Jump to content

25 de produse tradiţionale înregistrate la Galaţi


dcp100168

Recommended Posts

Oficiu pentru promovarea alimentelor tradiţionale la Galaţi

Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice, care ar putea deveni funcţional la sfârşitul lunii iunie, va elabora o strategie naţională de promovare a produselor tradiţionale şi ecologice româneşti şi va organiza expoziţii cu degustări de astfel de produse. Oficiul va avea reprezentare la nivel regional, în judeţele Timiş, Bihor, Alba, Iaşi, Argeş, Galaţi, Braşov, iar spaţiul şi logistica necesare vor fi asigurate de direcţiile agricole. Numărul de posturi din cadrul insituţiei va fi de 27, iar Ministerul Agriculturii va începe recrutarea personalului în perioada următoare, potrivit ministrului Agriculturii, Dacian Cioloş.

Link to comment
Share on other sites

Din iunie

Dăm iama în tradiţii

* Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice va înfiinţa un birou zonal la Galaţi * Deocamdată avem în judeţ doar două mărci tradiţionale: o bragă şi o brânză

În ultima zi a lunii aprilie, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a anunţat că Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice (ONPTE) va fi funcţional până la sfârşitul lunii iunie. În organigramă sunt prevăzute 27 de posturi, dintre care şapte în ţară, în cadrul a tot atâtea centre zonale. ONPTE are reprezentare la nivel regional în judeţele Timiş, Bihor, Alba, Iaşi, Argeş, Galaţi şi Braşov. Interesant este că Galaţiul va avea în subordine nu mai puţin de şapte alte judeţe: Vrancea, Buzău, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi şi Tulcea. Înfiinţarea Oficiului a fost aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, iar pe 29 aprilie, prin ordin al ministrului Agriculturii, a fost aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare. Oficiul va acorda producătorilor şi procesatorilor asistenţă tehnică la întocmirea actelor de solicitare a protecţiei mărcilor tradiţionale gălăţene (adică a "indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole sau alimentare româneşti, la nivel naţional şi comunitar", cum zice la "docoment").

Aşadar, peste cam două luni de zile, dacă vreţi să vă înregistraţi produsele (posibile exemple: Caş de Chiraftei, Urdă de Poligon, Mămăligă de Cuca, Mălai de Tuluceşti, Fasole de Suhurlui, Sarmale ca la Tuşa, Cârnaţi de Folteşti etc, etc), drept tradiţionale, aveţi cui să vă adresaţi. Reţineţi că producerea unei mărfi înregistrate ca fiind "tradiţională" vă aduce o serie de avantaje, cum ar fi: condiţii sanitar‑veterinare mai lejere la producţie şi comercializare, ajutoare financiare de stat, protecţie în faţa falsificatorilor s.a.m.d.

Înregistrarea de produse tradiţionale se putea face şi până acum, dar procedura era mai complicată. Poate şi de aceea, la Galaţi s‑au înregistrat doar două astfel de produse: Telemeaua "Covurlui" şi Braga "Alina". Surprinzător, ambele denumiri sunt rezervate de firme care‑şi au sediul la oraş (în Galaţi), ceea ce înseamnă că "vocea satului" este deocamdată inexistentă la capitolul produse tradiţionale. Din păcate...

Cât priveşte ocupantul postului de şef peste produsele tradiţionale de la Galaţi (şi judeţele arondate), încă nu se ştiu detalii. "Va fi urmată procedura de numire a funcţionarilor publici şi va fi un concurs", ne‑a declarat inginerul Petre Grigore, directorul DADR Galaţi.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23889

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Oficiul Naţional pentru Produse Tradiţionale a fost inaugurat oficial

Oficiul Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), cu atribuţii în sprijinirea producătorilor pentru promovarea şi protejarea alimentelor tradiţionale şi ecologice, a fost inaugurat oficial, vineri, la Braşov, unde se află sediul central al instituţiei, transmite corespondentul AMOS News. Până la acest moment ONPTER are reprezentanţi în şase judeţe din ţară, respectiv Iaşi, Galaţi, Argeş, Timiş, Bihor şi Alba, care deservesc producătorii mici şi mijlocii, ţin legătura cu procesatorii şi operatorii şi primesc cererile pentru atestarea produselor. „Acest oficiu are rolul de ajutare a procesatorilor autohtoni de produse tradiţionale agricole şi alimentare în obţinerea unor protecţii la nivel european. Până în momentul de faţă sunt atestate până la 1.800 de produse tradiţionale. Ele sunt din toate domeniile care ţin de Ministerul Agriculturii, produse din panificaţie, lapte, carne, legume şi fructe. Mai precis este vorba de pâine cu cartofi, cârnaţii de Pleşcoi, brânza de burduf în coajă de brad, păstrăv afumat în cetină de brad, magiun din fructe şi multe altele. Aici discutăm de atestarea unui produs ca fiind tradiţional şi o documentaţie care poartă numele de cerere de obţinere de produs”, a declarat directorul executiv al Oficiului, Lucia Romanescu.

