Jump to content

Producţia de grâu se anunţă dezastruoasă


dcp100168

Recommended Posts

Gerul a distrus culturile din Galati

Gerul a facut ravagii in culturile agricole de toamna in judetul Galati. In multe zone, semanaturile de rapita, orzoaica si orz au fost distruse suta la suta. Cum de asigurari nu poate fi vorba, fermierii incearca acum sa are si sa semene din nou porumb sau floarea-soarelui. Pierderile estimate sunt aproximativ de 100 de lei la hectar, ce va conduce automat la o crestere a pretului la cereale.

Ferma de culturi agricole din apropierea localitatilor Schela si Negrea are peste 1.300 de ha. Aproximativ 700 de ha au fost alocate insamantarilor de toamna. Din ele au supravietuit cam 300 de ha de grau si 50 ha de orzoaica de bere, restul ocupat de rapita, orzoaica si orz s-a pierdut in totalitate.Viscolul a spulberat zapada care ar mai fi protejat solul de cele minus 26 de grade celsius.Temperaturile in aceasta iarna au fost prea scazute pentru ca samanta sa nu fie afectata de ger. Culturile compromise se ara acum din nou si se refac cu alte cereale. Fermierii nu exclud posibilitatea ca productia sa nu acopere cheltuielile, situatie in care pot aparea scumpiri. Fluctuatii de pret pot aparea acum si la porumb si floarea soarelui, care se vor gasi in surplus pe piata.

a1galatibraila.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Culturile de toamnă, calamitate pe circa 20.000 de hectare

Dintr-un program de cultivare în toamna anului trecut ce însumează 75.529 hectare, în judeţul Galaţi, sunt declarate calamitate culturile de pe 19.636 de hectare.

Situaţia stării de vegetaţie a plantelor de cultură se prezintă astfel: distr-o suprafaţă de 54.097 hectare însămânţată cu grâu, secară şi triticale, 1.371 hectare sunt calamitate. În cultură au rămas 52.726 hectare.

La orz, din programul judeţean de 4.616 hectare se mai află în cultură doar jumătate, mai precis 2.332 hectare, iar în ceea ce priveşte orzoaica de toamnă, au fost compromise plantele de pe 105 hectare din cele 752 înfiinţate în toamna trecută.

Rapiţa, în întregime calamitată

O situaţie dezastruoasă se înregistrează la cultura de rapiţă pentru ulei. În anul 2011, au fost realizat un program ce a însumat 16.064 de hectare, din care au mai rămas în cultură doar 188 de hectare. O explicaţie în acest sens, ne-a oferit Profira Onode, directorul executiv al DADR Galaţi: „Sunt culturi calamitate, din cauză că nu am avut ploi, în iarnă, zăpada nu a căzut uniform peste tot, iar în anumite zone ale judeţului stratul de omăt a fost viscolit. Mai mult, timpul deosebit de rece, cu temperaturi de până la minus 25 de grade Celsius, a prins culturile descoperite, fără protecţia patului de zăpadă”, ne-a spus aceasta.

Suprafeţele rămase în cultură sunt cele comunicate de fermieri, cu menţiunea că mai sunt suprafeţe de grâu, orz, orzoaică ce rămân în continuare sub observaţie. Culturile se află într-o stare de incertitudine, unele pot fi întoarse în funcţie de evoluţia vremii.

agroinfo.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Producţia de grâu se anunţă dezastruoasă

* "Dacă nu plouă, nici un fermier nu rămâne în picioare!” * Grâul a răsărit târziu şi a dat spic înainte de vreme * Producţia va fi de până la trei ori mai mică decât anul trecut *

Seceta prelungită şi gerul din iarna trecută au făcut ca o bună parte din grâul de pe ogoarelor fermierilor gălăţeni să răsară târziu şi să crească foarte prost. Recolta se anunţă mult mai slabă decât în anii trecuţi, cu câteva tone mai puţin la hectar faţă de anul trecut.

Dar sunt şi situaţii în care, din cauza rezultatelor slabe, fermierii au fost nevoiţi să apeleze la întoarcerea culturilor. Grâul stricat a fost înlocuit cu culturi de porumb, iar fermierii speră că măcar în perioada următoarea va ploua suficient astfel încât să fie recuperate o parte din pierderi.

Un semnal de alarmă privind situaţia culturilor de grâu a fost lansat şi de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Prefectura a fost informată cu privire la situaţia dramatică în care se găsesc producătorii de grâu, iar DADR Galaţi a propus înfiinţarea unei comisii care să strângă date din teren. Rapoartele referitoare la nivelul slab de dezvoltare al grâului de pe câmpurile gălăţene ar urma să ajungă pe masa Guvernului, cu speranţa că se va găsi o soluţie pentru sprijinirea fermierilor afectaţi. De altfel, situaţia de la Galaţi nu este singulară. Probleme serioase din pricina culturilor slab dezvoltate de grâu întâmpină şi agricultorii din Constanţa, Tulcea şi Brăila.

„S-a rupt plugul în pământ!”

Fermierii gălăţeni spun că încă din toamnă se anunţa un sezon foarte dificil. Oamenii spun că, din cauza secetei, pământul era atât de uscat încât se rupea plugul în arături. Pământul uscat a făcut ca şi consumul de motorină al utilajelor agricole să fie unul cu mult mai ridicat. „În iarnă a dat gerul, zăpada a căzut prea târziu şi oricum vântul a spulberat-o. O parte din grâu a ieşit abia în primăvară, când iarăşi nu a plouat suficient. S-a ajuns ca planta să nu-şi mai tragă apa din sol, ci pământul să secătuiască planta. În plus, la începutul acestei luni am avut o săptămână cu temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă, de până la 30 de grade Celsius, iar acest lucru a înrăutăţit şi mai mult starea culturii de grâu”, ne-a explicat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, Petre Grigore.

Acesta a precizat că membrii APCPT Galaţi deţin o treime din terenurile cultivate cu cereale la nivel de judeţului şi că probleme s-au raportat de peste tot. „Strict în cazul culturilor de la societatea noastră (SC Simongrig SRL), m-am gândit să întorc cultura de grâu, dar în cazul în care nu cad suficiente precipitaţii nu aş face decât să investesc şi mai mult într-o nouă cultură, fără să fac producţie. Dacă nu plouă, nici un fermier nu va rămâne în picioare”, este de părere Petre Grigore.

Irigaţiile nu rezolvă toate problemele

Irigaţiile pot fi o soluţie pe timp de secetă, dar şi aici există o serie de limite. „Noi am mai irigat, unde am avut posibilitatea. Dar nici irigaţiile n-au mers aşa cum trebuie, din cauza vântului care făcea ca apa din aspersor să ajungă numai în anumite porţiuni de cultură. Oricum, irigaţiile sunt scumpe şi nu pot fi o soluţie salvatoare, dacă nu plouă. Investiţia, prin utilizarea irigaţiilor, s-ar putea să nu se justifice, la final”, ne-a mai spus fermierul gălăţean.

Autorităţile locale cer intervenţia Guvernului

Îngrijorările fermierilor gălăţeni sunt împărtăşite şi de autorităţile publice. Potrivit datelor furnizate de DADR Galaţi, în acest an s-au raportat 54.097 de hectare însămânţate cu grâu. Dintre acestea, fermierii au întors deja culturile pe o suprafaţă de 1.371 hectare. Au rămas, deci, în cultură la momentul de faţă suprafeţe de 52.626 de hectare cu grâu. „Cu siguranţă vor apărea probleme şi cu unele dintre aceste exploataţii şi vor mai fi fermieri care să îşi întoarcă culturile. Noi am sesizat deja Prefectura şi dorim înfiinţarea unor comisii de specialitate, care să facă cercetări în teren, pentru o evaluare mai aprofundată a situaţiei. Rezultatele urmează să le trimitem la Guvern în vederea stabilirii unei strategii prin care să încercăm să îi ajutăm pe fermierii care au de suferit din cauza culturilor slabe de grâu” ne-a declarat Profira Onode, directorul Direcţiei Agricole de Dezvoltare Rurală.

