Preţurile din pieţele gălăţene

[dcp100168]

Cea mai ieftină piaţă rămâne cea din Micro 39

Gălăţeanul care îşi face cumpărăturile din pieţe este, de regulă, un om în vârstă, cu venit lunar modest, care nu-şi permite să se lase încântat de diversitatea din supermarket şi, în consecinţă, să scoată din portofel câteva sute de lei la casă. Interesant este însă că şi în piaţă poţi plăti mai mult decât face. Avem, în Galaţi, pieţe ieftine şi pieţe scumpe. De ce, în condiţiile în care puterea de cumpărare e scăzută peste tot? Probabil că unii dintre precupeţi sunt negustori mai cumpliţi, iar alţii, mai miloşi cu clientul sau mai puţin pricepuţi.

Cea mai ieftină piaţă rămâne cea din Micro 39. Acolo, kilogramul de roşii costă trei lei, cel de castraveţi e 1,5 lei, ardeiul gras se dă şi cu doi lei, vinetele costă trei lei kilogramul, varza e 1,5 lei, iar ceapa, 2 lei, la acelaşi preţ cu morcovul. Ciupercile mari: 6,5 lei. Piersici am găsit cu 2,9 lei, iar caise, cu 3,5 lei kilogramul. Nectarinele: 4 lei.

În Piaţa Centrală, preţurile erau ceva mai mari. Roşiile se dădeau cu 5 lei şi chiar 5,5 lei (ca să nu-i punem la socoteală pe pseudoproducătorii care le dau şi cu opt lei). Castraveţii: tot 1,5 lei. Vinetele: 5 lei, deci cu doi lei mai scumpe ca în Micro 39. Piersicile sunt 3,9 lei (cu un leu mai scumpe ca în Micro 39), iar preţul caiselor ajungea la 5 lei, faţă de 3,5 lei în Micro 39.

Chiar puţin mai mari decât în Piaţa Centrală sunt preţurile din complexul Ancora. Acolo, însă, abia dacă mai putem vorbi despre comerţ în piaţă agroalimentară, deoarece Administraţia Pieţelor are doar câteva tarabe în zonă, de multe ori neocupate. Cei mai mulţi dintre comercianţi vând în spaţii comerciale. Roşiile se dau, în mod curent, la Ancora, cu 5,5 lei sau şase lei kilogramul. Castraveţii sunt doi lei kilogramul, iar vinetele costă cinci lei. Preţul caiselor este şase lei, iar al piersicilor ajunge la aproape cinci lei pe kilogram.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tone de pepeni, confiscate de poliţiştii gălățeni

Poliţiştii locali i-au luat în vizor, şi anul acesta, pe comercianţi care îşi valorifică marfa ocupând domeniul public fără a deţine licenţe de comerţ stradal. În acest context, pe 12 iulie, angajaţii Serviciului Control Activităţi Comerciale din cadrul Poliţiei Locale au verificat o serie de comercianţi, aplicând şapte sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora fiind de 3.000 de lei. Acţiunile au avut loc pe bulevardul Dunărea şi pe strada Victor Vîlcovici.

Astfel, poliţiştii locali au dat, conform Legii 12/1990, două amenzi pentru comerţ în locuri neautorizate, trei sancţiuni pentru comerţ fără documente de provenienţă a mărfii, o sancţiune în conformitate cu prevederile HCL 307/2006 pentru ocuparea domeniului public fără autorizaţie şi o altă sancţiune pentru proferare de injurii şi ameninţări (Legea 61/1991).

De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării 1.950 de kilograme de pepeni verzi, 657 de kilograme de pepeni galbeni, 133 de kilograme de porumb pentru fiert, 221 de kilograme de roşii şi 12 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova.

Conform legislaţiei în vigoare, marfa perisabilă confiscată a fost predată pe bază de proces verbal unei societăţi comerciale.

În zilele următoare, acţiuni similare vor fi întreprinse de agenţii Poliţiei Locale şi în alte zone ale municipiului Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul a devenit primul oraş din Moldova unde se poate plăti cu cardul la piaţă

Începând de astăzi, joi, 19 septembrie 2019, Galaţiul a devenit primul oraş din Moldova unde plata la piaţă pentru legume, fructe, brânzeturi sau carne poate fi făcută şi cu cardul bancar. 20 de terminale POS au fost instalate la mesele şi vitrinele frigorifice ale mai multor producători locali din Piaţa Centrală din Galaţi.

"Dorim ca, prin intermediul acestui proiect, să îi atragem şi pe cei care nu sunt, în mod tradiţional, clienţii fideli ai pieţei din Galaţi. Pe 20 septembrie deschidem aici Târgul de Toamnă, iar prin introducerea plăţii cu cardul sperăm să avem primii clienţi din categoria celor care în mod normal ocolesc piaţa", a declarat Viorica Sandu, director al Pieţei Agroalimentare Galaţi.

Prezent la evenimentul de implementare a proiectului, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a declarat: "Peste tot în lume, chiar şi în pieţele volante, aveţi posibilitatea de a plăti cu cardul la comercianţi. De aceea mă bucur că am ajuns şi noi, la Galaţi, să intrăm în această categorie".

Decizia de introducere a plăţii cu cardul la producători a fost luată după ce un studiu de piaţă comandat de Mastercard a arătat că nouă din zece adulţi care locuiesc la oraş deţin un card bancar şi fac plăţi cu acesta, în medie, de două ori pe săptămână. Iniţiativa de la Galaţi vine după ce, la începutul verii, interesul orăşenilor pentru cumpărarea de produse agricole cu cardul a fost implementat cu succes în Piaţa Cibin din Sibiu, precizează iniţiatorii proiectului. "Rezultatele obţinute în urma proiectului-pilot implementat în Piaţa Cibin ne bucură şi ne arată, încă o dată, că apetitul românilor pentru plăţile electronice a crescut exponenţial în ultimii ani, iar dorinţa producătorilor de a alinia comerţul la standardele europene Smart este din ce în ce mai puternică. Instalarea POS-urilor în piaţa din Galaţi vine ca o continuare naturală a acestui demers care, cu timpul, suntem ferm convinşi că va reuşi să transforme plăţile electronice în normalitate”, au declarat reprezentanţii organizaţiilor care au iniţiat proiectul.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Clienţi furaţi la cântare cu telecomanda

Majoritatea gălăţenilor îşi fac în această perioadă aprovizionarea pentru iarnă. Fie că vorbim despre legume, fie că vorbim despre fructe, gălăţenii merg la piaţă pentru a-şi face cumpărăturile de sezon, luând cantităţi mai mari decât de obicei. Pentru că ştiu aceste aspecte, comercianţii profită din plin şi, unii dintre ei, încearcă să câştige cât mai mult din afacerea sezonieră.

