.

Introducerea schemei de sprijin prin certificate verzi are ca scop atingerea ţintelor asumate de România ca până în 2020 un procentaj de 24% din energia consumată să provină din surse alternative.

De asemenea, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază de o schemă de sprijin, care este acordată în intervalul 2010-2023. Bonusurile sunt acoradte pentru energia produsă pe bază de combustibil solid şi gaze, iar beneficiarii sunt stabiliţi anual de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

Usitall a anunţat în 2008 că vrea să investească 100 milioane euro în construcţia unei cetrale de producţie a energiei termice în Tulcea, care urma să utilizeze drept combustibil deşeurile.

Compania a renunţat la idee în 2009 deoarece reţeaua de distribuţie a energiei termice din Tulcea era prea mică şi astfel investiţia nu se mai justifica.

După ce a renunţat la proiectul de la Tulcea, Usitall a iniţiat discuţii cu autorităţile locale din mai multe oraşe în vederea derulării investiţiilor în astfel de centrale.

Printre cele mai avansate sunt discuţiile cu primăriile din Bucureşti şi Galaţi, unde, dacă se va ajunge la o înţelegere, Usitall ar putea construi câte o centrală în fiecare oraş.

O investiţie într-o centrală cu o putere electrică instaltă de 19 MW, respectiv 68 MW energie termică, este cuprinsă între 100 şi 200 milioane de euro. O investiţie într-o astfel de centrală durează şapte ani, dar Usitall vrea să reducă timpul la jumătate.

"În Bucureşti, ne-am înţeles cu RADET asupra condiţiilor, dar avem nevoie de garanţii de la Primărie pentru această înţelegere, date fiind datoriile pe care regia locală le are la ELCEN. De asemenea, avem nevoie de garanţii şi de la primăria din Galaţi", a spus Philipsson, adăugând că în toamnă se va lua o decizie în cazul ambelor proiecte.

Regiea Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) avea la sfârşitul anului trecut datorii către ELCEN de un miliard de lei, la care se adăugau penalităţi de 1,1 miliarde de lei. ELCEN este principalul producător de energie termică al Capitalei, pe care o livrează RADET, care o furnizează consumatorilor finali.

Alte oraşe în care Usitall este interesată să investească sunt Oradea şi Timişoara.

Philipsson a adăugat că, în România, Usitall, ca dezvoltator al proiectelor, ar asigura integral finanţarea, iar principalele beneficii pentru comunităţile locale ar fi eliminarea gunoiului şi utilizarea acestuia pentru producţia energiei termice.

"În 2010 am decis să ne concentrăm pe România, care este o piaţă foarte promiţătoare cu un potenţial mare. Înainte de a lua decizia de investi trebuie să cunoaştem foarte bine patru pieţe, respectiv cea a managementului deşeurilor, a energiei electrice, a energiei termice şi a sectorului financiar, care sunt cuprinse toate în zona în care activăm", a precizat el.

Compania Usitall este controlată de munnicipalitatea din oraşul suedez Linkoping.

"În Linkoping, preţul căldurii este la jumătate faţă de Bucureşti. Nu pot garanta că în Bucureşti ar fi la fel, deoarece condiţiile sunt complet diferite, dar cu siguranţă preţul ar fi mai mic decât cel plătit acum de consumatori. În Suedia nu se acordă nicio subvenţie pentru energia termică", a adăugat Philipsson.

Philipsson a mai spus că în Europa funcţionează 400 de unităţi de producţie a energiei termice pe bază de deşeuri, dintre care 30 sunt în Suedia.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Discuţii cu delegaţia Usitall. Se caută o alternativă la monopolul Electrocentrale

La recenta şedinţă a Consiliului Local, conservatorul Gheorghe Bugeag i-a cerut primarului Marius Stan informaţii pe acest subiect. Edilul Galaţiului a declarat că discuţiile s-au purtat cu delegaţia de la Usitall, care reprezintă un serviciu al Primăriei Linköping din Suedia. „Am avut un proiect de hotărâre prin care ne-am dat un acord de principiu de a folosi cuptorul de procesare a gunoaielor. Dânşii au venit, au insistat, ne-au făcut o ofertă constând într-un draft de contract pe care noi l-am trimis la Ministerul de Externe pentru analiză, pentru că ei şi-ar dori o atribuire directă a acestui serviciu. Această firmă vrea să investească în Galaţi aproximativ 200 de milioane de euro, investiţie care ar asigura aproape de 40 la sută din necesarul de energie termică pentru oraşul Galaţi, ceea ce înseamnă foarte mult, cu nişte garanţii de preţ sub preţul actual şi constant în timp, pe o durată lungă. Aşteptăm un răspuns de la Ministerul Afacerilor Externe şi abia după aceea, cel mai probabil, acest serviciu se va scoate la licitaţie. Că va fi firma suedeză, că vor fi italieni, nemţi, mai ştiu eu ce alte naţionalităţi, un lucru e sigur, trebuie să venim cu o alternativă la energia termică pentru că monopolul pe care Electrocentrale îl deţine la ora actuală în Galaţi creează populaţiei o problemă”, a declarat Marius Stan.