Recoltă şi durere

În ceea ce priveşte viitoarea recoltă, fermierii gălăţeni sunt destul de rezervaţi în aprecieri. „În anii trecuţi, aveam recolte de până la şapte tone pe hectar. În acest an, dacă scot două tone la hectar sunt mulţumit. Am vorbit cu un fermier de la Şendreni care estimează că va scoate 500 de kilograme de grâu pe hectar, în condiţiile în care a folosit 300 de kilograme la însămânţare. Nici nu se pune problema să îţi scoţi măcar cheltuiala cu lucrările agricole!”, ne-a spus Petre Grigore. Prin urmare, pe cât de bun pentru agricultură s-a dovedit anul trecut, pe atât de dificil se anunţă anul acesta. Iar o recoltă sub aşteptări este o veste proastă nu numai pentru fermieri, ci pentru noi toţi, pentru că fiecare avem de pus o pâine pe masă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

De fapt mie nu imi miroase a bine. In fiecare an aceeasi poveste. Eu cred ca e o mare manipulare si o conspiratie. probabil mult grau ajung la cei bogati si apoi la groapa de gunoi ars. Scopul ca sa avem mai putin grau in fiecare an, si sa se mareasca preturile astfel ei sa se imbogteasca mai mult.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

600 de lei pierderi la fiecare hectar de grâu

După evaluările făcute de Nicu Calmuc, inginer la Ferma Francezului, din Slivna, suprafeţele cu grâu aflat în vegetaţie, în total 200 de hectare, se prezintă diferit de la o solă la alta. Tot grâul e pe Boteanu! „Avem parcele, ne-a spus dumnealui, spre care îţi este drag să te uiţi - însumează 30 de hectare. Sunt, fără să exagerez, de trei tone la hectar. În acelaşi timp, restul suprafeţelor ne trag în urmă cu producţii ce coboară către 500 de kilograme. Grâul însămânţat pe platou, indiferent de soiul folosit, este compromis, în pofida cheltuielilor mari cu efectuarea lucrărilor agricole.

În faţa factorilor climaterici nefavorabili n-au mai contat arăturile, discuitul şi însămânţările de o bună calitate tehnică. Astă-toamnă am administrat îngrăşăminte complexe, să putem obţine, ca producţie, ce ne-am propus. Cu alte cuvinte, am făcut tot ce a depins de noi pentru a pregăti anul agricol în curs. Solele cu expunere sudică sunt bune, a stat zăpada pe ele; restul lor au avut serios de suferit de pe urma îngheţului de astă-iarnă, adevărată calamitate naturală. Fără strat protector, din zăpadă, la ce să te aştepţi acum?

În Slivna merge extraordinar soiul austriac „Fabula”, sunt foarte mulţumit de el, ca şi de altul, tot străin şi ăsta, „Azimut”, franţuzesc. La grâu, ca cheltuieli directe pentru fiecare hectar, 2.000 de lei, bani pe care nu-i vom putea recupera în întregime. Nici încasarea subvenţiei nu ne poate ajuta să ieşim la această cultură pe plus. Estimările noastre sunt clare: ne vom înregistra cu pierderi de 600 de lei pentru fiecare hectar. Imaginaţi-vă în ce situaţie ne aflăm, întrucât avem contracte de arendare încheiate cu vreo 400 de proprietari de pământ. Să nădăjduim că alta va fi situaţia la culturile de porumb şi floarea-soarelui, pe care contăm, să ne putem achita de obligaţiile contractuale pe care ni le-am asumat în faţa arendatorilor”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Cel mai prost an din ultimii 50 la recolta de grâu şi rapiţă

Producţiile medii realizate în 2012 la grâu sunt de 1.500 - 2.000 de kilograme la hectar, iar la rapiţă între 500 de kilograme până la 1.100 de kilograme la hectar, a declarat, astăzi Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"La ora la care vorbim, ne aflăm în situaţia cea mai dezastruoasă, cred, din ultimii 50 de ani. Am colectat datele înaintea dânşilor (autorităţilor - n.r.) în ceea ce priveşte producţiile realizate şi în curs de realizare la cele două culturi (grâu şi rapiţă - n.r.) în 2012 şi vă spun că producţiile arată undeva asemănător cu anii '50", a spus Baciu, la un seminar de specialitate, citat de Agerpres. El a precizat că cifrele privind producţiile au fost luate de la producătorii care folosesc tehnologie în agricultură şi nu de la gospodăriile populaţiei.

Potrivit acestuia, la grâu, producţia medie este în jurul a 1.500 - 2.000 de kilograme de grâu la hectar, fiind şi excepţii, precum judeţul Galaţi, unde se recoltează între 300 şi 500 de kilograme de grâu la hectar, la fel şi în judeţele Vaslui şi Brăila.

"Să nu vă mai spun că rapiţa a ajuns undeva între 500 - până la 1.100 de kilograme la hectar, maximum. Acestea sunt producţiile medii realizate până acum la aceste două culturi", a precizat Baciu.

Laurenţiu Baciu a atras atenţia că o cauză pentru această situaţie este lipsa irigaţiilor, dar şi lipsa banilor, în condiţiile în care un litru de apă pentru irigat a ajuns să fie mai scump decât un litru de apă minerală.

Producţia medie de grâu la hectar s-a diminuat cantitativ cu 20% în acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar preţul grâului la producători a crescut cu circa 20-25% în timpul recoltării, însă calitatea este ”nemaiîntâlnită în ultimii 25 de ani”, au spus astăzi și reprezentanții Organizaţiei Interprofesionale ”Cereale şi Produse Derivate”. ”Din punct de vedere al calităţii s-a constatat la grâu o calitate mai bună în acest an, cu o diminuare cantitativă ca randament pe unitatea de suprafaţă de circa 20%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza secetei şi a condiţiilor meteo care au forţat în ultima perioadă aceste culturi”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Link to comment
Share on other sites

Dezastru în agricultură din cauza secetei! Pe fermierii gălăţeni îi paşte falimentul

* De şase ori mai puţin grâu * Porumbul se usucă pe câmp * Plantaţiile de rapiţă au fost compromise în proporţie de peste 90 la sută, iar peste o treime dintre culturile de floarea soarelui au avut deja de suferit * Marii fermieri sunt ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori, de foame * Agricultorii solicită sprijinul Guvernului pentru a putea supravieţui unuia dintre cei mai grei ani din ultimul sfert de secol

Căldura înăbuşitoare, seceta şi preţul ridicat al irigaţiilor i-ar putea aduce pe agricultorii gălăţeni în sapă de lemn! Cei care şi-au permis să îşi ude culturile speră acum că banii luaţi pe recolte le vor permite nu să obţină profit, ci măcar să evite falimentul. Pentru cei care nu au putut iriga, se apropie zilele de fiere, când vor trebui să plătească din propriile buzunare costul calamităţilor.

Preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice (APCPT), Petre Grigore, susţine că în cei 32 de ani ai carierei sale de inginer în agricultură nu a mai văzut niciodată, pe câmpurile gălăţene, un dezastru de asemenea proporţii. Preşedintele APCPT mai spune şi că, în urma discuţiilor cu fermierii din Dobrogea şi restul sudului Moldovei, a concluzionat că Galaţiul este cel mai afectat judeţ. Fermierii cer acum ajutor financiar din partea statului pentru a putea supravieţui perioadei de criză. Marii agricultori se văd ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori s-ar putea să nu recolteze nici măcar cât să îşi scoată gospodăriile din iarna care vine.

De trei ori mai puţine precipitaţii

A plouat prea puţin în ultimul an, iar majoritatea precipitaţiilor a căzut în iarnă, sub formă de zăpadă. În rest, udarea culturilor s-a făcut mai mult artificial, prin irigaţii. „Seceta s-a instalat cam prin luna iunie a anului trecut, iar de atunci a plouat foarte puţin. Mai exact, am înregistrat circa 200 litri de precipitaţii pe metrul pătrat, în condiţiile în care, potrivit specificului zonei, ar fi trebuit să avem de două ori mai mult. De fapt, plantele au nevoie, anual, de circa 600 litri de apă pe metru pătrat. Aici, în zona Bădălanului, am reuşit să mai irigăm, ca să suplimentăm cantitatea de apă, dar sunt şi zone unde nu s-a putut uda cât trebuie, iar acei fermieri sunt la pământ”, a declarat Petre Grigore.

Căldura a sufocat lanurile

În fiecare vară e tot mai cald, iar tendinţa de creştere a temperaturile s-ar putea accentua în anii viitori. Iar atunci când câmpurile se transformă în cuptoare, plantele nu mai cresc. „În mod normal, pe timp de vară, la soare, plantele au nevoie de o temperatură de circa 25 sau 26 de grade Celsius. Dacă e mai cald de atât, timp de mai multe zile la rând, încep problemele. Când se ajunge spre pragul de 35 de grade Celsius, plantele îşi încetează activitatea fotosintetică, deci nu se mai hrănesc. Se instalează stresul hidric şi termic. În condiţiile în care temperaturile prea ridicate se menţin doar două sau trei zile, cultura şi-ar mai putea reveni, pentru că să face fotosinteză dimineaţa şi seara, când e mai răcoare. Dacă însă perioada de caniculă este mai lungă de câteva zile, nu se mai poate face nimic. Începe procesul de uscare a plantei, iar cultura este compromisă”, spune Petre Grigore.

