Octavian Coşovliu şi efectele solului gălăţean asupra construcţiilor

[dcp100168]

Octavian Coşovliu şi efectele solului gălăţean asupra construcţiilor

• Dr. ing. Octavian Coşovliu atrage atenţia că orice abatere de la regulile fundare impuse de loess este foarte riscantă
  
• Ani de zile a urmărit efectele solului gălăţean asupra construcţiilor, dar concluziile sale nu convin autorităţilor
  
• La groapa de pe Oltului, autorităţile l-au consultat din nou, iar de această dată se pare că îi ascultă şi sfaturile
  
• Speră ca edilii să ia măsuri la timp, iar realitatea să nu-i confirme calculele inginereşti în privinţa fragilităţii Falezei
  

Extrem de activ la cei aproape 85 de ani, ing. Octavian Coşovliu lucrează aproape zi lumină. Biroul său e mereu plin planuri şi acte. Cei doi pereţi cu rafturi pline de cărţi şi dosare stau mărturie deselor consultări cu litera şi spiritul ştiinţei. Nimic nu e enunţat speculativ, fiecare argument rostit e însoţit de cifre şi unităţi de măsură, adesea şi de scurte schiţe făcute, cu o mână sigură, de inginerul în urma căruia puţine desene au rămas necorectate sau neactualizate.

Reperele nenorocirii

"În Galaţi am ajuns prin `60, după ce câţiva ani am lucrat în Brăila, povesteşte Octavian Coşovliu. Acolo văzusem cum, din cauza reţelelor de apă şi termoficare care cedau, solul era afectat de apă şi se fisurau clădiri sau se surpau străzi. La Brăila, stratul de loess are maxim 10 m grosime, la Galaţi sunt locuri unde depăşeşte şi 25 m. Asemenea premise nu suportă modificare, trebuie să învăţăm să convieţuim cu ele. Loessul e foarte bun pentru construcţii, suportă 3 kg pe cenimetru pătrat, dar umezit ajunge să nu mai poată susţine nici 300 g."

Cum orice nenorocire are şi partea ei bună, inginerul Coşovliu a deprins din nenorocul brăilenilor ce trebuie făcut, iar când a venit în Galaţi a făcut tot posibilul să preîntâmpine asemenea incidente. "Principalele măsuri luate ca urmare a experienţei brăilene au vizat protejarea construcţiilor şi securizarea reţelelor de apă şi termoficare. Acestea din urmă trebuie să fie întotdeauna încasetate în beton. Cât priveşte construcţiile, am mers pe soluţia configurării unei structuri de rezistenţă care să nu le lase să se deformeze dacă terenul de sub ele cedează".

Teren riscant, clădiri mai scumpe

Când lucra la Trustul de Construcţii, inginerul Coşovliu a făcut şi blocuri experimentale. Datele preluate de la acestea le foloseau pentru a combate vulnerabilitatea fundaţiei prin rezistenţa structurii. "Puneam tensiometre şi urmăream comportamentul blocurilor sub acţiunea deformării terenului de fundaţie. Aşa am ajuns la concluzia că trebuie să insistăm asupra structurilor astfel încât, dacă terenul cedează, măcar să rămână construcţia înclinată, dar intactă, povesteşte Coşovliu. După ani de analize, am ajuns la structura optimă şi ne-am dus la Ceauşescu să-i cerem 22 la sută costuri mai ridicate pentru blocurile din Galaţi. După o târguială ca la piaţă ne-a acceptat 18. A trebuit să reducem din suprafeţele camerelor ca să ne încadrăm în costuri."

Inginerul e dezamăgit că arhivele cu date şi grafice de rezistenţă, stocate în magazii întregi, s-au pierdut. S-a renunţat şi la consolidarea fundaţiilor cu sonete din motive de scurtarea timpului de construcţie. "S-a adoptat compromisul construcţiei pe perne de balast, dar aceasta nu fereşte construcţia de înclinaţii în timp. Într-un experiment făcut în nordul oraşului, am constatat scufundări ale terenului, la sarcină mare, între 60 şi 130 cm în decurs de numai o lună. Deci probleme pot apărea chiar şi la un cutremur de 5 grade pe Richter...", susţine Coşovliu.

Faleza şi perimetrul de siguranţă

"De la creasta Falezei, s-a calculat că 60 m nu pot fi construiţi, există riscul de prăbuşire. S-a negociat cu autorităţile comuniste şi s-a stabilit în final că doar 35 m", precizează Coşovliu.