Preşedintele Comisiei de Urbanism, liberalul Săvel Rotaru, a atras atenţia asupra riscurilor poluării, dar primarul l-a asigurat că soluţia suedezilor este una de ultimă generaţie, bazată pe faptul că au experienţă de peste 50 de ani în folosirea deşeurilor pentru producerea energiei termice şi că poluarea este infimă, aproape de zero.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cum să faci din gunoi căldură ieftină

Galaţiul se sufocă de gunoaie. La propriu! Am închis la sfârşitul anului trecut o groapă de gunoi, cea de la Tirighina, pentru că ne-a impus UE, apoi am deschis o alta, care se va umple mai repede decât s-a crezut, pentru că nu e vorba numai de gunoaiele gălăţenilor, ci şi ale altor localităţi, care îşi aduc deşeurile la noi.

Galaţiul a pus în practică un valoros proiect de gestionare a deşeurilor. E vorba de celebrul proiect ISPA-gunoi, în valoare de 21,3 milioane de euro, din care 16,046 milioane de lei reprezintă contribuţia nerambursabilă a UE iar restul reprezintă contribuţia Consiliului Local, obţinută prin contractarea unui credit la BEI. Ce înseamnă practic acest proiect pentru oraş? Amenajarea unei gropi de gunoi ecologice, care ar urma să aibă o durată de „viaţă” de minim 7 ani şi unde sunt aduse deşeurile din Galaţi şi din câteva localităţi limitrofe oraşului, dar şi funcţionarea unei staţii de sortare şi compostare a deşeurilor şi, nu în ultimul rând, aplicarea unui sistem selectiv de colectare a deşeurilor.

Colectare selectivă a deşeurilor: la alţii se poate

Despre sistemul de colectare selectivă a deşeurilor trebuie spus că sarcina îi revine societăţii Ecosal, care se ocupă atât de colectarea deşeurilor, cât şi de transportul lor. În decembrie anul trecut am văzut cu toţii „ochioasele” containere de 3 culori, unde gălăţenii pot depozita PET-urile, hârtia şi sticla. Apoi au cam dispărut. Cine şi cum le amplasează... se pare că nu are interes să recicleze, pentru că oricum, din câte am aflat, transportul la groapa de gunoi se face tot la grămadă. Adică muncim de două ori pe-un loc. Româneşte...

Am văzut cu proprii ochi cum procedează suedezii de la Linkoping, un oraş suedez cu jumătate din populaţia Galaţiului, unde Primăria a înfiinţat o societate care transformă deşeurile în căldură şi energie electrică. Dar nu orice deşeu! Vi se va părea, poate, incredibil ceea ce spun acum, dar e cât se poate de adevărat, iar dovada am avut-o în faţa ochilor. În ziua în care am vizitat centrul de reciclare al municipalităţii oraşului suedez, unde domneşte o curăţenie exemplară, ploua mărunt şi rece. Porţile erau larg deschise şi cine dorea intra şi lăsa în zecile de containere materiale diverse. Câţiva angajaţi ai societăţii Primăriei - echivalentul Ecosal de la noi - au ieşit din baracă şi l-au întâmpinat pe un cetăţean care venise cu autoturismul personal să lase nişte deşeuri. Au vrut să-l îndrume şi să-l ajute, dar acesta nu avea nevoie: ştia exact ce are de făcut. S-a îndreptat spre containerele de care avea nevoie (scrie pe pancarte mari la ce folosesc) şi a început să scoată din portbagaj ceea ce i-a prisosit în gospodărie: un scaun rupt, nişte fiare, câteva PET-uri, cutii de carton... nu mare lucru, dar a „vizitat” câteva containere, pentru a pune fiecare bucăţică la locul ei. Câtă civilizaţie! - mi-am spus. Ghidul nostru m-a lămurit apoi că nu a fost întotdeauna aşa, dar lumea a fost nevoită să se civilizeze, pentru că altfel trebuia să scoată bani din buzunar, şi nu puţini. Explicaţia: fiecare imobil, fiecare casă, are propriul container de gunoi, iar maşina care vine să-l ridice are cântar: plăteşti pentru cât arunci! Dacă selectezi gunoiul în gospodărie şi îl duci la containerele de reciclare, nu te costă nimic. Am întrebat cât de mult plăteşti ca să ţi se ridice gunoiul şi am aflat că... mult, foarte mult: cam de patru ori mai mult decât plătim noi acum ca să aruncăm alandala la containerele insalubre care sunt golite la groapa de gunoi a oraşului, unde se tot adună şi nimeni nu câştigă nimic din asta. Dar ce am putea câştiga? Păi sudezii transformă gunoiul menajer în energie electrică şi căldură ieftină.

