Jump to content

Rudel Obreja, acuzat de corupţie la gala lui Bute


dcp100168

Recommended Posts

Rudel Obreja, acuzat de corupţie la gala lui Bute

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de gălăţeanul Rudel Obreja în contextul organizării Galei "Campion pentru România", eveniment sportiv la care pugilistul Lucian Bute a boxat la Bucureşti.

În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, notă obţinută de Agenţia Mediafax, este descris modul în care Rudel Obreja, preşedinte al Federaţiei Române de Box, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box "Campion pentru România" unei firme care îi aparţinea tot lui.

În baza acestui contract de exclusivitate de la federaţia condusă de Obreja, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect "Promovarea brandului turistic al României". Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp - Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT "şi-a însuşit-o".

Inspectorii DLAF au ajuns la concluzia că firma lui Rudel Obreja nu avea în niciun caz capacitatea tehnică şi profesională de organiza o asemena gală sau de a presta servicii de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului naţional. Cu numai două luni înainte de organizarea galei, firma lui Obreja, Europlus Computers, care avea patru angajaţi - doi part-time cu patru ore pe zi şi doi part-time cu două ore pe zi - şi-a adăugat ca activităţi secundare "serviciile de reprezentare media" şi "Activităţile agenţiilor de publicitate". Firma însă nu a angajat vreun specialist în aceste domenii, din datele ITM reieşind că până la momentul la care a primit contractul de la minister a avut aceiaşi patru angajaţi: un contabil, un subinginer electronist, un inginer electromecanic şi un consilier juridic.

În aceste condiţi, DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

Valoarea totală a contractului dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi Europlus Computers, firma preşedintelui Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, care a organizat evenimentul în care a boxat şi Lucian Bute, a fost de 1,93 milioane euro fără TVA.

Gala de box profesionist "Campion pentru România", în cadrul căreia a avut loc şi meciul dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy s-a desfăşurat pe 9 iulie la Romexpo. La 1 noiembrie 2011, MDRT anunţa că firma lui Rudel Obreja va încasa suma de 1,53 milioane euro, fără TVA, cu aproape 400.000 euro mai puţin decât valoarea din contract, întrucât nu şi-a îndeplinit unele obligaţii.

Rudel Obreja s-a născut în Galaţi, la data de 6 august 1965. În prezent ocupă funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box. În vara anului trecut, Rudel Obreja a fost prezent la Galaţi cu ocazia slujbei religioase în cadrul căreia pugilistul gălăţean Lucian Bute a botezat un copil.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Rudel Obreja, trimis în judecată pentru trafic de influenţă