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Braga turceasca si berea belgiana, produsele traditionale ale Galatiului

» Printre produsele traditionale ale Galatiului se numara zacusca fabricata in cantitati industriale si braga, produs de origine turceasca.

» Pe lista mai apare si berea, fabricata aici de seful Partidului Popular European, belgianul Wilfrid Martens.

La un an si jumatate de la elaborarea de catre Ministerul Agriculturii a procedurilor referitoare la inregistrarea si protejarea produselor traditionale romanesti in Uniunea Europeana si de la termenul de 1 ianuarie 2008, la care producatorii aveau posibilitatea sa

depuna documentatia la minister, pentru a fi trimisa la Comisia Europeana, din punctul de vedere al Galatiului lucrurile nu stau prea bine. Primele doua produse promovate din judetul Galati au fost braga "Alina" si telemeaua "Covurlui". Intre timp, numarul a crescut. "Pentru judetul Galati, au fost atestate si inregistrate in Registrul National pentru Produse Traditionale din cadrul Ministerului Agriculturii 13 produse traditionale.

Printre acestea sunt branza telemea "Covurlui", braga "Alina", berea "Premium senior", berea "Faleza", urmate de o serie de produse ale fabricii de conserve din Tecuci, zacusca de vinete, mancare de fasole, tocana de legume, pulpa de rosii, ghiveci in bulion", a declarat seful Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurala Galati, Alexandru Santion. Situatia este oarecum stranie, pentru ca, chiar daca se numeste "Alina", braga este totusi un produs traditional… turcesc! Iar berea "Premium Senior" si berea "Faleza", sunt produse de Fabrica de Bere "Martens", care face parte din grupul belgian "Martens", al carui proprietar este chiar liderul PPE, Wilfrid Martens. Asa ca berea produsa la Galati, care, fara indoiala, are calitati (unul din sortimente, "berea alba", fiind achizitionata de Statele Unite pentru trupele americane din Irak), este in cele din urma un produs belgian.

Sau cel putin unul care nu este traditional pentru judetul Galati. Conform normelor, un produs traditional este un produs obtinut din materii prime si care prezinta o compozitie traditionala sau un mod de productie ori o prelucrare care reflecta un procedeu tehnologic de productie sau de prelucrare traditional. Traditionalitatea reprezinta elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge in mod clar fata de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii. La fel de discutabila este si prezenta pe lista a branzei telemea sau, conservelor de ghiveci in bulion ori zacusca, fabricate la scara industriala.

Apare Merlotul de Oancea

O sansa de imbunatatire a listei produselor traditionale reprezentative pentru zona Galatiului o reprezinta eforturile comune ale Primariei din comuna Oancea si ale unui investitor de a relansa "Merlot"-ul de Oancea. "In 1987, Merlot-ul de Oancea a castigat 5 medalii de aur la un concurs international. Dorim sa reinviem aceasta traditie si in acest sens l-am ajutat pe investitorul care a cumparat pe teritoriul comunei o suprafata de 23 ha de teren arabil, pe care le-a plantat cu vie, soiuri de masa si de vin. Via este constituita dupa un concept si un model italian. A facut demersuri pentru inregistrarea Merlot-ului de Oancea ca produs traditional", a declarat primarul Victor Chiriloaie. "Asa cum se stie, solul de la Oancea este cel mai bun sol pentru vinurile rosii. Inainte de 1989, vinurile rosii de Oancea luau medalii la toate concursurile la care apareau. Consider ca cel mai bun merlot din Romania se face la Oancea, iar cel mai bun cabernet din tara se face la Samburesti, la Dragasani", a declarat investitorul Gheorghe Chelaru. Deocamdata, noua plantatie de la Oancea, care din aceasta toamna va intra pe rod, a fost inscris in registrul plantatiilor viticole si in registrul fermelor la APIA. "Acum se lucreaza la un proiect de modernizare a Vinalcoolului din Oancea la standarde europene. Pentru patrunderea si pe piata externa, am si plantat vie noua", a declarat acesta.

http://www.romanialibera.ro/a156804/bra ... iului.html

Link to comment
Share on other sites

Braga era odata la ea acasa in Galati si Braila...