Grâu pitic, recoltă slabă

Problemele serioase ale agricultorilor au început încă din toamnă trecută, când însămânţarea la grâu s-a făcut greu, cu consum mare de combustibil şi pluguri rupte în pământul tare ca piatra. N-a plouat suficient, a nins abia în a doua jumătate a iernii, iar pe suprafeţe întinse, grâul a răsărit abia în primăvară şi a rămas pitic, din cauza lipsei ploilor. Dacă anul trecut se obţinuseră şi până la şapte tone de grâu la hectar, în acest an sunt fermieri care nu se aşteaptă să recolteze mai mult de 200 sau 300 de kilograme. Cine va scoate spre o tonă şi jumătate la hectare, va trebui să se declare mulţumit!

„Suprafeţele cultivate cu grâu au scăzut foarte mult. Dacă în anii trecuţi se semănau între 75.000 de hectare şi 100.000 hectare, în acest an s-a făcut lucrări doar pe terenuri cuprinse între 55.000 hectare şi 60.000 de hectare. Fermierii care au noroc pot scoate până la 1,5 tone de grâu la hectar, dar nu mai mult. Recolta de grâu pe care o estimăm, în acest moment, la nivel de judeţ, nu va depăşi 50.000 de tone, o cantitate mică. Nici calitatea grâului recoltat nu va fi prea grozavă, aşa că ne aşteaptă o perioadă foarte grea”, a precizat preşedintele filialei gălăţene a APCPT.

Porumbul se usucă pe câmp

După lovitura pe care au primit-o în urma slabei dezvoltări a culturilor de grâu, fermierii au acum probleme şi cu porumbul. Cei care şi-au întors culturile şi au pus porumb, nu pot acum decât să se uite la cerul care nu le-a dat suficientă apă şi să spere că vor găsi o soluţie ca să iasă din criză. „S-ar putea ca porumbul să nu se facă aproape deloc. În cazul micilor fermieri care au două-trei hectare cultivate, o recoltă de câteva sute de kilograme la hectare nu ajunge nici măcar cât să îşi ţină gospodăria şi să îşi hrănească animalele”, spune Petre Grigore.

Falimentul - o ameninţare reală

Cum culturile sunt foarte slabe, mulţi dintre marii fermieri gălăţeni au început să se gândească la faliment. Utilajele cumpătare cu bani împrumutaţi de la bănci le-ar putea fi ridicate, iar banii pentru plata celor de la care fermierii au luat pământ în arendă vor fi greu de strâns. Apar şi dificultăţile fiscale la deducerea cheltuielilor, dat fiind faptul că recoltele fie nu există (ca în cazul rapiţei), fie sunt mult mai mici se anticipase, cum e situaţia culturilor de grâu.

„Sprijinul de la Guvern e absolut necesar!”

Preşedintele APCPT spune că această criză nu se mai poate rezolva decât prin intervenţia Guvernului. „Am făcut deja demersuri ca să putem discuta cu prefectul, reprezentatul Guvernului în teritoriu. Autorităţile trebuie să intervină, pentru că, în caz contrar, cu toţii vom avea de suferit în lipsa culturilor de cereale. Nu înţeleg de ce nouă nu ni se pot da ajutoare, dar fermierilor din Portugalia sau Franţa li se pot da. Avem nevoie în aceste momente de irigaţii gratuite sau măcar subvenţionate, aşa cum au fost până în 2009. Cei cărora culturile le-au fost calamitate, au nevoie de ajutoare ca să supravieţuiască”, conchide Petre Grigore.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Se vor cere ajutoare de calamitate

* Culturile de toamnă, pe trei sferturi calamitate

Directorul executiv al Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Profira Onode, a precizat că ieri a avut loc, la Prefectură, o întâlnire a fermierilor care cer sprijinul financiar al Guvernului, în condiţiile în care peste trei sferturi din culturile de vară şi toamnă le-au fost calamitate. „Sunt fermieri, în acest moment, care nu pot recolta din cauza calităţii culturii sau care nu scot mai mult de 200 de kilograme de grâu la hectar.

O asemenea cantitate înseamnă că fermierul respectiv nu îşi poate acoperi nici măcar costul de însămânţare a pământului. În ceea ce priveşte culturile de toamnă, probabil că se vor înregistra calamităţi pentru circa 80 la sută dintre suprafeţele cultivate. Noi avem comisii plecate pe teren. Culegem săptămânal date şi urmează să stabilim cu precizie care sunt pagubele pe care le înregistrează fiecare fermier în parte pentru a putea declara stare de calamitate şi pentru a putea solicitare Guvernului sprijin”, a precizat Profira Onode.

Cum recoltele se anunţă dezastroase, atât fermierii, cât şi cei care şi-au dat pământul în arendă ar putea avea probleme. „Am invitat şi un reprezentat al Finanţelor la discuţiile care au avut loc la Prefectură, tocmai pentru a lua în calcul şi aceste probleme. Spre exemplu, dacă fermierul nu are recoltă, nu îl va putea plăti pe cel de la care a luat pământ în arendă. Dar, la rândul său, proprietarul pământului trebuie să plătească impozit, potrivit legii. De asemenea, vor exista probleme atunci când vorbim despre calcularea veniturilor fermierilor în funcţie de recoltă”, a mai spus directorul DADR.

Profira Onode a spus că instituţia pe care o conduce doreşte să îi ajute pe fermieri şi că le-a solicitat deja acestora o situaţie completă cu problemele pe care le întâmpină.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Prefectura Galaţi caută soluţii pentru sprijinirea fermierilor ale căror terenuri sunt afectate de secetă

Ca urmare a temperaturilor ridicate şi a deficitului mare de apă din sol, agricultorii din judeţul Galaţi se confruntă cu probleme serioase, culturile fiind afectate într-o proporţie de 30 până la 95 la sută. Dată fiind această situaţie, prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, i-a invitat miercuri la discuţii pe cei mai importanţi zece fermieri din judeţ, coordonaţi de preşedintele filialei Galaţi a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice, Petre Grigore, la întâlnire participând şi directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi al Direcţiei Finanţelor Publice.

Agricultorii au expus problemele cu care se confruntă şi au solicitat sprijin guvernamental întrucât toate culturile au fost afectate într-o măsură mai mare sau mai mică. După ce rapiţa a fost compromisă de ger aproape în totalitate, porumbul, floarea soarelui şi grâul au fost afectate în cea mai mare parte. La sfârşitul acestei săptămâni, fermierii urmează să transmită către Instituţia Prefectului un memoriu detaliat cu problemele întâmpinate la această dată şi propuneri de soluţii. Acestea vor fi analizate şi înaintate Guvernului, o dată cu rezultatele anchetelor efectuate în teren de comisiile mixte coordonate de Direcţia Agricolă.

Şi oficialii Ministerului Agriculturii îşi manifestă îngrijorarea faţă de efectele secetei la nivelul întregii ţări. Secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu s-a aflat astăzi în judeţul Galaţi, a avut o întâlnire de lucru cu prefectul Emanoil Cătălin Bocăneanu şi a verificat modul de funcţionare a unor staţii de pompare a apei, aparţinând Federaţiei Utilizatorilor de Apă Câmpia Covurluiului. Prefectul Emanoil Cătălin Bocăneanu i-a adus la cunoştinţă situaţia privitoare la culturile calamitate şi faptul că este imperios necesar ca fermierii să fie sprijiniţi. Secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu a ţinut să sublinieze că la nivelul Guvernului s-au identificat deja o serie de soluţii care vor fi cristalizate şi comunicate în câteva zile.

Petrica Paţilea Crângan, director Cancelarie Prefectura Galaţi

Link to comment
Share on other sites

Pe ogoarele Galaţiul, un dezastru cum n-a mai fost din anii 80. Arşiţa a afectat până la 95% din culturile agricole

În plin sezon agricol, autorităţile gălăţene au intrat în alertă de gradul zero, pentru că arşiţa a afectat culturile în proporţie de până la 95%. Este o situaţie cu care judeţul Galaţi nu s-a mai confruntat de la începutul anilor 80. După ce culturile de rapiţă au fost distruse de gerurile de la începutul lunii februarie, iar arşiţa din ultimele săptămâni a compromis culturile de grâu, acum se usucă pe câmp culturile de porumb şi floarea soarelui.

„Ca urmare a temperaturilor ridicate şi a deficitului mare de apă din sol, agricultorii din judeţul Galaţi se confruntă cu probleme serioase, culturile fiind afectate într-o proporţie de 30 până la 95 la sută. Dată fiind această situaţie, prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, i-a invitat la discuţii pe cei mai importanţi zece fermieri din judeţ, coordonaţi de preşedintele filialei Galaţi a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice (APCPAT), Petre Grigore, la întâlnire participând şi directorii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, APIA şi Direcţiei Finanţelor Publice. Agricultorii au expus problemele cu care se confruntă şi au solicitat sprijin guvernamental, întrucât toate culturile au fost afectate într-o măsură mai mare sau mai mică", ne-a declarat directoarea cancelariei din Prefectura Galaţi, Petrica Paţilea Crângan.