Astfel, au apărut în pieţe, în alte spaţii decât cele special amenajate, comercianţi care folosesc cântare neomologate şi/sau neverificate metrologic, ceea ce face mai facilă înşelăciunea. Mai grav este că au apărut şi cântarele măsluite, comercianţii având o telecomandă cu care influenţează cantitatea de pe cântar. Două astfel de exemple au fost identificate de poliţiştii locali care au efectuat controale în Piaţa "Calea Basarabiei” şi pe Aleea Comerţului din Micro 39 A. Cei doi comercianţi au reuşit să distrugă telecomenzile, dar asta nu înseamnă că au scăpat de răspundere pentru că şi-au înşelat clienţii. Totodată, oamenii legii au identificat şase cântare neomologate şi neverificate metrologic, toate fiind confiscate.

De asemenea, în timpul controalelor, un comerciant de struguri, din Vrancea, a fost amendat cu 500 de lei, pentru că vindea marfă fără acte de provenienţă. În acest caz s-a dispus, conform prevederilor Legii 12/1990, confiscarea întregii cantităţi de struguri, respectiv 3.262 kilograme. Marfa a fost ridicată în vederea confiscării şi predată unui operator economic autorizat, în vederea valorificării.

Astfel de controale vor avea loc în perioada următoare în toate pieţele agro-alimentare din Galaţi, dar gălăţenii sunt sfătuiţi să fie foarte atenţi atunci când merg la cumpărături şi să încerce să achiziţioneze produse doar de la cei care folosesc cântarele Administraţiei Pieţelor, care pot fi recunoscute uşor, datorită etichetelor colantate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Administraţia Pieţelor nu renunţă la plata cu cardul

Un cititor al "Vieţii libere" ne-a sesizat faptul că a mers, la sfârşitul săptămânii trecute, în Piaţa Centrală şi a vrut să achite cu cardul bancar, dar nimeni de la tarabele de la care a cumpărat nu avea POS. "Am fost dezamăgit. Luna trecută se spunea peste tot în oraş că se poate plăti cu cardul în Piaţa mare, dar eu nu am găsit pe nimeni la care să se poată. A trebuit să ies din piaţă, să mă duc la un bancomat peste stradă şi să scot bani, ca să am cu ce să plătesc. Nu înţeleg de ce au dispărut POS-urile din piaţă, totul n-a fost decât reclamă?", ne-a spus gălăţeanul.

Contactată de "Viaţa liberă", Viorica Sandu, directorul general al Administraţiei Pieţelor Agroalimentare SA, ne-a spus că în niciun caz nu s-a renunţat la plata prin POS. "Aceste POS-uri au fost acordate, în cadrul unui program-pilot, numai producătorilor. Dacă aceştia nu mai sunt în piaţă, este pentru că şi-au terminat marfa. Producătorii au o activitate sezonieră, ei nu sunt tot timpul în piaţă. Când cei care fac parte din program vor reveni, se va putea din nou plăti la ei cu cardul. N-a renunţat nimeni dintre ei. Noi continuăm acest program de plată cu cardul şi vom încerca să convingem şi alţi producători să se înscrie, pe lângă cei 20 care au făcut-o deja", ne-a spus Viorica Sandu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cumpărăturile din Piața Basarabiei, controlate de polițiștii locali. Achiziţii doar cu documente fiscale

Un cititor al "Vieții libere" ne-a reclamat faptul că Poliția Locală l-a împiedicat să cumpere marfa pe care și-o dorea din Piața Calea Basarabiei. În replică, instituția spune că, în respectiva piață de gros, polițiștii locali afirmă că nu au confiscat marfa cumpărată și le recomandă gălățenilor să nu achiziționeze decât produse însoțite de documente fiscale.

"Pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, precum și pentru înlăturarea persoanelor care desfășoară un comerț în afara legii, Poliția Locală Galați derulează periodic acțiuni de control în piețele agroalimentare. Pentru prima dată, polițiștii locali au inițiat o acțiune de control prin care verifică dacă comerciații/ producătorii emit documente fiscale. Referitor la Piața Calea Basarabiei, la intrarea în această zonă de angro, polițiștii locali din cadrul Serviciului Control Activități Comerciale le recomandă cumpărătorilor ca la achiziționarea de produse să solicite documente fiscale. Unii comercianți nu emit asemenea documente, de aici și revolta cumpărătorilor care nu pot achiziționa marfa dorită. Polițiștii locali nu confiscă de la persoanele fizice marfă cumpărată din Piața Calea Basarabiei", este răspunsul Poliției Locale, la solicitarea "Vieții libere".

În aceste zile, asemenea acțiuni de control mai au loc în piețele din Micro 17 și Micro 39. Pe lângă verificarea documentelor fiscale emise, polițiștii locali mai au în vedere: verificarea actelor de proveniență a mărfii, verificarea metrologică a cântarelor, dar și purtarea corespunzătoare a măștii de protecție. Controalele în cele trei piețe menționate vor continua până la sfârșitul lunii octombrie, după care Poliția Locală se va "muta" în Piața Centrală și în cea din Micro 19.

Cea mai recentă acțiune de control în piețele gălățene s-a soldat cu confiscarea, de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Control Activități Comerciale, a peste 4.800 kg de fructe/legume (struguri, hrean, roșii, vinete etc.), 1.360 de țigarete și trei cântare, bunuri în valoare de peste 11.500 de lei. Au fost verificați 38 de operatori economici și persoane fizice și au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 4.300 de lei. Au fost date zece amenzi pentru lipsa prețurilor afișate, alături de alte 13 sancțiuni contravenționale, aplicate în baza Legii 12/1990.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piaţa din Calea Basarabiei revine la program non-stop

Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi aduce la cunoştinţa publicului larg că, în conformitate cu ultimele măsuri de relaxare adoptate, dispuse prin HG nr 531/11.05.2021 privind prelungirea stării de alertă, modificată şi completată prin HG 550/14.05.2021, activitatea din pieţele agroalimentare precum şi din magazinele Economat se va desfăşura după programul în vigoare, adică 7.00 - 19.00. Excepţie face Piaţa din Calea Basarabiei, unde se revine la programul non-stop. Rămâne în vigoare obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate pieţele municipiului Galaţi.

