Explozie de mame minore la Galaţi

[dcp100168]

Româncele - adeptele contracepţiei de pe vremea bunicii

* Aproape 30.000 de tinere din România au devenit, în ultimii ani, mame înainte de a împlini 20 de ani. 99% dintre adolescente nu merg la ginecolog până la momentul în care au de făcut o întrerupere de sarcină. Majoritatea fetelor care duc sarcina la termen îşi abandonează copiii în spital. Toate acestea sunt puse de specialişti pe seama lipsei educaţiei contraceptive a femeilor din România.

Deşi de aproape 20 de ani trăim în ”democraţie” şi mijloacele de informare nu lipsesc, totuşi, controlul naşterilor este o problemă stringentă cu care femeile românce se confruntă. Din cauza lipsei de informare, comoditate, ruşine sau posibilităţi materiale precare ori concepţia că ”tocmai mie nu mi se poate întâmpla”, româncele, mai cu seamă cele foarte tinere, evită să apeleze la specialiştii care le-ar putea îndruma asupra metodelor contraceptive şi a beneficiilor utilizării acestora. Drept consecinţă, studiile realizate de Ministerul Sănătăţii au înregistrat o cifră alarmantă a adolescentelor care au rămas însărcinate şi au dat naştere la copii la vârsta la care, în mod normal, ar fi trebuit să fie eleve de liceu. Potrivit celui mai recent studiul al MS, în 2005, în ţara noastră s-au înregistrat aproximativ 29.000 de naşteri la adolescente cu vârste între 15-19 ani, dintre care 527 de sarcini la mame sub 15 ani, 99% din adolescentele care vin la cabinet pentru o întrerupere de sarcină se află la primul consult ginecologic, iar majoritatea celor care ajung să nască îşi abandonează copilul în spital. Rezultatele acestui studiu aşează România pe locul doi în Europa, după Marea Britanie, în ceea ce priveşte numărul de sarcini la adolescente. Şi nici nu este de mirare atâta vreme cât, sondajele arată că româncele, atât cele foarte tinere cât şi cele la vârsta a doua fie nu cunosc fie nu folosesc metodele contraceptive moderne, preferându-le mai degrabă pe cele ”tradiţionale”, care nu implică vizita la medic şi nici nu costă nimic. Ceea ce nu se ştie însă ori se află abia când metodele moştenite ”de la bunica” dau greş, este că metodele moderne de contracepţie (prezervative, pilule, contraceptive injectabile, dispozitive intrauterine) pe lângă protecţia foarte eficientă împotriva unei sarcini nedorite, au o serie de beneficii suplimentare cum ar fi: scăderea disconfortului din timpul ovulaţiei şi al menstruaţiei, reducerea fluxului menstrual, protecţia împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală (prezervativul). Astăzi, 26 septembrie, cu ocazia zilei mondiale a contracepţiei, Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică va încerca să facă un pas în educarea tinerei generaţii cu privire la acest aspect, prin derularea de activităţi de educare şi consiliere a elevilor privind aspecte ale sănătaţii reproducerii. Tinerii trebuie să ştie oricând că pot afla informaţii şi găsi sprijin în astfel de probleme la o serie de centre din Galaţi, printre care enumerăm: Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" - str. Brăilei nr. 177, Spitalul de Obstetrică - Ginecologie "Buna Vestire" - str. Nicolae Alexandrescu nr.99, Centrul Medical - str. Eroilor nr. 34; în municipiul Tecuci - în Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Municipal "Anton Cincu" - str. 1 Decembrie 1918. Mai mult, există o categorie de persoane de vârstă fertilă care beneficiază de gratuitate la procurarea de contraceptive. Acestea sunt: elevii, studenţii, şomerii, persoanele cu venituri mici sau fără venituri care trebuie să prezinte dovezi în acest sens, persoanele cu domiciliul stabil în mediul rural. Acestea din urmă se pot adresa la medicii de familie din comune, medici incluşi într-un program de sănătate adresat copilului şi familiei.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=7

[dcp100168]

Creşte numărul mamelor minore

126 de tinere gălăţence au născut înainte de a împlini 17 ani. Acestora li se adaugă încă 120 de tinere între 14-19 ani care au făcut, tot în prima jumătate a lui 2008, întrerupere de sarcină. Alte şapte fete de 14 ani şi 25 în vârstă de 15 ani au devenit mame tot în prima jumătate a anului. Dintre întreruperile de sarcini făcute în unităţile sanitare gălăţene în primul semestru, patru au fost făcute unor adolescente de 14 ani şi celelalte unor tinere care aveau între 15 şi 19 ani.

http://www.atac-online.ro/30-09-2008/Cr ... inore.html

[dcp100168]

Nicio mamă minoră nu și-a abandonat bebelușul în 2011

Dacă anul trecut s-au înregistrat 50 de cazuri de mame minore, în statisticile Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din Galați, numărul acestora a crescut la 75, în primele nouă luni ale lui 2011. ”Este posibil ca această creștere numerică să provină și datorită unei colaborări mult mai bune cu unitățile spitalicești care ne raportează aceste cazuri”, ne spune directoarea DGASPC, Manon Cristoloveanu. Aceasta ne-a mai spus că surprinzător este faptul că nicio mămică minoră, din cele 75, nu și-a părăsit pruncul. Deși nu se gândește nimeni să încurajeze acești copii care nasc copii, este un lucru bun că fetele reușesc să treacă cu bine peste traumă, iar familiile le-au primit înapoi. Asta în condițiile în care sunt mame mai ”coapte” și cu o situație materială nu tocmai proastă aleg să-și abandoneze copiii.

S-a schimbat mentalitatea?

