Galaţi - oraşul fără datorii

[dcp100168]

Galaţi - oraşul fără datorii

Într-un top al îndatorării oraşelor, Slobozia, Baia Mare şi Piatra neamţ ocupă primele trei locuri ca grad de îndatorare din totalul veniturilor. Bucureştiul are cea mai mare datorie publică, iar Galaţiul se află pe penultimul loc, din listă lipsind Sectorul 6 şi Brăila.

Potrivit legii finanţelor publice locale, când plăţile în contul datoriilor ajung la 30 la sută din venituri, localităţile nu mai pot accesa împrumuturi. La sfârşitul anului trecut, Slobozia avea un grad de îndatorare de 27,51 la sută şi un sold datorat de 45,4 milioane de lei. Baia Mare are 26,77 la sută grad de îndatorare, cu 49 de milioane de lei datorie în sold. Pe locul trei se situa Piatra Neamţ, cu 234,85 de milioane datorie scadente în 2027. Oraşul condus de Gheorghe Ştefan "Pinalti" are grad de îndatorare 24,6 la sută.

Cine şi cât a cheltuit

Bucureştiul, dator cu două miliarde şi un sfert, e bineînţeles pe primul loc ca sumă. Veniturile mari duc însă la doar 9,9 la sută grad de îndatorare. Cel mai îndatorat oraş moldovean este Iaşul, cu 303 milioane de lei şi 22 la sută grad de îndatorare. Dar recenta investiţie comercial-civică, complexul Palas, a schimbat radical centrul oraşului, aşa încât ieşenii pot spune că ştiu pentru ce vor plăti ani buni.

Galaţiul se afla pe penultimul loc în top, cu 33,27 milioane de lei sold pe minus şi 4,22 la sută grad de îndatorare. La acestea se adaugă cele 61 de milioane contractate în martie acest an. Deci e foarte posibil ca gradul de îndatorare al oraşului să se fi triplat chiar, ţinând cont de termenul relativ scurt de rambursare a sumei, 10 ani.

viata-libera.ro

[djabar1523]

Normal ca suntem fara datorii. Daca nu s-a facut nici o investitie, daca nu s-au luat bani care sa produca bani / locuri de munca ...

Sa aiba si dom premar Nicolae cu ce se mandreasca.

[dcp100168]

Topul celor mai îndatorate mari oraşe din România

La finele anului trecut, majoritatea administraţiilor municipiilor reşedinţă de judeţ aveau datorii mai mari decât în urmă cu doi ani. Chiar şi cele care în 2011 aproape că au atins pragul de îndatorare 30%, de la care legea le interzice să mai acceseze vreun credit.

În urmă cu trei ani, trei municipii reşedinţă de judeţ din România erau pe punctul de a atinge pragul de îndatorare maxim, de 30% din încasările programate, de la care primarii nu mai pot accesa sau garanta împrumuturi. Era vorba despre Slobozia, Satu Mare şi Piatra Neamţ, care figurau pe 31 decembrie 2011 cu datorii de 27,5%;21,84% şi 24,06%. Pe 31 decembrie 2013 însă, două din aceste trei reşedinţe de judeţ aveau datorii uşor reduse faţă de situaţia din 2011. Dar majoritatea dintre celelate 39 de reşedinţe acumulaseră datorii mai mari decât în 2011.

Mai precis, din datele remise ECONOMICA.NET de către Ministerul Finanţelor Publice, doar 13 municipii reşedinţă de judeţ din 42 au reuşit în perioada analizată să îşi reducă datoriile. În restul, soldul datoriei publice locale a crescut, iar în cazul a două administraţii locale acestea sunt zero.

Ce datorii au marile municipii

La 31 decembrie 2013, Capitala avea un sold al datoriei publice în valoare de 2.288 milioane de lei, faţă de 2.243 de milioane de euro în 2011 (plus 2% ), an în care gradul de îndatorare al Bucureştiului era de 9,99%. Administraţia publică a capitalei va trebui să returneze banii până în 2023, când este data ultimei scadenţe finale. 

Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare oraş din România după numărul de locuitori avea în ultima zi a anului trecut un sold al datoriei publice locală directă în valoare de 311,96 milioane de lei, cu 13,6% peste nivelul din 2011.  Anul ultimei scadenţe finale este 2041. Cu doi ani în urmă, capitala judeţului Cluj avea un sold al datoriei de 274,55 milioane de lei şi un grad de îndatorare de 18,45.