Potrivit preşedintelui APCPAT, Petre Grigore, Galaţiul este zona cea mai afectată din sud-estul ţării. Dacă în anii trecuţi cultivatorii de grâu au obţinut şi producţii de până la 7 tone la hectar, acum mulţi dintre cei care nu au avut posibilitatea să irige culturile vor obţine producţii de două-trei sute de kilograme, cu care nu îşi vor putea acoperi cheltuielile. Cam aceeaşi este şi situaţia culturilor de porumb şi floarea soarelui. Din cauza temperaturilor ridicate, plantele nu au avut o dezvoltare normală, iar arşiţa din aceste zile le usucă frunzele. Dezastrul din agricultura gălăţeană este provocat de seceta care s-a instalat începând din luna iunie a anului trecut. Cantitatea de precipitaţii căzută de atunci a fost în medie de 200 litri pe metrul pătrat, adică la jumătate din cât ar fi fost necesar pentru salvarea culturilor sau o treime din necesarul de apă pentru o bună dezvoltare a plantelor.

Apa pentru irigaţii, la 1.200 lei/1.000 mc

Principala cauză a dezastrului este faptul că sistemul de irigaţii care acoperea o mare parte din teritoriul judeţului a fost distrus sistematic după 1990, iar acolo unde sistemele mai sunt funcţionale agricultorii nu îşi pot permite să irige culturile din cauza preţului mare al energiei electrice. În judeţul Galaţi, există o suprafaţă agricolă de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, aproape 135.000 ha fiind terenuri irigabile. Din această suprafaţă, în anii trecuţi erau irigate aproximativ 40.000 ha. Şocul a fost suportat de a­gricultori după ce la 1.01.2010, UE a interzis subvenţiile la e­nergia electrică utilizată pentru irigaţii. În condiţiile în care statul subvenţiona cu 90% energia pentru irigaţii, după eliminarea subvenţiilor preţul irigaţiilor a ajuns în unele zone din judeţ şi la 1.200 lei pentru 1.000 mc. În 2010, au fost irigate 6.558 ha, în 2011 au fost irigate 8.070 ha, iar în 2012 numai 6.007 ha. Scăderea numărului de agricultori care îşi irigă culturile determină creşterea preţului irigaţiilor. Descurajaţi, agricultorii gălăţeni au început să-şi lase terenurile pârloagă. Dacă în anii trecuţi se semănau cu grâu 100.000 ha, în 2012 au fost cultivate numai 60.000 ha.

Ţevile de irigaţii scoase la mezat

În multe cazuri, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au intrat în faliment şi ANAF le-a executat silit, scoţând la licitaţie instalaţiile de irigat. Anul trecut, ANAF a scos la licitaţie încă o parte din activele OUAI Vameş, din zona comunei Piscu, după ce anterior fuseseră licitate instalaţiile din zona localităţilor Şendreni, Braniştea şi Vameş. Aşa au dispărut instalaţiile de irigat de pe un segment de 40 km din Lunca Siretului. În urma executării silite, statul nu se alege cu mare lucru. Spre exemplu, pentru instalaţiile de la Piscu, ANAF a încercat să obţină 204.265 lei, o sumă infimă pe lângă valoarea producţiilor agricole suplimentare ce puteau fi obţinute prin irigarea terenurilor respective. Clădirea Staţiei de Pompare SPP 22 era vândută la preţul de 5.998 lei, iar grupul sanitar pentru 195 lei, electropompe, echipamente hidromecanice, dar şi 22.972 m de reţea de conducte îngropate. Pentru că la prima licitaţie nu a vrut nimeni cei 23 km de conducte, la a doua licitaţie preţul a fost înjumătăţit, scăzând de la 15,9 lei/m la 7,9 lei/m.

Ministerul Agriculturii: S-ar putea să avem soluţii!

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii Dumitru Daniel Botănoiu a vizitat Galaţiul pentru a asista la preluarea de către Liga Utilizatorilor de Apă Câmpia Covurluiului a SPP de la Vânători. După ce prefectul Cătălin Bocăneanu i-a spus cum stau lucrurile, secretarul de stat i-a dat asigurări că la nivelul Guvernului s-au identificat deja o serie de soluţii care vor fi cristalizate şi comunicate în câteva zile. „S-ar putea să avem o decizie cu privire la preţul energiei electrice pentru apa utilizată în irigaţii", a spus secretarul de stat.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Secetă ca în 1946. Agricultura gălăţeană aproape de faliment

Specialiştii din direcţiile agricole din ţară vorbesc despre o secetă ca în 1946. Culturile de porumb şi floarea soarelui sunt distruse în proporţie de peste 80% în opt judeţe din ţară. Nici pe terenurile irigate nu s-a facut mare lucru. Recolta este cea mai slabă din ultimii 30 de ani. Specialiştii din agricultură estimează pierderi de un miliard şi jumatate de euro numai la producători.

Sute de mii de hectare de culturi agricole din zona Galaţi au fost distruse de seceta prelungită din acest an. Producătorii care nu beneficiaza de sisteme de irigaţii sau nu şi-au permis costurile mari pentru a-şi uda culturile sunt în faliment. Recolta este cea mai slaba din ultimii 30 de ani. Şi autoritatile vâlcene vorbesc despre un dezastru agricol cel puţin în ce priveşte culturile de porumb, puternic afectate de secetă, informează TVR Info.

Culturile de porumb din judeţul Galaţi sunt compromise în proporţie de 60 la sută. Agricultorii spun că dezastrul este determinat de lipsa irigaţiilor. Situaţia ar fi fost depăşită dacă s-ar fi investit în sistemul de irigaţii.

Staţia de irigaţii nu a mai fost utilizată de peste zece ani şi pentru că hoţii de fier vechi au vandalizat-o.

Asociaţiile de producători îşi pun speranţa în ajutorul guvernamental. Comisiile Direcţiei Agricole au evaluat situaţia culturilor afectate din judeţ şi după centralizarea datelor, producătorii speră să fie despăgubiţi în funcţie de gradul de afectare.

tvrinfo.ro

Link to comment
Share on other sites

De la 8-9 tone la hectar, la maxim 1.000 kg

Ştiulete de porumb cât degetul sau, în cel mai fericit caz, cât un morcov mai subţire, floarea soarelui arsă, cu pălăria mică, de nu se mai vede, arsă şi culcată la pământ de vântul fiebinte care bate în estul ţării. Aşa arată cele mai multe culturi de cereale din judeţul Galaţi, unde seceta, care ţine, spun agricultorii, de anul trecut, va falimenta cei mai mulţi fermieri, deoarece, fără ajutor de la stat, oamenii nu mai au nici cu ce curăţa terenurile de cerealele arse de soare, darămite să le mai şi cultive iar. Prea puţini îşi permit irigarea, deoarece e scumpă. Staţiile mari de irigare, ce puteau salva cultura, sunt făcute praf în marea majoritate.

Fermierii gălăţeni vor să ceară ca zona podişului Covurlui, unde de ani de zile e deficit de precipitaţii, să fie considerată zonă cu handicap natural de precipitaţii. „Situaţia este groaznică. Dacă anul trecut se scoteau şi 8-9 tone de grâu ori porumb la hectar, acum cei mai fericiţi fermieri scot maxim 1.000 kg iar cei mai mulţi, doar 200-300 kg. Seceta prelungită şi lipsa unui sistem de irigaţii mare, care să suplinească deficitul de precipitaţii, a făcut ca situaţia să fie groaznică. De 32 de ani eu fac agricultură şi nu au mai fost aşa mari probleme”, a declarat Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale şi plante tehnice Galaţi.

Fermierii speră ca ajutorul de la Guvern să nu rămână doar pe hârtie. Ei oricum nu mai cred nimic, decât atunci când vor vedea şi efectele ajutoarelor promise. De vorbe în vânt sunt sătui.

Tudorel Mazilu are una dintre cele mai mari ferme din zona Smârdan. Are şi ingineri şi utilaje şi de toate. Degeaba, însă: floarea soarelui e compromisă. „Am şi floarea soarelui dar vedeţi în ce stare este. Am şi porumb, dar aici e şi mai rău. 100% compromis. Acum nici dacă ar ploua cu lapte nu aş mai putea face nimic. Dar banca nu ne iartă şi nu ne crede. Fără ajutor de la guvern nu avem nici bani să strângem plantele uscate şi să pregătim pământul pentru altă cultură”, spunea Tudorel Mazilu. Inginerul agronom de la ferma sa contempla amar ce producţie au scos în 2012. „Uitaţi floarea asta a soarelui, ce arsă şi mică e. Ce rădăcină subţire şi uscată are... Dar la ştiuletele de porumb ce să zic... Uitaţi ce mic e. Ãsta e porumbul lui 2012”, spune inginerul Mădălin Vasilache.

