Preţurile din pieţele gălăţene

[dcp100168]

Topul preţurilor

Buluceală la trupul lui Ghiţă

* Nici nu mai contează preţul * Porcul îşi vinde foarte scump pielea

Pentru cei mai mulţi dintre noi, Ignatul este o poveste frumoasă, care se petrece undeva departe, mult mai veridică şi profund reală fiind coada la carne de porc de sub cupolelor pieţelor. În Piaţa Centrală, sfârşitul de săptămânii a fost un fel de sfârşit al lumii, aşa îmbulzeală era în faţa galantarelor cu porci întregi, tranşaţi la faţa locului. Era atâta lume, încât nu se mai vedea porcul din cauza cozii...

În aceste condiţii, preţurile chiar nu mai aveau nicio importanţă. Pentru a degusta o sută de grame de şorici autentic, de pildă, trebuie să plăteşti nu mai puţin de şase lei, ceea ce înseamnă că un kilogram din delicateţea respectivă ar costa… şase sute de mii de lei vechi. E clar, porcul îşi vinde, anul acesta, foarte scump pielea... Dar până la şorici, ne curăţă de bani carnea, de orice fel.

"Vedeta" este muşchiuleţul...

Mai peste tot, costiţa de porc se vinde cu 14 până la 15 lei kilogramul, iar cotletul cu 15-16 lei kilogramul. Solicitată este şi "poala de porc", la 16 lei kilogramul, dar cea mai căutată este pulpa de porc cu os, la 15 lei kilogramul. Ea îţi oferă însă şi carne pentru fripturi şi os pentru ciorbă, mai rămânând şi ceva pentru tocat. Sigur, "vedeta" este muşchiuleţul acela delicios de pe spate lui Ghiţă, dar trebuie să scoţi din buzunar 18, chiar 20 de lei pentru un kilogram. Pentru banala costiţă trebuie să achiţi doar cu trei sau cinci lei mai puţin… Mai ieftină, carnea pentru tocat – 13,50 de lei kilogramul, sau cea gata tocată, numai bună de pus în sarmale sau cârnaţi, la 13 lei kilogramul.

La capitolul "cârnaţi", nu e deloc de neglijat rolul maţelor de porc, sau de oaie, după preferinţă. Pentru zece metri de maţe porcine, trebuie să plăteşti 7,50 sau opt lei, iar pentru 20 de metri, 15-16 de lei. Maţele de oaie sunt mai scumpe, un leu metrul. Mai sunt „ambalajele” pentru leber – 5,50 lei, pentru tobă – trei lei. Măruntaiele necesare preparării acestora se vând cu zece lei kilogramul, mai scumpă fiind inima de porc, 11 lei kilogramul. Pentru piftie, piciorele de porc sunt numai 5,50 lei kilogramul. Toate acestea fiind cumpărate, masa de Crăciun nu mai aşteptă decât zvon de colindători…

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28972

[dcp100168]

Mărul românesc a rămas fără roade

* Ger prin pieţe şi prin mercuriale * Cât costă o ciorbă de legume? * Ceapă eminamente autohtonă * S‑a scumpit prazul oltenesc şi s‑a ieftinit pruna vrânceană * Mărul discordiei sau discordia merelor

Ieri, pe gerul de afară, şi frigul din halele de legume ale Pieţei Centrale, legumele şi fructele nu au avut parte de lipsă de cumpărători. Mai ales că preţurile nu au sărit prea mult, în ciuda conjuncturii recesiunii actuale şi în ciuda saturaţiei de după Sărbătorile de iarnă. Cartoful mijlociu se poate cumpăra cu 1,30 lei kilogramul, iar cel mai bine crescut, cu 1,50 lei kilogramul. Ceapa eminamente românească (ar fi culmea să mai importăm şi ceapă, de prin Grecia sau de prin China) poate fi cumpărată cu preţuri între 80 de bani şi 1,50 lei kilogramul. Morcovii s‑au stabilizat la doi lei kilogramul, ţelina şi pătrunjelul rădăcină se vând cu preţuri de la trei la patru lei kilogramul, iar prazul cu 2,50 lei kilogramul. O supă sau o ciorbă de legume presupune, fără tăgăduială, o legătură de pătrunjel verde – 50 de bani, una de leuştean uscat (aroma lui nu se dezvoltă în sere) – un leu şi o punguţă cu morcovi, pătrunjel, ţelină – 1,50 de lei. Un litru de borş încropit la putina rurală se vinde cu un leu. Restul se mai găseşte prin bucătăriile şi cămările începutului de an. Cu roşiile se rezolvă la preţuri între 4,50 şi 5,50 lei kilogramul, iar cu castraveţii cam la opt lei kilogramul. Varza albă este acum un leu kilogramul, iar cea roşie, 1,50 lei kilogramul. Salata verde porneşte de la un leu legătura, trece prin 1,50 lei şi se termină cu cea mai proaspătă şi mai stufoasă, la doi lei. Cu ardeii graşi e mai greu, costă opt lei kilogramul, dar îi putem înlocui cu o legătură de ridichi de lună, la 1,50 … Fasolea n‑a trecut încă de şapte lei kilogramul. Semn bun.

La pomul lăudat, te poţi duce cu sacul...

Mărul, nici al lui Adam şi nici al Evei, domină piaţa fructelor. Preţul unui kilogram este între 1,50 şi trei lei, şi, la toate tarabele, este scris „de Voineşti”, cu toate că, după cum ne‑a şoptit o comerciantă, mai toate sunt importate din Bulgaria sau Ungaria, semn că Voineştii au trecut graniţa la sud şi la vest... Aşa că, la pomul lăudat te poţi duce cu sacul. Puteţi cumpăra pere greceşti cu patru lei kilogramul sau "dulci şi aromate din Italia", cu 6,50 lei kilogramul. Gutuile te ademenesc la cinci lei kilogramul, iar prunele uscate de Vrancea au coborât de la zece la opt lei kilogramul. La struguri e o mare diversitate de preţuri. Oricum, fără cinci lei pe kilogram nu te poţi apropia de bobiţele negre sau albe. Cei din Italia costă şapte lei kilogramul, iar cei mai scumpi, albi, cu boabe mari se vând cu zece lei kilogramul. La mijloc, o varietate rară, strugurii fără sâmburi, cu 6,50 lei kilogramul. Nimic nou la citrice, în ciuda creşterii euro. Poţi cumpăra portocale cu trei lei kilogramul, mandarine cu 3,50 lei kilogramul sau kiwi cu patru lei kilogramul. Peste toate acestea, mălaiul românesc se vinde tot cu doi lei kilogramul, semn că mămăliga nu este pândită de explozie... Oare?

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=29232

[dcp100168]

Cu trufandale româneşti şi ieftine, dar fără clienţi

Au tarabele pline cu legume şi fructe de calitate, aduse de la producătorii autohtoni, la preţuri mai mici decât în alte pieţe din oraş, însă rămân cu marfa nevândută pentru că nu au clienţi. Aceasta este situaţia comercianţilor care de doi ani îşi vând produsele în parcarea subterană aferentă pieţei din Ţiglina 1. În această perioadă precupeţii spun că au întâmpinat foarte multe probleme, însă cea mai gravă a fost lipsa clienţilor, deşi marfa lor este de calitate şi uneori este chiar mai ieftină ca în alte pieţe din oraş. "Avem marfă bună, însă nu avem cui să o vindem. Oamenii nici nu mai ştiu de noi. Nu au pe unde să ajungă aici, pentru că acum se face o alee, mâine nu mai este. Degeaba aducem noi legume bune pentru că rămânem cu ele nevândute. Spre exemplu, acum am adus cireşe. Este sezonul lor, iar preţul este foarte bun, doar 5 lei kilogramul dar cine să le cumpere?", ne-a spus Petrică Traian, care a adăugat că toţi comercianţii au preferat să scadă preţurile în speranţa că aşa vor avea mai mulţi clienţi şi vor reuşi să-şi ducă afacerea de pe o zi pe alta.