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului OBREJA RUDEL, fără calitate specială (cunoscut ca fost preşedinte al Federaţiei Române de Box) în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influenţă.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, inculpatul Obreja Rudel a pretins în mod direct, de la o persoană, denunţător în prezenta cauză, suma de 1.000.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor din compunerea completului învestit cu soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, astfel încât îi va determina să pronunţe o hotărâre favorabilă denunţătorului. Hotărârea respectivă avea în vedere judecarea recursului declarat de denunţător, în calitate de inculpat în respectiva cauză penală, împotriva unei soluţii de condamnare la pedeapsa închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului.
Inculpatul Obreja Rudel a impus ca o parte din folosul pretins, respectiv suma de 200.000 euro, să fie remisă înainte de pronunţarea hotărârii, iar diferenţa de 800.000 euro, după obţinerea soluţiei favorabile. Pentru a conferi credibilitate promisiunilor sale, Obreja Rudel a susţinut că persoanele pe lângă care îşi exercita influenţa i-au transmis denunţătorului, prin intermediar, că va obţine cu certitudine o hotărâre favorabilă dacă va solicita amânarea cauzei pentru un termen de judecată ulterior intrării în vigoare a "noului cod" (cu referire la data de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare NCP şi NCPP).
Recursul a fost soluţionat anterior datei de 1 februarie 2014 şi a fost respins, astfel încât hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare a rămas definitivă.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
În vara anului 2013, inculpatul Obreja Rudel ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), pe care l-a rugat să îi intermedieze o întâlnire cu persoana denunțătoare, susţinând că avea intenţia să îi propună o "afacere". În urma răspunsului primit, inculpatul a aflat că denunţătorul era dispus să îl primească la locuinţa sa.
În consecinţă, în cursul lunii septembrie 2013, Obreja Rudel l-ar fi întrebat pe denunțător dacă era interesat de o anumită dată calendaristică. Denunţătorul ar fi făcut legătura dintre acea dată calendaristică şi un proces penal în care primise o condamnare cu pedeapsa închisorii, fiind inculpat pentru o infracţiune de favorizarea infractorului, dosar în care recursul urma să fie judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în jurul acelei date. Denunţătorul ar fi afirmat că era interesat de ceea ce putea să îi comunice inculpatul. În finalul întrevederii, cei doi ar fi stabilit o nouă întâlnire, în data de 15 octombrie 2013.
Denunţătorul a declarat că, iniţial, ar fi interpretat propunerea inculpatului Obreja Rudel ca fiind o ofertă de informaţii pe care ar fi putut să le folosească, ca probe în apărarea sa, în procesul penal aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La data de 15 octombrie 2013, denunţătorul l-ar fi invitat în locuinţa sa, înainte de sosirea inculpatului Obreja Rudel, pe avocatul său ales, intenţionând ca, în urma consilierii primite de la acest apărător, să aprecieze dacă informaţiile pe care urma să le primească erau de natură să îl ajute în strategia de apărare concepută în dosarul respectiv. Discuţia pe care ar fi avut-o cu inculpatul Obreja Rudel ar fi relevat însă o altă conotaţie a acestei "propuneri de afaceri", solicitarea inculpatului vizând obţinerea sumei de 1.000.000 euro în schimbul influenţei pe care a susţinut că ar fi putut să o exercite asupra judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru obţinerea unei soluţii de achitare a denunţătorului. Obreja Rudel ar fi impus ca folosul pretins să îi fie remis în două tranşe, după cum urmează: 200.000 euro înainte de pronunţarea hotărârii şi, respectiv, 800.000 euro, după obţinerea soluţiei de achitare. În ziua de 15.10.2013 nu s-au discutat detalii legate de momentul sau modalitatea în care banii urmau să intre în posesia lui Obreja Rudel şi acesta nu a precizat dacă intenţiona să împartă banii şi cu alte persoane. De asemenea, inculpatul nu a oferit niciun indiciu cu privire la identitatea persoanei prin intermediul căreia ar fi intervenit pe lângă judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Obreja Rudel a propus o nouă întâlnire, în perioada 15-20 decembrie 2013, pentru a oferi şi alte detalii legate de intervenţia sa pe lângă judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ca o dovadă a realităţii susţinerilor inculpatului, denunţătorul ar fi solicitat să i se comunice numele judecătorilor din completul care fusese învestit cu judecarea dosarului său. A considerat în acel moment că era o dovadă suficientă întrucât informaţia respectivă nu era publică şi el personal nu avea cunoştinţă de componenţa completului de judecată. Obreja Rudel ar fi fost de acord să facă dovada posibilităţii sale de a realiza intervenţia pe lângă judecători, susţinând că va furniza informaţia solicitată.
Imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu Obreja Rudel, în data de 15.10.2013, denunțătorul l-a informat pe avocatul său ales - care nu a asistat la discuţia cu inculpatul -– că dorea să aducă la cunoştinţa autorităţilor judiciare propunerile primite în ziua respectivă.