Noi îngheţăm în locuinţe pe bani buni

Se apropie încă o iarnă şi Galaţiul tot nu are o soluţie pentru încălzirea populaţiei. Apaterm (societatea care ar trebui să distribuie energia termică) e falimentară iar Electrocentrale (furnizorul de căldură) e dependent de materia primă (gazele), care se tot scumpeşte. Între timp, oficialităţile gălăţene spun că vor înfiinţa o clonă pentru Apaterm, care să o ia de la zero, cu oameni mai puţini. Adică vor rezolva distribuţia. Rămânem, însă, dependenţi de Electrocentrale, societate a statului, pe care Primăria nu a putut să o ia în „ograda” sa, deşi a tot încercat, şi care acum, ca în fiecare an de altfel, cere ajutorul Consiliului Local pentru a putea să achite gazul sau păcura pentru la iarnă. Oricum, să te încălzeşti cu gaz într-o perioadă în care niciodată nu ştii când mai vine o scumpire sau dacă nu cumva cei de la care importăm ne „închid robinetul” e riscant. Asta dacă nu ai altă soluţie.

Căldură ieftină şi sigură

Ne putem încălzi prin arderea deşeurilor? Categoric. Primăria din Linkoping face asta din 1964. Prima fabrică de acest gen e situată în centrul oraşului şi este încă funcţională. Asta ca să răspund la o întrebare inerentă, legată de o eventuală poluare... Transformarea gunoiului în energie nu poluează, ci dimpotrivă, te scapă de un munte de infecţie în apropierea casei. Între timp, suedezii de la Linkoping au mai construit o fabrică, pe care ulterior au şi extins-o. Explicaţia: Primăria, prin societatea sa, importă gunoi. Îl aduce din oraşe situate pe o rază de 300 de kilometri, ba chiar din ţara vecină, Norvegia. Toată lumea vrea să scape de gunoi. Dacă mai şi ia bani pentru asta... Deci Tekniska Verken Group, firma Primăriei Linkoping, îşi permite să aducă gunoiul de la sute de kilometri distanţă şi tot furnizează căldură ieftină.

Trebuie spus că 90% din populaţia oraşului primeşte căldură de la această societate, toate autobuzele din oraş folosesc biogaz obţinut din arderea deşeurilor, la fel ca un procent de 7% din autoturisme, şi se mai vinde şi energie electrică. A, şi să nu uit ceva: în lunile în care nu e nevoie de energie termică, societatea municipalităţii o transformă foarte uşor în... aer condiţionat. Toate astea, de la o societate a Primăriei care arde gunoiul. Asta în condiţiile în care nu mai puţin de 49% din gunoi se reciclează, deci se ard pentru energie doar 50% din gunoaie (şi doar 1% din deşeuri ajung la groapa de gunoi!). Să vă spunem cum e în România? Exact pe dos: 99% la gropa de gunoi, 1% se reciclează şi nimic nu se foloseşte pentru producerea energiei.

Suedia, pe primul loc în Europa la utilizarea energiei din gunoi

Suntem săraci dar şi puturoşi şi lipsiţi de viziune. O spun cifrele: Suedia are 32 de fabrici de transformare a deşeurilor în energie, iar România... zero. De ce nu am adopta modelul suedez? Nu ne plac suedezii? Atunci să ne uităm în ograda cehilor, danezilor, norvegienilor, finlandezilor... pentru că ei sunt pe următoarele locuri în ceea ce priveşte experienţa în acest domeniu.