Cu toate acestea, unii comercianţi nu au rezistat şi au renunţat să vândă legume şi fructe gălăţenilor din Ţiglina, preferând să se mute în alte pieţe. "De când ne-am mutat aici vânzările au scăzut cu 60%, iar mulţi au plecat. Cred că 40% dintre colegii noştri au renunţat la tarabele de aici. Au venit alţii care nu ştiau cum merg aici vânzările" a precizat Constantin Ifrim, comerciant din Ţiglina 1.

Se pare, totuşi, că aşteptarea comercianţilor din Ţiglina 1 va lua sfârşit în curând, Eugen Zaharia, directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare, anunţând că vineri se va inaugura "investiţia din Piaţa Ţiglina 1". "Vom sparge şampania fără comercianţi. Aceştia vor urca în câteva zile după inaugurare", a spus Zaharia.

Una peste alta, cei care totuşi vor ajunge în Piaţa din Ţiglina 1 vor găsi pe tarabe produse româneşti, de sezon. Spre exemplu, un kilogram de căpşuni aduse din Bădălan costă 6,5 lei, un kilogram de cireşe din Vrancea se poate cumpăra cu 5 lei, mazărea verde adusă din Brăila costă 5 lei, păstăile se vând cu 10 lei. Cât despre roşiile aduse din import, un kilogram poate fi cumpărat cu 3 sau 4 lei, iar castraveţii cu 2,5 lei.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=8

[dcp100168]

Provizii de iarnă mai modeste

* Gălăţeniii nu se înghesuie să-şi umple cămara cu produse pentru anotimpul rece

Dacă în alţi ani, pieţele erau neîncăpătoare din cauza gospodarilor care căutau murături, zarzavaturi, roşii, castraveţi sau gogoşari, în sezonul acesta, legumicultorii şi “speculanţii”riscă să rămână cu marfa nevândută, pe tarabe. Oamenii spun că nu îşi mai permit să facă toate cumpărăturile deodată, ci pe rând. Este şi cazul celor pentru proviziile de iarnă. „Am făcut câteva cumpărături, dar nu suficient. Lucrez şi eu şi soţia, dar cu toate acestea nu ne mai permitem să ne aprovizionăm ca în alţi ani”, ne-a spus Marian Ştefan, navigator la Navrom Galaţi. „Aştept pensia ca să îmi pot permite să cumpăr mai mult. Chiar dacă piaţa e aceptabilă, tot nu-mi permit să-mi aprovizionez cămara ca în alţi ani. Acum ne mulţumim cu mai puţin. Am doar o pensie din 700 de lei, iar utilităţile sunt foarte scumpe”, ne-a mărturisit Munteanu Nina.

Marfă multă, cumpărători puţini

Deşi preţurile din pieţe sunt pentru toate buzunarele, agricultorii se plâng că legumele nu se mai caută ca în anii trecuţi. Nici măcar murăturile nu mai au căutare. În plus, pentru a nu rămâne cu marfa pe tarabe, ţăranii gălăţeni sunt forţaţi să reducă şi din preţ. „Vânzările merg din ce în ce mai slăbuţ. Oamenii vor ca produsul să fie cât mai ieftin şi bun. Acum câţiva ani mergea mult bine. Nu prea se întîmpla să rămânem cu marfa pe tarabă”, se plânge Luca Manea, venit din satul Umbrăreşti pentru a-şi vinde produsele în Piaţa Centrală. „Nu are lumea bani şi acest lucru ne afectează. Avem marfă multă şi suntem forţaţi să reducem şi din preţ. Altfel riscăm să se strice pe tarabă. Am două solare şi două hectare de pământ şi produc roşii ardei, gogoşari, murături şi ceapă. Pensia este de 1000 de lei, iar din ce mai câştig aici încerc să îi mai ajut şi pe copii”, a adăugat Ioan Ciobanu, producător de 11 ani.

Preţuri pentru toate buzunarele

Pentru gospodinele care nu au apucat să îşi facă încă rezervele de iarnă, prezentăm şi câteva dintre preţurile practicate la produsele din Piaţa Centrală:

Murături: 1,5 lei

Gogoşari: 2,5 lei

Vinete: 2,5 lei

Roşii: 2 lei

Ceapă: 1 leu

Păstăi: 2 lei

Morcovi: 1,5 lei

Ardei graşi: 3 lei

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... deste.html

[scorpya]

De când am inventat topicul ăsta, şi-a dat cu părerea doar "gospodina" Relu Fetelor, chiar nu face nimeni dintre voi piaţa?

La mine sotul se ocupa cu aprovizionarea...eu dau lista,el vine cu sarsanalele

[dcp100168]

Varza pentru murat ar putea să mucegăiască pe tarabe

* Comercianţii din pieţe nu sunt mulţumiţi cum se vinde ingredientul principal al sarmalelor

Pe timp de criză, gospodinele nu-şi mai burduşesc cămările cu provizii de iarnă, iar legumicultorii şi-au luat gândul de la profit. Efectele crizei se văd atât în bucătăriile gospodinelor, cât şi în buzunarelor legumicultorilor. Munţii de varză din pieţe par să nu mai scadă, spre nemulţumirea comercianţilor, care riscă să li se strice marfa. Deşi preţurile nu sunt ridicate, lucrurile nu mai merg la fel ca în anii trecuţi. Spre exemplu, în Galaţi, preţul de 60 de bani pe kg ţine la distanţă cumpărătorii. „Sunt total nemulţumit de vânzările pe care le am. La varză, investiţia m-a ajuns 3.000 de lei şi acum sper să-mi scot măcar cheltuielile. La profit nu mă mai gândesc. Oricum, trebuie să plătesc şi taxa la tarabă, de şase lei pe zi, şi motorina cu care am cărat varza până aici şi o s-o car înapoi pe cea nevândută”, ni s-a văitat Ciprian Olteanu, unul dintre pieţari. „Am dat varză şi cu 50 de bani kg. Cei care vor să cumpere se târguiesc până le dăm marfa la preţuri de nimic. Suntem nevoiţi să o dăm, altfel se strică pe tarabă şi tot nu câştigăm nimic”, spune un alt comerciant.