Cind veneam de la liceu spre casa, pe Balcescu era o bragarie, pe undeva unde e farmacia City acum... in fiecare zi luam un pahar mic sau mare.

Mergeam cu bicicletele pe dig pina la Braila, si aici, la intrarea (cea veche) in oras, era iarasi o bragarie unde ne faceam pofta pe saturate...

Acum, mai gasesti doar in fata la 3Star (din cind in cind) si parca spre piata din 19 mai era un loc...

Si multi habar n-au ce-i aia...

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Oficiul pentru produse ecologice a fost închis

Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene au preluat activitatea Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice din România (ONPTER). Timp de doi ani, cât a funcţionat la Braşov, au fost atestate la nivel naţional 2.600 de produse. Un singur produs românesc a fost recunoscut pe plan european, magiunul de Topoloveni.

Deciza de închidere a ONPTER a fost luată în urma unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, prin care Oficiul se desfiinţează ca urmare a comasării prin absorbţie de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). La Braşov activau 19 angajaţi, iar 15 au fost transferaţi la Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală din judeţele Alba, Argeş, Braşov, Galaţi şi Iaşi. „Economia la buget realizată prin reducerea celor 4 posturi de la ONPTER este de 129.000 de lei pe an", a spus Raluca Panait, consilier la Serviciul de Relaţii Publice al MADR.

Puţine produse de bucură de protecţie naţională la Braşov. Până acum, au fost înregistrate la ONPTER doar produse de panificaţie şi brânzeturi. Pâinea tradiţională de Buneşti (Bodendorf), pâinea tradiţională de Crihalma, telemeaua de vacă „Simeria", caşcavalul şi caşcavalul afumat „Poalele Ciucaşului" sunt produsele pe care producătorii braşoveni le-au înregistrat la ONPTER.

http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-produse_traditionale_brasov-oficiu_brasov-disponibilizari_brasov_0_324567558.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Telemeaua gălăţeană de Covurlui încearcă să obţină protecţie europeană

România avea înregistrate la nivel naţional un număr de 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate, potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară.

Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. "La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate", a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Iuliu Gabriel Maloş, consilier produse tradiţionale în MADR.

Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european. Alte şase produse româneşti care ar putea dobândi protecţie comunitară sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoaşterea grupurilor de producători.

Cele şase produse cu documentaţie în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran. Telemeaua de Covurlui este făcută din lapte de capră şi are în compoziţie boabe de Nigella sativa (negrilică, negruşcă de cultură, cernuşcă, chimen negru). „Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale Covurlui din Galaţi a întocmit deja dosarul pentru obţinerea în prima fază a protecţiei naţionale. După acreditarea acestuia de instituţiile de certificare, dosarul va sta pe site-ul Ministerului Agriculturii timp de 60 de zile, respectiv perioada de opoziţie, după care, dacă niciun alt producător nu va contesta reţeta, dosarul pleacă spre Bruxelles pentru obţinerea protecţiei europene a denumirii de origine. Toată aceste demersuri durează în jur de un an ţi jumătate”, a declarat, pentru AGERPRES, Marius Verdesi, unul dintre producătorii brânzei de Covurlui.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

25 de produse tradiţionale înregistrate la Galaţi

SC Dru Agro SRL Galaţi a înregistrat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale încă 12 produse tradiţionale preparate din carne. Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, este vorba despre atestarea unor preparate, între care: piept de raţă „Nobil”, jambon de porc, mozaic de curcan, ruladă de curcan, muşchi de capră „Covurlui”, piept de pui cu şofran, mici tradiţionali, la care se adaugă specialităţile din vânat precum: cârnaţi de mistreţ, cârnaţi de cerb, pastramă de cerb, pastramă de mistreţ.

În total, societatea gălăţeană condusă de Ştefan Druică figurează în Registrul de atestare a produselor tradiţionale cu un număr de 25 de produse.

“La Berlin, succes deplin!”

Compania Dru Agro a fost prezentă, în luna ianuarie a.c., la Expoziţia Internaţională pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură “Săptămâna Verde” din capitala Germaniei, “la Berlin, unde a avut un succes deplin!”. Vizitatorii europeni - şi în special consumatorii germani - au apreciat produsele tradiţionale gălăţene din carne de oaie, vită, curcan şi raţă, alături de produsele procesate din lapte, care fac onoare brandurilor companiei Dru Agro deja consacrate în ţară: ”Zimbria” şi “Gustos, bun şi natural”.