Directoarea DGASPC susține că nu se cunosc cauzele acestei minuni: ”Putem doar bănui că o dată cu creșterea cazurilor, de la an la an, s-a schimbat și mentalitatea celor din jur. Părinții fetelor care ajung să aibă copii încă de pe băncile școlilor sunt mai ușor de convins să le primească înapoi acasă, societatea le acceptă mai ușor, nu mai e o crimă să naști un copil la o vârstă fragedă. Trebuie luat în calcul și faptul că, într-un fel sau altul, toate aceste cazuri au fost monitorizate de noi, fie că au primit consiliere, fie că au avut nevoie de sprijin pentru a sta la Centrul Maternal”, concluzionează Manon Cristoloveanu.

În decursul lui 2011, au avut nevoie de sprijin din partea Centrului Maternal 11 mămici minore. În final, toate au ales să-și crească pruncii, doar în două situații aceștia fiind încredințați bunicilor. ”Cum în cele mai multe cazuri părinții acestor fete află abia cu două-trei săptămâni înainte de naștere că fiicele lor sunt însărcinate, șocul este foarte mare. Sunt familii care nu vor să-și primească fiica acasă, după ce naște, de teamă că ce va spune lumea. Pentru aceste cazuri există acest Centru maternal unde fetele, pe lângă faptul că au un acoperiș deasupra capului, pentru ele și pentru copil, primesc consiliere și ele și familia, ca să nu-și abandoneze pruncii”, ne lămurește directoarea DGASPC.

”Suna în pauze să vadă ce face copilul”

Din nefericire s-a constat că o tendință generală pentru aceste fete este să renunțe la școală după ce nasc. Multe dintre ele fie ajung să trăiască în concubinaj sau se mărită și întrerup studiile. ”Cele care își termină școala după ce au născut sunt de regulă cele care se întorc în familii, la părinți. Am avut chiar anul acesta un caz, o elevă de liceu în clasa a X-a, a stat șase luni la noi la Centrul Maternal, timp în care a mers și la școală. Era foarte atașată de copil, suna în pauze să întrebe ce face, iar după cursuri, venea într-un suflet la el. Cu timpul, văzând cât este de serioasă și de hotărâtă să-și păstreze bebelușul, părinții au acceptat-o cu el cu tot acasă”, povestește Manon Cristoloveanu.

viata-libera.ro

[Mikka]

Nicio mamă minoră nu și-a abandonat bebelușul în 2011

Da' nici anul nu s-a terminat...

Cam festivista bucuria asta.

Nu m-am putut abtine.

[dcp100168]

Explozie de mame minore la Galaţi

* De la 31 de cazuri în 2010, s-a ajuns anul trecut la 114

* Minorele susţin că nu au fost victime ale unui abuz

Numărul cazurilor de mame minore creşte de la an la an. În 2011, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) a primit 114 sesizări de astfel de cazuri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2010, când au fost doar 31. Olimpia Ralea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, susţine că diferenţa atât de mare se datorează şi faptului că anul trecut monitorizarea cazurilor s-a făcut mai atent.

Cele mai multe cazuri, 75 la număr, au fost semnalate de Spitalul de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei”, iar lista continuă cu 32, semnalate de Spitalul de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire”, 5 - de Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci şi 2 la Spitalul de Copii „Sf. Ioan”.

Dintre acestea, niciuna nu a declarat că a fost victima unui viol. Tinerele au susţinut că sarcina este rezultatul unui raport sexual întreţinut de comun acord.

Abuz nerecunoscut

Olimpia Ralea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), instituţie care a efectuat, în perioada 2 – 14 februarie 2012, un control la DGASPC pentru a vedea modul monitorizare şi instrumentare a cazurilor de mame minore, susţine că aceste mame au fost victime ale unei forme de abuz deoarece un copil nu poate decide dacă întreţine sau nu raporturi sexuale. „Toate minorele au susţinut că nu au fost constrânse să întreţină raporturi sexuale. Dar nu putem spune că un copil de 12 ani a avut discernământ. L-a avut pe cel specific unui copil de acea vârstă. Din punct de vedere social, acestea sunt, cu siguranţă, cazuri de abuzuri sexuale asupra copiilor. În momentul în care vine o gravidă de această vârstă, e clar că acolo a fost o formă de abuz”, ne-a spus Olimpia Ralea.

Şapte mame de 12 ani

Conform raportului emis de AJPIS, dintre cele 114 tinere, şapte au vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani, iar celelalte între 15-18 ani, cele mai multe provenind din mediul rural (69). În privinţa nivelului de educaţie, în topul listei se află adolescentele din învăţământul general (47), apoi din cel liceal (36), primar (23), numărul celor neşcolarizate fiind cel mai mic (8). Cu excepţia unui singur micuţ, care a fost abandonat în maternitate, toţi copiii au fost păstraţi de mame şi integraţi cu succes în familiile lor. Dintre aceştia, doar 66 au fost recunoscuţi de tată.

„Lipsa de informare e de vină”

Una dintre mamele minore, care beneficiază de serviciile oferite de Centrul Maternal NOVA 2002, spune că are cunoştinţe despre mijloacele de contracepţie, dar nu le-a folosit. Şi-a început viaţa sexuală la 15 ani, iar când sarcina avea 24 de săptămâni şi-a dat seama că va fi mămică. A reuşit să ascundă burta de părinţi, de prieteni şi de colegi. În privinţa educaţiei sexuale, nu a discutat cu părinţii şi nici nu a beneficiat de astfel de ore la şcoală.

