A murit inginera Margareta Bălan

[dcp100168]

A murit inginera Margareta Bălan

Ne-a părăsit pentru cele veşnice şi stabile, după ce şi-a dus pe picioare crucea unei boli rele, muncind însă până la sfârşit, la peste 80 de ani, în Galaţi şi Băila, inginera Margareta Bălan. „Bambina” pentru prieteni, era un specialist temut pentru constructorii fără obraz şi afaceriştii fără onoare: cât a putut, nu ne-a lăsat să ne batem joc construind ca să surpăm malul Dunării, să ne încropim clădiri prost fundate, a atras atenţia, deranjând pe mulţi, asupra instabilităţii Falezei, din acest motiv a fost un om incomod! Peste jumătate de secol de inginerie aplicată şi experimente, descoperind un oraş care se scufunda în pământ şi inventând soluţii pentru fundarea acestui sol unic! Specialist în geologie şi hidrogeologie, singurul expert şi verificator de proiecte gălăţean atestat guvernamental în rezistenţa şi stabilitatea terenurilor de fundaţie, a fost 33 de ani şefa Atelierului Geotehnic la fostul Institut de Proiectări Judeţean, acum S.C. Proiect S.A., proiectantul majorităţii clădirilor gălăţene de după război. A construit un poligon experimental pentru a cerceta şi găsi soluţii, a salvat apoi străzi, blocuri, case sau biserici şi s-a preocupat de soarta hrubelor de sub Galaţi, pe nedrept ignorate. Dumnezeu să-i dea în sfârşit meritata linişte!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Epoca inginerei Margareta Bălan

Inginera Margareta Bălan ne-a lăsat pentru o lume în care nu se construiesc blocuri… Specialista octogenară, care chiar de curând a fost chemată să lucreze la un studiu pentru cel mai recent Plan de Urbanism General al Galaţiului, studiu privind zonele afectate de instabilitate, a plecat acum în eternitate. Era singurul expert şi verificator de proiecte gălăţean atestat guvernamental în rezistenţa şi stabilitatea terenurilor de fundaţie.

Când, după absolvirea facultăţii, a fost adusă la Galaţi, s-a speriat văzând acea Veneţie care se scufunda… în pământ, cartierul Ţiglina. Nu a plecat şi, de atunci, blocurile gălăţene au fundaţii pe piloni de pământ. Vremea construcţiilor s-ar putea chiar împărţi între înainte şi după venirea inginerei Bălan, la fel cum se împarte istoria în după şi înainte de era noastră… Mi-a spus cândva, ca într-o poezie: „Pământul acesta al nostru este pământ depus de vânt, să ştiţi dumneavoastră. Loess-ul de Galaţi e adus de vânt, nu de apă…”

Inginera stabilităţii

De câte ori cineva s-a temut pentru soarta fundamentului Galaţiului, a fost consultată specialista! S-a preocupat de stabilitatea Falezei, expertizarea unor vechi clădiri şi noi coloşi cu fundaţii solide, biserici, cercetarea hrubelor gălăţene, în potenţialul turistic al cărora credea (chiar a încercat să sape una, după tipicul secolelor trecute!), a descoperit prin foraje, ca un arheolog, vechiul şanţ de apărare al oraşului… A iniţiat, în anii ´60, fundaţiile pe piloni. „Eu le-am iniţiat. Am adus bani, m-am luptat, i-am lămurit pe toţi”, mi-a povestit. A apelat şi la un mare specialist rus. A construit apoi un autopenetrometru, ca să verifice calitatea consolidării.

După schiţele făcute în atelierul de proiectare pe care îl conducea, s-a realizat aparatura la Institutul de Cercetări în Construcţii Bucureşti. „Am făcut poligon experimental şi am demonstrat că, dacă loess-ul nu se consolidează, cartierul Dunărea se tasează la umezire 87 de cm. Vă imaginaţi ce-ar fi fost! Pe urmă s-au bătut acolo piloţi de pământ de 22 de metri. În Ţiglina 1 aveau doar şapte metri şi de aceea se tasează şi acum… N-am putut să stăpânesc ridicarea nivelului apei. Asta n-o poate stăpâni nimeni! Carbonatul de calciu conţinut de loess, în contact cu apa, face ca pământul să-şi micşoreze de mai multe ori volumul.”

A fost ultimul paznic al farului care ne arăta drumul exact către viitorul sigur al oraşului de schele. Constructorii necinstiţi, antreprenorii hrăpăreţi care voiau să ridice clădiri făţoase din nisip, aveau un inamic sigur! L-au pierdut…

viata-libera.ro