„Insistăm asupra respectării de către populaţie a măsurilor de protecţie impuse la nivel naţional şi anume: dezinfectarea mâinilor cu soluţie la intrarea în spaţii, păstrarea unei distanţe de 1,5 mp de alte persoane, evitarea contactului direct cu alte persoane, evitarea formării oricărui grup de persoane, iar purtarea de măşti de protecţie este obligatorie. Pe toată perioada stării de alertă, solicitările chiriaşilor/ colaboratorilor Administraţiei Pieţelor Agroalimentare vor fi depuse în format letric la cutia poştală de la sediul societăţii sau prin poştă electronică (office@piete-galati.ro; secretariat@piete-galati.ro)”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Pieţelor Agroalimentare Galaţi.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Piețele Galațiului simt în ceafă răsuflarea magazinelor de cartier. "Manieră conservatoare" privind estimarea veniturilor

La întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2021 al Administrației Piețelor Agroalimentare SA Galați, "s-a adoptat o manieră conservatoare în ceea ce privește veniturile", se afirmă în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de CL, fiind luate în considerare doar acele venituri cu o posibilitate ridicată de realizare. În discuțiile din cadrul ședinței de Consiliu Local pe marginea bugetului Piețelor s-a spus că potențialul veniturilor din închirieri este mult mai mare, dar s-a recunoscut și că piețele din Galați funcționează într-un regim concurențial devenit acerb, odată cu apariția supermarketurilor și a magazinelor de cartier. În acest context, se ia în calcul posibilitatea ca piețele agroalimentare să fie deschise și după ora 16,00.

Veniturile preconizate a fi realizate de Administrația Piețelor Agroalimentare SA în anul 2021 sunt în valoare de 22,953 milioane de lei, o creștere prognozată de 5,16 la sută față de veniturile efectiv realizate în anul 2020. Din acestea, la veniturile din închirierea spațiilor comerciale, de 10,345 milioane de lei, s-a prognozat o creștere cu 5,73 la sută. Alte creșteri estimate sunt la veniturile din închirieri tarabe (3,145 milioane de lei, +4,24 la sută), din servicii prestate (parcări, închirieri cântare: 2,2 milioane de lei, +14,23 la sută), din vânzarea mărfurilor (4,15 milioane de lei, +4,04 la sută), din producția de imobilizări corporale (+150.000 de lei), veniturile din refacturarea utilităților (energie electrică, termică și apă: +103.000 de lei). La veniturile financiare, în schimb, s-a prognozat o scădere de 3,36 la sută față de anul trecut, când acestea au fost de 238.000 de lei.

Majorarea salariilor, doar conform cu creșterea salariului minim

O creștere de 4,98 procente a fost prognozată pentru cheltuielile din 2021, estimate de 22,717 milioane de lei. Cheltuielile privind bunurile și serviciile  cresc cu 1,69 la sută, din cauza creșterii tarifelor la utilități, iar cele cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate au fost prognozate la 1,303 milioane de lei, un plus de 2,28 la sută față de anul trecut.
În privința cheltuielilor cu personalul, s-a prognozat o creștere de 8,19 la sută. Majorările provin din creșterea salariului de bază minim brut (+14.000 de lei), sume reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora pentru întregul an 2021, determinate de acordarea unor creșteri salariale sau de creșterea numărului de personal în 2020 (+477.000 de lei), reîntregirea salariilor persoanelor afectate de șomajul tehnic (+170.000 de lei).
În bugetul din acest an s-a prevăzut și acordarea de vouchere de vacanță, în sumă totală de 270.000 de lei, respectiv 1.450 lei/salariat. S-a prins în buget și suma de 510.000 de lei brut, reprezentând componenta fixă și cea variabilă pentru directorul general, Consiliul de Administrație, comisii și comitete. Au mai fost prevăzute de asemenea cheltuielile cu asigurările și protecția socială a personalului, în valoare de 230.000 de lei, cu 30.000 de lei mai mult decât anul trecut. Pentru alte cheltuieli de exploatare s-au propus 2,510 milioane de lei, iar cheltuielile financiare au fost estimate la 75.000 de lei.

În aceste condiții, Administrația Piețelor Agroalimentare SA Galați va realiza, la sfârșitul anului 2021, un profit brut prognozat de 236.000 de lei.

"Potențialul Piețelor e mult mai mare"