„Din punctul meu de vedere, acest fenomen apare din cauza lipsei de informare. Tinerele nu conştientizează urmările pe care le poate avea un raport sexual neprotejat. Ele spun că ştiu tipuri de metode contraceptive, dar nu le-au folosit. Este bine ca ele să fie informate cu privire la toate aspectele. Dacă mergi în şcoli şi prezinţi aceste lucruri, nu înseamnă că îi încurajezi să întreţină raporturi sexuale”, mai adaugă Olimpia Ralea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

258 de minore din Galaţi au devenit mame în 2011

* Cu cât vârsta mamei scade, cu atât creşte riscul apariţiei decesului la nou-născut * România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte naşterile la mame minore * Galaţiul se află puţin sub media pe ţară la acest capitol

Numărul de femei care mor anual în timpul sarcinii, la nivel global, se ridică la un milion. Riscul unei sarcini premature este mult mai mare la mamele cu vârste mici, aceasta fiind şi principala cauză de mortalitate infantilă. Aceste date reies din raportul “Dreptul fiecărei femei - Cum planificarea familială poate salva vieţi”, publicat de către Salvaţi Copiii Internaţional.

Doar în anul 2010, statisticile arată faptul că dintr-un număr total de 212.199 de nou-născuţi în România, 21.775 de copii au fost născuţi de mame cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, iar alţi 732 de mame cu vârsta mai mică de 15 ani. Aproximativ 10 la sută dintre copiii născuţi în această perioadă aveau mame cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. De asemenea, în 2009 s-au înregistrat şi 11.982 de întreruperi de sarcină şi, implicit, o rată de 18,5 întreruperi la mia de femei.

Galaţiul, puţin sub media pe ţară

Pentru judeţul Galaţi, în anul 2010, cifrele arată faptul că s-a înregistrat un număr de 275 de mame minore care au născut. Dintre acestea, 79 proveneau din mediul urban, restul de 196 fiind din mediul rural. În anul 2011 s-a înregistrat un număr ceva mai mic de cazuri, 258 de mame minore care au dat naştere la copii. Proporţia între mediul rural şi cel urban s-a păstrat cam aceeaşi.

Problemă socială şi de sănătate publică

Pe lângă factorul social inevitabil implicat, dacă ţinem seama că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de naşteri la mame minore, în aceste cazuri intervine şi un grad mai mare de risc al sarcinii, concretizat într-un număr mai mare de decese, atât în rândul nou-născuţilor, cât şi în cel al mamelor minore.

Acesta este motivul pentru care specialiştii atrag atenţia asupra importanţei accesului la planificarea familială. S-a căzut de acord asupra faptului că, dacă această nevoie ar fi satisfăcută, vieţile a 570.000 de nou-născuţi şi a 79.000 de femei ar putea fi salvate. 800 de femei mor în fiecare zi în timpul naşterii, iar aproximativ 1,8 miliarde de tineri îşi încep viaţa sexuală fără prea multe informaţii sau fără să se protejeze.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mai multe mame minore decât anul trecut

Prea devreme s-au decis să devină mame. Din ce în ce mai multe adolescente devin mature. Dacă în anul 2011 au născut 170 de adolescente, anul acesta au fost înregistrate 183 de tinere sub 18 ani care au devenit mame.

Medicii trag un semnal de alarmă, mai ales că mulţi dintre copii s-au născut cu malformaţii din cauză că mamele sunt mult prea tinere, iar organsimul lor nu este suficient dezvoltat pentru a suporta o sarcină. „Discutăm despre copii care nasc copii. Ne confruntăm cu o situaţie alarmantă prin care nou-născuţii se nasc cu malformaţii, unele destul de grave, incompatibile cu viaţa, sau fie se nasc cu deficienţe care îi afectează pe toată durata vieţii. În 2011 cea mai tânără mămică avea 11 ani, iar anul acesta nouă fete de 14 ani din Galaţi au născut”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

presagalati.ro

[dcp100168]

Record nedorit în luna iunie - şapte mămici minore!

De la începutul anului şi până la finele lunii iunie, în municipiul Galaţi s-au înregistrat oficial un număr de 1.465 de naşteri, informează Biroul de presă al Primăriei. Potrivit sursei citate, luna cu cele mai multe naşteri a fost ianuarie – 267 – după care urmează luna aprilie, cu 256 de naşteri şi luna iunie, cu 255 de naşteri.

Din cele 1.465 de naşteri, în 28 de cazuri (1,9%), mamele sunt minore, iar în 77 de cazuri (5,2%) paternitatea este neasumată. În luna iunie s-au înregistrat şi cele mai multe mămici minore, şapte la număr. În luna martie au fost înregistrate alte şase mămici minore, în timp ce în lunile ianuarie, aprilie şi mai, alte câte cinci mămici minore au dat naştere unor bebeluşi. Potrivit Primăriei, din cele şapte mame minore, înregistrate luna trecută, una are 14 ani, patru au câte 16 ani, iar două, câte 17 ani.  

În total, după primele şase luni ale acestui an, populaţia municipiului Galaţi s-a îmbogăţit cu 714 fete şi 751 de băieţi.

Cele mai puţin întâlnite nume cu care şi-au botezat, părinţii, copiii, în luna trecută, sunt: Petra, Nikoll, Ilarja, Camilla – la fete şi  Timur, Lukas, Chiril, Ayan – la băieţi.

presagalati.ro

[dcp100168]

Minore cu indemnizaţie de creşterea copilului

Conform informaţiilor furnizate de Răzvan Avram, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţii Sociale, de la începutul anului, în evidenţa instituţiei se aflau în plată un număr de 56 de mame minore cu  indemnizaţie pentru creşterea copilului. Între timp, 40 dintre ele au devenit majore. Ca urmare, în aprilie primesc indemnizaţie 16 minore. În cazul minorelor, indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă dacă în cele 12 luni premergătoare naşterii, tânăra mămică a frecventat, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, cu excepţia absenţelor motivate. Indemnizaţia primită este de 600 lei lunar, la care se adaugă şi alocaţia de stat pentru copii, de 200 de lei pe lună.

viata-libera.ro

[riaji]

titlul suna cel putin ciudat

[dcp100168]

Zece gălăţence sub 15 ani au devenit mame anul trecut

Mii de tinere rămân, în fiecare an, însărcinate la vârste fragede. Anul trecut, aproape 13.200 de fete mai mici de 19 ani au devenit mame. Aproape 10 la sută dintre femeile care au născut anul trecut aveau sub 19 ani, potrivit digi24.ro.
730 aveau mai puţin de 15 ani, arată datele centralizate de Ministerul Sănătăţii. Cele mai multe cazuri de minore însărcinate s-au înregistrat în judeţele Iaşi (11), Galaţi (10), Mureş (9), Gorj (7), iar in Maramureş, Constanţa şi Bacău (câte 6).