"Au încercat să nu ţină cont de studiile făcute, s-au dus cu nişte machete ample, dar le-a dărâmat Ceauşescu cu un dos de palmă şi i-a ameninţat: Să nu care cumva să treceţi peste ce au spus specialiştii!"

După `90, în febra construcţiilor cât mai aproape de Dunăre, inginerul Coşovliu recunoaşte că i s-au cerut avize în perimetrul periculos. "Le-am spus atât: ştiu să fac case rezistente, nu ştiu să protejez terenul".

Aşa s-a ajuns ca în Galaţi construcţiile să înghită mult mai mulţi bani ca în alte zone, fiind adesea fundate pe piloni de beton pentru a evita riscurile. Coşovliu se apără cu mâinile ridicate de posibilitatea ca, într-o zi, ce s-a construit pe malul fluviului să o ia la vale: "Să sperăm că se va întâmpla cât mai târziu. Sau, cu riscul să n-am eu dreptate, chiar să nu se întâmple"

Pentru oprirea surpărilor, Coşovliu a propus un zid de stabilitate la baza piciorului Falezei. Acesta ar opri alunecarea straturilor de sub asfalt, ca pe un tobogan. "S-au preferat alte soluţii, a mea a fost considerată prea scumpă", menţionează, sec.

Autorităţile, interesele şi concetăţenii

Coşovliu crede că nimic nu se va schimba până când nu se va trece peste vremelnicia funcţiei, interesele personale sau de grup şi vor conta concluziile trase din ceea ce s-a făcut.

Prin 2005, în coautorat, a elaborat un studiu care atrăgea atenţia asupra problemelor Falezei şi nevoilor de consolidare. Studiul se află la Primărie, dar ştie că "nimeni n-a avut interesul să folosească ce am subliniat noi acolo. Alte interese sunt mult mai mari..."

Refuză să nominalizeze persoana care i-a "cerut mereu părerea de formă, doar ca să-şi confirme propriile-i păreri". O descrie doar prin impresia care i-a lăsat-o, că s-ar potrivi perfect cu omul din versurile unui cântec care-i aminteşte de tinereţe: "A venit de nicăieri/ Cu idei şi cu păreri/ Are planuri pentru toţi şi toate/ Nu se-opreşte din vorbit/ Şi-ţi zâmbeşte fericit/ Absolut orice la el se poate!" (remake după Nowhere Man, Beatles, pe albumul "Du-mă înapoi" al lui Alexandru Andrieş).

Octavian Coşovliu nu trage doar semnale de alarmă, el e conştient că oraşul nu poate fi mutat, ci trebuie să se dezvolte în condiţiile date. "Dar sunt priorităţi imediate de luat în calcul: canalizare pe toate străzile, debuşee la toate gurile de canal, iar acestea să fie desfundate regulat. Toate casetele de beton care cedează trebuie plombate imediat, trebuie făcute monitorizări topografice ca să nu apuce pământul să se lase şi să nu prindem de veste, iar terenurile sărate de sub construcţii, susceptibile la dizolvare, trebuie consolidate."

"Oraşul nu poate fi mutat, iar conductele nu pot fi excluse din sistemul urban. Dar reperele specifice, precum solul, nu trebuie ignorate. Nu mă socot un depozitar unic al ştiinşei, am emuli. Dar ar trebui ca un anumit argument de ordin material să nu mai primeze în faţa ştiinţei şi conştiinţei" este concluzia specialistului Coşovliu.

Portret: Un specialist pentru neliniştea autorităţilor

La 85 de ani, brăileanul Octavian Coşovliu poate spune că ştiinţa lui a zidit peste jumătate din Galaţiul actual. Ca inginer constructor specializat în structuri de rezistenţă, a supervizat majoritatea clădirilor construite după 1960.

A absolvit la Facultatea de Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi. Format în spiritul generaţiei sale, a rămas admirator al Regelui Mihai I. Şi-a respectat mereu principiile şi meseria chiar dacă vremurile n-au fost prielnice aripilor entuziasmului.

Ca tânăr specialist, a avut şansa să înveţe de la academicianul Ştefan Bălan şi profesorul Aurel Beleş. Cei care au introdus calculul seismic în construcţiile româneşti, profesorii Alexandru Cişmigiu şi Emilian Ţiţaru, i-au fost colegi de generaţie şi sfătuitori în cele mai dificile probleme profesionale abordate. Dovada competenţei sale o constituie construcţiile ridicate sub expertiza sa, în Galaţi, ce au rezistat cutremurelor din 1977, 1986 şi 1990.