Agentul agricol din Smârdan umblă pe câmpuri să evalueze pagubele. La porumb e clar 100% compromisă cultura. La floarea soarelui, în unele zone s-ar mai salva 30-40% din producţie, iar la unele culturi de grâu, poate 50%. Oamenii îi întreabă când vor primi ajutor şi cât, dar deocamdată el nu poate decât să constate şi atât. La câteva sute de metri de terenurile arse de secetă, zace în paragină o fostă mare staţie de irigare. Dacă funcţiona, poate îi salva, dar ar trebui milioane de euro să refacă structura subterană.

Prea puţini fermieri îşi permit să irige, şi aceia doar suprafeţe foarte mici. Costin Grigore are pierdere totală la culturile neirigate iar unde a irigat, nici aici nu a putut salva totul. Şi-a scos doar 80% din banii daţi pe irigaţii, dar nimic din sumele cheltuite pe seminţe, muncă şi îngrăşăminte. De profit nu poate fi vorba nici la el. Pământul mult prea uscat nu a putut fi cu totul ajutat de irigaţiile firave.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Culturi afectate de secetă în judeţul Galaţi

Seceta a afectat în judeţul Galaţi, în proporţii diferite, 19.636 hectare de culturi, a anunţat, vineri, prefectul Emanoil Cătălin Bocăneanu, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, ca urmare a verificărilor din teren ale specialiştilor Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, culturile înfiinţate în primăvară prezintă un grad de afectare între 30% şi 90%, iar culturile de toamnă sunt recoltate în proporţie de 80%, producţia obţinută fiind mai mică cu peste 60% faţă de nivelul producţiei din anul agricol precedent.

"Din păcate, traversăm o perioadă destul de lungă de secetă, accentuată de temperaturile foarte ridicate din această vară, cumulate cu lipsa de precipitaţii. Seceta a îngreunat efectuarea lucrărilor specifice, determinând în acelaşi timp consumuri foarte mari de motorină şi piese de schimb", a afirmat prefectul Bocăneanu.

El a precizat că în judeţul Galaţi, încă din anul agricol 2011-2012 au fost compromise culturile de toamnă, pentru că fermierii nu au putut să le înfiinţeze în perioada optimă, din suprafaţa programată reuşind să însămânţeze doar 64% la rapiţa de ulei, 88% orz şi grâu, 25% orzoaica de toamnă.

Lipsa stratului de zăpadă şi temperaturile extrem de scăzute din iarnă au determinat o răsărire de numai 37% la culturile de toamnă, pe 40% răsărirea fiind parţială. Pe terenurile afectate deja de secetă s-a produs o depreciere treptată a stării de vegetaţie la culturile de porumb şi floarea soarelui.

Măsuri anunţate de ministrul Agriculturii

"Am discutat toate aceste neajunsuri cu cei mai importanţi zece fermieri din judeţ, iar problemele punctuale au fost înaintate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a analizat situaţia la nivelul întregii ţări şi a conturat o serie de măsuri, anunţate de domnul ministru Daniel Constantin, măsuri pe care Instituţia Prefectului le-a adus la cunoştinţa fermierilor, a primăriilor din judeţ şi tuturor instituţiilor din domeniu", a menţionat Bocăneanu.

Prefectul judeţului Galaţi a spus că aceste măsuri vizează aplicarea tarifului monom diferenţiat, conform Ordinului nr. 146/12 iulie 2012, prin aplicarea căruia ANIF va reduce tariful pe mia de metri cubi de apă cu circa 20% pentru organizaţiile şi federaţiile de utlizatori de apă pentru irigaţii; APIA va plăti în avans fermierilor, începând din 16 octombrie, circa 55 euro pe hectar, adică jumătate din sprijinul european pe suprafaţă aferent plăţilor pentru anul 2012, existând deja acceptul Comisiei Europene în acest sens; fermierii pot folosi adeverinţe eliberate de APIA pentru a contracta credite pentru sumele aferente anului 2012, în vederea campaniei de însămânţări din acest an, în acest sens fiind deja încheiate convenţii cu şapte bănci.

De asemenea, va fi promovată o hotărâre de guvern prin care se acordă compensaţii fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă, astfel: veniturile întreprinderilor mici şi mijlocii a căror producţie a fost afectată peste 30% vor fi compensate cu 80% din pierderea pe care au înregistrat-o în acest an, iar fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor vor beneficia de măsura de minimis, care vizează acordarea unui sprijin de 7.500 euro pe beneficiar.

"Toate măsurile de sprijin care se vor mai lua vor fi aduse la cunoştinţa fermierilor în cel mai scurt timp, în primul rând prin intermediul Direcţiei Agricole, dar şi al Instituţiei Prefectului, în aşa fel încât să fie asigurată eficienţa acestora şi, ceea ce ne dorim, o diminuare a impactului deosebit pe care îl are seceta asupra agriculturii", a declarat Emanoil Cătălin Bocăneanu.

antenasatelor.ro

Link to comment
Share on other sites

Pomii se usucă cu roadele pe ram

În livada de la Hanu Conachi, în judeţul Galaţi, în suprafaţă de 36,39 ha, livădarii grupului de producători Muncostmar sunt deznădăjduiţi, se uită cu disperare la cer „Problemele mari vin de la secetă, n-a plouat timp de o lună”, ne-a declarat Nelu Chiriac. Seceta a dijmuit serios producţia pomicolă. La vişine, dacă s-au adunat în medie 3,5 t/ha, iar la cais, circa 2 tone. Este încărcătură bună pe pom, dar fructele se usucă. Cu toate că la măr, spre exemplu, s-au făcut 7 tratamente, insectele au început să invadeze livada. Viermele de măr pare a se dezvolta nestingherit.

După spusele specialistului, acum s-ar recomanda administrarea unor îngrăşăminte foliare - care au şi un efect antistres, dar sunt foarte scumpe... Totuşi, numai apa ar face minuni! „După cum arată livada la ora actuală, dacă ar ploua nu vom mai ieşi pe pierdere!”, a precizat Chiriac. Exploataţia pomicolă de la Hanu Conachi este bătrână şi de trei patru ani se află în declin de producţie. Ar trebui reîntinerită, însă cere cheltuială...

Producţii la jumătate

În comuna gălăţeană Tudor Vladimirescu, pe suprafeţele gumicole ale grupului de producători Muncostmar, 8 ha sunt ocupate cu ceapă, patru cu tomate pentru industrializare şi 5,5 ha sunt cultivate cu sfeclă roşie. Producţiile estimate sunt undeva la jumătate, raportat la un an agricol normal. Pe o suprafaţă de 12 ha a fost cultivată mazăre, dar nu s-a ales decât o medie de 5 t/ha. Lipsa precipitaţiilor şi supracoacerea rapidă au făcut ca mazărea să fie recoltată, nu în stare verde, ci uscată, deci mai anevoios şi cu mari pierderi...

Irigăm zi şi noapte

Pe terenurile Grupului de producători de legume Brateşleg, lipsa rezervei de apă din sol este suplinită prin irigarea culturilor. În ciuda costurilor mari ale udării, legumele necesită un volum mare de apă, de aceea se irigă zi şi noapte. În acest ciclu de producţie, câmpul ocupă o suprafaţă de 250 ha cu ceapă şi rădăcinoase - morcov, ţelină, păstârnac. Până la data documentării - începutul lunii iulie a.c. - a fost aplicată şi cea de-a cincea udare, cu o normă de apă de 3-400 mc/ha. La celelalte culturi de porumb - 200 ha - şi soia -100 ha - se administrează prima udare, cu 600 mc de apă.

Stres termic, culturi calamitate

„Am avut în luna iunie patru zile la rând cu temperaturi de 38 °C. La plantele de cultură, stresul termic se menţine, nu reuşim să-l înlăturăm în totalitate, oricât am iriga! Temperaturile medii de peste 32 °C au persistat. În plus, la sfârşitul lunii mai, a venit o ploaie torenţială, de peste 100 l/mp, care ne-a calamitat aproximativ 30 ha cultivate cu ceapă şi rădăcinoase şi 40 ha cu porumb”, ne-a declarat Oreste Mândru, administrator al Grupului Brateşleg.

La Brateşleg, există un proiect finanţat de Banca Mondială pentru modernizarea staţiilor SPP 2 şi SPP 4 ale OUAI Bădălan şi Grindu-Prut. S-a plătit avansul de 10% din valoarea totală, dar de doi ani, proiectul - cu lucrări cu tot - s-a blocat pe undeva în desişurile birocraţiei ministeriale...

Ceapa şi morcovul - producţii la jumătate

S-a început recoltatul la ceapă şi la morcov. După spusele lui Oreste Mândru, ceapa semănată în toamnă va da o medie de aproximativ 20 t/ha. În balta Brateşului, iarna a fost aspră, cu temperaturi extrem de scăzute şi fără zăpadă, ceea ce a favorizat compromiterea a circa jumătate din producţia de legume.