"După părerea mea, cel puțin în ceea ce privește veniturile din închirierea spațiilor, a platourilor și a altor active, piețele au un potențial mult mai mare. Estimările mele sunt cel puțin duble, ca venituri pe care le pot realiza", a spus consilierul local PNL Valeriu-Laurențiu Onose, continuând: "Și dacă e să luăm numai suprafața închiriabilă, piețele știu că au peste 100.000 mp și dacă eliminăm circa 30 la sută din această suprafață și dacă aplicăm un tarif minim care era aprobat prin HCL 734 din 2018, de 1,05 lei, am ajunge la un potențial de 26 milioane de lei, la care, dacă am aplica un tarif mediu (care e cam de 2 lei), ar fi cam vreo 53 milioane de lei. Or, în momentul de față, față de estimările mele, suntem la un grad de 24 la sută, cei 13,215 milioane de lei. Eu cred că ar fi nevoie de o orientare managerială aplicată spre maximizarea veniturilor".
Menționând că propunerile liberalului sunt binevenite, viceprimarul Sorin Enache a afirmat: "Mai trebuie însă să ținem cont că piața funcționează într-un regim concurențial, care a devenit acerb odată cu apariția supermarketurilor, a magazinelor "La doi pași". Vreau să vă spun că avem piețe goale la ora actuală, avem piața din Micro 20 care nu este ocupată de producători sau de produse agricole, ci de magazine cu profil divers. Gradul de ocupare al piețelor este principala problemă care ar trebui rezolvată și apoi ne putem duce spre obiectivul menționat de dumneavoastră. Suntem deschiși la orice colaborare și propunere de proiect, inclusiv dacă aduceți ceva fonduri de la guvern, deoarece cu bani se fac toate îmbunătățirile".
La rândul său, city managerul Cezar Bichescu a spus că, atunci când s-a fundamentat bugetul de venituri și cheltuieli pentru Administrația Piețelor, s-a plecat de la o analiză a gradului de ocupare a fiecărei piețe în parte, a fiecărui amplasament. "Veți observa că investițiile s-au făcut în zonele care cu adevărat prezintă potențial, acele zone vor trebui dezvoltate. Totodată, am făcut și o analiză a facilităților pe care le putem oferi pe viitor, de genul depozitelor de frig sau modernizărilor de standuri. Sunt multe de făcut, suntem deschiși la orice formă de colaborare, dar am plecat de la analiza gradului de ocupare și am propus să investim acolo unde putem fi performanți, deoarece e clar că suntem în concurență cu magazinele de cartier, care ne iau o parte din clienți. Am analizat să vedem cum putem avea personal în piață după ora 16,00, pentru că oamenii care atunci ies de la serviciu abia după aceea se duc la piață".
Cu 14 voturi pentru, proiectul de buget al Administrației Piețelor a fost adoptat de consilierii locali.

Bugetul piețelor, prilej de împunsături între consilierii locali

Ședința Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul Administrației Piețelor a fost și prilej pentru unii consilieri să se... înțepe politic. "Balul" a fost deschis de fostul președinte al CA-ului Piețelor și actual reprezentant al Municipiului în AGA, Costel Gafton, care a făcut un "apel la USR să nu mai răspândească minciuni în spațiul online" privind tichetele de vacanță și majorarea bonusurilor de 33,65 la sută, "chiar dacă ați primit explicații în ședința de comisie".
În replică, Daniel Zinica a întrebat "ce persoană din Administrația Piețelor a primit în 2020 un "iPhone de serviciu de 64 Gb, în valoare de 2.100 de lei?", iar Flavia Susnoschi a afirmat că "la pagina 5 scrie că majorarea bonusurilor este de 33,65 la sută, deci nu am mințit. Știți care e situația din acest moment în Liberty și Damen, din punct de vedere salarial? Credeți că sute de gălățeni care stau cu spectrul șomajului deasupra capului, și e vorba de multinaționale, sunt bucuroși să plătească aceste bonusuri și vouchere de vacanță?".
În discuții a intervenit și Gheorghe Bezman: "Dacă doriți să faceți ceva pentru bunăstarea salariaților din Liberty sau Damen, mergeți la colegii dvs de la București și spuneți-le să mărească salariul minim!"

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prețul banalei cepe bate toate recordurile. Probleme de aprovizionare la nivel global

În ultimele săptămâni, românii se confruntă cu o scumpire mai puțin obișnuită. Banala ceapă a ajuns să coste și peste 8 lei per kilogram, iar situația este una de penurie la nivel global.

Multe țări au impus restricții la export, pentru a-și proteja piețele locale de ceapă, un fenomen nemaiîntâlnit. Problemele au debutat în Orientul Îndepărtat, ulterior au apărut restricții în America de Sud și Centrală, în Pakistan, dar și în Maroc.

În Galați, prețurile au cam luat-o razna, iar prețul unui kilogram de ceapă ajunge la 8 lei, în Piața Centrală. Dacă în acest caz, discutăm despre ceapă autohtonă, în marile lanțuri de retail, precum Carrefour sau Kaufland, ceapa este din import: Franța, Olanda, chiar Austria, iar prețurile diferă în funcție de magazin. Astfel, la Carrefour, ceapa galbenă din Franța se găsește la prețul de 8 lei, iar ceapa roșie de apă costă 8,90 lei, aceasta din urmă fiind de proveniență România. În schimb, în rețeaua Kaufland, la momentul vizitei noastre, exista o ofertă la ceapa galbenă din Olanda, la care prețul ajunge la 4,49 lei, în reducere de la 5,99 de lei, încercându-se o ieftinire de 25%.

În acest context, oamenii nu sunt chiar mulțumiți de prețuri și nici de originea produselor.

Radu Constantin, 42 de ani: "Un preț exagerat după părerea mea, un kilogram de ceapă la 8 lei și presupun că atât este și în magazinele mari. Sper să se micșoreze prețul, că eu de f el combin ceapa cam la orice tip de mâncare. Nu prea îmi convine ce se întâmplă".

Dincă Elena, 44 de ani: "Am văzut creșterea prețurilor la mai multe produse, nu numai la ceapă sau cartofi sau legume în general. O să ajung să dau tot salariul doar pe mâncare, la ce este în ziua de azi. Am salariul mic, acum au mai și mărit prețurile la diferite lucruri".

Chiculiță Daniel, 40 de ani: "Prețuri mari în general, dar eu aleg să îmi cultiv în grădină cam tot ce am nevoie în materie de legume. Îți dai seama că, atunci când nu e sezon, sunt și eu nevoit să cumpăr de undeva, dar aleg Kaufland pentru că are prețuri mai bune, după părerea mea, chiar dacă nu cred că găsesc totul din România".

Producătorii locali nu mai au stocuri

Șeful Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați, Nelu Costea, ne-a transmis că, în urma unor discuții cu marii producători locali de ceapă din zona Bădălan - Vânători, aceștia au precizat că nu mai au stocuri. "Probabil că, dacă nu ar fi fost confruntați cu seceta de anul trecut, cantitatea de ceapă pe care ar fi putut să o recolteze ar fi fost dublă", a arătat Nelu Costea, care a menționat pentru "Viața liberă" că ceea ce se găsește în piețe este, cel mai probabil, ceapă autohtonă a unor mici fermieri.

În plus, șeful DAJ Galaţi este convins că aceste prețuri nu sunt justificate, însă cum în piață funcționează legea cererii și ofertei, nu crede că vreo instituție a statului poate interveni în acest reglaj economic. "Au existat speculații pe preț, chestiunea asta a fost aruncată în mass-media și avem acum rezultatul", mai crede Nelu Costea.