Nici varza murată nu vinde bine

Dacă până în luna iunie, lucrurile s-au mai mişcat un pic, ultimile patru luni au fost de-a dreptul dramatice. Vânzările au scăzut şi agricultorii dau vina pe criză. Nea Ion, un sucevean din Iaslovăţ, care vinde varză murată în piaţa din Micro 19, de peste şase ani, spune că vinde tot mai puţin, pe zi ce trece. Tot el ne-a informat că acum se cumpără aproximativ 20 kg pe zi, cam jumătate din cantitatea vândută în vremuri bune: „Dacă o ţinem în ritmul acesta, murim. Mereu am vândut varză acră. Mai am şi castraveţi muraţi. Ei se mai vând. Acum vin sărbătorile şi lumea mai face o salată. Măcar să duc o pâine la copii şi tot ar fi bine. Oricât de rău ar fi, trebuie să mergem înainte. N-avem încotro”.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/gala ... arabe.html

[dcp100168]

Vânătoarea de preţuri mici

* Nu ştiţi niciodată de pe ce tarabă poate să sară reducerea * O colecţie de repere, ca să nu plecaţi nepregătiţi de acasă * Fiecare piaţă, cu farmecul şi chilipirurile ei * Dezlegare la peşte *

E primul weekend din această iarnă şi afară e tot recesiune! Însă vestea şi mai proastă este că - indiferent dacă vă paşte sau nu un concediu fără plată sau dacă, urcaţi până în vârful portofelului, ameţiţi uitându-vă în jos la noi, muritorii de rând – tot va trebui să daţi o raită prin piaţă şi să vă umpleţi, după puteri, paporniţele. Ieri, pe la orele prânzului, am trecut pe la tarabele din patru astfel de pieţe gălăţene. Pe sub tirul de întrebări de tipul „Da` voi de ce notaţi preţurile? Sunteţi ai lui Băsescu sau ai lui Geoană?”, am văzut ce e mai ieftin şi mai ales unde, iar astăzi vă spunem şi dumneavoastră.

Micro 39 bate recordurile la tarif

E drept că preţurile roadelor toamnei au scăzut în ultimele zile cam peste tot. S-or fi săturat şi vânzătorii din spatele tarabelor să li se tot adreseze cu ostilitate cuvinte de genul „sărăcie”, „pensie mică”, „da` ce, ai băgat copacu-n priză?” sau „concediu fără plată”. Totuşi, ne-au încântat mai mult preţurile fructelor din piaţa din Micro 39. Acolo erau, ieri la prânz, mere galbene, mici, dar sănătoase, la doar 1 leu kilogramul. Gutuile se dădeau la 3 lei, iar prunele uscate la doar 7 lei kilogramul - cel mai bun preţ. Perele mici şi frumoase, care până mai ieri se tot dădeau rotunde la preţ, se puteau cumpăra şi la 1,8 lei (de asemenea cel mai bun scor de pe tarabe). Evident, cele care şi-au văzut de treabă şi au atârnat, mălăieţe, în copaci mai bine hrăniţi, costau 2 sau 2,20 lei kilogramul. Oricum, vremurile în care para era marfă de lux au trecut. În ceea ce priveşte legumele, recomandăm din punct de vedere al preţului, cartofii roz la sac, la 0,7 lei kilogramul.

Ieftin în Micro 17: ciuperci, roşii, nuci, halva şi seminţe de tot felul

Miezul de nucă are, în piaţa din Micro 17, cel mai bun preţ: 14 lei kilogramul. Dacă îl vreţi şi măcinat (numai bun de adăugat la colive şi prăjituri) trebuie să plătiţi 11 lei în plus pe kilogram. Nu e tocmai ieftin, dar e un preţ de plătit pentru evitarea febrei musculare cauzate de braţul tiranic al maşinii de tocat! Pe aceeaşi tarabă veţi găsi şi miez de seminţe de floarea soarelui deja decojit, la 20 de lei kilogramul. Dacă, mânaţi de poftă, vă lăcomiţi şi le consumaţi cu pumnul, s-ar putea să fie şi ultima dată când vă dedulciţi la aşa ceva, pentru că micii sâmburi uleioşi vă vor tăia pofta de mâncare până la Crăciun. Sâmburii de migdale costă 20 de lei, iar seminţele de bostan 12 lei. Dacă vă e dor de o fiertură de năut, aflaţi că găsiţi boabe în Micro 17, la 7 lei kilogramul. O investiţie bunicică ni s-au părut şi merele mici, bune de compot sau gem, la 0,8 lei kilogramul, dar şi ciupercile de 5 lei (preţ egalat, ieri la prânz, doar de un vânzător-doi din Piaţa Centrală), precum şi roşiile la 2,5 lei kilogramul. Acestea din urmă se ascundeau într-o grămadă relativ mică. Probabil şi-au pierdut deja viaţa în vreo tocăniţă sau supă, dar merită încercat, poate vânzătoarea mai aduce la sacrificiu şi astăzi câteva kilograme. Fasolea nouă costa 4,5 lei kilogramul şi mai era din belşug. Nu în ultimul rând, pentru că tot e post, halvaua de 8 lei kilogramul pare o alegere inspirată.

Ridichile şi prunele uriaşe din Micro 19

Preţuri bune pe tarabele din această piaţa au cartofii de 0,9 lei kilogramul, salata de 1 sau 1,5 lei căpăţâna (cam la fel ca în Piaţa Centrală) şi ridichile – tot mai rare în ultima vreme, care se dau la 1 leu sau 1,5 lei legătura. Nu ştim dacă vi se par ieftine sau scumpe, dar dacă vreţi să mâncaţi în decembrie la fel ca în plină vară, n-aveţi decât să slăbiţi baierele pungii! Cel mai bun preţ al spanacului este 4 lei kilogramul. Carevasăzică, nu s-a epuizat în meniurile de campanie electorală! Prunele mari şi rotunde la 6,9 lei kilogramul par să fi bătut mări şi ţări până în lăzile stivuite acum în piaţă. Nu vă putem spune dacă sunt ieftine sau scumpe, dat fiind că sunt singurele pe care le-am văzut şi n-avem termen de comparaţie.

Piaţa Ancora …

…nu era ieri într-una din zilele ei cele mai bune, pentru că mai multe tarabe erau închise, la orele prânzului. Ceea ce nu înseamnă că n-aveţi ce cumpăra. Am văzut clementine la 5 lei kilogramul, struguri albi la 8 lei, roşii la 5 lei kilogramul şi aşa mai departe. Ieftin sau scump? Numai bun, probabil, de vreme ce preţurile nu scad nici măcar cu o lescaie. Înseamnă că sunt suficienţi clienţi care cumpără şi cartofii la 1,5 lei kilogramul şi ceapa verde la 1,5 lei legătura. Din partea noastră, bună pace!

Piaţa Centrală – punctul de referinţă

Să ne înţelegem: aici nu veţi găsi, întotdeauna, cele mai mici preţuri, dar cu siguranţă, veţi avea întotdeauna de ales, pentru că marfă este din belşug. Spre exemplu, merele pot fi cumpărate după plac, roşii sau galbene, la preţuri care mai au câte o „zvâcnire” de câte 10 bani, de la o tarabă la alta. Costul de referinţă pleacă de la 1 leu. Am mai găsit şi mere din soiul „bot de iepure”, roşii, dulci şi parfumate, aşa cum le ştim, la 1,99 lei. Miez de nucă n-o să băgaţi în traistă fără 18 până la 20 de lei pe kilogram. Strugurii mari şi negri costă 4,5 lei, iar perele fac 2, 3 sau 3,5 lei. Am regăsit chiar şi merele de 0,8 lei. Roşiile cherry, utile mai ales la aperitive şi alte feluri care trebuie să arate într-un mare fel, costă 8,5 lei kilogramul sau 5 lei caserola. Dacă aveţi suficientă răbdare, o să daţi şi peste ciuperci frumoase, cu coaja cafenie, la 7,49 de lei kilogramul.

Luaţi drumul tarabelor de dimineaţă!

