Ziua Europei

[dcp100168]

Vineri, elevii din întreaga Europă vor discuta cu „ambasadorii” Comisiei Europene despre rolul UE în lume. Iniţiativa „Ziua Europei în Şcoli” are drept scop sensibilizarea elevilor cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani, cu privire la acţiunile UE de combatere a sărăciei în lume. Aproximativ 60.000 de elevi din 427 de şcoli vor participa la acest proiect, iar în România acesta se va desfăşura în 67 de şcoli din 5 judeţe (Bistriţa-Năsăud, Buzău, Caraş-Severin, Galaţi şi Iaşi).

[dcp100168]

Ziua Europei, sarbatorita in ritmuri spaniole si grecesti

Cateva zeci de persoane au asistat vineri, incepand cu ora 12.00, alaturi de reprezentanti ai administratiei publice locale, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii, veterani de razboi, cadre militare in rezerva si retragere, la festivitatile ocazionate de Ziua Europei desfasurate in Piata Tricolorului din Gradina Publica. Manifestarea a inceput cu trecerea in revista a Garzii de Onoare si primirea onorului de catre comandantul Garnizoanei Galati si prefectul Mihai Capra. Directorul Muzeului de Istorie, Cristian Caldararu, a vorbit despre insemnatatea zilei de 9 mai pentru poporul roman, care in 1877 si-a proclamat independenta deplina, in timp ce la aceeasi data, dar in 1945, se consemna victoria asupra fascismului. Toata atentia s-a concentrat asupra trupei de dans a Teatrului Muzical „Nae Leonard”, care a incantat asistenta cu cateva dansuri pe ritmuri romanesti, spaniole si grecesti. Evenimentul s-a incheiat cu defilarea Garzii de Onoare.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=4

Oda Bucuriei, în Grădina Publică

* Fără discursuri, cu dans şi muzică * Patriotismul nu ne scoate din casă; spectacolul, da�

Scurt, fără discursuri sforăitoare! Nici prefectul Mihai Capră, nici primarul Dumitru Nicolae (cu eşarfă tricoloră pe piept) nu au luat cuvântul ieri, în Piaţa Tricolorului din Grădina Publică, lăsând ca firescul triplei sărbători să se facă simţit. De faţă, secretarul de stat Victor Dobre, senatorul Carol Dina, directori de instituţii, reprezentanţi ai comunităţilor greacă şi turcă, militari, câţiva veterani de război, feţe bisericeşti, puţini oameni politici, poliţişti, o mână de spectatori. Prezentarea onorului, intonarea imnului naţional ‑ bun îndemn, în prag de alegeri, "Deşteaptă‑te române!" (la minte�) ‑ şi celui al UE ‑ care încă nu se potriveşte la toată lumea ‑ "Odă Bucuriei", au fost urmate de un scurt memento istoric, uşor de reţinut. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, a punctat importanţa celor trei evenimente sărbătorite la 9 mai. Şi este foarte bine că ieri s‑a început serbarea direct cu Istoria. Şi că Istoria a început cu Istoria noastră! Directorul muzeului a vorbit mai întâi despre temelia sărbătorilor noastre: "Zi sfântă pentru noi", când, în 1877, Kogălniceanu a citit în Parlament Declaraţia de Independenţă. A doua semnificaţie majoră: încheierea oficială a cumplitei încleştări, cel de‑Al Doilea Război Mondial. A treia semnificaţie: data la care, în 1950, Robert Schuman a propus reconcilierea şi o alianţă economico‑politică a Germaniei cu Franţa - "sâmburele" viitoarei UE. A urmat un scurt program de cântece şi dansuri din Spania, Grecia etc, dar şi de jazz, oferit de Teatrul Muzical "Nae Leonard" puţinilor spectatori şi reprezentanţilor administraţiei. Instrumetişti îmbrăcaţi la frac şi trupa de balet, în costume folclorice stilizate din ţări europene, de la Teatrul Muzical, Fanfara Centrului Cultural "Dunărea de Jos". Ce mai, o coproducţie. Amfitrioni fiind instituţia Prefect şi prefectul Mihai Capră, serbarea de ieri a semănat cu serbările de alt secol, din care au lipsit doar declamările şi scenetele eroice, cu personaje alegorice. Poate cu altă ocazie, gălăţenii care vor citi sau vor vedea acum relatări la televizor, se vor gândi că merită să vii la un spectacol gratis, chiar dacă stai puţin în picioare şi nu te dă patriotismul afară din casă. Şi, pentru un public mai numeros decât cel de ieri, şi spectacolul va merita să fie mai lung... Parada militară a fost, ca de obicei, cireaşa de pe tortul manifestării; însă - ultima "mâncată".

N‑a plouat cum ne temeam, însă rafalele sporadice de vânt au purtat, în timpul spectacolului, stropii din jetul fântânii arteziene spre spatele grupului de oficiali, ba uneori chiar şi mai la distanţă, până la balerini. Dar, se spune, unde cade ploaia, creşte�

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24044