Ştefan Druică: Voi construi o făbricuţă pentru produse tradiţionale

"Avem comenzi din Germania şi Polonia pe care, deocamdată, nu le putem onora integral, nu facem faţă cererii. Noi procesăm cantităţi mici. De aceea, în curând, voi investi în construcţia unei capacităţi moderne de producţie în sistem tradiţional pentru că acesta va fi viitorul!”, ne-a declarat Ştefan Druică, preşedintele al Asociaţiei Crescătorilor de Caprine şi Ovine „Covurlui”.

Asociaţia gălăţeană are înregistraţi 617 membri care deţin, împreună, un efectiv de 113.069 ovine, reunind 433 de crescători de caprine, cu 34.263 de animale.

agroinfo.ro

Link to comment
Share on other sites

Galaţiul cucereşte Europa cu pastramă de mistreţ şi cârnaţi de cerb

* Firmele locale se pregătesc pentru intrarea pe piaţa europeană cu 38 de produse tradiţionale.

Numărul produselor tradiţionale înregistrate de producătorii din Galaţi s-a triplat în ultima perioadă, ajungând de la 13 la 38. Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, creşterea numărului de produse tradiţionale a fost înregistrată după ce SC Dru Agro SRL Galaţi a înregistrat la Ministerul Agriculturii 12 noi produse preparate din carne, între care piept de raţă „Nobil", jambon de porc, mozaic de curcan, ruladă de curcan, muşchi de capră „Covurlui", piept de pui cu şofran, mici tradiţionali, precum şi mai multe specialităţile din vânat, respectiv cârnaţi de mistreţ, cârnaţi de cerb, pastramă de cerb, pastramă de mistreţ.

Societatea gălăţeană figurează cu 25 de produse în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. După participarea la Expoziţia Internaţională pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură "Săptămâna Verde", de la Berlin, unde produsele au fost foarte bine apreciate, au fost primite foarte multe comenzi din Germania şi Polonia. Administratorul societăţii, Ştefan Druică, intenţionează să investească în construirea unei noi capacităţi de producţie, în sistem tradiţional.

În urmă cu câţiva ani, Galaţiul nu stătea prea bine la înregistrarea şi protejarea produselor tradiţionale româneşti în Uniunea Europeană. Operaţiunea fusese pregătită procedural de atestarea produselor tradiţionale la nivel naţional, în baza Ordinului MADR nr 690/2004. În primii 3 ani de aplicare a ordinului 690, din judeţul Galaţi au fost promovate doar două produse: braga „Alina" şi telemeaua „Covurlui". După ce pe 01.01.2008 s-a dat startul la înregistrarea produselor tradiţionale şi în Uniunea Europeană, numărul produselor tradiţionale a crescut la 13.

Noile produse tradiţionale erau berea „Premium senior" şi berea „Faleza", produse de SC Martens SA Galaţi, urmate de o serie de produse ale fabricii de conserve din Tecuci, zacusca de vinete, mâncare de fasole, tocană de legume, pulpă de roşii şi ghiveci în bulion.

„Merlot-ul de Oancea", reluarea tradiţiei

Un capitol la care încă se lucrează este cel al vinurilor din podgoriile gălăţene. Un vin cu mari şanse de a fi înregistrat ca produs tradiţional în UE este „Merlot-ul de Oancea". În 1987 câştigase 5 medalii de aur la un concurs internaţional, dar după 1990 producţia a încetat. În urmă cu patru ani, pentru relansarea acestui soi şi-au unit eforturile primarul Victor Chiriloaie şi un investitor, Gheorghe Chelaru, care a cumpărat o suprafaţă de 23 ha de teren, pe care le-a plantat cu vie. Mica podgorie e constituită după un concept italian şi a intrat pe rod în 2009. Au şi fost făcute demersurile pentru înregistrarea soiului ca produs tradiţional. Solul de la Oancea este cel mai bun sol din ţară pentru vinurile roşii. Înainte de 1989 „Merlot-ul de Oancea" era considerat cel mai bun din ţară.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...
Noi solicitări de atestare pentru produse tradiţionale garantate

La Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi au fost înscrise noi produse spre atestare ca produse tradiţionale româneşti. Până la această dată în judeţ sunt atestate 35 de produse tradiţionale din carne, lapte, legume şi fructe, berea Martens, braga Alina şi borşul Ţărăncuţa.