Evident, numai dumneavoastră puteţi hotărî ce merită banii! Celor care cumpără gândindu-se că orice exagerare la cumpărături ar putea să le stârnească bătaia vântului prin buzunare, le spunem să nu uite că şi transportul până la piaţa şi înapoi costă, aşa că trebuie să-şi facă socotelile cu grijă! Celorlalţi gălăţeni, ceva mai fericiţi, care au ajuns să vadă lumea doar prin prisma propriilor plăceri, le reamintim că mersul de dimineaţă la piaţă, discuţiile cu vânzătorii şi alegerea unor fructe şi legume care îţi lasă gura apă chiar de pe tarabe pot fi transformate în veritabile bucurii ale vieţii!

Dezlegare, deci masă de peşte

Nimeni nu spune să rămâneţi tributari expresiei „nici o masă fără peşte!”. Nu e bine însă nici să-l eliminaţi definitiv din alimentaţie, mai ales pe vreme de post, când organismul are nevoie şi mai mult de resurse. Aşa că, tot de pe la magazinele din Piaţa Centrală, puteţi să cumpăraţi scrumbie de Dunăre la 17,5 lei kilogramul, novac la 5,5 lei, şalău la 18 sau ştiucă de 12 lei kilogramul. Fileul de novac se dădea cu 13,9 lei, iar racii – încă vii şi nervoşi ieri la prânz – costau 13,5 lei kilogramul. Rugămintea redacţiei: nu încingeţi grătarul la colţ de bloc, pentru că unii dintre vecini s-ar putea să-şi fi spălat deja perdelele pentru Crăciun, iar mirosul de scrumbie nu se pupă cu cel de brad!

http://www.viata-libera.ro/articol-Vana ... ici_2.html

[dcp100168]

Cât ne costă ospăţul cu peşte?

Astăzi e ajunul Bunei Vestiri, prima zi de Sărbătoare din Postul Mare în care vom avea dezlegare la peşte. Aşa că - în cazul în care nu aţi umplut deja frigiderul cu vietăţi care până nu demult îşi făceau drum prin viaţă cu înotătoarele – nu mai zăboviţi şi luaţi cu asalt pescăriile, ca să nu rămâneţi cu oalele şi tigăile goale!

Ieri, la orele prânzului, am dat o fugă prin magazinele de profil din Piaţa Centrală şi am remarcat că marfă era încă din belşug, pentru mai toate gusturile şi buzunarele. Spre exemplu, preţul unui kilogram de crap pescuit industrial varia între 13 şi 18 lei. Nu ştim ce părerea aveţi despre preţ, dar permiteţi-vă un moment de repaus în care să vă gândiţi la o saramură cu mămăliguţă caldă şi s-ar putea să nu vă mai uitaţi la bani. Crapul se vinde şi sub formă de rondele, numai bune de aruncat pe teflon, după ce le-aţi tăvălit în prealabil prin condimente. Cel mai bun preţ al novacului proaspăt, cu ochii încă limpezi, era ieri de 5,5 lei pentru un kilogram. Fileul (deh, delicatesă!) se dădea, în schimb, cu 14,5 lei. Scrumbia de Dunăre costa 20 de lei, dar e mâncare de sezon, mai ales în weekend, pe durata festivalului care îi este dedicat. Stătea în galantare, aşteptând parcă să fie curăţată, umplută cu mirodenii, învelită în folie şi abandonată, pentru scurtă vreme, pe un grătar încins. Dacă preferaţi, în schimb, scrumbia congelată de mare, nu trebuie să plătiţi mai mult de 5,5 lei pe kilogram. Se găseşte, în continuare la 10 lei kilogramul şi fileul îngheţat de pangasius, care capătă un aer atât de diafan după gătire. Chefalul mare costa între 14 şi 16 lei kilogramul, iar sardina proaspătă, 9 lei. Mai ales dacă v-aţi orientat spre file şi nu spre peştele întreg, nu uitaţi în nici un moment că o masă respectabilă este compusă din măcar două feluri, aşa că bine ar fi să vă îngrijiţi şi de ciorbă. Kilogramul de cap de novac (mare şi proaspăt) se dă cu 3,5 lei. Un şalău fiert, aburind şi uns bine cu hrean, i-ar îmbia pe mulţi dintre gălăţeni. Tocmai lor le spunem că pentru a băga în sacoşă un kilogram de şalău trebuie să plătească vreo 17 lei, puls minus câteva zeci de bani, în funcţie de pescăria spre care se orientează. Iar dacă fineţea gusturilor vă îndeamnă să căutaţi bucate mai exotice, nimic nu vă împiedică să trageţi o fugă până în supermarketuri, de unde puteţi lua acasă cotlete de rechin, somoni, dorade, creveţi şi diverse tipuri de icre ambalate sau vrac, care de care cu nume mai sonore. Important este să bucătăriţi cu talent şi să mâncaţi cu poftă şi mâine şi duminică!

http://www.viata-libera.ro/articol-Cat_ne_costa_ospatul_cu_peste_2.html

[dcp100168]

Sărbătoarea Scrumbiei fără scrumbie

* Pe pieţele de peşte din Galaţi nu se găseşte scrumbie de Dunăre pescuită în apele din jurul oraşului * Dacă aveţi noroc, puteţi găsi scrumbie de Dunăre pescuită la Sulina şi Sfântu Gheorghe, dar la preţuri piperate: 20 de lei kilogramul * Dacă aveţi ghinion, veţi pune pe grătar scrumbie de mare decongelată sau chiar hering * La acelaşi preţ prohibitiv *

Anul acesta sărbătoarea Floriilor va fi mult mai săracă în scrumbie de Dunăre faţă de anii trecuţi. Dar şi mai scumpă. Deocamdată, spun pescarii şi specialiştii, scrumbia încă nu a urcat pe Dunăre până la Galaţi, iar singurele exemplare pescuite în fluviu provin de la Sulina sau Sfântu Gheorghe. Din păcate, fiind singurele locuri unde poate fi pescuită, scrumbia a devenit deodată foarte puţină şi foarte scumpă. La gurile de vărsare ale Dunării, pescarii vând scrumbia cu 15 lei kilogramul, iar în Galaţi, după ce comercianţii mai pun transportul şi adaosul, preţiosul peşte de Florii se dă cu 19-20 de lei kilogramul. Asta în situaţia fericită, pentru că mulţi profită de sărbătoarea religioasă de duminică şi vând scrumbie de mare sau chiar hering la preţ de scrumbie de Dunăre, profitând de neştiinţa sau neatenţia unora dintre cumpărători.

Scrumbia se scaldă în apele Europolisului

Aşadar, pe unde vor fi oare scrumbiile noastre cele de Bunavestire şi de toate primăverile? Anul acesta, ori sărbătorile ortodoxe au căzut mai devreme din calendarul cu pricina, ori bancurile de graţioase, preţioase şi mai ales gustoase vietăţi argintii ale apelor n-au apucat să urce în amonte de gurile Dunării. Cu siguranţă, adevărul e cuprins, cel puţin în parte, în ambele variante. Am găsit şi confirmarea, evident, numai după o alergătură până colea-n piaţă. Le-am găsit! Frumoasele argintii, bucălate, expresive şi atractive nevoie mare se lăfăiau printre bulgări de gheaţă. Se vindeau scump, având, evident, conştiinţa valorii de sine, cu 20 de lei kilogramul. Scump, scump, dar obrazul subţire… „Las să mai aştepte”, zice unul dintre potenţialii pofticioşi cumpărători. Alţii încearcă, măcar cu una sau două, de poftă… Dau să ies din magazin şi dau nas în nas cu Gică Oceanu, proprietarul magazinului, altfel şi negustor vestit de peşte. Îl întreb, ce-i frate cu scrumbia anu’ acesta? „Păi, ce să fie? Uite am trimis zilele trecute un om la Sulina şi, după două zile şi două nopţi, abia a venit cu câteva sute de kile de scrumbie pe care o cumpăr de acolo cu 15 lei per kilogram. Mai pune transportul, ceva adaos şi gata cei 20 de lei”. Ăsta-i adevărul, deocamdată scrumbia n-a reuşit să urce prea mult. Acolo, la Sulina, la gurile de vărsare ale Dunării ajunge mai repede. Da, reflectez despre Sulina punându-mi pofta-n cui, Sulina e un orăşel uitat de lume, dar, precum Jean Bart, aş putea spune, că e Europolisul Măriei Sale Scrumbia.