Situaţia este similară şi în acest an. Numai la sfârşitul lunii aprilie, la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului erau înregistrate, în sistemul de protecţie specială, 54 de minore însărcinate.
Până acum, cel mai mare număr de minore care au născut a fost în 2012, respectiv 785 de cazuri. Majoritatea fetelor care devin mame la vârste atât de fragede provin din mediul rural, din familii dezorganizate şi sărace. De multe ori, copiii născuţi în astfel de cazuri sunt abandonaţi.
Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în 2013, în sistemul de protecţie specială au născut 123 de minore. 16 dintre ele au făcut întrerupere de sarcină.

gds.ro
 

[dcp100168]

Galaţiul, pe locul doi în ţară la mame sub 14 ani

* Zece fete care n-au nici vârsta pentru buletin au devenit mame în 2013

Alexandra (nume fictiv) nu împlinise încă 16 ani atunci când a aflat că este însărcinată. A simţit că ceva este schimbat în corpul ei, a mers la o farmacie din cartier şi a cumpărat un test de sarcină. Cele două liniuţe conturate imediat pe suprafaţa albă a testului au fost un şoc total. Auzise despre multe situaţii asemănătoare, dar nu ar fi crezut că aşa ceva i se poate întâmpla tocmai ei. Avea de mai puţin de un an un prieten, care plecase de curând în străinătate.
„Voiam să vorbesc cu cineva care să mă poată sfătui. Nu am avut încredere în prietene sau colege, aşa că mi-am luat inima în dinţi şi i-am spus mamei. După reacţia ei, cred că a fost cel puţin la fel de şocată. A mers cu mine la un medic, unde am aflat că nu mai puteam renunţa la sarcină. O perioadă nu am spus nimănui, pentru că ne era frică, mai ales de tatăl meu”, ne-a povestit fata.
Doar că în scurt timp sarcina nu a mai putut fi ascunsă. Tatăl a reacţionat violent atunci când a aflat şi a dat-o afară din casă. Îndrumată, a ajuns la un centru din Galaţi pentru mamele fără adăpost, unde a beneficiat de cazare, o masă caldă şi consiliere psihologică. După o perioadă de negare, iubitul Alexandrei a căutat-o şi i-a spus că va fi alături de ea. Treptat, şi tatăl a acceptat ideea şi a iertat-o. Totuşi, fata a fost nevoită să renunţe la şcoală şi la copilărie, fiind obligată la o maturizare forţată.

În situaţia Alexandrei se află anual sute de tinere minore din judeţul Galaţi.

Moldova, la conducere

Şi mai dramatice sunt însă poveştile fetelor devenite mame la nici 14 ani. Potrivit ultimelor date, Galaţiul se află pe locul doi în ţară la numărul de fete devenite mame înainte de a împlini vârsta pentru buletin, cu zece astfel de cazuri doar în 2013. Suntem întrecuţi doar de judeţul Iaşi, acolo unde au fost 11 cazuri. Raportat însă la populaţia celor două judeţe, Galaţiul ocupă locul fruntaş, cu o mamă sub 14 ani la 53.061 de locuitori, în vreme ce în Iaşi raportul este de o mamă sub 14 ani la 70.340 de locuitori. Mureşul se află pe locul trei cu nouă cazuri, urmat de Gorj (şapte), Maramureş, Constanţa şi Bacău, unde sunt înregistrate câte şase cazuri.

Mamă la doar 11 ani

Din datele puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, 2009 a fost anul în care 320 de minore din Galaţi au devenit mame. Numărul a scăzut la 275 în anul următor şi la 258 în 2011. Recordul de cea mai tânără mamă din Galaţi îl deţine o fată care, la doar 11 ani avea deja copil. Se întâmpla în 2010 într-o localitate din judeţ.
România este pe primul loc în Europa la numărul de minore care devin mame. Majoritatea minorelor care devin mame la vârste atât de fragede provin din familii dezorganizate şi sărace, care locuiesc în special în satele şi comunele gălăţene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 170 de minore din Galaţi au născut anul acesta

* Printre copiii care au copii se numără şi patru fete de 12 ani

Din lipsă de educaţie, în special cea sexuală, din ce în ce mai multe tinere din România devin mame la vârste extrem de fragede. Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, în primele zece luni din 2014, nu mai puţin de 179 de minore din Galaţi au devenit mame. Îngrijorător este faptul că patru dintre acestea au născut când aveau doar 12 şi 13 ani, iar pentru alte 12 copile, buletinul a venit însoţit de un bebeluş. Cele mai multe adolescente au născut la vârsta de 17 ani, vorbim aici de 81 de fete.