Datele din proiectarea şi supravegherea construcţiilor pe sol gălăţean le-a transpus într-o lucrare semnată împreună cu inginerul Vladimir Dianu - "Fundarea pe loessuri şi pământuri loessoide", apărută în 1984 la Editura Academiei. În 1986 şi-a susţinut şi o teză de doctorat în acelaşi domeniu.

Coşovliu şi ştiinţa fără compromisuri

Pe lângă numeroase alte articole, studii şi cercetări în construcţii, Coşovliu a furnizat în 2007 şi o expertiză asupra solului Falezei şi disponibilităţii acestuia la construcţii. La fel ca şi harta hrubelor Galaţiului, întocmită de regretata sa colegă, Margareta Bălan, studiul lui Coşovliu zace prin fişetele Primăriei. Autorizarea construcţiilor a luat amploare, după 1990, în perimetrul din vecinătatea Dunării considerat periculos de cei doi specialişti.

Sonetele au dispărut din grabă

Utilaj pentru înfigerea în pământ a piloţilor de lemn, metal sau beton armat, soneta este prevăzută cu un ciocan. Ridicat la o anumită înălţime, acesta cade pe capul pilotului, introducându-l forţat în pământ.

Soneta "tip Galaţi" era specifică zonei, adaptată dintr-o sonetă rusească. Bătea pământul în diverse puncte ale fundaţiei, loessul îndesat devenind astfel punct solid de sprijin.

S-a renunţat la sonete deoarece compactarea dura luni întregi. S-au adoptat perna de balast pentru construcţii uşoare şi pilonii de beton pentru cele masive. Prima soluţie asigură o "plutire" în loessul instabil. Ultima poate chiar dubla preţul construcţiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Octavian Coşovliu, brăileanul care a dat viaţă cartierelor Galaţiului

* Dr. ing. Octavian Coşovliu, specialist în construcţii, este omul care a contribuit la crearea a sute de blocuri din Galaţi, străzi, dar şi cartiere

De numele dr. ing. Octavian Coşovliu se leagă multe din străzile din Galaţi, precum Siderurgiştilor sau Brăilei (parţial), dar mai ales cartierele Mazepa (în trecut, cartier de case vechi, ce a fost demolat şi refăcut), Dunărea (cu toate cele patru microraioane), Aeroport (Micro 38, 39, 40), precum şi cartierul Traian Nord.

Inginerul constructor, fost director tehnic al Institutului de Proiectări Judeţean (IPJ) a pus umărul, alături de ing. Popa, ing. Beşchea, ing. Preissler, ing. Ropotă, ing. Bubenec, ing.Iorga şi nu numai, la reconstrucţia Galaţiului bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi la modernizarea acestuia, prin crearea de noi cartiere şi ridicarea a nenumărate clădiri de locuinţe. "Vreau să vă spun că putem fi cinstiţi cu noi înşine şi să spunem că le-am făcut trainice. Chiar dacă nu sunt foarte frumoase, sunt deosebit de reuşite din punct de vedere funcţional. Ne putem lăuda, fiecare dintre noi, că am dat ceva din noi şi va rămâne după noi", ne-a spus inginerul constructor.
A găsit oraşul sufocat de moloz

Brăilean de origine, dr.ing.Octavian Coşovliu a fost obligat, în anul 1959, să-şi părăsească oraşul natal, pe care îl iubeşte la fel de mult şi astăzi, unde devenise deja director al Întreprinderii nr.2 de Construcţii, şi să vină la Galaţi, întrucât oraşul de la Mila 80, care arăta destul de rău la acea vreme, după cum ne-a mărturisit chiar doctorul în ştiinţe tehnice, avea nevoie de ingineri constructori.

În acea perioadă, în oraşul de la malul Dunării era în plin proces de desfăşurare cea de-a II-a etapă a ROG (Reconstrucţia Oraşului Galaţi). "Arăta destul de rău Galaţiul, o parte din Domnească era într-un fel păzită - zona de la Olimpic înspre Nord amintea de Galaţiul vechi. Zona de dincolo era însă distrusă de bombardamente. Aveam moloz şi cărămizi şi până doi metri înălţime, dar şi şantiere care lucrau. Erau două întreprinderi de construcţii care lucrau aici (...) Am găsit multe construcţii în Galaţi care solicitau reparaţii ca urmare a efectelor tasărilor neuniforme şi la care şi generaţia mea şi cea de înainte şi-au spus cuvântul", ne-a povestit dr.ing.Octavian Coşovliu.