Timişoara este mai îndatorată cu aproximativ 38,57 milioane de lei faţă de 2011, astfel că administraţia publică a ajuns la un sold al datoriei publice în valoare de 235,06 milioane de lei (creştere de 19,6%). În 2011, Timişoara avea un grad de îndatorare de 16,63% din nivelul total al veniturilor pe care le poate obţine autoritatea locală.

Şi Iaşul a raportat în perioada analizată o escaladare a soldului datoriei publice locală directă, de la 303,08 milioane de lei la 408,95 de milioane de euro (creştere de 34,9%). În 2011, oraşul avea un grad de îndatorare de 22,07%.

Constanţa era unul dintre puţinele oraşe în care Administraţia publică locală nu s-a îndatorat. la 31 decembrie 2011 reşedinţa de judeţ figura cu zero lei la soldul datoriei publice. În ultima zi a lui 2013 avea însă un sold al datoriei de 14,27 de milioane de lei, cu scadenţa în 2017.

În Craiova, soldul datoriei publice aproape că s-a dublat în 2013 faţă de 2011, atingând aproximativ 123,08 miliaone de lei. În 2011, când soldul datoriei publice era de 59,85 de milioane de lei, gradul de îndatorare era de 7,25%. 

Ce s-a întâmplat cu cele mai îndatorate oraşe

În ceea ce priveşte cele trei oraşe reşedinţă de judeţ cu grade de îndatorare apropiate de pragul maxim de 30%, Slobozia avea la 31 decembrie 2013 un sold al datoriei publice locale în valoare de 40,01 milioane de lei, faţă de 45,46 milioane de lei (scădere de 11,9%). Şi la Satu Mare soldul datoriei a scăzut de la 115,88 de milioane de lei la 110,82 de milioane de lei (cu 4,3%), în timp ce la Piatra Neamţ datoria s-a mişcorat cu 1,9% de la 234,85 de milioane de lei la 230,17 milioane de lei.

TOPUL datoriilor reşedinţelor de judeţ (milioane lei)

1.Bucureşti 2.288,13
2.Iaşi 408,95
3.Cluj-Napoca 311,96
4.Oradea 283,17
5.Ploieşti 273,77
6.Timişoara 235,06
7.Piatra Neamţ 230,17
8.Bacău 191,68
9.Sibiu 183,73
10.Braşov 145,84
11.Tîrgu Mureş 129,03
12.Slatina 128,65
13.Craiova 123,08
14.Satu Mare 110,82
15.Arad 93,29
16.Reşiţa 91,33
17.Botoşani 84,24
18.Alba Iulia 82,03
19.Drobeta Turnu Severin 76,58
20.Deva 73,68
21.Giurgiu 71,91
22.Suceava 66,51
23.Zalău 65,13
24.Baia Mare 57,35
25.Galaţi 52,33
26.Focşani 48,13
27.Râmnicu Vâlcea 45,92
28.Slobozia 40,01
29.Târgu Jiu 34,18
30.Alexandria 30,25
31.Bistriţa 28
32.Târgovişte 23,34
33.Sfântu Gheorghe 22,28
34.Buzău 17,41
35.Vaslui 16,08
36.Constanţa 14,27
37.Tulcea 12,42
38.Piteşti 6,61
39.Călăraşi 4,26
40.Brăila 0
41.Miercurea Ciuc 0

economica.net

[dcp100168]

Galaţiul este pe locul 25 în topul primăriilor datornice

Într-un top al celor mai îndatorate municipii reşedinţă de judeţ, realizat de ECONOMICA.NET, Galaţiul ocupă locul 25 din 42, cu o datorie de 52,33 milioane de lei, la finele anului 2013. Pe primele trei locuri din clasament se situează Bucureştiul - cu o datorie de 2.288,13 milioane de lei, urmat de Iaşi - 408,95 milioane de lei şi Cluj-Napoca - 311,96 milioane de lei. La polul opus, pe ultimele poziţii ale clasamentului se află Brăila şi Miercurea Ciuc cu zero datorii la finele anului trecut.