Din câmp, recolta va intra pe liniile de sortare, ambalare şi livrare ale modernului depozit cu o capacitate maximă de 5.000 tone. Mândria grupului de legumicultori, spaţiul de depozitare a fost construit cu fonduri europene şi a costat la aproape 2 milioane de euro.

În aceste zile, la supermarketuri, preţul la ceapă e 1 leu/kg, iar cel al morcovului se va negocia. „Banii sunt bineveniţi, deoarece sunt primele încasări. Cu ei se vor achita facturile la motorină, la apa pentru irigaţii, la îngrăşminte şi pesticide şi nu în ultimul rând ratele la împrumuturile bancare. Producţia legumicolă este slabă, abia dacă ne vom acoperi cheltuielile”, a conchis Oreste Mândru.

revista-ferma.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Galaţi, un judeţ calamitat!

În judeţul Galaţi, anul agricol 2011 - 2012 s-a caracterizat în întregime prin lipsa precipitaţiilor, astfel încât campania pentru înfiinţarea culturilor de toamnă s-a declanşat mai târziu faţă de perioada optimă. Aşa se explică faptul că din programul propus de către fermierii din judeţ, s-a însămânţat doar 64% rapiţă pentru ulei, orz şi grâu 88%, iar orzoaică de toamnă 25%.

Precipitaţiile căzute în luna octombrie 2011 au fost neuniforme şi insuficiente, acestea ajutând doar la pregătirea terenului, nu şi la executarea arăturilor. Din datele comunicate de Sistemul de Gospodărirea Apelor Galaţi rezultă că precipitaţiile în luna octombrie 2011 au fost între 20,7 l/mp şi 49,2 l/mp. Seceta prelungită a făcut aproape imposibilă efectuarea arăturilor din toamnă, acestea realizându-se cu consumuri foarte mari de motorină şi piese de schimb.

La intrarea în iarnă, arăturile erau executate pe 49% din suprafaţă (98.300 ha din 201.711 ha), astfel, în primăvară, s-au efectuat arături pe 103.411 ha, pe care nu s-a putut acumula aceeaşi cantitate de apă, comparativ cu cele arate toamna. În plus, arătura din primăvară a determinat pierderi mari de apă din sol.

Procentul de răsărire a plantelor semănate în toamnă a fost influenţat tot de lipsa apei din sol, astfel: 24% din suprafaţă nu a răsărit, iar 40% a răsărit parţial. Lipsa stratului de zăpadă şi temperaturile scăzute sub limita biologică de rezistenţă a plantelor din lunile ianuarie - februarie compromis 19.636 ha cu rapiţă, orz, orzoaică şi grâu, iar la suprafeţele rămase în cultură densitatea plantelor pe m.p. a fost sub normele tehnologice pentru realizarea producţiei programate.

Recoltarea culturilor de toamnă este realizată în procent de peste 80%, iar producţiile obţinute sunt mai mici cu peste 60% faţă de nivelul producţiilor din 2011.

revista-ferma.ro

În agricultură apar norii negri ai falimentului

În această perioadă, fermierilor din judeţul Galaţi le e frică să mai intre în câmp. Îi apucă jalea când văd starea culturilor, au în faţă dimensiunea dezastrului. Producţiile sunt de sub 1.000 kg boabe de grâu la hectar. În unele sole, nici măcar nu se recuperează sămânţa folosită la înfiinţarea culturii. Conturile exploataţiilor agricole înregistrează pierderi de zeci de mii de lei

Seceta prelungită şi lipsa precipitaţiilor au dus la uscarea vegetaţiei, dijmuind, realmente, din recolta agricolă de porumb, soia şi de floarea-soarelui. Pentru destui fermieri, la orizont, se prefigurează norii negri, ameninţători, nu de ploaie, ci ai falimentului!

Culturi în cod portocaliu

Într-o zi de cod portocaliu de caniculă, i-am însoţit pe câmp pe fermierii Ion Bujor şi Andrei Banaga, asociaţi la societatea agricolă Agrocov, care exploatează o suprafaţă de peste 6.000 ha de teren arabil în judeţul Galaţi.

Pe raza comunei Independenţa, Agrocov avea în cultură 750 ha cu grâu. Din cauza condiţiilor nefavorabile a trebuit întoarsă cultura de pe o solă de 70 ha. S-a semănat porumb în loc, dar acum frunzele au început a se usca... căci plantele cerşesc apă. Doar o ploaie de 200 l/mp, dacă ar mai salva ceva! Deşartă speranţă! Pe cer nu se zăreşte nici un petic de nor.

Le-a sărit muştarul!

Am ajuns într-un lan cultivat cu muştar. O suprafaţă de câteva sute de hectare pentru care în acea dimineaţă a început recoltarea. Aici, pur şi simplu, le-a sărit... muştarul celor doi administratori. Motivele par cât se poate de serioase. Mai întâi, din rezervoarele maşinilor agricole „s-au evaporat” câteva zeci de litri de motorină. Încă de la primele brazde, cele două combine New Holland s-au înfundat în lan. „S-a intrat cu turaţia mică la bătător”, a explicat un mecanizator, şi nu peste mult timp s-au oprit. A durat ceva timp până a continuat lucrarea mecanizată.

Cu oile-n lanul de muştar

La un capăt al solei, de lângă şosea, au trecut prin lan oile unui cioban. „După ce că recolta este extrem de mică, abia dacă scoatem 300 de kg boabe de muştar la hectar, acum ne-au „ajutat” să terminăm mai repede şi ciobanii”, ne-au declarat cu amărăciune cei doi fermieri. Probleme cu furtul din recoltă au mai avut. Hoţii au fost prinşi, dar au primit iertarea creştinească din partea organelor de cercetare poliţienească, spre nemulţumirea agricultorilor.

„Aritmetica grâului”

În lanul de la Pechea s-au întors 600 de hectare cu grâu. În loc s-a semănat tot porumb. Au fost două rânduri de lucrări, - arături, tratamente, fertilizări - şi tot atâtea cheltuieli la unitatea de suprafaţă. Ion Bujor ne face „aritmetica grâului”. „Din totalul de 2.800 de hectare, a trebuit să întoarcem 600. A mai rămas în cultură o suprafaţă de 2.200 hectare. Grâul este de-o şchioapă, producţia-i mică, avem sole şi cu 3-400 kg la hectar”.

„Mă costă încă 3-400 de lei să tăi cocenii”

Hibrizii de porumb semitimpurii semănaţi după grâul întors nu s-au dezvoltat normal din cauza lipsei de apă. Frunzele s-au răsucit de-atâta uscăciune, pământul pe alocuri prezintă crăpături. Cultura este curată, bine întreţinută, dar se simte lipsa apei. „Acum poate să curgă de sus şi lapte, şi miere, că tot nu se mai drege nimic! Aici, nici porumb siloz nu pot face. Mă costă încă 3-400 de lei hectarul ca să bag combina la tăiat cocenii”, spun fermierii. Dintr-un condei, pierderile pe hectarul de cultură s-ar ridica undeva la 2.500 lei.

Arşiţă pe Valea Gerului

Pe Valea Gerului, arşiţa-i mare! În dreapta, se vede un canal de irigaţii. Dalele lui n-au mai simţit mângâierea răcoritoare a apei de peste trei ani.

S-a început recoltatul grâului în solele în care plantele au ajuns la maturitate. O formaţie de câteva combine era în lanul auriu. Cultura, la piciorul-broaştei; viteză mică de înaintare, boabele seci, spicele mici, hederul nu poate lua toate plantele... Combinele se chinuie o oră pentru a umple buncărul cu grâu.

„Vom cumpără grâu, să plătim arenda!”

Surprind un gând rostit cu voce tare al lui Andrei Banaga: „Dacă lăsam grâul compromis, făceam o tonă şi nu pierdeam decât 800 de lei la hectar. Acum trebuie să cumpărăm grâu ca să dăm la oameni arenda, ce vină au ei că n-a plouat?”

Ion Bujor este decis: „Nu mai fac ca anul trecut, când am rupt plugurile în pământul tare ca piatra. Dacă nu plouă, să pot intra la arat în condiţii normale, voi lăsa pământul să se odihnească!”

42 de grade la sol

Intrăm la baza de depozitare şi de mecanizare a Agrocov de la Costache Negri. Ceasurile erau în jur de 13.00. Aflăm de la şeful punctului de lucru că în lanul de grâu nu se poate intra în brazdă la recoltat mai devreme de ora 7,00. E umed! Dar de unde... rouă? Un tractor a urcat pe cântar remorca plină cu grâu. La probe, umiditatea era de15,3 la sută, temperatura boabelor - 42 de grade Celsius! Adică exact temperatura la sol!