Recent, Intreprinderea Familială Druică Gheorghe din Folteşti, judeţul Galaţi, a depus pentru obţinerea certificatului de atestare dosarele a încă cinci produse tradiţionale garantate, sub brandurile Zimbria şi Gică Roată, ultimul lansat anul trecut la Târgul Internaţional de la Indagra. Este vorba despre: caşcaval tradiţional, urdă de Covurlui, caş de stână, brânză afumată de Covurlui şi brânză burduf de Covurlui în membrană naturală.

De asemenea, compania Saltempo a mai inaintat documentaţia pentru atestarea a trei noi preparate din carne, iar o firmă de panificaţie a depus dosarul pentru o prăjitură de casă.
La această dată, în judeţ, sunt atestate 35 de produse tradiţionale din carne, lapte, legume şi fructe, berea Martens, braga Alina şi borşul Ţărăncuţa, susţin reprezentanţii DADR.

agroinfo.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

32 de bunătăţi tradiţionale au "buletin" de Galaţi

SC Dru Agro SRL, firmă care îi aparţine omul de afaceri gălăţean Ştefan Druică a obţinut, până la acest moment, cele mai multe atestate pentru produse tradiţionale. Este vorba, mai exact, despre 23 de produse din carne care au primit această recunoaştere.

SC Contec Foods SRL Tecuci deţine alte nouă atestate de acest fel pentru produse din legume, iar SC Martens SA Galaţi face, în manieră tradiţională, berile Senior şi Faleza. De asemenea, braga Alina este înregistrată în Registrul de atestare a SC Comalina SRL Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

De ce dispar produsele tradiţionale din Galaţi

* Avem de 11 ori mai puţine atestate decât are Braşovul şi de cinci ori mai puţine decât aveam în urmă cu doi ani * Rigorile noii legi şi cheltuielile pe care trebuie să le facă producătorul ca să obţină atestat i-au descurajat pe cei care ieşeau pe piaţă cu produse tradiţionale

Numărul produselor tradiţionale atestate, în judeţul nostru, a scăzut de peste cinci ori în ultimii doi ani, de când s-a schimbat legea care reglementează procesul de recunoaştere legală a statutului de aliment tradiţional. Mai exact, la începutul anului 2013 aveam 38 de produse atestate în Galaţi, iar acum mai avem doar şapte. Erau atunci şase producători care obţinuseră atestare de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar până astăzi a rămas doar unul pe piaţă, cu astfel de produse. De ce ne-ar interesa? Pentru că produsul tradiţional, preparat după reţete moştenite de generaţii, ar trebui să fie mai sănătos decât toate celelalte. Din păcate, la momentul de faţă, pe piaţă gălăţeană nu prea avem de unde alege dintre produsele tradiţionale, chiar dacă avem şi bani şi bunăvoinţă să mâncăm mai sănătos.

Cine şi ce produce tradiţional

Singurul producător de alimente tradiţionale atestate potrivit ordinului 724/2013, în acest moment, este SC Dru Agro SRL, firma omului de afaceri gălăţean Ştefan Druică. Şapte sunt produsele pentru care societatea a obţinut atestare, potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Vorbim despre: toba lui Ignat, cârnaţii lui Ignat, cotletul haiducesc al lui Zamfir, costiţa afumată Ilinca, muşchiuleţul de porc Ilinca şi cârnaţii ciobăneşti Tataia Gică, dar şi pastrama ciobănească Tataia Gică.
Pe legea veche, adică potrivit prevederilor ordinului 690/2014, SC Dru Agro SRL avea 23 de produse atestate. În plus, mai produceau alimente cu atestat tradiţional şi: SC Contec Foods SRL (nouă produse), SC Martens SA (două produse) şi SC Comalina SRL, Asociaţia Familială Druică Ştefan şi SC Ferma Naturală SRL (câte un produs).

Legea veche versus legea nouă

Prevederile ordinului 690/2014, abrogat în prezent, erau ceva mai atractive pentru producători decât cele ale noului ordin, 724/2013. Legea veche ţinea la respectarea cu stricteţe a reţetei tradiţionale, dar conţinea prevederi mai puţin detaliate cu privire la compoziţia materiei prime şi a celorlalte ingrediente. În plus, ordinul 690/2014 conţinea şi menţiuni de tipul „pentru a fi înregistrat, produsul tradiţional trebuie: să fie tradiţional în sine sau să exprime tradiţionalitatea", care în legea nouă nu se mai regăsesc. Acum, totul trebuie să fie verificat şi certificat. Şi în ordinul abrogat se menţiona că materiile prime şi ingredientele trebuie să fie tradiţionale, dar noul ordin are prevederi mult mai stricte, inclusiv în aceste privinţe.