Pentru că se apropie Sărbătorile Pascale, ne putem însă reorienta către ceapă verde sau praz, nu că acestea ar fi neapărat mai ieftine.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mai scump ca niciodată. Cât ne costă peștele pentru masa de Florii

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminica aceasta Floriile, dată care marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim.

Conform tradiției bisericești, este a doua zi de dezlegare la pește din Postul Paștelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Peștele este un semn al prosperității și al belșugului, iar cei care îl mănâncă vor fi sănătoși și feriți de boală.

Din acest motiv, gălățenii au ieșit deja la cumpărături și se reped în pescăriile din oraș pentru a fi siguri că mai găsesc pește proaspăt și gustos pentru masa de sărbătoare. Pentru a vă oferi informații cu privire la prețurile diferitelor specialități de pește, am vizitat trei pescării din oraș.

Scrumbia este, fără îndoială, ”vedeta” de Florii și costă 65 de lei kilogramul atât în Piața Centrală, cât și în Piața din Micro 39. Prețurile sunt într-o continuă creștere, aspect constatat și de gălățenii care au amânat cumpărăturile până în ultima clipă: ”Cresc prețurile de la o zi la alta! Ce să facem? Ne adaptăm! Cumpărăm mai puțin și suntem mai responsabili.’’

În ceea ce privește celelalte specialități de pește, prețurile variază în funcție de pescăria vizitată. Astfel, păstrăvul se găsește la 30 de lei kilogramul în Micro 19, 35 de lei kilogramul în Piața Centrală și 38 de lei kilogramul în Micro 39. Kilogramul de crap atinge prețul de 30 de lei, atât în Piața Centrală, cât și în Micro 19.  Pentru un kilogram de file de crap gălățenii vor scoate din buzunar 45 de lei în Piața Centrală și 49 de lei în Micro 39. Prețul carasului este mai accesibil: 15 lei kilogramul în  Piața Centrală și 20 de lei kilogramul în Micro 19. Am găsit macrou la 30 de lei kilogramul în Piața Centrală. Același sortiment de pește costă 25 de lei kilogramul în Piața din Micro 19. Dorada se găsește la 37 de lei kilogramul în Micro 19, respectiv, 38 de lei în Micro 39. Pentru kilogramul de novac oamenii vor plăti 16,5 lei în Piața Centrală. Aceeași cantitate de file de novac costă aici 28,5 lei. Pentru cei care preferă rondelele de somon, acestea costă 55 de lei kilogramul în Piața Centrală, respectiv, 65 de lei în Micro 19.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În Piața Centrală nu se mai poate plăti cu cardul. Digitalizarea tarabelor nu a prins la Galați

Lansată cu surle și trâmbițe acum patru ani, posibilitatea plății cu cardul la tarabele din Piața Centrală din Galați a... murit aproape imediat ce s-a născut.

Pe hârtie, Galațiul încă se află printre orașele unde plata fără numerar este posibilă la unele tarabe. În practică, însă, niciun producător agricol care vine în Piața Centrală nu mai are POS, toți preferând plata cu bani gheață. Pe de altă parte, producătorii interesați vor avea în curând posibilitatea de a-și amplasa coduri QR pe tarabele la care își vând produsele, un mod de a-și demonstra credibilitatea în fața cumpărătorilor.

În septembrie 2019, Galațiul devenea unul dintre puținele orașe din România în care unii comercianți din piețe acceptau plata cu cardul a produselor vândute. Aceștia se dotaseră cu aparate POS, grație unui parteneriat dezvoltat de Mastercard şi Asociația Administratorilor de Piețe din România (AAPR), împreună cu Patria Bank. Proiectul fusese implementat în șapte piețe din Sibiu, Iași, Galați și Sectorul 1 al Capitalei. Inițiativa în sine era una lăudabilă, ea aducând, pe lângă rapiditatea și diversificarea metodelor de plată în ton cu vremurile, și o transparență (corect fiscalizată) a veniturilor încasate.

Galațiul încă figurează pe lista cu piețele digitalizate, dar realitatea este acum alta.

Tarabele cu terminale POS, de la puține la și mai puține

Dotarea vânzătorilor din piețe cu aparate POS nu a fost o măsură obligatorie, ci s-a aplicat numai la cei care și-au dorit acest lucru. Iar Piața Centrală a fost singura piață din Galați unde a fost posibil acest lucru.

Din motive pe care numai producătorii le știu, dar pe care noi le putem bănui, aparatele POS din cea mai mare piață a Galațiului au dispărut foarte repede. La numai o lună de la instalarea primelor aparate, deja mai mulți cititori ai "Vieții libere" ni se plângeau că nu au putut plăti cu cardul în Piața Centrală, fiind nevoiți să se întoarcă până la un bancomat din apropiere și să scoată bani pentru a-și putea face cumpărăturile.

Tot "cash-ul" e baza la piață

Încă de la început, nu au fost mulți amatori de POS-uri. Cam 20, dacă e să dăm crezare conducerii de atunci a Administrației Piețelor, iar numărul lor a fost în continuă scădere. Într-un final, au ajuns atât de puțini încât îi puteai număra pe degetele unei singure mâini, apoi au fost și mai puțini. Acum, în aprilie 2023, nu mai este niciunul, conform directorului Administrației Piețelor Agroalimentare, Dumitru Poalelungi.

"La Galați, nu prea au fost producători interesați să accepte plata cu cardul. A fost un proiect exclusiv, pe câțiva producători. Au fost puțini doritori la început, care s-au întors apoi la plata cash, deși sunt conștienți că în piață vin și oameni care poate nu au suficient numerar la ei și ar dori să achite cu cardul. A fost doleanța lor să se doteze cu terminale POS, dar acum nu mai e niciunul", ne-a spus directorul Dumitru Poalelungi.

ANAF tocmai a lansat campania "Acceptă plata cu cardul"

Articolul de față apare la foarte scurt timp după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat, marți, campania "Acceptă plata cu cardul", în parteneriat cu Asociația de Plăți Electronice din România (APERO). "Toată lumea trebuie să înțeleagă că principalul beneficiar este clientul. Foarte mulți oameni vor să meargă să plătească cu cardul. Este mult mai sigur, mult mai rapid, nu mai umbli cu banii, nu există riscuri, Doamne ferește, să fii jefuit sau altceva. Posibilii cumpărători pot migra către alte magazine, baruri, restaurante, unde este acceptată plata cu cardul", a declarat Ovidiu Heiuș, președintele ANAF, subliniind că plata cu cardul contribuie la reducerea evaziunii și fraudei fiscale.