La bani mărunţi

Galaţiul s-ar fi aflat mult mai sus în acest top al datoriilor publice dacă Primăria ar fi contractat împrumutul în valoare de 226 milioane de lei pe care voia să-l contracteze la începutul anului 2013 pentru realizarea unor obiective de investiţii, dar nu a mai făcut-o. Prin urmare, a rămas în vigoare doar creditul în valoare totală de 60.986.599 de lei, contractat în anul 2011, în mandatul primarului Dumitru Nicolae, de la BRD, pentru finanţarea unor obiective de investiţii de interes local. Potrivit datelor făcute publice, finanţarea rambursabilă a fost împărţit pe doi ani: 27.507.684 de lei pentru anul 2012 şi 33.478.915 de lei în 2013. Gradul de îndatorare al Galaţiului a crescut de la 8,35 la sută în 2012 la 8,58 la sută în 2013. Creditul a fost luat fără perioadă de graţie, trebuind să fie rambursat în 120 de luni (anul 2022). Primăria a prelungit perioada în care putea face trageri din acest împrumut pentru că unele dintre investiţiile care trebuiau finanţate nu sunt finalizate – cum este modernizarea străzii Ana Ipătescu, sau abia vor începe, cum este modernizarea străzii Traian.
Pentru acest an, Primăria are în vedere un nou împrumut în valoare de 100.000.000 de lei de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Creditul ar urma să aibă o perioadă de tragere şi de graţie de până la trei ani, şi o perioadă de rambursare de minim şapte ani, fiind garantat din veniturile bugetului local, dar rămâne de văzut dacă va fi şi contractat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Oraşul Galaţi a ajuns dator vândut: credite de 250 de milioane de lei şi datorii restante de 40 de milioane

Gradul de îndatorare la bănci al municipiului Galaţi a trecut deja de 20% (suma este raportată la volumul veniturilor prognozate), iar în cazul unor datorii al căror termen de plată a fost depăşit primăria a fost dată deja în judecată.

Cu o industrie care se micşorează pe zi ce trece, cu populaţie tot mai puţină şi mai îmbătrânită şi cu o infrastructură publică aproape ruinată, oraşul Galaţi a ajuns să funcţioneze pe datorie. În acest moment, creditele bancare făcute de municipalitate depăşesc 250 de milioane de lei (circa 53 de milioane de euro). Mai exact oraşul are de rambursat cinci credite, trei la bănci naţionale, unul la Trezorerie şi unul la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar perspectivele nu sunt tocmai optimiste, căci perioada de graţie a expirat sau urmează să expire în cazul a cel puţin trei dintre acestea, deci trebuie începute plăţile.

Gradul de îndatorare la bănci în cazul Primăriei Galaţi este de 20%, după cum a confirmat, pentru consilierii locali, Lavinia Budău, şefa Serviciului Financiar Contabil.

Marea problemă a administraţiei oraşului nu este însă returnarea creditelor bancare, ci faptul că odată cu majorarea explozivă a lefurilor din sectorul bugetar bugetul de investiţii al Galaţiului tinde către zero, punând sub semnul întrebării raţiunea pentru care există uriaşul aparat birocratic ce a ajuns să toace pe salarii aproape tot ceea ce încasează de la contribuabili. 

În acelaşi timp, lăsată de izbelişte din cauza lipsei fondurilor, infrastructura publică (transport, apă, canalizare samd) dă tot mai multe semne de slăbiciune, iar perspective că se vor găsi bani pentru refacerea ei în timp util nu prea sunt.

Mai mult decât atât, municipalitatea are şi datorii restante (al căror termen de plată a fost deja depăşit) ce însumează peste 40 de milioane de lei (în jurul a 8,3 milioane de euro) şi a fost deja dată în judecată pentru o parte dintre acestea, deci riscă executarea silită, ba chiar insolvenţa.

Conform consilierului local liberal Onuţ Atanasiu, cele mai mari probleme financiare le ridică primăriei chiar  instituţiilor din subordine, cum este cazul Transurb, faţă de care oraşul are datorii de peste 23 de milioane de lei. Datoriile provin din facilităţile de transport (gratuităţi, abonamente la preţ redus) decise de Consiliul Local, dar pe care primăria nu le-a compensat, aşa cum prevede legea. De altfel, compania de transport (aflată aproape de insolvenţă din cauza primăriei rău-platnice) a apelat deja la instanţă pentru 17 milioane de lei, restul de 6 milioane fiind restanţe din lunile noiembrie şi decembrie 2018, care se vor adăuga probabil la lista prezentată judecătorilor de la Tribunalul Galaţi.