Revenind la suedezi: când municipalitatea din Linkoping a văzut că societatea merge bine, a înfiinţat o firmă care să „vândă” experienţa în alte părţi. Aşa s-a născut Usitall, dezvoltatorul care caută zone din Europa unde să pună în practică experienţa dobândită acasă în peste 50 de ani. A vrut iniţial să construiască în Polonia, dar apoi a ales România. Aici a „ochit” oraşe mari, care au şi gunoi mult, deci materie primă din belşug. Oraşele vizate: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Galaţi...

Galaţiul nu vrea?

Nu ştiu ce au de gând celelalte oraşe din România, dacă vor sau nu să ardă gunoiul pe model suedez pentru a obţine beneficii pentru locuitori, dar pentru Galaţi pare o soluţie bună. Depinde, însă, de autorităţile locale. Fostul primar, Dumitru Nicolae, a vizitat anul trecut uzina de la Linkoping şi se declara impresionat. Anul acesta, în luna mai, cu ocazia unei întâlniri transnaţionale a partenerilor din cadrul proiectului ReTInA, municipiul Galaţi a stabilit ca zonă-pilot pentru revitalizare fostul depozit de deşeuri de la Tirighina. Planul de revitalizare elaborat de municipiul Galaţi include 4 scenarii posibile: crearea unui parc fotovoltaic, captarea şi utilizarea biogazului, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile sau incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie.

”Pe parcursul implementării proiectului, mai multe companii şi instituţii şi-au manifestat interesul ca potenţiali investitori. Cea mai apropiată de concretizare este soluţia suedezilor de la Usitall AB, companie deţinută de municipalitatea Linköping, cu experienţă şi cunoştinţe în dezvoltarea şi operarea uzinelor de căldură şi electricitate de ultimă generaţie bazate pe surse de energie regenerabilă. În aprilie 2012 părţile au convenit, în prezenţa Excelenţei Sale dl. Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România, semnarea unei scrisori de intenţie pentru realizarea unei uzine de cogenerare de căldură şi electricitate în Galaţi, care va opera pe bază de combustibili regenerabili”. Au venit alegerile şi totul s-a împotmolit, deşi suedezii au contactat şi noua administraţie locală. Între timp, aşteptăm o nouă iarnă... şi încă una... Oricum, dacă s-ar lua o decizie rapid, construcţia uzinei tot ar dura vreo doi ani.

UE ne împinge de la spate

Oricât am vrea noi să ne facem că nu vedem că gropa de gunoi se umple şi oricât am vrea să ne împotrivim în a o folosi pentru obţinerea de energie, UE e categorică. Directiva europeană privind deşeurile prevede regulile obligatorii pentru tratarea gunoaielor, principiul fundamental fiind „poluatorul plăteşte”. Statele membre ale UE trebuie să acţioneze pentru reciclarea corespunzătoare a deşeurilor, iar depozitarea acestora trebuie să survină doar în ultimă instanţă. Şi noi facem exact pe dos.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Energia din deseuri ar trebui sa primeasca certificate verzi

Directorul general al companiei Usitall, care vrea sa construiasca si sa puna in functiune in Romania mai multe centrale in cogenerare care folosesc deseuri menajere, sustine ca energia produsa de aceste deseuri ar trebui sa primeasca trei certificate verzi.

Cogenerarea folosind deseuri are multiple beneficii, printre care impactul pozitiv asupra mediului inconjurator, care este mai mare decat al altor instalatii, eliminarea lichidului toxic din gropile de gunoi care se infiltreaza in panza freatica, reducerea emisiilor poluante si nu in ultimul rand eliberarea spatiului ocupat de gropile de gunoi.

In prezent exista o serie de negocieri intre Usitall si autoritatile locale din Galati si Capitala pentru construirea in aceste orase a unor centrale de cogenerare care sa functioneze prin arderea deseurilor municipale.

Compania Usitall activeaza in Suedia, iar avantajele Romaniei pentru implementarea unor astfel de proiecte sunt ca ea este deja stat membru al Uniunii Europene, are o infrastructura de termoficare bine structurata in majoritatea oraselor, dar si acordarea de catre autoritati de subventii consistente pentru producerea de energie verde.

Conform legislatiei europene, obiectivul stabilit pentru anul 2030 este ca 40% din deseurile municipale sa fie arse in centrale de cogenerare, ceea ce presupune un management al deseurilor extrem de performant.

Mai mult decat atat, Romania are obligatia de a inchide majoritatea actualelor gropi de gunoi, care nu corespund cerintelor comunitare de protectie a mediului, in caz contrar tara noastra riscand amenzi consistente de ordin financiar.