Caietul de sarcini depus la MADR pentru obţinereab atestării trebuie să conţină, printre altele : "descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conţină în compoziţie adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; provenienţa materiilor prime, precum şi indicarea principalelor însuşiri, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, respectiv: aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, substanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate şi floră bacteriană specifică".

Informaţii la fel de amănunţite trebuie oferite pentru celelalte ingrediente din produs, dar şi pentru produsul final. Se cer, de asemenea, date legate de modul de ambalare. Producătorul trebuie să aibă, în ferma sau fabrica sa, un sector separat în care să respecte normele specific tradiţionale de producţie. Or, tot ce înseamnă amenajare costă, iar capacitatea de producţie e limitată prin lege.
"Capacitatea de producţie realizată - raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate, cu excepţia producerii pâinii şi produselor de panificaţie tradiţionale - care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiţionale atestate”, se arată în ordinul 724/2013.

Costă şi toate analizeze necesare atestării calităţii produsului. Şi cum sunt puţini cei care îşi permit să mănânce frecvent produse tradiţionale, mai scumpe decât cele obţinute prin mijloace industriale, producătorul nu se mai grăbeşte să investească.

„Produsul trebuie să aibă şi căutare pe piaţă!”

Unul dintre producătorii gălăţeni care nu şi-a reatestat produsele pe noua lege este SC Martens SA, singurul producător gălăţean de bere. Managerul companiei, Vasile Joantă, ne-a explicat şi de ce nu s-a grăbit să se reatesteze pe segmentul producţiei tradiţionale.
„Nu ne-am mai preocupat în mod deosebit de această latură a producţiei. E poate şi o particularitate, în cazul producţiei de bere. Noi am modernizat toate instalaţiile. Or, berea tradiţională se făcea prin fermentare orizontală… erau alte procedee. Nici cantitatea pe care am putea-o produce n-ar fi prea mare şi nici nu se poate pune problema să vinzi berea obţinută tradiţional la un preţ mai mare, ca să putem vorbi aici de rentabilitate. Poate că nici nu e neapărat berea un produs care, obţinut tradiţional, să mai fie pe gustul consumatorului de astăzi", ne-a declarat Vasile Joantă.

Cum stăm, pe plan naţional

În ţară, avem în acest moment 307 produse tradiţionale atestate. În zona Moldovei, spre exemplu, Galaţiul stă destul de bine. Singurul judeţ care mai are şapte produse tradiţionale atestate este Suceava, unde se află ferma Baciu, care livra şi pe piaţa gălăţeană. Botoşaniul are atestate 13 produse lactate, din carne şi din legume-fructe, în vreme ce în Neamţ sunt 19 produse atestate, în majoritate din legume-fructe. La Bacău şi la Iaşi există câte un producător cu câte două tipuri de alimente atestate din legume şi fructe. În Vaslui şi Vrancea, niciun producător nu şi-a reatestat produsele tradiţionale de la intrarea în vigoare a ordinului 724/2013.

Braşovul, spre exemplu, are 81 de produse tradiţionale atestate - de la cele din peşte, până la cele din carne, lactate şi legume şi fructe - pe care le prepară persoane fizice, întreprinderi individuale şi societăţi. Judeţul Argeş are 34 de produse tradiţionale, cele mai multe din lapte şi brânză. În Maramureş sunt 25 de produse atestate, iar Satu Mare are şi el 16 produse atestate. Se produc tradiţionale de toate, de la pâine şi palincă, până la preparate din carne şi salate de icre.

Cum îi merg afacerile producătorului gălăţean

SC Dru Agro SRL este o societate care în urmă cu şapte ani avea, în medie, un singur angajat şi înregistra pierderi. Creşterea a început din 2010. De la o pierdere de 90.514 lei comunicată către Finanţe în anul următor, s-a ajuns la o cifră de afaceri de 2.377.513 şi un profit de 36.675 lei. În 2013, cifra de afaceri era de 7.431.284, iar numărul mediu de angajaţi era, deja, de 50 de persoane.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Produsele tradiţionale, mai mult de-o poftă, la Galaţi

O mâncare produsă după reţete tradiţionale ar trebui să fie mai sănătoasă şi mai gustoasă decât toate celelalte. Poate chiar şi un pic mai scumpă, din cauză că e mai greu şi mai costisitor să faci brânză sau cârnaţi aşa cum se pregăteau pe vremea bunicilor.