LAPAR cere decretarea stării de urgenţă

Agricultorii cer instituirea stării de urgenţă din cauza secetei. “Am cerut declararea stării de urgenţă din cauza secetei (...) Starea de urgenţă se declară şi din cauza calamităţilor naturale, printre care şi seceta. Astfel, statul ar trebui să sisteze urgent exporturile, să gestioneze corect stocurile existente de cereale, prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă, şi să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii”, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Potrivit acestuia, peste 80% din cultura porumbului riscă să fie compromisă; floarea soarelui riscă să piardă 50% din producţie, iar la grâu s-a obţinut jumătate din cultura de anul trecut, iar preţurile s-au dublat în ultima lună. Potrivit Mediafax, secretarul de stat Daniel Botănoiu a spus că nu este cazul decretării unei stări de urgenţă.

Măsuri de reducere a efectelor secetei

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că Guvernul a fost de acord cu propunerea MADR de a reducere tariful pentru irigaţii cu 50 lei la mia de metri cubi, iar pentru proiectele de irigaţii din cadrul Măsurii 125, e posibilă o alocare suplimentară de 25 milioane euro pentru o nouă sesiune de proiecte, care ar trebui finalizată în cursul acestui an.

Fermierii ar putea fi despăgubiţi

Ministrul de resort a mai spus că, imediat după finalizarea campaniei de recoltat, se va emite o Hotărâre de Guvern prin care se vor aloca bani de la bugetul de stat pentru despăgubirea a două categorii de fermieri:

- veniturile IMM-urilor, a căror producţie a fost afectată cu cel puţin 30%, vor fi compensate, vizavi de anii trecuţi, cu 80% din pierderea pe care au înregistrat-o în acest an din cauza secetei.

- fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor vor beneficia de aşa-numita măsură de minimis, care vizează acordarea unui sprijin de 7.500 de euro pe beneficiar.

revista-ferma.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Fermierii, loviţi şi de secetă şi de autorităţi

Seceta din ultimele luni i-a lovit puternic pe fermierii gălăţeni. Mii de hectare de grâu, porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate, în unele cazuri chiar în proporţie de 100%. „Se înregistrează pierderi la grâu şi de 100%. Nici la floarea soarelui s-au porumb nu stăm mai bine”, ne-a declarat Violeta Nanu, directorul Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Galaţi.

Grav este că nici măcar agricultorii care şi-au asigurat culturile nu au vreo speranţă că vor primi despăgubiri de la Guvern pentru culturile calamitate, astfel că nu se ştie câţi dintre aceştia vor mai avea bani pentru a porni campania agricolă din 2013. „Nu avem deocamdată informaţii legate de posibilitatea acordării de despăgubiri. Trebuie declarată stare de calamitate pentru a se întâmpla acest lucru, dar nu se ştie dacă va permite bugetul”, precizează directorul APIA Galaţi. Fermierii care au putut să-şi irige culturile au scăpat de dezastru, dar nici ei nu au înregistrat producţii la grâu sau porumb comparabile cu cele de anii trecuţi.

Scapă de sancţiuni

Şi pentru ca tacâmul să fie complet, fermierii riscau să fie şi sancţionaţi de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură dacă nu îşi efectuau lucrările agricole la timp. Recent, s-a decis însă ca agricultorii împiedicaţi de condiţiile climaterice nefavorabile să nu mai fie sancţionaţi. De pildă, dacă rapiţa ar fi trebuit cultivată în luna septembrie, dar acest lucru se va dovedi imposibil din cauza secetei, agricultorii nu vor păţi nimic.

Fermierii mai au o variantă pentru a se finanţa. Este vorba de contractarea unui credit bancar, agricultorii putând obţine până la 80% din valoarea subvenţiilor aferente schemei unice de plată pe suprafaţă (SAPS). Conform informaţiilor primite de la APIA Galaţi, valoarea unei unităţi este de 110 euro. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Galaţi le poate elibera adeverinţe fermierilor interesaţi să ia un credit, cu o singură condiţie: fermierii nu trebuie să fie supuşi controlului clasic sau celui prin teledetecţie desfăşurat de APIA.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Producţie de grâu de trei ori mai mică decât în 2011, în Galaţi

Producţia medie de grâu din Galaţi a scăzut la o treime din valoarea din 2011, potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi. "Dacă ţinem cont şi de suprafeţele cu grâu de sămânţă, la nivelul judeţului am avut în cultură 56.455 hectare. Pentru aceste suprafeţe, producţia totală raportată a fost de 59.547 tone grâu, puţin peste o tonă la hectar, în condiţiile în care anul trecut recolta a fost de trei ori mai mare", a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Profira Onode.

Seceta a afectat aproximativ jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu, anul acesta devenind al doilea cel mai slab an de după revoluţie. "Culturi calamitate de grâu s-au raportat în tot judeţul. În urma deplasărilor în teren, specialiştii noştri au constat că, în funcţie de zonă şi de cât au putut fermierii să irige, culturile de grâu au fost distruse în proporţie de 40 până la 60%. Toţi agricultorii au produs mai puţin decât în cursul anului trecut, iar singurul an mai slab de după Revoluţie, din punctul de vedere al recoltelor, a fost 2007", a explicat Onode.

Există şi agricultori care nu şi-au mai recoltat grâul, din pricina imposibilităţii de a-l iriga. "În restul judeţului, producţiile au fost mici, iar unii - cum ar fi cazul unei asociaţii din localitatea Oancea, unde nu se poate iriga - fermierii nici măcar nu au mai recoltat grâul, pentru că au ajuns la concluzia că nu merită", a declarat directorul DADR Galaţi.

Pe de altă parte, veştile bune vin din afara ţării. Preţul grâului este în scădere la nivel internaţional, iar astăzi a atins cel mai mic nivel din ultimele trei săptămâni. Motivul principal este cererea scăzută de export, dar şi preţul mic al porumbului, care ii determină pe crescătorii de animale să nu mai folosească grâu ca substitut în hrana animalelor. "Dacă preţul porumbului scade atunci toate preţurile la cereale vor scădea", a declarat Sid Love, analist la firma de consultanţă Kropf & Love Consulting.

Link to comment
Share on other sites

Bilanţ dezastruos: Avem de trei ori mai puţin grâu

* Recolta medie de grâu la hectar depăşeşte cu puţin o tonă, în condiţiile în care, în 2011, ajungea la trei tone * Un singur an din ultimii 12 a mai fost atât de slab în agricultură * Unii dintre fermieri nici n-au mai avut ce recolta * Grâul nu este doar puţin, ci şi de slabă calitate * Preţul a crescut de peste două ori în ultimul an, iar tendinţa de scumpire se menţine * Ajutorul de minimis pe care îl va da Guvernul este mic şi se acordă doar pentru o suprafaţă de maxim 10 hectare

Producţia de grâu a atins pragul critic în acest an. Sute de fermieri şi zeci de asociaţii de producători s-au ales cu o recoltă la jumătatea celei de anul trecut, în vreme ce alte câteva zeci au apreciat că nici măcar nu mai merită să bage combinele pe câmp şi nu au recoltat nici măcar un bob. În judeţul Galaţi, în acest an, 45.423 de hectare de teren au fost cultivate cu grâu de asociaţii de producători, restul de 11.032 de hectare fiind în exploataţii individuale. „Dacă ţinem cont şi de suprafeţele cu grâu de sămânţă, la nivelul judeţului am avut în cultură 56.455 de hectare. Pentru aceste suprafeţe, producţia totală raportată a fost de 59.547 de tone de grâu”, a precizat directorul-executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Profira Onode.

Dacă anul trecut producţia medie de grâu la hectar, pe judeţ, era de trei tone, în acest an cifra a scăzut la puţin peste o tonă. Dar nu vom muri de foame..., apreciază directorul DADR, deşi scumpirile au început deja.

Doar în 2007 au fost recolte atât de slabe

„Culturi calamitate de grâu s-au raportat în tot judeţul. În urma deplasărilor în teren, specialiştii Direcţiei au constat că, în funcţie de zonă şi de cât au putut fermierii să irige, culturile de grâu au fost distruse în proporţie de 40 până la 60 la sută. Toţi agricultorii au produs mai puţin decât în cursul anului trecut, iar singurul an mai slab de după Revoluţie, din punctul de vedere al recoltelor, a fost 2007”, a apreciat Profira Onode.

„Nici un bob pe care să-l valorificăm!”

Am luat legătura cu mai multe asociaţii de producători agricoli din judeţ, ca să vedem cât grâu s-a făcut şi unde. În general, fermierii cu zeci de ani de experienţă care şi-au permis să plătească scumpul preţ al irigaţiilor au reuşit să mai salveze o parte din recoltă din ghearele secetei. Cei care nu au putut iriga trec acum printr-o perioadă de criză. Recolta a fost sub aşteptări, iar despre profit nu prea se mai poate vorbi. Mai rău este că şi anul 2013 se anunţă tot secetos.