Nu doar ca o paranteză, să spunem că, după cum arată datele Băncii Centrale Europene, România are 18 terminale POS la mia de locuitori, jumătate față de media europeană.

Conform legii, persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 de lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, amenzile pentru neconformare fiind între 20.000 și 50.000 de lei.

Tarabe cu coduri QR

Deși acceptarea cardurilor ca mijloc de plată în piață nu a prins la Galați, Administrația Piețelor Agroalimentare SA intenționează să continue procesul digitalizării tarabelor, aliniindu-se inițiativelor Asociației Administratorilor de Piețe din România, organizație al cărei membru este.

Astfel, în curând va fi disponibilă o platformă online unde, începând din luna mai, vor fi publicate periodic toate informațiile necesare pentru închirierea sau rezervarea unui spațiu de vânzare în piețe. Platforma va fi evidențiată și pe pagina de internet a Administrației Piețelor Agroalimentare, unde va fi publicat inclusiv numărul tarabelor libere, ne-a spus directorul Dumitru Poalelungi.

De asemenea, din vară, cumpărătorii vor putea verifica cu telefonul mobil atestatele producătorilor de la care cumpără, prin scanarea codurilor QR care vor fi amplasate pe tarabele celor care doresc acest lucru. "Vom adopta și la Galați sistemul cu cod QR și acesta ar putea deveni funcțional undeva în iulie-august, strict pentru producătorii agricoli. Va fi, într-un fel, ca o verificare a credibilității de către clienți și va fi și în avantajul producătorilor. Pentru că, vedem și marile lanțuri de magazine, omul are mai multă încredere într-un produs care a fost testat și verificat. Este, de asemenea, un semn de bună-credință din partea producătorului, care demonstrează astfel că nu are nimic de ascuns", ne-a mai spus directorul Administrației Piețelor Agroalimentare Galați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii mănâncă din ce în ce mai scump. Inflația face ravagii în magazine și în piețe

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o inflație de 13,8% la sfârșitul anului 2022. Dincolo de acest indicator global, prețurile alimentelor au cam luat-o razna pe parcursul anului trecut și, nici în prezent, trendul scumpirilor nu pare să fi intrat pe un alt făgaș. Cel puțin asta am putut constata în ”teren”, la mijlocul acestei săptămâni, după o vizită în hypermarketurile gălățene, dar și la comercianții din Piața Centrală. În demersul nostru jurnalistic, am încercat să acoperim un segment cât mai larg de produse alimentare, având în vedere, în cadrul acestei analize, atât fructe, legume, lactate, dar și produse din carne.

Astfel, mult discutatele roșii românești au apărut de ceva timp pe tarabe și în galantare, dar prețurile celor mai acătării rămân piperate: 10 lei o caserolă de 500 de grame sau 12 lei kilogramul în piață, cu specificația ”roșii din Oltenia”. Dacă banala ceapă am putea spune că s-a mai ieftinit: 6,5-7 lei/kilogram în prezent, prețurile variază destul de mult în cazul cartofilor noi: 3-4 lei/kilogram în piață sau 6 lei în hypermarket. Aceeași situație și în cazul verzei, ”prețuită” la 5 lei/kilogram de marii retaileri și la 3 lei de comercianții individuali. În plus, păstăile au coborât la aproximativ 16 lei, ciupercile se mențin undeva la 14-15 lei/kilogram și, ca fapt divers, un borcan decent de zacuscă - să zicem fără ”E-uri” - se ”învârte” în jurul a 14 lei. Datele comparative ale INS (februarie 2023 vs martie 2022) arată o scumpire a leguminoaselor cu 11%, a cartofilor cu peste 36 de procente, iar a conservelor din legume cu circa 30% în intervalul analizat.

Dacă vorbim de fructe, am studiat, mai întâi, piața merelor, iar acest fruct atât de îndrăgit și de sănătos se vinde în marile magazine din Galați la prețuri ce pleacă de la 3,5 lei și pot ajunge chiar până la 9 lei/kilogram, în funcție de soiul acestora. De sezon, căpșunile sunt în prezent ”evaluate” în piață la 10,5 lei (din Turcia!), iar cireșele la 17 lei, cu mențiunea că nu am găsit (încă?) cele mai gustoase variante. Ultimele date disponibile din partea INS arată o scumpire a fructelor proaspete cu circa 17% în decurs de un an.

Lupta cu prețurile lactatelor are și victime colaterale

Trecând către zona de lactate, ”războiul” laptelui pare să se fi încheiat în România, iar învinșii, cel mai probabil, sunt producătorii autohtoni. Prețurile nu sunt nici acum grozave, în contextul în care cel mai ieftin litru este ”prețuit” la 5,5 lei în hypermarket, iar laptele care provine mai sigur de la mulsul bovinelor este tot în jurul a 10-12 lei. În context, trebuie arătat că ar exista o supraproducție în ultimele luni, la nivel național fiind colectate peste 115.000 tone de lapte, față de sub 100.000 în primele luni ale anului trecut, un alt motiv pentru care prețurile au mai scăzut față de data de 1 ianuarie 2023.

Nu același lucru îl putem spune despre unt, acest produs tartinabil sau utilizat la gătit, mai ales în bucătăriile rafinate, fiind sus de tot, scumpirea menționată de INS fiind de 38% în ultimul an, iar, la raft, găsim din ce în ce mai multe ”exponate” din import. Revenind la oile și vacile noastre, un kilogram de telemea este în prezent ”evaluat” la minimum 35 de lei, creșterea de preț fiind de aproape 30%, cu mențiunea că alte brânzeturi ajung și la peste 100 de lei/kilogram! Nu în ultimul rând, un iaurt decent de 330-500 de grame se vinde în intervalul 5-8 lei.