Reputatul inginer constructor a activat la Galaţi, mai întâi în execuţie, timp de aproximativ doi ani de zile, lucrând pe şantier, aşa cum, de altfel, şi-a şi dorit, după care a devenit director tehnic în cadrul Direcţiei de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectare a Construcţiilor (DSAPC), care avea o Direcţie de Proiectare şi o Direcţie de Avizare a Proiectelor şi de Reglementare a Activităţii de Construcţii (aşa-zisa Direcţie de Disciplină). "Blocurile făcute în Centru, lângă Parcul Eminescu, au făcut parte din ROG I, realizate de Întreprinderea de Construcţii 1 Galaţi, din cadrul Trustului de Construcţii al Regiunii Galaţi. În etapa a doua s-au construit blocurile M, L, hotelul Dunărea şi, în continuare, blocurile P, către Dunăre. În etapa a treia s-au construit blocurile N, din spate, şi blocurile W, de pe Traian, dar nu numai (...) Mă simt foarte familiar cu ele pentru că le ştiu de pe planşetă şi le ştiu şi de când eram chemat pentru diverse probleme de execuţie", ne-a spus dr. ing. Octavian Coşovliu.

Faleza, ameninţată de tasări

Dr. ing. Octavian Coşovliu este specialistul care s-a opus construirii blocurilor şi caselor pe Faleza Dunării şi a atras atenţia autorităţilor, în repetate rânduri, cu privire la tasările din oraş. "Noi avem aici posibilitatea de tasări fundamentale, de circa 20 până la 60-80 de centimetri. Şi am şi avut parte de astfel de tasări în momentul în care acumularea de apă în sol a ajuns în situaţia de saturaţie a loessului. Prima dată, fenomenul de acest gen s-a manifestat la Brăila, în 1954. În 1965-1966 au apărut la Galaţi aceleaşi probleme, ca şi la Brăila, în Ţiglina I, Ţiglina II (...) Atenţie deosebită asupra întreţinerii reţelelor purtătoare! Latinii aveau o vorbă - sublata causa, tollitur effectus (înlătură cauza şi îndepărtează efectele). Utilizez acest dicton tocmai pentru a le arăta necesitatea de a da prioritate acestui lucru (...) Până la Revoluţie exista presiunea de partid pe care, într-un fel sau altul, puteam să o surmontez cu nişte argumente tehnice. Pe acea vreme, conducerea de partid şi cea de stat îţi cerea de la început sfatul. De atunci, din 22 decembrie 1989, ne-am eliberat. Ce înseamnă asta? După mine, a ne elibera se cheamă a dobândi o posibilitate de a discuta la acelaşi nivel cu celălalt. Dar o dovadă că greşesc este faptul că mulţi oameni au înţeles libertatea ca fiind dreptul de a călca peste bombeul celuilalt. Iar acest principiu nu a fost contrazis de nimeni, pentru că nu a avut curajul nimeni să o facă. Dar libertatea este condiţionată de dreptul celuilalt de a avea şi el libertate! Aşa voi şti până la moarte... Din păcate, după 1990, lumea şi-a făcut de cap. Nu m-a mai chemat nimeni să mă întrebe nimic. S-au aşezat cuminte cu poponeţul pe Faleză şi au început să facă ce vor şi cum vor. La un moment dat, cei cu vilele, banii, au început să muşte din Faleză, până au venit cu blocurile aproape de margine".

Cine este dr. ing. Octavian Coşovliu

Octavian Coşovliu s-a născut la Brăila, în 1927. A absolvit cursurile Facultăţii de Construcţii din Iaşi, iar ulterior a devenit doctor în ştiinţe tehnice şi membru al multor asociaţii de renume, dintre care amintim: membru activ al Academiei de Ştiinţe din New-York (SUA), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, membru de onoare al Asociaţiei Române de Geotehnică şi Fundaţii. De asemenea, a fost cadru didactic la Universitatea "Dunărea de Jos" şi autorul unor lucrări ştiinţifice de referinţă. Pentru meritele sale, dr. ing. Octavian Coşovliu a fost distins cu numeroase medalii şi diplome de merit.

viata-libera.ro

[Mikka]

Poate domnul inginer citeste forumul nostru: Este adevarat ca exista un studiu al doamnei arh. Balan care indica in mod clar ca pe faleza nu ar trebui construite locuinte (blocuri, vile etc.) la o distanta mai mica de 80 de metri de Dunare? Ne poate spune domnul inginer daca acest studiu e public? Poate el fi consultat/citit/multiplicat (sub prevederile legi drepturilor de autor, desigur)?