Încă se scaldă în ape tulburi

De ce-o fi atât de puţină scrumbia pe la noi anu’ ăsta? Pe unde e scrumbia acum?, l-am întrebat şi pe doctorul în piscicultură, ing. Vladimir Talpeş, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi. „Perioada de migraţie e întârziată în acest an”, îmi răspunde, piscicultorul. „A urcat puţină scrumbie în zona Sulinei şi, mai puţină, până la Tulcea. Din ce cauză? Din cauza răcelii din apă, care mai e şi tulbure pe deasupra, a furtunilor din Marea Neagră, a debitului mare din fluviu etc. În orice caz, primăvara lui 2010 este una specială, regimul hidrologic din acest an e deja unul special”.

Aceeaşi explicaţie ne-a oferit-o şi cercetătorul Tudor Ionescu, de la Catedra de Piscicultură şi Acvacultură din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”. „Deocamdată, din cauza temperaturii apei, scrumbia încă nu a ajuns la Galaţi. Noi am descoperit câteva exemplare în această zonă, însă este vorba despre primele. Acestea apar izolat, nu în bancuri. Migraţia lor încă nu a început. Bancurile de scrumbii au urcat acum la Sulina şi Sfântu Gheorghe, unde aşteaptă condiţiile prielnice pentru a porni spre amonte”, ne-a explicat cercetătorul Tudor Ionescu.

Scrumbie de Galaţi, abia peste două săptămâni

Tudor Ionescu spune că mai avem de aşteptat până când ne vom bucura de gustul special al scrumbiei ajunse pe Dunăre în dreptul Galaţiului. „Estimăm că abia în luna aprilie scrumbia va ajunge la noi. Probabil într-o săptămână şi jumătate-două va fi scrumbie şi la Galaţi, acea scrumbie despre care se spune că este cea mai bună, cea mai gustoasă. Scrumbia este mult mai bună la Galaţi datorită faptului că apar modificări în biochimia cărnii. Această specie schimbă mediul sărat al mării cu apa dulce şi, în migraţia până spre apele Galaţiului, îşi schimbă biochimia. Apa dulce influenţează calitatea culinară a scrumbiei, ajungând la un procent de 18-21 la sută grăsime. Tocmai de aceea se spune că este cel mai bun peşte migrator”, mai spune Tudor Ionescu.

Aşadar, deocamdată, avem doar varianta scrumbiei pescuite la gurile de vărsare ale fluviului, la preţuri destul de piperate. Sau, dacă nu suntem atenţi, de scrumbie de mare, mai puţin gustoasă decât cea de Dunăre. Ca să nu mai punem la socoteală faptul că, pentru a o vinde la Galaţi, unii comercianţi o cumpără congelată, apoi o decongelează în magazii şi o pun în galantare cu preţ de scrumbie de Dunăre. Din păcate, cu greu poate fi deosebită scrumbia de Dunăre de cea marină. Gustul e cel care poate face diferenţa.

8 lei congelat, 20 de lei decongelat - atenţie la hering!

O altă „ghiduşie” pe care o mai practică vânzătorii de peşte este vânzarea heringului pe post de scrumbie. Acesta este un peşte care trăieşte numai în apă sărată, dar seamănă perfect cu scrumbia. „În urmă cu doi-trei ani, de Sărbătoarea Scrumbiei, aproximativ 70-80 la sută din peştele comercializat drept scrumbie era hering”, atrage atenţia cercetătorul Tudor Ionescu. Heringul este, de asemenea, un peşte gustos, însă nu are la fel de multă grăsime ca şi scrumbia de Dunăre. Congelat, poate fi cumpărat din supermarket cu doar 8 lei kilogramul, însă, în pieţe şi la vânzătorii ambulanţi, îl puteţi găsi „proaspăt”, la 20 de lei. Bineînţeles, sub titulatura de scrumbie de Dunăre. Heringul poate fi deosebit prin faptul că, în interior, are o pieliţă neagră lipită de carne.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sarbatoarea_Scrumbiei_fara_scrumbie_2.html

[dcp100168]

Fasolea e mai scumpă decât carnea de porc!

Cu siguranţă că printre dumneavoastră mai sunt şi cititori care îşi amintesc vremurile când fasolea era considerată mâncarea săracului. Ei bine, respectivele timpuri de tristă faimă pentru leguma autohtonă au apus cu totul. Ieri am găsit păstăi, pe tarabele din hala de legume a Pieţei Centrale, pentru prima dată în acest an. Preţul? Un fleac: 20 de lei kilogramul. Evident, nu noi apreciem dacă preţul e mare sau mic, ci dumneavoastră, atunci când mergeţi la cumpărături.

Totuşi, nimeni nu ne poate împiedica să cârcotim. Spre exemplu, mânaţi de curiozitate, am aflat că un kilogram de cotlet de porc numai bun de aruncat pe grătar costă 17,45 de lei, deci mai puţin decât păstăile.

Printre alte delicatese vegetale care sunt ruşinos de ieftine comparativ cu fasolea se numără căpşunile (7,5 lei) şi strugurii (8 lei). E drept că adunăm legumele cu fructele, dar ni s-a părut că, în situaţia dată, comparaţia nu e deloc una forţată.

Vă mai spunem că un kilogram de păstăi face cât 6,5 kilograme de spanac, cât 20 de kilograme de cartofi vechi sau cât vreo 4 kilograme de ciuperci. Dar e bine ştiut faptul că avem şi gălăţeni care preferă să-şi facă poftele, în loc să hrănească jumătate de regiment.

http://www.viata-libera.ro/articol-Fasolea_e_mai_scumpa_decat_carnea_de_porc___2.html

[AndreiM]

Pentru ca nu stim sa apreciem si sa sustinem productia proprie, pentru ca importam orice rahaturi si la ale noastre dam cu piciorul.

In Metro cel putin, daca vezi ceva productie Romania, iti faci cruce si il consideri si LUX. Asa o sa ajungem, sa mancam toate chimicalele turcilor.

[dcp100168]

TVA-ul mărit a golit pieţele de clienţi. Comercianţii se tem că vor da faliment

Producătorilor şi comercianţilor de legume şi fructe li se strică marfa pe tarabe, iar încasările nu le mai ajung nici pentru asigurarea traiului zilnic. Creşterea TVA-ului, dar şi preconizata impozitare a pensiilor îi aduce în sapă de lemn pe legumicultorii şi comercianţii de zarzavaturi.

Măsurile extreme de austeritate bugetară impuse de guvernanţi şi mai cu seamă, reducerea salariilor în paralel cu creşterea TVA-ului, se răsfrâng dramatic şi asupra asupra coşului zilnic al populaţiei.