Carne de porc din import și ouă la prețuri astronomice

Românii sunt carnivori, bineînțeles, nu doar ei, iar aceasta este o axiomă. Din păcate, în dreptul zootehniei naționale putem consemna o mare ”gaură”, în contextul în care, în doar 12 luni, 300.000 de porci au ”dispărut” din scripte, iar, per ansamblu, totalul efectivelor acestor animale a scăzut la jumătate în ceva mai mult de 15 ani! Nici nu e de mirare că, în prezent, un kilogram de carne decentă de porc (ceafă/cotlet) bate pragul de 20 de lei, iar în galantare au apărut tot mai multe variante din străinătate, în special din Spania. Carnea de pasăre este un alt sortiment ce a cunoscut o scumpire extrem de consistentă față de anul trecut, iar, actualmente, un pui pentru consum fără ”injecții”, așa cum îl prezintă comercianții, se vinde cu minimum 30 de lei/kilogram, în timp ce la carnea de curcan, în afară de ”vajnicele” aripi sau tacâmuri, nu am identificat niciun sortiment sub 24 de lei/kilogram, într-o cunoscută măcelărie din oraș. INS spune că, în februarie 2023, carnea de porc s-a scumpit cu aproximativ 15% față de martie anul trecut, iar carnea de pasăre cu ”doar” 19 procente. Cât despre carnea de vită, rămâne pe altă dată, pentru că intră la categoria delicatese, iar românii nu prea consumă nici oaie, probabil pentru că nici nu prea știm să o pregătim cum trebuie.

Nu putem încheia fără o ”vizită” în raionul de băcănie, acolo unde ”isteria” uleiului de floarea-soarelui s-a potolit mai demult, stabilizând prețurile între 8 și 12 lei/litru. Zahărul s-a scumpit cu aproape 25% în decurs de 11 luni și, oricum, trebuie evitat, ouăle cu 34%, iar făina cu peste 20 de procente, în același interval. O pâine fără afânători sau alte adaosuri nenaturale costă de la 6-7 lei în sus…

Lăsând la o parte toate aceste cifre și prețuri, ar mai fi ceva de spus. Atunci când evaluează coșurile zilnice/lunare de alimente, INS ponderează categoriile de produse conform unei metodologii despre a cărei relevanță se poate discuta, cel puțin din punctul nostru de vedere. Pe cale de consecință, apreciem o scumpire a alimentelor în România cu minimum 40 la sută doar față de începutul verii trecute, dar acesta poate fi un alt subiect de dezbatere pentru că nu avem pretenția de a deține adevărul absolut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comercianții din pieţe ar putea fi scutiți de plata facturilor la energie

Începând din primăvara anului viitor, producătorii și comercianții din mai multe piețe ale Galațiului ar putea fi scutiți de plata facturilor la energie electrică. Acest lucru va fi posibil după ce șase corpuri de clădire din cinci piețe din municipiu vor fi "tapetate" cu panouri fotovoltaice, grație unui program de finanțare accesat de Administrația Piețelor Agroalimentare SA Galați.

Convocați în ședință extraordinară, aleșii locali au aprobat, marți dimineață, o serie de 12 proiecte de hotărâre privind înființarea capacităților de producție energie electrică din surse regenerabile în mai multe piețe din municipiu. Este vorba despre: Piața Centrală (halele industriale și hala veche agroalimentară), Piața Micro 19 (platoul acoperit), Piața Țiglina I, Piața Basarabiei și Piața Micro 20 (hala mare). Pe toate aceste clădiri vor fi instalate panouri fotovoltaice.

Concret, aleșii locali au votat indicatorii tehnico-economici pentru fiecare investiție în parte, realizarea proiectelor și asumarea cheltuielilor pe care acestea le presupun.

Conform directorului Administrației Piețelor, Dumitru Poalelungi, este un program de finanțare cu fonduri de modernizare, în cadrul Ministerului Energiei, prin care sunt decontate sume de circa 450.000 de euro pentru fiecare MW consumat. Pe piețele din Galați prinse în proiect, puterea cumulată este de circa 1 MW.

Se va deconta, deci, prin proiect suma de 450 de euro pentru fiecare kilowatt consumat, iar Administrația Piețelor va contribui cu câte 100 de euro pentru fiecare kW pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile.

Finanțarea aprobată, marți, de consilierii locali este destinată acoperirii TVA - de asemenea o cheltuială neeligibilă prin proiect. "Vom reuși să ne producem singuri aproximativ jumătate din consumul lunar de energie electrică. Un criteriu de eligibilitate este ca 70% din ce producem să fie autoconsum. Așadar, clienții (producători, comercianți) din locațiile respective nu vor mai plăti energia electrică, pentru că nu mai putem să o facturăm", ne-a spus Dumitru Poalelungi.

Proiectul depus de Administrația Piețelor Agroalimentare Galați este în faza de evaluare, după care va intra în procedurile de achiziții, urmând ca în ianuarie-februarie 2025 să se dea ordinul de începere a lucrărilor.

Lucrările de instalare a panourilor nu sunt foarte complicate, au un termen maxim de două luni, astfel că scutirea de la plata energiei electrice pentru clienții piețelor din aceste locații ar putea intra în vigoare în primăvara anului viitor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Care este cea mai ieftină piaţă din Galaţi. Preţuri, mărfuri, muşterii

Pentru cei mai mulţi dintre gălăţeni, mai ales cei care lucrează de la 9,00 la 17,00, aprovizionarea cu legume şi fructe se face de la supermarketuri, mai degrabă din motive de program prelungit şi de preţuri mai mici, decât pentru că ar predomina calitatea. Pentru pensionari, însă, pieţele sunt destinaţii aproape zilnice, toţi garantând că găsesc marfă mai bună, de la producători. Pentru unii, piaţa e mai aproape, pentru alţii, este un moment de socializare. Cert este că, dacă vrei marfă proaspătă, trebuie să porneşti la drum de dimineaţă.