În ziua de 12 noiembrie 2013, Obreja Rudel a reiterat discuţia referitoare la subiectul pe care îl abordase cu prilejul conversaţiilor anterioare. Inculpatul Obreja Rudel a susţinut că persoana cu care se afla în contact şi care exercita intervenţia pe lângă judecători ar fi fost îngrijorată de faptul că denunțătorul era implicat într-un scandal mediatic recent, situaţie care nu era convenabilă "aranjamentelor" privind dosarul penal aflat pe rolul instanței, deoarece autorităţile statului sau presa ar fi putut să îl monitorizeze pe denunţător în perioada respectivă. În pofida îngrijorării exprimate, inculpatul a afirmat că atât el, cât şi persoanele implicate în soluţionarea favorabilă a dosarului, puteau realiza în continuare intervenţia promisă. Obreja Rudel a susţinut că putea afla numele judecătorilor din complet cu o săptămână înainte de primul termen de judecată, însă denunţătorul nu a fost de acord cu această "garanţie", deoarece într-un asemenea termen informaţia era mult prea uşor de aflat de către orice persoană. La solicitarea inculpatului, denunţătorul i-ar fi sugerat acestuia că existau şi alte modalităţi prin care s-ar fi putut să i se ofere "garanţia", respectiv un gest prestabilit (aprinderea unui trabuc, un semn cu pălăria în autobuz sau trei lovituri consecutive în sacul de box într-o sală de sport) şi făcut în public de către persoana implicată în realizarea intervenţiei. Obreja Rudel a evitat să dea un răspuns, susţinând că s-ar putea ca persoana respectivă să refuze să se expună într-o asemenea modalitate, dar i-a promis că va transmite mai departe solicitarea sa.
Totodată, Obreja Rudel a reiterat pretenţia de a primi suma de 1.000.000 euro, în două tranşe. A solicitat să primească o primă tranşă de 200.000 euro fără nicio garanţie, iar diferenţa de 800.000 euro să o primească într-o modalitate care să presupună oferirea unei garanţii pentru ambele părţi implicate, adică atât pentru el, cât şi pentru denunţător. Modalitatea prin care Obreja Rudel dorea să confere această garanţie era aceea că suma de 800.000 euro trebuia să fie ţinută o perioadă de câteva zile de către unul sau doi oameni de încredere ai lui sau, chiar de el însuşi, în prezenţa unor oameni de încredere ai denunţătorului, astfel încât, dacă se pronunţa hotărârea favorabilă, banii rămâneau la inculpat iar, în caz contrar, suma de bani îi era returnată în întregime denunţătorului. Referindu-se la această modalitate de oferire a garanţiei, Obreja Rudel a folosit expresia "să asigurăm banii" ori "să securizăm banii". În principiu, denunţătorul a fost de acord să remită întreaga sumă de bani pretinsă, cu condiţia de a primi dovada implicării unei persoane în măsură să decidă hotărârea judecătorească favorabilă. Denunţătorul a propus şi o altă modalitate de a "asigura banii", prin depunerea lor într-un cont bancar în care să se poată opera numai cu două semnături simultane, urmând ca fiecare dintre cei doi interlocutori să îşi desemneze semnatarul. Această propunere a fost refuzată de inculpatul Obreja Rudel. În finalul discuţiei, au stabilit o nouă întâlnire.
În ziua de 10 ianuarie 2013, inculpatul Obreja Rudel a afirmat că în dosarul penal în care era inculpat denunțătorul, ar fi sosit o hârtie de la "servicii", despre care a susţinut că îi era nefavorabilă, sugerând că avea această informaţie de la persoana pe lângă care făcea intervenţia. Denunţătorul s-a interesat despre conţinutul acestei "hârtii" sau măcar de la ce instituţie provenea înscrisul respectiv, însă inculpatul Obreja Rudel nu a putut să-i ofere nicio informaţie. Totodată, inculpatul i-a transmis, din partea persoanei pe lângă care făcea intervenţia, că trebuia să solicite o amânare la primul termen de judecată din ianuarie 2014. În acest moment al discuţiei, denunţătorul i-a atras atenţia că primul termen de judecată avusese loc chiar în ziua respectivă şi că deja instanţa de judecată acordase o amânare a judecării cauzei. Cu acelaşi prilej, denunţătorul i-a reproşat inculpatului Obreja Rudel că nu era la curent cu situaţia dosarului penal, exprimându-şi bănuiala că era victima unei escrocherii. Obreja Rudel a negat şi a promis că se va interesa care era motivul pentru care persoana pe lângă care făcea intervenţia i-a comunicat în mod eronat data primului termen de judecată, susţinând că va reveni în scurt timp cu nişte răspunsuri plauzibile.
În ziua de 23 ianuarie 2014, denunţătorul s-a întâlnit din nou cu Obreja Rudel care ar fi susținut că persoana pe lângă care intervenea dorea să solicite un nou termen de judecată şi era sigură că i se va aproba amânarea cauzei. I-a transmis că intervenţia era sigură dacă denunţătorul obţinea amânarea cauzei, deoarece posibilitatea de a "aranja" soluţia exista doar în situaţia în care intrau în vigoare noul cod penal şi noul cod de procedură penală, începând cu data de 1 februarie 2014. Obreja Rudel a propus ca, din acel moment, să ţină legătura cu denunţătorul printr-un intermediar.
Cu toate acestea, în ziua de 24 ianuarie 2014, deşi denunțătorul a solicitat amânarea cauzei, completul de judecată a respins această solicitare şi a pronunţat, în aceeaşi zi, o hotărâre prin care a respins recursul declarat în cauză, denunțătorul fiind încarcerat pentru executarea unei pedepse definitive cu închisoarea.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.