Chiar şi pentru mâncare gălăţenii au ajuns să se gândească de două ori pentru fiecare leu scos din buzunar. Şi asta o simt din plin nu numai proprietarii magazinelor alimentare şi ai hipermarket-urilor, ci şi micii producători de legume şi fructe.

„Mi se veştejesc legumele pe tarabă!"

Este şi cazul unui cuplu trecut demult de prima tinereţe, soţii Bodea, din Slobozia Conachi. Rămaşi singuri în casă, după ce fiul lor a plecat la muncă în Spania, încearcă să-şi câştige pâinea zilnică vânzând în piaţă ceea ce cultivă prin grădina casei. Au pe tarabă şi gulii, şi varză, şi morcovi, şi ceapă dar degeaba. „Păi mamă, nu-i vânzare deloc. Stăm de pomană. Anul trecut mai făceam câte ceva, acum nu vindem mai nimic. Mi se veştejesc legumele pe tarabă!", ne-a spus jeluindu-se Georgeta Bodea.

Daniel Gheorghe, un bătrân care căuta cele mai ieftine zarzavaturi pentru o ciorbă s-a apropiat ca să ne explice din ce cauză a scăzut numărul clienţilor. „Eu am o pensie de nouă milioane. Pe de altă parte, nevastă-mea e internată în spital şi i-am plătit medicamente de 15 milioane numai luna trecută. Cu ce Dumnezeu să mai cumpăr ceva?", ne-a spus acesta cu lacrimi în ochi.

Munca pământului reprezintă pentru generaţia Georgetei Bodea ultima şansă la o viaţă decentă. „Nici măcar nu mai am cu cine să muncesc pământul. Ăştia tineri nu mai vor să pună mâna pe sapă fără 50 de lei şi mâncare pe zi. Nu ştiu dacă până la anul om mai avea zile!", a mai spus ţăranca din Slobozia Conachi.

Cazuri fericite

În timp ce micii producători agricoli din ţara noastră mai au puţin şi vor lăsa părăsite tarabele din pieţe, moldovenii de peste Prut nici nu se gândesc să renunţe la „micul trafic de frontieră". Dima, un basarabean de vreo 50 de ani spune că nu ar avea rost să se ducă în piaţă în Chişinău cu produsele sale. „Pentru mine rentează să vin în România. Preţurile pe care le avem aici sunt mult mai bune, dar mai mici ca ale voastre şi atunci lumea vine la noi", explică acesta.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/TVA-ul_marit_a_golit_pietele_de_clienti-_Comerciantii_se_tem_ca_vor_da_faliment_0_301170041.html

[mambo]

se stie treaba ca in piata 90% dintre comercianti sunt samsari, ca sa le spun asa. adica aia de cumpara in cantitati industriale de la tarani si apoi vand la supra-pret. restul de 10% sunt micii producatori, adica cei ca sotii Bodea din Sl. Conachi. acum am o intrebare: cu ce pret vindeau sotii Bodea marfa? cu acelasi pret al samsarilor, care este un pret supraincarcat. cine ii impiedica sa vanda la adevaratul pret? da' de unde??? "las ca dam si noi buful"... „Păi mamă, nu-i vânzare deloc. Stăm de pomană. Anul trecut mai făceam câte ceva, acum nu vindem mai nimic. Mi se veştejesc legumele pe tarabă!"

cat ma bucur!!

Edited July 19, 2010 by mambo

[Mikka]

Apropo de preturi: cumpar branza (cas, de regula) de la un "producator local". Pana acum vreo 10 zile era 14.00 lei/kg. De vreo saptamana e 15 lei/kg. Motivatia? A crescut TVA. Binenteles ca nu are nici casa de marcat, deci nu elibereaza bon fiscal, deci

[dcp100168]

Care sunt judetele cu cele mai ieftine alimente? Dar cu cele mai scumpe?

Fara vreo evidenta legatura cu pozitionarea geografica a judetului sau fara a tine cont de numarul producatorilor, preturile alimentelor par sa tina seama doar de cerere si de puterea de cumparare a populatiei. Cum se explica faptul ca aceleasi alimente pot sa aiba preturi de peste doua ori mai mari in pietele din unele judete? Kilogramul de carne de porc se vinde cu 6,8-7,2 lei in judetul Gorj si cu 15-18 lei in Bistrita, diferente mari inregistrandu-se si la carnea de vita si la cea de pui, la branza, lapte sau oua. Cel putin asa ne arata lista cu preturile de vanzare cu amanuntul ale principalelor produse agricole si alimentare din piete si targuri, in saptamana 10-16 ianuarie, afisata pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (www.mapam.ro).

Exceptie de la regula o face Capitala unde, la majoritatea categoriilor de produse, preturile se situeaza sub media nationala.

Iata care sunt preturile din tara: cea mai ieftina carne de porc se scoate la vanzare in Gorj, la preturi cuprinse intre 6,8 si 7,2 lei/kg, dar si la Bacau, pretul fiind cuprins intre 8 si 8,5 lei/kg. Cea mai scumpa carne de porc se gaseste in Bistrita, la preturi de 15-18 lei/kg si in Hunedoara, la preturi intre 14-18 lei/kg. In Bucuresti, pretul unui kilogram de carcasa de porc este cuprins intre 9,5 si 11 lei/kg.

Carnea de vita costa cel mai mult in judetele Hunedoara si Timis, cu preturi intre 16 si 22 lei/kg, respectiv 18-20 lei/kg. Preturi mari sunt si in Constanta (16-19 lei/kg) si Iasi (12-19 lei/kg). Carne ieftina carne de vita puteti gasi in Cluj (7,5-9,5 lei/kg), Buzau (9-10 lei/kg) si Gorj (9-11 lei/kg). In Bucuresti preturile sunt din nou sunt sub media pe tara, respectiv 9,5-12 lei/kg.

Carne de pui la preturile cele mai mici se gaseste in Mehedinti, intre 4,5 si 6 lei/kg, si in Cluj, undeoua-_b preturile sunt cuprinse intre 5,95 si 6,4 lei/kg. Vasluienii platesc mai mult decat dublu kilogramul de carne de pui (12-14 lei). Preturile sunt foarte mari si in Sibiu: de la 12 lei pana la la 15 lei/kg.

Cel mai mare pret din Romania pe litrul de lapte este in Cluj, 4-5 lei, lapte scump gasindu-se si in Bihor (3,5-4 lei/litru), Sibiu (3-4 lei/litru) si Bucuresti (2,5-4 lei/litru). Cel mai ieftin lapte il gasec cumparatorii in Arges si Suceava, intre 1,5 si 2,5 lei pe litru.

In judetele Teleorman, Suceava si Satu Mare se gasesc cele mai ieftine branzeturi proaspete, care costa intre 8 si 10 lei/kg. Preturile sunt duble in Tulcea si Bihor si pornesc de la 16 lei si pana la 18 lei kg.

Ouale sunt cu adevarat cele mai scumpe in Neamt unde pot ajunge pana la pretul de un leu bucata. Preturi mari sunt si in Tulcea (0,65-0,85 lei/bucata) si in Suceava (0,6-0,8 lei). In Mures, un ou costa in medie 0,35 lei, in Braila intre 0,35 si 0,45 lei, iar in Bucuresti intre 0,4 si 0,5 lei.