Gălăţeni care să dea bani pe mâncare de mai bună calitate s-ar găsi cu duiumul. Numai că producători de mâncăruri tradiţionale nu prea mai sunt.

Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, singura societate care şi-a reatestat o parte dintre produse tradiţionale, în judeţul nostru, este SC Dru Agro SRL. Societatea omului de afaceri gălăţean Ştefan Druică pregăteşte şapte produse după reţete tradiţionale. În rest, nimeni nu mai face nimic de acest fel, la Galaţi.

În acest timp, alţii ne-au luat-o bine înainte. În toamna trecută, în România erau atestate 480 de produse tradiţionale, potrivit informaţiilor MADR. Cele mai multe erau preparate de braşoveni (143), de maramureşeni (56) şi de gospodarii din Alba (46). Aproape orice aliment poate fi produs după reţete tradiţionale: de la carne la peşte şi brânzeturi, până la fructe, pâine şi băuturi.

De fapt, în anii din urmă, gălăţenii aveau mult mai multe produse tradiţionale atestate. Şi Dru Agro SRL avea mai multe, nu doar şapte. Aveam şi bragă tradiţională produsă în Galaţi, dar şi borş tradiţional, brânzeturi tradiţionale şi aşa mai departe. Aproape toate şi-au pierdut însă blazonul de „tradiţional”, când legile au devenit mai aspre cu privire la condiţiile pe care trebuie să le respecte producătorii. Mai exact, după intrarea în vigoare a ordinului 727 din 29 iulie 2013.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Numărăm pe degete produsele tradiţionale atestate din Galaţi

Să ieşi pe piaţă cu mâncăruri tradiţionale atestate înseamnă să produci puţin şi bun şi să poţi da detalii despre fiecare ingredient folosit şi procedeu de preparare. Or, asta înseamnă şi să vinzi alimentele obţinute la un preţ considerabil mai mare decât al celor preparate prin procedee industriale, cu mulţi conservanţi şi aditivi. Tocmai pentru că e greu să produci alimente atestate tradiţionale - mai ales în condiţiile ordinului 724/2013 - numărul producătorilor gălăţeni a scăzut, în ultimii ani, de la cinci, la unu. Totodată, numărul produselor atestate a scăzut, de la 23 la şapte.

Singura societate care mai produce, astăzi, alimente atestate tradiţional e Dru Agro SRL, dezvoltată de omul de afaceri Ştefan Druică. Produsele atestate, potrivit datelor Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi sunt: cotletul haiducesc al lui Zamfir, cârnaţii de porc ai lui Ignat, cârnaţii ciobăneşti Tataia Gică, toba lui Ignat, pastrama ciobănească Tataia Gică, muşchiuleţul de porc Ilinca şi costiţa afumată Ilinca.

Până când au început să se aplice prevederile ordinului 724/2013, mai aveau atestări: Contec Foods de la Tecuci (nouă produse), Martens SA (două produse) şi SC Comalina SRL, Asociaţia Familială Druică Ştefan şi SC Ferma Naturală SRL (câte un produs atestat).

Cine vrea acum atestare, are mult de muncă. Potrivit ordinului 724/2013 şi a ghidului de bune practici, datele cu privire la autenticitatea şi vechimea alimentului trebuie găsite în monografii, lucrări de specialitate şi alte asemenea surse. Apoi, pentru fiecare ingredient şi etapă de preparare trebuie, producătorul trebuie să dea detalii. Şi nici cantităţile obţinute nu sunt lăsate la voia întâmplării. Totodată, produs tradiţional înseamnă şi cantitate relativ redusă. Mai exact, “capacitatea de producție realizată - raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și a produselor de panificație tradiționale - care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate” (Art 6, litera i).

De la borşul "lui Dinu", la jumările "din cetate"

La nivel naţional, potrivit siteului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), avem 558 de produse tradiţionale atestate, în ţară. Şi nu vorbim doar despre produse din carne, ca la Galaţi, ci şi despre unele din pâine, ca în judeţul Alba, despre lapte şi produse din lapte, ca la Hunedoara şi despre băuturi alcoolice cum ar fi horinca din Maramureş. Şi tot în Maramureş s-au atestat sucuri naturale de mere şi mititei, dar şi sarmale. Brăilenii au atestat un borş numit "al lui Dinu", sucevenii un păstrăv afumat, iar braşovenii, printre altele, nişte jumări cunoscuta în zonă ca fiind "din cetate". Bucureştenii au atestat şi ei specialităţi ca zacusca din peşte sau scrumbia marinată. Mai figurează pe listă: must de mere de Argeş, cozonac de Satu Mare, ghiudem de Buzău, sirop de muguri de brad de Covasna şi prune uscate de Olt şi o mulţime de alte asemenea bunătăţi.