In orasul Linkoping din Suedia, al cincilea ca marime din Suedia, functioneaza deja trei centrale de cogenerare apartinand companiei Usitall, care ard anual 700.000 de tone de deseuri ale municipalitatilor, asigurand aproape intreg necesarul termic al orasului (90% din caldura necesara in sezonul rece provine din aceste instalatii de cogenerare).

naturenergy.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Galaţiul ia lecţii suedeze despre energia din deşeuri

* Potenţialii parteneri sunt trei companii suedeze, din Malmö, Helsinger şi Lindkoping, dar şi o firmă din Italia.

Primarul Galaţiului, Marius Stan, şi viceprimarul Radu Cosca au fost în vizită la Malmo şi Helsinger, în Suedia, pentru a relua o colaborare mai veche pentru producerea de biogaz din deşeuri şi incinerarea deşeurilor. În acest scop, în 2006, a avut loc semnarea unui Memorandum între ministrul Economiei de la vremea aceea, Codruţ Sereş şi Primăria Galaţi, ca beneficiar şi Guvernul Suediei. Principalul obiectiv era realizarea la Galaţi a unei instalaţii de producere a biogazului prin procesarea deşeurilor.

Deşi partea suedeză se obliga să aducă finanţarea şi să suporte 50% din costurile de 460.000 euro ale studiului de fezabilitate, după 2008 acea colaborare a fost abandonată de Primăria Galaţi. Valoarea proiectului ar fi, în funcţie de capacitatea staţiei, de la 10 la 16 milioane euro. „Ideea este mai mult decât generoasă pentru municipiul Galaţi, motiv pentru care o să propun Consiliului Municipal continuarea acestei colaborări. După finalizarea studiului de fezabilitate, vom organiza o licitaţie pentru desemnarea companiei cu care să realizăm acest proiect", a declarat primarul Marius Stan.

Proiect: staţie de incinerare de 200 milioane euro

Cu prilejul vizitei în Suedia, edilii au discutat şi despre oportunitatea înfiinţării la Galaţi a unei staţii de incinerare a deşeurilor, valoarea unei astfel de staţii fiind cifrată la 150-200 milioane euro. Aceste noi variante apar după ce în primăvară fostul primar al Galaţiului, Dumitru Nicolae, a semnat un acord cu firma Usitall din Lindkoping, Suedia, pentru construirea unei centrale care să producă energie termică şi energie electrică prin arderea deşeurilor. Noul primar, Marius Stan, a precizat că nu este de acord cu unul din punctele acordului semnat de fostul primar, acela ca Primăria Galaţi să se angajeze să cumpere toată energia electrică produsă şi că a comunicat Usitall să accepte anularea acestei prevederi a acordului pentru reluarea tratativelor. Pe lângă cele două variante suedeze, va mai fi vizitată şi o firmă din Italia, specializată în acelaşi domeniu.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

De abia acum s-a clarificat.

De unde era o firma - cu nume, sediu, cu reprezentanti care au fost de cateva ori la Galati, impreuna cu primarul lor si mai ales cu ambasadorul Suediei! - care se angajase sa vina, sa faca studii, sa investeasca (probabil), fara ca primaria sa bage vreun ban, acum nu mai suntem de acord cu conditiile negociate, am gasit inca vreo 2-3 firme vezi Doamne, interesate (de ce nu au facut niciungest pana acum - mister si ceata...) etc., etc. Io zic ca e destul de clar.

Link to comment
Share on other sites

De abia acum s-a clarificat.

De unde era o firma - cu nume, sediu, cu reprezentanti care au fost de cateva ori la Galati, impreuna cu primarul lor si mai ales cu ambasadorul Suediei! - care se angajase sa vina, sa faca studii, sa investeasca (probabil), fara ca primaria sa bage vreun ban, acum nu mai suntem de acord cu conditiile negociate, am gasit inca vreo 2-3 firme vezi Doamne, interesate (de ce nu au facut niciungest pana acum - mister si ceata...) etc., etc. Io zic ca e destul de clar.

SPAGA !??!!!

Link to comment
Share on other sites

USITALL - ÎNCĂ UN INVESTITOR CARE SE GÂNDEŞTE SĂ NE PĂRĂSEASCĂ

Milioane de euro, ţinute în stand-by de autorităţile locale

De trei ani, suedezii de la Usitall negociază cu autorităţile locale din ţara noastră termenii unor acorduri care ne-ar aduce investiţii de cel puţin 200 de milioane de euro şi 300 de noi locuri de muncă, mai puţine deşeuri şi căldură la preţuri mai mici, toate la costuri zero.