Cartofii cei mai ieftini pot fi cumparati cu 0,8-1,5 lei/kg in Brasov sau Galati, cu 1,1-1,3 lei/kg in Suceava si cu 1,2-1,5 lei/kg in Ilfov si Satu Mare. Cel mai mult costa in Bihor, unde un kilogram de cartofi se vinde intre 2,5 si 3,1 lei si in Arges (2,5-3 lei/kg).

Pretul unui kg de fasole este cuprins intre 3 si 6 lei in Mehedinti, intre 4 si 5,5 lei in Gorj, Brasov si Calarasi si intre 4 si 6 lei in Suceava. In Covasna preturile sunt intre 6-10 lei/kg, iar in Bihor ajung la 7-7,5 lei. In Bucuresti, un kilogram de fasole costa 5-7 lei.

http://www.agenda.ro/news/news/38292/care-sunt-judetele-cu-cele-mai-ieftine-alimente-dar-cu-cele-mai-scumpe.html

[katman]

Si cind a fost autorul ultima oara in piata in Galati?

Kilul de cartofi e intre 2 lei (aia vai de mama lor)si 2.50, cel putin de vreo citeva saptamini...

Doar car cu sacosa in fiecare simbata...

[Mikka]

De acord cu katman.

Ma intreb la ce sunt preturile alea de 8 lei/kg. la "branzeturi proaspete". La fel si 1,5 lei/l lapte...

[dcp100168]

Unde gasesti cele mai ieftine fructe si legume

Pretul cartofilor si fructelor proaspete a explodat in 2010. Potrivit datelor ministerului Agriculturii, cei mai ieftini cartofi se gasesc in judetul Brasov si costa intre 0,8 si 1,5 lei pentru un kilogram. La polul opus se afla judetul Bihor, unde un kilogram de cartofi costa intre 2,5 si 3,1 lei. La Galati, pretul este de 1,5 - 2,5 lei/kg.

In ceea ce priveste varza, datele ministerului arata ca cele mai mici preturi sunt in Buzau (1 leu/kg), Calarasi si Ialomita (1-1,5 lei/kg), in timp ce preturile cele mai mare se gasesc in Bihor, Cluj, Dolj si Suceava - 2,5-3 lei/kg.

La fructe, cele mai scumpe mere se gasesc in Braila (1,8 - 5 lei/kg) si Bihor (2,5 - 4,8 lei/kg). Cele mai mici preturi pot fi gasite in Mures (1,5 - 2,5 lei/kg) si Valcea (1,2 - 2,5 lei/kg). La Galati (1,5 - 3,5 lei/kg).

Potrivit ministerului Agriculturii, perele sunt mai scumpe si ajung pana la 8 lei/kg in judetele Brasov, Covasna, Dambovita, Galati, Hunedoara, Olt, Timis, Tulcea si Vrancea. Cele mai mici preturi sunt in Maramures (4,5 lei/kg), Mures (4,5 - 5,5 lei/kg), Prahova (3,5 - 6 lei/kg) sau Bihor (4 - 5,5 lei/kg).

http://www.ziare.com/preturi/stiri-preturi/unde-gasesti-cele-mai-ieftine-fructe-si-legume-1076914

[dcp100168]

Cartofii au ajuns mai scumpi decât fructele din import

Pe români îi lasă nervii atunci când văd preţurile din pieţe. Nu înţeleg de ce cartofii româneşti sunt mai scumpi decât fructele exotice din import. La Galaţi, în urmă cu doua zile, cartofii se vindeau cu 2,5 lei kilogramul. Peste noapte, preţul a sărit la 2,75 lei. După încă o zi oamenii au aflat că trebuie să dea 3 lei pe kilogram.

Ministrul Agriculturii a găsit explicaţii. “A fost un an slab pt cartof”, spune Valeriu Tabără.

Asta în timp ce meniul pensionarilor sărăceşte în pas cu creşterea preţurilor. Pentru mulţi, mâncarea de cartofi a devenit un lux pe care nu şi-l mai permit.

http://www.antena3.ro/romania/cartofii-au-ajuns-mai-scumpi-decat-fructele-din-import-120304.html

[dcp100168]

E duminică, să fie scrumbie! Ospăţ de Ziua lu’ Peşte

Oricum i-aţi spune, ziua Floriilor sau ziua Scrumbiei, tot acolo ajungem: duminică se mănâncă peşte, aşa că doar astăzi şi mâine mai aveţi vreme să treceţi pe la pescării şi să vă umpleţi în voie coşurile de cumpărături. Dacă e proaspăt sau bine congelat, peştele e şi sănătos şi gustos. Aşa că vă spunem ce preţuri vă pasc, prin super şi hipermarketuri şi prin pescăriile din Piaţa Centrală ca să ştiţi unde să faceţi cumpărături!

La Real, am găsit galantare pline: puteţi cumpăra de toate, de la doradă regală de 39,99 lei, la file de pangasius de 16,99 lei. Aveţi de ales, în continuare: crap, rondele de somon de 49,99 lei sau păstrăv somonat. Or merge oare icrele de Manciuria de 26,99 lei cu şampania Moet & Chandon, vândută cu peste 400 de lei, la pachet de 2 sticle de 0,75 litri? Dacă n-aveţi nici un specialist în astfel de fineţuri prin preajmă, încercaţi pe propriile papile gustative şi vedeţi ce iese!

Nu ne puneţi la zid, ştim şi noi că încă e criză. Încercam doar să vă ajutăm să visaţi mai frumos. Celor care nu sunt pasionaţi de lux gastronomic, n-o să vă mai spunem acum nimic despre sepie şi nici despre creveţii decorticaţi! Dacă vă e poftă şi vă dă mâna, ştiţi unde să-i găsiţi.

La Kaufland am găsit varietate de icre: de la cele de somon care se dau cu aproape 20 de lei pentru 50 de grame, la cele de crap. Acestea din urmă, la cutie de 110 g, vă vor costa doar 2,29 lei.

Macroul afumat şi ambalat corect, în bucăţi individuale, costă 24,90 de lei kilogramul. Păstrăvul eviscerat şi congelat e 29,90 lei per kilogram, iar fileul de merluciu, în aceeaşi stare, e 16,49 lei.

Ajunşi în Piaţa Centrală, am păşit într-o pescărie aflată la ieşirea din halele vechi, în drum spre halele de verdeţuri. Scrumbia costă 11,99 lei, iar somonul proaspăt e 35 de lei. „Avem calcan, ne spune administratorul firmei, Ovidiu Trifan, arătându-ne peştele mare şi lat, care costă 40 de lei kilogramul. Iar vineri băgăm şi pisică de mare”. Dacă nu aveţi gusturi exotice, vă veţi putea bucura şi de novacul de 7 lei kilogramul şi de crapul de 16 lei.

Părăsim pescăria în cauză şi mergem să vizităm altele şi altele. Găsim guvizi de 8,5 lei şi babuşcă de 4,5 lei. Crapul viu de acvacultură e 14,8 lei, iar preţul scrumbiei urcă pe alocuri şi până la 14,5 lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Ospat_de_Ziua_lu%E2%80%99_Peste__2.html

[dcp100168]

În piaţa din Ţiglina 1 legumele şi fructele nu se mai vând la kilogram ci la bucată

Cu toate că preţurile au scăzut faţă de lunile anterioare comercianţii spun că vânzările merg foarte prost. Oamenii sunt atât de săraci încât cumpără cartofi sau roşii la bucată.