Mai puţine autorizări, de la an la an

Producătorii care au fost siguri de autenticitatea reţetelor pe care le promovau şi au considerat că merită să investească,  şi-au autorizat produsele tradiţionale încă din 2014, anul următor celui în care se schmbase legea şi se adoptase ordinul 724/2013. Mai exact, în ţară, în anul 2014, se atestaseră 296 de produse, din datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). În 2015, se mai atestase alte peste 200 de produse. Anul trecut, în schimb, numărul alimentelor nou atestate nu ajunsese nici măcar la 60.

Din datele Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi, cel puţin la acest moment, în judeţul nostru, nu există niciun alt produs tradiţional aflat în curs de atestare. Asta, cu toate că gălăţenii au, spre exemplu, o tradiţie seculară în prepararea de peşte sărat şi de specialităţi din carne, altele decât cele care sunt deja atestate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Şapte noi specialităţi din carne au fost icluse în lista de produse tradiţionale româneşti

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat săptămâna trecută încă şapte atestate pentru produse tradiţionale din judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău, informează instituţia.

În judeţul Galaţi, producătorul S.C. Verdesi & Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: Muşchiuleţ de porc Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiţă afumată Ilinca, Cârnaţi de porc a lui Ignat.

Denumirea de ”Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare.

”Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime, prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului ”Cotlet Haiducesc a lui Zamfir”, care se caracterizează printr-un gust deosebit şi mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă.

”Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

”Carnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş Severin a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru ”Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural. În judeţul Buzău a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru ”Salamul Casa Râmniceană” şi pentru ”Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit. ”Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă, cît şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Delicatese din Bazinul Mării Negre, testate și promovate la Galați

Unele dintre cele mai speciale produse agroalimentare din România, Turcia și Georgia au fost prezentate în cadrul unei expoziții organizate vineri, 29 aprilie, la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”, ca parte a unui proiect european transfrontalier, menit să promoveze Produsele cu Indicație Geografică din Bazinul Mării Negre.

Scrumbia afumată, icrele de crap sau știucă produse la Tulcea au mers foarte bine alături de vinurile de la Târgu Bujor, Murfatlar, dar și de cele prezentate de oaspeții din Georgia. Nu au lipsit, de la Buzău, cârnații de Pleșcoi, ce meritau, poate, încercați alături de plăcinta dobrogeană. Nu în ultimul rând, partenerii din Turcia s-au remarcat prin diversitatea dulciurilor prezentate, realizate pe bază de miere, fructe de pădure sau alune.
Desigur, paleta gastronomică a țărilor din Bazinul Mării Negre este una diversă și plină de savoare, însă în cadrul expoziției au fost prezentate Produse cu Indicație Geografică atestată de autoritățile naționale sau instituțiile europene abilitate în acest sens. Cea mai râvnită dintre toate este emblema de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP), acordată la nivelul Comisiei Europene.
”Aceste certificări, obținute în baza unor criterii de evaluare foarte exigente, sunt deopotrivă instrumente care pot face produsele dintr-o regiune geografică mai cunoscute, dar oferă și o garanție a calității în plus pentru consumatori. Prin urmare, este bine să identificăm și să promovăm lărgirea gamei de Produse cu Indicație Geografică, inclusiv din perspectiva unei cooperări comerciale între parteneri din țări din regiunea Mării Negre”, a arătat Ionuț Mocanu, directorul general al asociației Tehnopol.
Alături de asociația gălățeană, din proiect au mai făcut parte Agenția de Dezvoltare Marea Neagră – Turcia și Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Afacerilor – Georgia, dar, într-un fel sau altul, în proiect au fost implicate și alte asociații, mediul universitar și întreprinzători din segmentul agroalimentar.
În paralel cu expoziția a avut loc, în organizarea Tehnopol, și un summit internațional dedicat tematicii Produselor cu Indicație Geografică, în cadrul căreia au fost prezentate aspecte ce țin de legislația europeană în domeniu, noile sisteme de stabilire a trasabilității produselor, pașii ce trebuie urmați în certificarea unui produs, dar și prezentarea unor oportunități de afaceri în regiune și a unor exemple de bune practici, unele dintre ele cu trimitere directă la produsele din cadrul expoziției.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.