O altă categorie creditori este reprezentată de firmele care au făcut modernizări ale instalaţiilor termice în şcoli sau alte instituţii şi care nu şi-au primit nici până acum banii. Un exemplu este cel al Liceului de Marină, în care s-au montat 35 de centrale murale, dar plata lucrărilor încă nu s-a efectuat. „Este un cerc vicios, căci firmele nu şi-au mai putut plăti angajaţii, care au plecat. Economia locală, şi aşa şubredă, este afectată”, a spus consilierul local.

Există datorii importante şi către cetăţenii Galaţiului. Spre exemplu, ajutorul de 3.000 de lei (pentru centrale termice, având în vedere că iarna aceasta sistemul public de termoficare n-a mai fost pornit) încă nu s-a acordat tuturor solicitanţilor. Există dosare depuse în luna august pentru care nu încă nu s-au plătit banii, deci oamenii stau în frig.

Ajunsă la fundul sacului, municipalitatea gălăţeană încearcă să compenseze sărăcia bugetului de investiţii cu ajutorul fondurilor europene. Deocamdată au fost obţinute sume semnificative pentru renovarea şi reabilitarea termică a unor clădiri publice (şcoli şi spitale), însă soluţiile pentru finanţarea refacerii infrastructurii publice nu prea există. Cum nu există bani nici pentru cele mai multe dintre proiectele de dezvoltare puse pe tapet.

Una dintre cele mai grave probleme de la Galaţi este legată de reţeaua de apă potabilă, unde s-a ajuns ca în cazul a 50% dintre conducte să fie depăşită durata normată de funcţionare. Avariile sunt tot mai dese şi duc la alunecări de teren subterane ce pun în pericol clădirile oraşului.

adevarul.ro

[dcp100168]

Municipiul Galați, al doilea cel mai îndatorat din țară

Municipiul Galați este al doilea cel mai îndurerat municipiu de județ din țară din cele 41 câte sunt în România, potrivit unei analize Puterea. Pe primul loc se află municipiul Buzău, condus de asemenea de o administrația social democrată. Sursa citată arată că în luna septembrie datoria publică locală a municipiului era de peste 10 milioane de euro, în timp ce gradul de îndatorare este de 12,37% Cel mai mare credit contractat de Ionuț Pucheanu este în valoare de 30 de milioane de euro și are ca destinație finanțarea investițiilor de interes local și achiziția de bunuri.

Pe primul loc se află municipiul Buzău, urmat de Galați, iar podiumul este completat de municipiul Ploiești. Bucureștiul se situează pe locul 4 cu un grad de îndatorare de 10,50%.

Administrațiile locale accesează tot mai multe împrumuturi bancare sau guvernamentale de la an la an pentru a reuși să ducă la bun sfârșit proiectele începute sau chiar pentru finanțarea unor cheltuieli curente. Municipiul Constanța se află de exemplu la polul opus al clasamentului cu un grad de îndatorare de doar 1,65%. Este de precizat că odată cu accesarea de noi împrumuturi, crește și gradul de îndatorare al municipiului. Acest grad este unul dintre cele mai importante criterii în funcție de care băncile decid dacă mai ofere sau nu și alte credite municipiilor. Sursa citată punctează că datele de la Ministerul Finanțelor privind datoria publică arată că aceasta este de 20.456,2 milioane de lei, fiind împărțită în 3 categorii: după tip (directă sau garantată), după valută (Lei, EURO și USD) și după scadențe (între 1-5 ani și peste 5 ani).

galatix.ro

Care sunt cele mai îndatorate municipii reședință de județ în 2023

La sfârșitul lunii septembrie, municipiul București avea un grad de îndatorare de 10,50%, iar limita maximă de îndatorare este de 30% din veniturile proprii, potrivit Legii finanțelor locale.

De la an la an, administrațiile locale accesează tot mai multe împrumuturi bancare sau guvernamentale pentru a acoperi partea ce le revine în diverse proiecte pe fonduri europene sau pentru finanțarea unor cheltuieli curente, cum ar fi asigurarea termiei în perioada rece. Odată cu accesarea de noi împrumuturi, crește și gradul de îndatorare al municipiilor, unul dintre cele mai importante criterii în funcție de care băncile pot decide dacă mai oferă sau nu alte credite. Gradul de îndatorare reprezintă raportul între valoarea totală a datoriilor de plată, care rezultă în urma contractelor de leasing sau de credit, și venitul net al consumatorului, în cazul de față municipiile.