Cartofi - 1,5 lei kilogramul, castraveţi – 1,5 kilogramul sau ceapă la acelaşi preţ. Cu toate că preţurile par accesibile oamenii nu se înghesuie la tarabele din piaţa Ţiglina 1. Spre exemplu, preţul ardeilor graşi a scăzut în ultima perioadă de la 3,5 lei la 2,5, cel al castraveţilor de la 3 lei la 1,5 lei, ceapa la fel, iar preţul roşiilor a scăzut de la 2,5 lei la un leu.

Cu toate acestea vânzătorii se plâng de profit, care se micşorează văzând cu ochii de la o zi la alta. „Vânzarea nu merge deloc. Lumea nu mai are bani. Vin clienţii şi cumpără câte doi castraveţi sau doi cartofi. Atât. Doar cât să dea gust mâncării. Bani pentru un kilogram nu sunt. Aşa se vinde acum”, spune Niculina Arfire, una dintre vânzătoarele din piaţa din Ţiglina 1.

Unii dintre ei, abia mai fac faţă cheltuielilor cu chiria tarabelor şi transportul legumelor şi fructelor. „Am adus marfă ultima dată acum trei zile. Nu se vinde. Stă pe tarabă şi se strică. Sunt zile în care rămân cu 20 de lei, bani curaţi în mână”, a mai declarat Niculina Arfire.

Clienţii sunt mulţumiţi de preţuri, dar nu pot cumpăra mai mult pentru că nu au bani. „Statul ne ia, nu ne dă nimic. Cică să trăim bine. Cu ce? Nu avem bani”, a strigat nemulţumit un client din piaţă.

Aceeaşi situaţie tristă se întâlneşte şi la fructe. Vânzările merg foarte prost. „Facem bani cât să supravieţuim. Atât. Nu se vinde”, a declarat Monica Necula, de 25 de ani, care are o tarabă cu fructe.

adevarul.ro

[dcp100168]

Cireşe "de Galaţi" aduse din Grecia şi Turcia

Pietele noastre au prins culoare de cand a inceput sezonul cireselor rumene ca obrajii copiilor. Iar pe la tarabe, vanzatorii afiseaza cu mandrie etichete prin care omul este instiintat ca fructele sunt "romanesti". Mare parte din marfa este adusa din Spania, Grecia, Turcia sau Italia. Cand colo, in zonele unde, prin traditie sunt livezi intinse de ciresi, ca Vrancea, Tulcea sau Galati, abia peste doua saptamani poate incepe culesul. Deocamdata, roadele sunt verzi ca niste corcoduse.

Piata din Galati e plina cu cirese mari, pictate, iar daca ne luam dupa eticheta, s-au copt in comuna "Viile". La destinatie cu greu gasesti o creanga pe care ciresele sa fi capatat o umbra de culoare. Comerciantii insista ca au luat fructele ba de prin Vrancea, ba din Tulcea.

Un kilogram costa intre 6 si 14 lei. Dar oamenii tot cumpara, macar pentru copii. Si nu este vorba despre ciresele de mai, care sunt galben-rosiatice, mai tari si nu foarte zemoase. Cele vandute acum sunt de un rosu-intens ca pietroasele.

stirileprotv.ro

[dcp100168]

Salata de vară ne goleşte buzunarele

* Cele mai ieftine roşii costă 6 lei * Castraveţii sunt 2,5 lei, iar cartofii noi - mari cât nucile! - se dau cu 2 lei kilogramul

Legumele aranjate cu migală pe tarabele din Piaţa Centrală ne-au făcut să ne gândim la salatele care ar trebui să ajungă deliciile verii ce va începe peste mai puţin de o săptămână. Din păcate, cel puţin deocamdată, o salată de vară ne pune la cheltuială cât pentru o masă îmbelşugată.

Preţul roşiilor mari şi frumoase, dar cam lipsite de gust, nu scade sub 6 lei. Tomate mai mult sau mai puţin coapte veţi găsi şi la 7,5 lei sau 8 lei, mai ales dacă nu aveţi răbdare să verificaţi preţurile pe toate celelalte tarabe şi vă grăbiţi să cumpăraţi de la primul pieţar care vă iese în cale.

Castraveţii sunt frumoşi, se găsesc din belşug, dar nu se vând pe te miri ce şi mai nimic. Pe cele mai multe tarabe i-am găsit la 2,5 lei kilogramul, preţ aflat oricum în scădere faţă de cel de acum două-trei săptămâni, când nu scădea sub 3,2 lei nici măcar în piaţa de gross de la Matca.

Salata de Vânători e ceva mai accesibilă: cea cu frunze veline se vindea ieri la prânz cu 1 leu căpăţâna, în vreme ce sortimentul cu foi creţe costa 2 lei. Cei mai mulţi dintre pieţari vând ceapa verde cu doi lei legătura. Dacă vreţi şi ardei gras în salata care va da tonul verii, trebui să mai scoateţi din buzunar între 6 lei şi 9 lei.

Preţul căpăţânilor de varză – legumă care ar putea să dea o notă de prospeţime salatei - se ridică la 2 lei kilogramul, deşi mai sunt şi comercianţi care scad preţul la jumătate.

Cartofi vechi găsiţi la 1 leu, dar cei noi – mari cât nucile! – vă vor costa 2 lei.

În cazul în care vă încântă ideea unei salate de roşii cu brânză, preţul poftelor dumneavoastră culinare de sezon creşte cu încă 20 sau 22 de lei, cât va trebui să daţi pe kilogramul de telemea sau caş. Judecaţi dumneavoastră dacă merită să daţi banii pe legume acum sau dacă ar fi cazul să mai aşteptaţi până când preţurile vor scădea suficient de mult încât să ne permitem să le cumpărăm fără să ne uităm în portmoneu de fiecare dată când mai alegem o roşie de pe tarabă!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ne-au invadat pepenii din Grecia

Pepenii de Grecia au invadat pietele din Galati. În patria lubeniței, vânzătorii nu se sfiesc să laude marfa de import, mai ales că prețurile sînt destul de accesibile. Cei care vor pepeni de producție autohtonă, mai au de așteptat. Primele lubenițe românești sută la sută vor apărea pe piață de abia la sfârșitul lunii iulie.

In toate pietele din Galați, oriunde intorci capul, sunt pepeni de toate marimile și soiurile. Prețurile sunt și ele accesibile, chiar dacă marfa este adusă de peste mări și țări. Un kilogram de pepene costă 2 lei. Pietarii sunt insă dezamagiti pentru ca oamenii nu se inghesuie sa cumpere, nici macar de pofta.Oamenii se feresc sa cumpere pepeni atat de timpuriu pentru ca se tem ca nu au niciun gust si dau banii degeaba pe lubenitele de import. Pepenii de import au ajuns și pe marginea șoselelor, la țară. Oferta este bogată, cumpărătorii se lasă așteptați. Cei mai mulți curioși sunt șoferii aflați în tranzit. Aceștia se opresc, întreabă de preț, dar mai ales de proveniență. Puțini însă și cumpără. Pepenii romanesti se coc de abia pe la sfasitul lunii iulie. Producatorii nostri au motive serioase de ingrijorare, de pe acum. Pretul lubenițelor de import este deja foarte jos și vor fi nevoiți să își vândă ieftin pepenii produși, ceea ce nu le mai acoperă investițiile făcute în culturi.

a1galatibraila.ro

[Legumix]

mi-a povestit un coleg ca acesti pepeni de import au un gust minonat de...iarba! in nici un caz de pepene!