„Practică prostituţia şi nu se protejează”

Dacă fenomenul copiilor care nasc copii este întâlnit, în majoritatea cazurilor, în familii cât de cât organizate, iar părinţii tinerelor mămici acceptă într-un final situaţia, soarta adolescentelor singure pe lume nu are deznodământ fericit. Cinci minore cu vârste de 16 şi 17 ani, aflate în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, au născut anul acesta. „În prezent, atât în centrul maternal, cât şi în plasament, avem trei tinere care au copii de un an, doi. Din păcate, acestea practică prostituţia în mod voit şi nu se protejează. Aşa se trezesc că au copii nedoriţi. În ciuda orelor de educaţia sexuală, pe care le organizăm cu ajutorul celor de la Direcţia de Sănătate Publică, ele nu vor să folosească nicio metodă de contracepţie. Cu greu am reuşit să le convingem pe două dintre ele să-şi pună sterilet. Noi facem ceea ce putem, dar nu avem cum să le controlăm viaţa”, ne-a explicat Ciprian Groza, directorul adjunct DGASPC Galaţi.

Nu vor să mai meargă la şcoală

Din păcate, cele mai multe mame minore renunţă să meargă la şcoală, de teamă că vor fi judecate greşit de cei din jur. Astfel, doar nouă adolescente (trei din mediul urban şi şase din mediul rural) din cele 179 care au născut anul acesta primesc indemnizaţie pentru creşterea copilului. Asta pentru că principala condiţie pentru a putea primi acest ajutor este să frecventeze cursurile unei unităţi de învăţământ. Cea mai mică mamă minoră cu indemnizaţie de creştere a copilului are 15 ani şi a născut în luna septembrie, după cum ne-au transmis cei de la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aproape 500 de adolescente au devenit mame în Galați

De peste un deceniu, țara noastră ocupă printre primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul mamelor adolescente. Multe dintre tinerele rămase însărcinate sunt, la rândul lor, copii, aflându-se la vârsta când încă s-ar putea juca cu păpușile. De vină pentru acest fenomen sunt atât familia și educația pentru sănătate deficitară, cât și ineficiența autorităților publice locale. Medicii spun că nașterea este o traumă pentru aceste copile.

Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, din cele aproximativ 5.000 de nașteri înregistrate în județul Galați, în 2019, 477 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, iar 12 de la mame sub 15 ani. Cu aproape 500 de mame adolescente în decursul unui singur an, Galațiul s-a aflat la un pas de a fi inclus pe harta roșie a județelor din România cu cele mai multe mame adolescente, alături de Vaslui, Bacău, Dolj sau Călărași.

Plecarea părinților în străinătate a amplificat fenomenul

Odată ce România a aderat la Uniunea Europeană, numărul mamelor minore a cunoscut o creștere bruscă. Silvia Burcea, manager de proiect în cadrul ”Salvați Copiii” România, este de părere că liberalizarea pieței muncii și posibilitatea de a munci în străinătate au făcut ca mulți părinți să părăsească țara, lăsându-și copiii în grija familiei extinse. Multe dintre mamele cu vârste foarte mici provin din comunități sărace, de regulă din mediul rural, dar nu numai. Aceste fete abandonează școala încă din clasele primare, ceea ce favorizează această problemă socială.

„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la automedicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, a spus Gabriela Alexandrescu, președintele executiv ”Salvați Copiii” România, cu ocazia unei dezbateri organizate de asociație.

”Copii care nasc copii”

Prezentă la același eveniment, prof. dr. Gabriela Olaru, medic neonatolog în Timișoara, a explicat care sunt riscurile la care se supun mamele minore. ”Noi, corpul medical, avem de-a face cu copii care nasc copii şi este îngrozitor. Gândiţi-vă afectiv ce şoc este pentru o fetiţă care nici măcar nu-şi cunoaşte corpul să rămână gravidă. De obicei, nu se adresează nimănui. Nici măcar nu-şi dă seama în primele câteva luni că s-a întâmplat ceva. Apoi, intervine şocul naşterii. Naşterea este un lucru dureros şi ele sunt nepregătite pentru că nimeni nu le-a explicat cum e. Şi sunt traumatizate. Fetele au un bazin mai mic şi un risc mai mare de a se rupe uterul. Copilul care apare, de multe ori, este prematur. Cum poate o fetiţă de 13 ani să aibă grijă de un copil născut la şase luni şi care cântăreşte un kilogram şi jumătate? Şi care are şi o problemă severă de sănătate? Aceşti copii prematuri stau în mod normal în spital, două-trei luni. Mama nu stă. Nici nu se leagă afectiv de nou-născut, pentru că nu cunoaşte acest sentiment. Chiar dacă naşterea este una normală, este greu să-l îngrijească”, a precizat prof. dr. Gabriela Olaru.

Ce putem face pentru prevenție

Într-o intervenție în cadrul dezbaterii organizate de ”Salvați Copiii”, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andreea Moldovan, a spus că factorii care pot contribui la prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor sunt grupați în trei categorii: „Cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație.” Aceasta a subliniat că o soluție este revizuirea cadrului legal, dar și o colaborare interinstituțională. 

Cine sunt tații acestor copii

De regulă, în timp ce vârsta medie a mamelor adolescente era, în 2019, de 16 ani, vârsta medie a taților era de 23 de ani. Este o diferență de aproape șapte ani între mama minoră și bărbatul care a lăsat-o însărcinată.

În județul Galați, pentru jumătate dintre minorele sub 15 ani devenite mame în 2019, vârsta tatălui nu a fost declarată. În trei situații, tatăl are între 15 și 19 ani, iar în alte trei situații, între 20 și 24 de ani, potrivit datelor INS.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Copii care nasc copii”. Anchetă la Galaţi după ce două minore de 13 şi 14 ani au născut la Maternitatea „Buna Vestire“

Poliţiştii gălăţeni au început o anchetă după ce două minore, de 13 şi 14 ani, au născut la Maternitatea „Buna Vestire“. Ambii taţi ai bebeluşilor sunt adulţi.