„În general, producţii mai bune, de circa 2 tone la hectare, au obţinut fermierii din Bădălan, care au irigat. În restul judeţului, producţiile au fost mici, iar unii - cum ar fi cazul unei asociaţii din Oancea, unde nu se poate iriga - fermierii nici măcar nu au mai recoltat grâul, pentru că au ajuns la concluzia că nu merită”, mai spune directorul executiv al DADR.

La Scânteieşti, spre exemplu, recolta a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anul trecut. „Am avut, la nivel de asociaţie, 300 de hectare cultivate cu grâu în acest an. Producţia medie, la hectar, este de 790 de kilograme, în condiţiile în care anul trecut s-au scos 1,7 tone la hectar”, a declarat Dumitru Slabu, preşedintele Asociaţiei Agricole „Scânteia” din comună.

O producţie mai bună au raportat fermierii de la Smârdan, chiar dacă nici aici nu se poate vorbi despre belşug. „Fermierii asociaţiei noastre au cultivat grâu pe o suprafaţă de 280 de hectare. În medie, s-au recoltat cam 2.050 kilograme de grâu la hectar. Producţia noastră a scăzut, faţă de anii trecuţi, cu 60 la sută. Am traversat un sezon agricol foarte slab şi, din câte văd, pentru anul viitor se anunţă tot secetă. Nici nu putem vorbi despre anumite soiuri care ar merge mai bine, în condiţiile în care nu le putem da apă. Iar dacă am folosi o cantitate mai mare de îngrăşământ, pe secetă, n-am face decât să chinuim şi mai mult plantele, fără nici un rezultat”, este de părere inginerul Mădălin Vasilache, de la Asociaţia SC Agrodori SRL.

La Tuluceşti, grâul recoltat a fost suficient pentru a-i plăti pe cei care şi-au dat pământul în arendă, dar nu şi pentru a aduce profit asociaţiei Agroind. „Recolta din acest an a fost slabă, şi cantitativ, şi calitativ, din cauza secetei şi a imposibilităţii de a iriga. Am avut în cultuăa 600 de hectare cu grâu, iar producţia a fost de circa 1,3 tone la hectar. Comparativ, anul trecut s-au scos şi 2,4 tone la hectar. Infrastructură pentru irigaţii există, dar cum apa este foarte scumpă, fermierii au reuşit să irige doar pe circa 150 de hectare, unde producţia a fost, într-adevăr, puţin mai bună. Din câte ştiu, doar 2003 a fost un an mai prost din punct de vedere al recoltei decât acesta, în zona noastră. Cu ce am recoltat în acest an, am reuşit să plătim datoriile către oamenii de la care pământul cultivat fusese luat în arendă, dar nu ne-a mai rămas nici un bob de grâu pe care să-l valorificăm”, apreciază Aristiţa Stoian, lidera asociaţiei Agroind.

Ajutorul de minimis nu acoperă pagubele

Aprobat în sfârşit de Guvern, ajutorul de minimis pe care îl pot primi fermierii care sunt persoane fizice sau juridice va consta într-o despăgubire în valoare de 100 de lei pe hectarul de cultură dezvoltată pe teren arabil şi calamitată. Fiecare fermier va primi însă bani pentru doar maxim 10 hectare de cultură calamitată. Mai exact, valoarea ajutorului de minimis nu va depăşi suma de 1.000 de lei, bani care ar putea să nu acopere nici măcar parţial investiţia pe care agricultorul a făcut-o în dezvoltarea culturii. Chiar dacă ajutorul nu este substanţial, la DADR se vor aduna, cel mai probabil, până pe 15 octombrie, peste o mie de solicitări de despăgubire.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Nici porumbul nu s-a făcut

Culturile de porumb sunt afectate în proporţie de 70 până la 100 la sută, potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi. Paguba fermierilor care şi-au întors culturile de grâu, în primăvară, şi au plantat porumb, fără a primi încă o dată subvenţie pe suprafaţă, va fi cu atât mai greu de suportat. Preţul porumbului variază între 1,5 lei şi 1,8 lei pe kilogram.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Agricultura este în stare de faliment

Seceta prelungită a făcut ravagii printre fermierii gălăţeni. Specialiştii susţin că este cea mai mare pagubă provocată de secetă din ultimul sfert de secol, ce vine după alţi doi ani de secetă.

„De când sunt eu la Direcţia Agricolă, nu am mai văzut aşa ceva. Au mai fost ani de secetă, dar nu aşa. Cel mai greu an a fost în 1987, dar atunci au fost pierderi doar la anumite culturi, nu la toate culturile, ca acum”, explică Profira Onode, directorul executiv al Direcţiei Agricole Galaţi.

Cifrele vorbesc de la sine. La porumb producţia medie este de doar 300-400 de kilograme la hectar, în condiţiile în care în alţi ani se obţineau mii de kilograme la hectar. Floarea-soarelui este la fel de afectată, iar rapiţa a fost compromisă aproape în totalitate. În locul rapiţei, fermierii au cultivat alte plante, dar şi acestea s-au uscat din cauza secetei. Nici măcar furajele nu au rezistat la temperaturile sahariene din această vară, astfel că fermierii se gândesc să îşi ducă animalele la abator pentru că nu au ce să le mai dea de mâncare.

„Oamenii nu o să mai aibă ce mânca”

Fermierii gălăţeni susţin că statul trebuie să se implice în finanţarea lor, altfel nu o să mai aibă resurse financiare pentru a demara următoarea campanie agricolă. „Oamenii nu o să mai aibă ce mânca. Eu ca fermier mă simt discriminat pentru că administrez 700 de hectare de teren şi primesc subvenţie doar pentru 10 hectare pe baza acelui ajutor de minimis. Subvenţia la apa de irigat este praf în ochi”, susţine Petre Grigore, reprezentant al unei asociaţii profesionale a fermierilor gălăţeni.

Mulţi fermieri nu irigă pentru că nu au bani, preţul pentru irigarea unui hectar de teren variind între 200 şi 1.200 de lei, astfel că în momentul de faţă în judeţul Galaţi se irigă doar 15.000 de hectare.

Deficienţa de apă din sol este atât de mare, încât nu se pot face nici măcar lucrările agricole de toamnă. Până acum, au fost arate doar 37.000 de hectare, ce înseamnă cam 40% din suprafaţa arabilă a judeţului, iar fermierii ezită să mai cultive ceva pentru că nu mai răsare nimic.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

De două ori mai puţin porumb în acest an

În medie, s-au făcut circa 800 de kilograme de porumb la hectar, în judeţul Galaţi, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR). Lipsa irigaţiilor pe multe dintre câmpurile judeţului şi căldura excesivă care a determinat instalarea fenomenului de stres hidric au făcut ca producţia să fie cam la jumătatea celei de anul trecut. În vreme ce marii fermieri au acum probleme cu recuperarea investiţiilor şi cu valorificarea recoltei, micii fermieri trebuie să îşi împartă recolta în aşa fel încât să îşi poată scoate cu bine gospodăriile din iarnă.

Deşi a pornit de la preţul de 1,2 lei pe kilogram, în aceste zile porumbul se vinde, en-goss, cu 0,95 lei, conform datelor Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (A.P.C.P.T.) Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fermierii gălăţeni cer Guvernului declararea stării de calamitate

Din cauza secetei prelungite, fermierii gălăţeni spun că se află în situaţie de faliment, motiv pentru care cer Guvernului României declararea stării de calamitate. Astfel, spun ei, ar putea primi din partea statului ajutor financiar pentru a rezista pe piaţă. „Există ajutorul de 100 de lei pe hectar, dar pentru o suprafaţă de până în 10 hectare. Eu mă simt discriminat, pentru că am de gestionat 700 de ha. Ce fac cu restul de 690 de ha?”, spune Petre Grigore, agricultor, preşedinte al Asociaţiei Profesionale pentru Cereale şi Plante Tehnice (afiliată LAPAR). Potrivit acestuia, seceta a afectat culturile de primăvară şi toamnă în proporţie de 50-95 %, motiv pentru care «în această toamnă nu vom avea mămăligă pe masă».

Şi directoarea Direcţiei Agricole Galaţi, Profira Onode, a confirmat că «cele mai afectate culturi sunt la rapiţa de primăvară şi la orz, unde, 16.000 de ha cultivate au fost afectate, motiv pentru care au fost reînsămânţate cu porumb şi floare care şi ele au fost afectate».

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Din cauza secetei prelungite, fermierii gălăţeni spun că se află în situaţie de faliment, motiv pentru care cer Guvernului României declararea stării de calamitate

Poate nu inteleg eu: care e motivul? E asa greu sa nu mai scrii ca unul din clasa pregatitoare? Poti declara starea de calamitate din cauza falimentului???

Bine, si exprimarea directorului DADR e o "monstra" de gandire limpede...

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.