Specializată în producerea energiei termice şi electrice din deşeuri, compania s-a gândit să exporte experienţa de peste 50 de ani în domeniu şi a găsit condiţiile cele mai favorabile în ţara noastră.

Legislaţia europeană pe care suntem nevoiţi să o adoptăm, existenţa unor reţele centralizate de încălzire în majoritatea localităţilor, dar şi cantitatea mare de deşeuri încă neexploatate cresc potenţialul ţării noastre pentru astfel de investiţii, însă demararea lor a fost împiedicată de refuzul autorităţilor locale de a coopera.

CEO Mattias Philipsson: "Avem nevoie de angajamente ferme din partea autorităţilor"

Pentru a demara, la nivel local, investiţiile în centrale de producere a energiei din deşeuri, este nevoie doar ca administraţia locală să se angajeze că va cumpăra energia produsă, costurile, dar şi riscul unui eşec al proiectului fiind suportate de investitor, ne-a explicat Mattias Philipsson, CEO al Usitall.

Domnia sa ne-a spus: "Dacă eşuăm, fie pentru că nu am obţinut avizele necesare, fie că proiectul în sine nu este fezabil, compania va pierde banii investiţi până la momentul respectiv, iar municipalitatea nu va pierde nimic. Dacă proiectul va avea succes, municipalitatea va beneficia de energie termică la preţuri garantat mai mici decât cele actuale".

În plus, instalarea unei astfel de centrale care să răspundă necesităţilor locale ar prelucra, anual, 200.000 tone de deşeuri solide, generând 20 MW energie electrică şi 70 MW energie termică.

Lipseşte înţelegerea beneficiarilor

Aparent de nerefuzat, această ofertă de investiţii a fost primită cu reticenţă de autorităţile locale din marile oraşe. Mattias Philipsson pune reticenţa pe seama lipsei de înţelegere a unui proiect atât de complex, care aduce împreună pieţele energiei termice şi electrice, piaţa deşeurilor, dar şi pe cea financiară.

"Nu au mai primit o astfel de ofertă până acum. Iniţial au înţeles că le propun un parteneriat public-privat, pentru care ar trebui să organizeze licitaţie publică", ne-a mai declarat domnia sa, precizând că recent au fost făcute demersuri la nivel guvernamental, în speranţa că ministerele pot promova, la nivel local, un astfel de proiect.

Dintre cei pe care a reuşit să-i convingă să dea o şansă proiectului se numără compania RADET, care asigură furnizarea energiei termice pentru municipiul Bucureşti şi APATERM Galaţi. Cum aceste companii se află în dificultăţi financiare, Usitall a solicitat, din partea consiliilor locale, garanţii pentru potenţialele contracte.

Dacă la Galaţi negocierile sunt în desfăşurare, Consiliul Municipiului Bucureşti nu pare dispus să aprobe acest proiect, în special din cauza unui parteneriat public-privat pe care l-ar fi demarat din fonduri europene, potrivit domnului Mattias Philipsson, care ne-a precizat că proiecte similare au fost sortite eşecului şi la Braşov, dar şi în Polonia în lipsa tehnologiilor performante şi a experienţei de care Usitall beneficiază.

Fără rezultate, suedezii se gândesc să se retragă

Mattias Philipsson ne-a declarat: "Următoarea perioadă este decisivă pentru viitorul acestui proiect în România. Dacă autorităţile nu se vor arăta interesate, nu va exista voinţă politică, ne vom reorienta către un alt stat. Proprietarii nu înţeleg cum cineva nu poate pune pe lista de priorităţi o ofertă atât de generoasă şi nu ne sprijină".

Contrar a ceea ce se întâmplă în Suedia, unde există anumite domenii, printre care şi dezvoltarea durabilă, care nu fac obiectul partizanatului politic şi în prima zi după alegeri, activităţile curente ale adminis-traţiei se reiau, la noi negocierile au fost puse în stand-by şi de alegerile locale de anul acesta, potrivit reprezentantului Usitall.

Compania vrea, însă, să-şi afirme neutralitatea politică. "Ansamblurile ar trebui să rămâ-nă aici pentru 50 de ani, timp în care se vor succeda mai multe guverne, astfel că acestea trebuie să rămâ-nă indiferent de cine este la putere", a mai precizat domnia sa.

Suedezii au făcut faţă cu brio hăţişului birocratic autohton, din care lipseau reglementările domeniului pe care îl promovează, singurele clarificări de care mai au nevoie fiind cele cu privire la măsura în care o centrală de producere a energiei din deşeuri s-ar califica pentru certificate verzi şi, bineînţeles, acordurile formale din partea unor autorităţi locale.