Reprezentanţii maternităţii ”Buna Vestire” au anunţat Protecţia Copilului Galaţi  despre cele două cazuri. În  acelaşi timp, reprezentanţii DGASPC au început în cazul fetei de 13 ani o anchetă socială la domiciliul minorei. Astfel, în urma verificărilor s-a constatat că tatăl copilului este un adult, în vârsta de 30 de ani. În vizorul poliţiştilor au intrat şi părinţii fetei, care ar fi acceptat relaţia sexuală a minorei cu partenerul său. 

Poliţiştii au deschis în cazul minorei de 13 ani un dosar penal pentru infracţiunea de act sexual cu un minor. 

Potrivit legiii, în cazul infracţiunii de act sexual cu un minor pedeapsa stabilită este de la 1 la 5 ani de închisoare. În cazul în care minora nu a împlinit 13 ani, pedeapsa este cuprinsă între 2 şi 7 ani de detenţie.

adevarul.ro

Poliţiştii gălăţeni au început anchete în cazul a două minore, una de 13 şi cealaltă de 14 ani, care au născut la Maternitatea „Buna Vestire“ din Galaţi.

Săptămâna aceasta am avut două naşteri la gravide minore, una de 14 ani şi una de 13 ani, am avut şi anul trecut şi avem în fiecare an, ele au născut amândouă prin operaţie de cezariană, una este COVID pozitivă. Problema nu este nouă, poate că acum a devenit mai vizibilă, ele au nişte probleme pe care le vor dezvolta poate şi mai târziu. Ambele au fost consiliate, avem psiholog, ele se trezesc dintr-o dată dintr-un copil cu mintea şi sufletul de copil în faţa unei realităţi care le aduce în situaţia de a lua decizii de adult“, a precizat dr. Liliana Caraman, Maternitatea „Bună Vestire“ Galaţi.

Şocant este că într-un caz părinţii fetei au îngăduit convieţuirea cu un bărbat de peste 30 de ani. „Evaluarea iniţială a cazurilor de la domiciliile familiilor lor a condus la situaţia în care colegii mei au sesizat organele de anchetă cu privire la modul în care părinţii uneia dintre copile au acceptat că ea să locuiască în casa familiei cu un adult de peste 30 de ani“, a precizat Tania Calcan, DGASPC Galaţi. Se desfăşoară anchetele sociale şi urmează ca cele două tinere mame, care se vor întoarce la familie, să fie monitorizate de asistenţii sociali din localităţile de domiciliu.

Reprezentanţii IPJ Galaţi au transmis că, în cazul minore de 13 ani, la Secţia 5 Poliţie Rurală Rădeşti se află în lucru un dosar penal în care se fac cercetări pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor, dosar întocmit ca urmare a sesizării DGASPC Galaţi. În cazul celei de-a două minore, de 14 ani, poliţiştii efectuează verificări şi, dacă aspectele se confirmă, se va întocmi dosar penal pentru comiterea aceleiaşi fapte. Grav este că numai în acest an, până acum, doar la Maternitatea „Buna Vestire“ din Galaţi s-au internat nu mai puţin de 18 minore însărcinate.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

În Galați, sute de fete au devenit mame într-un singur an. Copii deveniți părinți înainte de vreme

În fiecare an, România se numără printre țările europene cel mai grav afectate de fenomenul social al adolescentelor devenite mame. Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru ea, cât și pentru făt, atrage atenția Organizația Salvați Copiii. Numărul mare al mamelor adolescente explică, în parte, și rata imensă a mortalității infantile din țara noastră.

În România, în 2020 (cele mai recente date disponibile - n.r.), 16.470 de adolescente au devenit mame, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Dintre acestea, aproximativ 450 locuiau în județul Galați. Pe grupe de vârstă, datele INS arată că, în județul nostru, în 2020, 21 de adolescente care nu împliniseră încă 15 ani au devenit mame. Practic, mai bine de zece la sută din totalul nașterilor înregistrate anul trecut au fost ale adolescentelor, ceea ce scoate la lumină un adevărat fenomen social.
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru care se răsfrânge, mai apoi, în urmărirea medicală a nou-născutului. De aceea, sarcina la această categorie de vârstă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, apreciază Salvați Copiii. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23 la sută) din toată Uniunea Europeană.
Potrivit datelor INS pentru anul 2020, județele cu cele mai multe mame adolescente au fost: Mureș (871), Dolj (723), Brașov (695), Iași (656), Bihor (614), Bacău (586), Constanța (556), Argeș (489), Dâmbovița (480) și Sibiu (479). Galațiul urmează la mică distanță în acest top nedorit.

Una dintre provocările majore cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă ajunge la spital pentru a naște, după o sarcină neurmărită medical. În cazul adolescentelor, riscurile de a naște prematur și de a avea complicații sunt mult mai ridicate. Principala cauză a mortalității infantile (decesul copiilor care nu au împlinit încă un an - n.r.) este prematuritatea.
Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide. România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității infantile, acest indicator fiind practic similar cu cele valabile în țările din vestul Europei în urmă cu două decenii.
În 2020, România a înregistrat o rată a mortalității infantile de 6,2 la mia de născuți vii. În județul Galați, rata a fost de aproape 10 la mia de născuți vii. Dintre cei 30 de bebeluși care și-au pierdut viața, în Galați, pe parcursul lui 2020, 21 erau din mediul rural, ceea ce confirmă observațiile făcute de Organizația Salvați Copiii.
În ciuda acestor evidențe și a traumelor care se ascund în spatele fiecărui caz în parte, elevii din România nu beneficiază încă de educație sexuală în școli.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fruntași europeni la mame-copii

Să nu ne mai plângem că suntem invizibili la nivel european, iată că Galațiul apare în fruntea unui clasament care nu ne face, din păcate, cinste. Suntem în plutonul fruntaș al județelor care au mame cu vârste mai mici de 15 ani, într-o Românie plasată pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Conform statisticilor realizate pentru anul 2020, din 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani care au devenit mame în 2020 în statele UE, 731 sunt românce.

Judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj (câte 52 de cazuri), Braşov (40 de tinere), Argeş (29 de naşteri), Sibiu (28 de naşteri) Bacău (26 naşteri) şi Constanţa (24 de cazuri) conduc în topul realizat de Eurostat. Galațiul ocupă a 11-a poziție, cu 21 de cazuri. La polul opus se află județul Gorj, unde patru adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame în 2020. În Mehedinţi, Tulcea şi Brăila s-au înregistrat, în perioada de referinţă, câte 6 naşteri la o vârstă sub 15 ani, pentru fiecare, în timp ce în Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud câte 7 fete care au devenit mame înainte de 15 ani.

antidotul.ro

[dcp100168]

Sute de fete din Galați mai mici de 19 ani au devenit mame anul trecut

România ocupă unul dintre ultimele locuri în Europa în privința ratei natalității, dar este prima atunci când vine vorba de numărul mamelor minore. Ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că 687 de fete care nu împliniseră încă 15 ani și alte 15.811 adolescente cu vârste între 15 și 19 ani au devenit mame, în 2021.

În județul Galați, anul trecut, 23 de fete mai mici de 15 ani și 412 adolescente între 15 și 19 ani au devenit mame, potrivit INS. Practic, în una din zece nașteri, mama era fie minoră, fie abia își sărbătorise majoratul. Potrivit specialiștilor, nașterea este de multe ori o traumă pentru fetele abia intrate în adolescență.
"Analiza privind situația mamelor și gravidelor din zonele rurale defavorizate", cel mai recent studiu legat de acest subiect al Organizației "Salvați Copiii", arată că în jur de jumătate dintre gravidele sau mamele minore care au participat la sondaj au vârsta de 16 ani sau mai puțin.
"La vârsta de 14 ani, am născut primul copil. M-am bucurat, dar mi s-a părut greu, la început: trezitul noaptea încontinuu, alăptarea. Nu eram obișnuită, dar a trebuit să mă descurc. Pe al doilea copil l-am născut la 15 ani", mărturisește una dintre participantele la sondaj.
Niciuna dintre mamele minore sau adolescente consultate de ”Salvați Copiii” nu mai frecventa școala în perioada în care a rămas însărcinată, existând și zeci de cazuri în care tânăra mamă nu fusese nici măcar o zi din viață la școală. De vină pentru abandonul școlar este și discriminarea pe care tinerele gravide sunt nevoite să o suporte. "Când am rămas însărcinată, eu deja lăsasem școala de vreo cinci luni. Am renunțat pentru că profesoara era, într-un fel, agresivă, noi fiind de etnie romă, ea nu era de acord și, la orice pas, se lua de noi", spune o altă adolescentă.

"Serviciul tău sunt copiii. Un serviciu pe viață…"

Cel mai grav este că majoritatea gravidelor și mamelor minore care abandonaseră școala la momentul completării chestionarului nu doreau să se mai întoarcă la școală. Dincolo de provocările legate de găsirea unei soluții pentru îngrijirea și supravegherea copiilor, un alt obstacol în calea unei eventuale reluări a educației este reprezentat de atitudinea partenerilor, spun specialiștii ”Salvați Copiii”.
"Nu cred că al meu ar fi de acord. La noi este altfel. Odată ce ai lăsat școala, ai treabă cu copiii până cresc mari. Și când pleacă la casa lor, tot trebuie să ai grijă de ei. Serviciul tău sunt copiii. Un serviciu pe viață…", este de părere o altă mamă minoră.

Serviciile medicale, un lux

O altă concluzie a studiului citat este că patru din zece adolescente însărcinate sau devenite mame nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinei de familie, pe durata sarcinii. Atunci când au ajuns totuși la un ginecolog, fetele au spus că au beneficiat de analize, de ecografii și de consultații medicale gratuite. "În interpretarea acestor informații, trebuie să ținem cont de faptul că tinerele consultate sunt beneficiare ale programului de sprijin derulat de «Salvați Copiii» România", arată organizația.

"Educație" sexuală… de la rude sau de la colegi

Lipsa educației pentru sănătate, în general, și a educației sexuale, în special, explică de ce România se confruntă în mai mare măsură cu fenomenul mamelor minore față de alte țări europene. Potrivit ”Salvați Copiii”, doar 20 la sută dintre mamele minore intervievate au spus că au folosit măcar o dată metode contraceptive. Principalele motive ale neutilizării acestor metode au fost: lipsa informațiilor (în trei din zece cazuri), lipsa interesului/ "nu am dorit" (în două din zece cazuri), dorința de a avea un copil (în 14 la sută dintre cazuri), lipsa banilor (8 la sută), religia (5 la sută).
"Două treimi dintre respondente afirmă că au primit informații legate de educație sexuală până în prezent. Totuși, un procent important dintre acestea spun că informațiile sunt primite de la rude, prieteni, colegi, fapt care poate ridica un semn de întrebare cu privire la calitatea acestor informații", subliniază analiza citată.
Cele mai multe dintre participantele la consultări au menționat că nu au primit astfel de informații la școală, deşi le-ar fi fost de folos. Aceste răspunsuri trebuie interpretate în directă legătură cu părăsirea timpurie a sistemului de învățământ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 160 de adolescente din Galaţi au devenit mame în 2022

Anul 2022 a adus în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Galați aproape 170 de mame minore care au născut în județul și municipiul Galați.