pna.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Condamnat la 5 ani de închisoare, Rudel Obreja a aflat și câți bani are de dat în dosarul Gala Bute

Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare. Şi acesta a primit mai multe pedepse: trei ani pentru complicitate la luare de mintă, cinci ani pentru evaziune fiscală, alţi trei ani tot pentru evaziune şi a fost achitat pentru spălare de bani. Pedepsele au fost contopite şi va face pedeapsa cea mai grea, de cinci ani.

”Obligă pe inculpatul Obreja Rudel în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. Euro Box Promotion S.R.L. (fostă S.C. Europlus Computers S.R.L) la plata către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F a sumei de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile la care se adaugă dobânzile şi penalităţile prevăzute de Codul de procedură fiscală aferente debitului principal, calculate de la data scadenţei debitului principal şi până la plata integrală a acestuia.

Conform art.254 alin. 3 Cod penal din 1969 confiscă în folosul statului de la inculpatul Obreja Rudel suma de 3.000.000 lei.

Menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Udrea Elena Gabriela şi Obreja Rudel, măsura dispusă prin ordonanţa nr. 50/P/2014 din 17.02.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupţie.

Conform art. 274 alin. 3 Cod procedură penală obligă pe inculpatul Obreja Rudel în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. Euro Box Promotion S.R.L (fostă S.C. Europlus Computers S.R.L) la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel, Breazu Liberiu Tudor, Lungu Ştefan, Topoliceanu Ana Maria, Botoroagă Dragoş Marius şi Ariton Ion în sumă de câte 500 lei pentru fiecare inculpat rămân în sarcina statului.”

stiripesurse.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...

A murit Rudel Obreja, fost preşedinte al FR Box. El avea 57 de ani şi suferea de cancer

Fostul pugilist Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box (FR Box), a murit, duminică, la vârsta de 57 de ani, a anunţat Clubul Sportiv Dinamo București.

Născut pe 6 august 1965 la Galaţi, Rudel Obreja a fost medaliat cu bronz la Campionatul Mondialul din 1989 şi cu argint la Europeanul din 1989. De asemenea, a fost multiplu câştigător al Centurii de Aur şi al titlului naţional.

În aprilie 2022, Rudel Obreja a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute, amintește News.ro. În octombrie, Tribunalul Ilfov a decis că poate fi întreruptă executarea pedepsei, Obreja solicitând acest lucru deoarece avea cancer cu metastaze şi dorea să se trateze corespunzător.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.