"Cu toată reticenţa de care au dat dovadă, nu ne-a cerut nimeni să plătim nimic pentru semnături", ne-a mai spus Mattias Philipsson, optimist că va reuşi, în cele câteva luni pe care le mai are la dispoziţie, să ne convingă de beneficiile proiectului pe care ni-l propune.

Usitall este o companie suedeză originară din oraşul Linkoping, cu legături strânse cu municipalitatea locală. Compania are peste 50 de ani de experienţă în dezvoltarea şi operarea centralelor de ultimă generaţie pentru transformarea deşeurilor în energie, Linkoping fiind în totalitate aprovizionat cu energie termică obţinută în aces-te centrale. Ca o recunoaştere a parcursului şi experienţei acumulate de compania suedeză, oraşul în care aceasta îşi are sediul a fost ales, în 2011, să găzduiască Congresul Mondial de Energie Regenerabilă.

Potrivit angajamentelor faţă de UE, ţara noastră trebuie să ajungă la minim 55% reciclare până în 2013.

În 2008, ţara noastră înregistra o medie anuală de 36,7 milioane de tone de deşeuri, iar 99% din deşeurile municipale erau depozitate în gropi comune.

bursa.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Usitall renunţă la planurile de investiţii în România, invocând lipsa de interes a primarilor

Compania suedeză Usitall, care intenţiona să investească până la 600 milioane euro în România în construcţia unor centrale de producţie a energiei termice din deşeuri, a renunţat la aceste planuri, invocând dezinteresul autorităţilor locale. "Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Nu înţeleg de ce nu au vrut", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Usitall, Mattias Philipsson.

Compania, specializată în construcţia şi operarea de centrale de producţiei a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri, încearcă din 2008 să se asocieze cu primării din România pentru construcţia unor incineratoare de deşeuri, unităţi care produc energie termică. Reprezentanţii Usitall au avut, în ultimii doi ani, discuţii cu autorităţile locale din Bucureşti, Timişioara, Galaţi, Tulcea şi Ploieşti. Compania suedeză intenţiona să investească în două sau trei centrale, ale căror costuri sunt cuprinse între 100 şi 200 milioane euro pe unitate.

Philipsson a adăugat că pentru cel puţin un an compania nu va mai încerca să aibă negocieri cu primăriile din România. "Nu cred că vom mai cheltui bani pentru o vreme, cel puţin pentru anul viitor, dar păstrăm o uşă deschisă", a spus Philipsson.

Compania Usitall este controlată de munnicipalitatea din oraşul suedez Linkoping.

Link to comment
Share on other sites

Noua termocentrală de la Galaţi a fost abandonată

* Compania a stopat negocierile cu autorităţile locale din Galaţi şi alte câteva oraşe din ţară din cauza „lipsei de interes” faţă de proiectele prezentate, a declarat directorul general al Usitall, Mattias Philipsson * La Galaţi, acordul pentru investiţia de 200 de milioane de euro a rămas în aer din cauza condiţiilor speciale pe care le solicită Usitall * Fiecare primar cu suedezii lui

Investiţia de 200 milioane de euro a suedezilor de Usitall la Galaţi într-o centrală de producere a energie electrice din deşeuri va rămâne sublimă, dar… va lipsi cu desăvârşire. Directorul general al Usitall, Mattias Philipsson a anunţat, ieri, că, la nivelul conducerii companiei s-a luat decizia renunţării la investiţiile în România, pe lângă Galaţi suedezii având de-a lungul timpului negocieri şi cu autorităţile locale din Bucureşti, Timişoara, Tulcea şi Ploieşti. "Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Nu înţeleg de ce nu au vrut", a declarat Mattias Philipsson. Compania Usitall este deţinută de municipalitatea din Linköping, iar epopeea ei în România a fost una destul de lungă. Specializaţi, printre altele, în construcţia şi operarea de centrale de producţie a energie electrice şi termice bazată pe deşeuri, suedezii au tot încercat din 2008 şi până în prezent să se asocieze cu primării din România pentru a construi incineratoare de deşeuri, respectiv unităţi care produc energie electrică. Obiectivul era de a construi două, trei centrale, fiecare necesitând investiţi, în funcţie de puterea instalată, cuprinse între 100 şi 200 milioane de euro.