Conform datelor de la Ministerului Finanțelor, datoria publică locală era de 20.456,2 milioane de lei, fiind împărțită în trei grupe: după tip (directă sau garantată), după valută (Lei, EURO și USD) și după scadențe (între 1-5 ani și peste 5 ani).

Dintre cele 41 de municipii reședință de județ, plus București, am analizat, din punct de vedere al gradului de îndatorare, zece orașe mari și mijlocii, reședințe de județ, din toate regiunile istorice ale României.

Locul 1 – Buzău – 16,11%. Liderul acestui clasament este municipiul Buzău, „capitala” județului cu același nume. Gradul de îndatorare al Buzăului este de 16,11%, ceea ce înseamnă că se apropie de limita maximă permisă de lege, de 30% din veniturile proprii. La sfârșitul trimestrului 3, situația financiară a municipiului Buzău nu arăta prea bine. Autoritatea locală avea acumulate împrumuturi în valoare totală de peste 55 de milioane de euro, iar gradul de îndatorare stabilit pentru 2024 este de 23,28%. Primarul Constantin Toma a împrumutat bani pentru finanțarea de cheltuieli curente, pentru asigurarea energiei termice și pentru alte cheltuieli de investiții publice nespecificate. Pentru investițiile publice nespecificate, primăria a împrumutat în 2018 de la CEC Bank aproape 10 milioane de euro. Împrumutul este scadent în anul 2028. Creditele accesate au scadența până cel târziu în anul 2038.

Locul 2 – Galați – 12,37%. În septembrie 2023, datoria publică locală a municipiului Galați era de peste 10 milioane de euro, iar gradul de îndatorare de 12,37%. Cel mai mare credit contractat de primarul Ionuț Pucheanu este în valoare de 30 de milioane de euro și are ca destinație finanțarea investițiilor de interes local și achiziția de bunuri.

Locul 3 – Ploiești – 11,31%. Andrei Liviu Volosevici, primarul municipiului reședință de județ, a împrumutat de la băncile comerciale peste 100 de milioane de euro exclusiv pentru finanțarea investițiilor de interes local. Și totuși, Ploieștiul, în mare parte, arată ca după bombardamentele americanilor din 1944.

Locul 4 – București – 10,50%. Gradul de îndatorare al Capitalei este de 10,50%. După ce a plătit datoria istorică de 3 miliarde de lei, lăsată de Gabriela Firea, actualul primar a contractat împrumuturi care la finele lunii septembrie cumulau puțin peste 90 de milioane de euro. Primarul Nicușor Dan a contractat împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale, realizarea investițiilor publice de interes local și finanțarea unor cheltuieli curente determinate de achitarea obligațiilor de plată către furnizorul de energie termică.

Locul 5 – Oradea – 9,68%. Are în desfășurare 14 împrumuturi la băncile comerciale din România și la Banca europeană de Investiții, totalul serviciului datoriei publice fiind de 34 de milioane de euro. A doua cea mai mare investiție făcută din banii împrumutați are o valoare de peste jumătate de milion de euro și este destinată soluțiilor informatice integrate pentru simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației la nivelul municipiului.

Locul 6 – Craiova – 6,17%. Gradul de îndatorare al bugetuului local al municipiului Craiova, în urma contractării/garantării de finanțări rambursabile este de 6,17%.

Pe locurile următoare se regăsesc Timișoara cu 5,96%, înregistrând venituri anuale în 2023 de 837 de milioane de lei, Iași cu 4,41%, Cluj-Napoca cu 4,16% și pe locul 10 municipiul Constanța, care are un grad de îndatorare de doar 1,65%. Brașovul nu a intrat în acest top. Dacă vă întrebați de ce, pe site-ul primăriei nu se regăsesc datele actualizate pentru 2023, chiar dacă legea obligă autoritățile locale să o facă. Am contactat primăria pentru a solicita varianta actualizată 2023, însă doamna inspector Oana Maria Chiriță mi-a sugerat că ar fi mai bine să fac o solicitare în scris, iar dumneai îmi va răspunde în „termenul legal”.

puterea.ro