Anul trecut, DGASPC Galați a dat curs unui număr de 167 de sesizări. Dintre acestea, 100 de mame provin din mediul rural, 45 din urban, iar 22 de cazuri au provenit din alte județe. Pentru trei cazuri s-a instituit măsura de protecție specială.

Susținerea familiei este foarte importantă

Minora gravidă care va aduce pe lume un copil are nevoie necondiționată de sprijinul familiei, atât în perioada de gravidie, cât și după naștere. Acest lucru o va ajuta pe tânăra mamă să se reintegreze în societate și să nu abandoneze sugarul.

Un studiu realizat de specialiștii de la "Salvați Copiii" arată că, la nivelul întregii țări, aproape 700 de adolescente mai tinere de 15 ani au devenit mame în 2021.

"La vârsta de 14 ani, am născut primul copil. M-am bucurat, dar mi s-a părut greu la început: trezitul noaptea încontinuu, alăptarea. Nu eram obișnuită, dar a trebuit să mă descurc. Al doilea copil l-am născut la 15 ani", a mărturisit una dintre mamele minore care au participat la un sondaj "Salvați Copiii". Jumătate dintre gravidele sau mamele minore care au participat la studiu au născut înainte de a împlini 16 ani.

La Galați, majoritatea sesizărilor sunt primite de la unitățile spitalicești în care minorele sunt asistate la naștere, iar cazurile mamelor minore sunt evaluate detaliat.

"Opinia familiei este foarte importantă în susținerea mamei minore. Situația este monitorizată în colaborare cu Serviciul Public de Asistență Socială de la domiciliu, prin serviciile de informare - consiliere juridică oferite pentru prevenirea separării copiilor de familie, dar și pentru a sprijini mamele și nou-născuții să beneficieze de toate drepturile legale. De asemenea, sunt urmărite și sprijinite înregistrarea nou-născutului, asigurarea accesului la serviciile de care are nevoie, cum ar fi medic de familie, suport psihologic, consilierea familiei etc", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al DGASPC Galați, Tania Calcan.

Aceasta ne-a prezentat evoluția cazurilor mamelor minore în ultimii patru ani. Astfel, în anul 2019 au fost înregistrate în Galaţi 181 de cazuri, iar în 2020 numărul acestora s-a redus la 175. Anul 2021 a adus în evidențele DGASPC Galați 177 de cazuri de mame minore, iar în 2022 au fost înregistrate 167 de cazuri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Onuţ Atanasiu: 170 de mame minore a avut Galaţiul în 2022; cele mai multe, la Iveşti şi Ghidigeni

Deputatul PNL Galaţi, Onuţ Atanasiu trage un semnal de alarmă legat de neglijenţa faţă de problema mamelor minore. "După cum am declarat săptămâna aceasta de la tribuna Parlamentului, ne aflăm în faţa unei neglijenţe sociale repetate, cu grave repercursiuni în rândul celor mai vulnerabili cetăţeni ai României: copiii şi adolescenţii. De ani de zile ştim că jumătate din mamele minore din Europa sunt din ţara noastră, ne mirăm, facem o dezbatere de o zi - două şi cam atât.

Conform unui raport publicat în decembrie 2022 de organizaţia Salvaţi Copiii, 45% dintre naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România. Mai mult, două din zece mame adolescente au mai mult de un copil, iar o treime dintre acestea spun că şi mama lor era minoră când le-a născut. Strict în judeţul Galaţi, anul trecut am avut 170 de mame minore, vârful acestui nedorit clasament fiind ocupat de Iveşti (23 de cazuri) şi Ghidigeni (10 cazuri)", transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, deputatul liberal.

Potrivit acestuia, problemele legate de acest fenomen sunt multiple, de la creşterea exponenţială a riscului de prematuritate şi mortalitate infantilă la abandonul şcolar. Doar una din zece mame minore mai merge să înveţe după ce a născut. "Cauzele sunt multiple şi ultimii care pot fi învinovăţiţi sunt copiii sau adolescenţii ce se trezesc părinţi. În primul rând, jumătate din localităţile României nu au medici de familie sau au un număr insuficient. Apoi, măsurile de prevenţie tind spre zero: nouă din zece mame minore nu au auzit de contracepţie, pentru că nu există campanii susţinute în acest sens, ce ar putea fi derulate inclusiv prin intermediul medicilor de familie, dacă ar exista. Campaniile sunt necesare şi pentru că majoritatea mamelor minore provin din medii de o sărăcie cruntă: jumătate din familiile lor au venituri lunare sub 1.000 de lei, doar 12% depăşesc un venit mediu pe familie de 2.000 de lei. Să nu uităm că vorbim de copiii unei generaţii de sacrificiu: mulţi cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, crescuţi de bunici sau rude, în cel mai bun caz. Copii care nu au de la cine să înveţe ce e viaţa, ce înseamnă să fii părinte, câte responsabilităţi implică", precizează Onuţ Atanasiu în comunicatul citat.

Deputatul PNL Galaţi vine şi cu soluţii. "O primă soluţie, pe care am identificat-o, este de distribuire celor 30 de noi posturi de consilieri şcolari scoase la concurs în Galaţi în primul rând în comunităţile care prezintă astfel de probleme. Se impune apoi un program naţional coerent şi interdisciplinar, în care să fie implicat atât mediul educaţional cât şi cel medical şi, de ce nu, cel bisericesc. Se impune un ghid al familiei, care să le aducă o minimă îndrumare. Se impune să ieşim din amorţire pentru că, în fiecare an, avem la nivel naţional 8.000 de mame minore, ceea ce înseamnă tot atâtea probleme şi aproape tot atâtea abandonuri şcolare. Deja am pierdut 3 milioane de români în ultimii 30 de ani. Măcar de cei care au mai rămas ar fi cazul să avem grijă", conchide Onuţ Atanasiu.

monitoruldegalati.ro