Un acord din alt mandat

La Galaţi negocierile cu Usitall au ajuns într-o fază destul de avansată, iar în aprilie a.c. chiar s-a bătut palma între fostul primar Dumitru Nicolae şi Mattias Philipsson sub forma unui acord de principiu. Ideea era ca oraşul să aibă o a doua sursă de energie termică ieftină, în memorie fiind încă proaspete războaiele dintre Electrocentrale şi Apaterm. Nicolae s-a convins personal de performanţele celor de la Usitall şi printr-o vizită la Linköping, iar acordul dintre cele două părţi s-a făcut pe un fundal plin de entuziasm, martor al fericitului eveniment fiind inclusiv Excelenţa Sa Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România.

„Pariu” investiţional cu riscuri

Visul de 200 de milioane de euro s-a spulberat după alegerile locale, când la cârma primăriei a venit Marius Stan. Totul a fost bine şi frumos până când s-a intrat mai în profunzimea proiectului de hotărâre prin care urma să fie validat acordul de asociere cu Usitall. În plenul CL Galaţi, în iulie a.c., primarul Marius Stan explica faptul că, potrivit draftului de contract, suedezii îşi doreau o atribuire directă a serviciului de procesare a gunoaielor. Mai mult, se cerea garantarea de către municipalitate a unui preţ de achiziţie a energiei termice (cam 40 la sută din necesarul la nivelul Galaţiului) pe o perioadă foarte lungă de timp. Cum astfel de prevederi reprezintă un „pariu” investiţional destul de riscant, Primăria Galaţi a înaintat dosarul Usitall spre analiză şi obţinerea unui aviz din partea Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, primarul Marius Stan a precizat că, oricum ar sta lucrurilor, serviciul cu pricina nu va fi atribuit fără licitaţie. „Că va fi firma suedeză, că vor fi italieni, nemţi, mai ştiu eu ce alte naţionalităţi, un lucru e sigur, trebuie să venim cu o alternativă la energia termică pentru că monopolul pe care Electrocentrale îl deţine la ora actuală în Galaţi creează populaţiei o problemă”, declara la acea vreme Marius Stan.

Iată însă că Usitall şi-a pierdut răbdarea şi a rupt pisica în două, renunţând total la investiţiile preconizate. Directorul general Mattias Philipsson a declarat că, pentru cel puţin un an compania nu va mai încerca să aibă negocieri cu primăriile din România. "Nu cred că vom mai cheltui bani pentru o vreme, cel puţin pentru anul viitor, dar păstrăm o uşă deschisă", a spus reprezentantul companiei suedeze. Prin urmare, deocamdată, rămânem tot cu vechiul CET. Dar, nu se ştie. Noul primar are şi el suedezii lui şi nu ar fi exclus ca municipalitatea să primească o nouă ofertă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Contractul cu Usitall ar fi fost un dezastru financiar pentru Galaţi, asezonat cu puternic iz ilicit

Viceprimarul Florin Popa a adus în discuţie un alt eşec investiţional, cel legat de Usitall, pentru care candidatul PNL l-a criticat intens pe Marius Stan, că nu a vrut să continue acel proiect. Florin Popa a recunoscut că investiţia respectivă nu ar fi adus mare beneficiu comunităţii, căci municipalitatea ar fi trebuit să aducă la poarta firmei gunoiul, pe care aceasta să îl prelucreze şi să producă gaz, pe care municipalitatea era obligată să îl cumpere, la preţul prestabilit.

În aceeaşi zi, Marius Stan a precizat: „Nicuşor Ciumacenco ar trebui să îmi mulţumească pentru că nu am continuat un proiect care era şi dezavantajos pentru oraş şi ilegal!”, date fiind obligaţiile pe care şi le asuma municipalitatea conform precontractului încheiat. Astfel, municipalitatea se obliga să asigure firmei gunoiul din care aceasta să producă gazul, pe care oraşul se obliga prin precontract să îl cumpere la preţul prestabilit. Marius Stan a explicat şi faptul că evoluţia preţurilor combustibililor poate implica modificări în timp de 5 ani, dată la care ar fi început funcţionarea efectivă a investiţiei, deci şi de aici decurgea o capcană în care se băgau conducătorii oraşului din mandatul anterior.

Marius Stan a precizat presei că a oferit aceste explicaţii şi reprezentanţilor de la cel mai înalt nivel diplomatic ai statului canadian, cu care veniseră investitorii amintiţi, le-a spus despre prevederile legislaţiei în vigoare ale statului român, prevederi încălcate flagrant de precontractul încheiat de Usitall şi reprezentanţii administraţiei gălăţene din mandatul 2008-2012.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.