Piaţa Ruşilor, cea mai aglomerată

Marţi, 3 septembrie, în jurul orei 9,00, piaţa din Micro 17 (a Ruşilor, cum îi spun oamenii, aluzie la precupeţii basarabeni care mai ajung pe aici, deşi în număr mult mai mic decât altădată - n.a.) era plină şi de vânzători, şi de cumpărători. Recent modernizată, piaţa era curată şi destul de organizată, nelipsindu-i însă aspectul tipic de bazar balcanic, caracteristic acestor spaţii. Pe tarabe puteai găsi orice, de la cartofi, ceapă şi usturoi, la afine şi ochelari de citit, aceştia din urmă la acelaşi preţ: 25 de lei kg, respectiv, perechea. Cartofii se învârteau în jurul a 3 lei/kg, doar unii extrem de mari, să faci cartofi prăjiţi pentru două persoane dintr-unul singur, erau 3,5 lei. Ceapa albă era şi ea tot 3 lei, vinetele, 5 lei/kg, la fel şi ceapa roşie, de apă, roşiile (de Brăila) erau 4 lei/kg, iar gogoşarii şi ardeii kapia se opriseră la 6 lei/kg, deşi eticheta modificată arăta că mai coborâseră probabil recent cu 50 de bani. Evident, legumele pentru conservele de iarnă erau vedetele, cei mai mulţi dintre cumpărători înghesuindu-se aici. Prin capătul îndepărtat al pieţei, tarabele producătorilor mai ofereau roşii, e drept, mai micuţe, şi cu 3 lei/kg, alături de verdeţuri din abundenţă, nuci şi miere de albine, precum şi siropuri.

Roşii între 5 şi 10 lei kilogramul în Micro 19

În piaţa din Micro 19, şi ea destul de aglomerată, preţurile erau sensibil mai mari, cu circa 90 de bani - 1 leu pe kg la cele mai ieftine sortimente de roşii, ardei, gogoşari şi ardei kapia, singurele care păreau să fie la acelaşi preţ de 5 lei/kg fiind vinetele. Roşiile "dansau" între aproape 5 şi 10 lei kg, în funcţie de provenienţă şi soi. Evident, nu am putea să spunem cu ce erau mai cu moţ decât cele din Micro 17, dar, cel puţin la lumina din hală, păreau coapte. Coadă era însă mai degrabă la tarabele din afara halei, gospodinele motivând că văd mai bine, la lumina zilei, marfa pe care vor să o cumpere. Aici găseai şi fructe frumoase, dar cu preţuri pe măsură, cele mai cuminţi fiind prunele, de 6 lei/kg, iar pentru pofticioşi, struguri Afuz Ali, la 11,95 lei/kg sau muscat de Hamburg, la 9,90 lei/kg. Atenţie la cum sunt scrise preţurile, leii sunt mari, iar banii mici, micuţi, taman ca să nu îi vadă omul.

La pomul lăudat...

Dimineaţa e aproape pe sfârşite, dar periplul nostru nu s-a oprit aici. În Micro 39, unde piaţa, înainte de modernizare, era considerată cea mai ieftină din oraş (chiar dacă unii spun că aici kilogramul avea de fapt 900 de grame), preţurile şi realitatea sunt dezolante. În primul rând, producătorii care ar trebui să fie în hală sunt puţini, aceasta fiind aproape goală. Cei care sunt acolo nu practică preţuri mai mici decât în celelalte pieţe şi nici calitatea produselor nu pare să fie extraordinară, iar întrebările cumpărătorilor referitoare la provenienţa legumelor par să dea naştere la nervozitate. În orice caz, grosul muşteriilor se află la tarabele din afara halei, care aparţin precupeţilor şi unde preţurile sunt mai prietenoase, cu 5,50 lei/kg de kapia sau gogoşari, mai jos decât în alte părţi şi cu struguri Tămâioasă de Vâlcea la 7,50 lei/kg. Cumpărătorii stăteau cuminţi la rând, unii şi cu căţeii în lesă, alt aspect menţionat de oameni la capitolul minusuri ale halei, unde nu poţi intra cu animalul de companie.

Scump, ca-n Centru

Vedeta preţurilor (deşi, în acest tur nu am fost şi în pieţele din Ţiglina şi de la Ancora, considerate cele mai scumpe din oraş) este Piaţa Centrală, unde legumele pentru zacusca de sezon erau cu cel puţin 1,50 lei/kg mai scumpe decât în celelalte pieţe, iar fructele se ridicau la scoruri ameţitoare, cu Muscatul de Hamburg ajungând până la 13,95 lei/kg. În mod bizar, hala era aproape goală, vânzătorii preferând să stea afară, probabil din cauza efectului de seră care se crea acolo. Tarabele gemeau de marfă, dar nu şi de muşterii, semn că toţi gălăţenii care îşi fac în mod frecvent cumpărăturile în pieţe ştiu unde să caute preţul cel mai bun.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cu cât se vinde carnea de porc la Galați înaintea sărbătorilor de iarnă

În piețele din Galați, carnea de porc și produsele adiacente se vând la prețuri cuprinse între 10 lei și 36 de lei, dar este de așteptat ca aceste prețuri să crească odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă.

Astfel, pulpa de porc fără os se vinde cu 27-28 de lei/kilogram, iar pentru pulpa de porc cu os, cumpărătorii trebuie să scoată din buzunar 20-21 de lei/kilogram. Cotletul de porc dezosat se vinde cu 28-29 de lei/kilogram, iar șunca de porc se dă cu 15-16 lei/kilogram. Cele mai scumpe sunt ceafa de porc și mușchiulețul de porc, care se vând cu 35-36 de lei/kilogram. Costița de porc costă 29-30 de lei/kilogram, iar cel mai ieftin este ficatul de porc (10 lei/kilogram). Carnea pentru tochitură și carnea tocată de porc se vând cu 26-27 de lei.

„Ca să fie și profitabil, ar trebui să dăm porcii cu 20 de lei pe kilogram în viu”

Crescătorii de porci reușesc din ce în ce mai greu să crească animalele până la greutatea de sacrificare, iar de multe ori nu scot niciun profit. Un fermier din județul Galați crește porci pentru consumul propriu, iar cele câteva suine care îi rămân, le vinde. „Dacă am calcula cât investim în creșterea porcilor, nu ne scoatem cheltuiala. Continuăm să facem asta pentru că noi ne ocupăm în paralel și cu vânzarea de cereale și cumva ne este mai ușor. Cu cerealele care ne rămân după fiecare cursă de transport reușim să îi creștem”, a declarat Nicoleta Federenco, fermier din localitatea Pechea, județul Galați, pentru G4Food.

Când porcii ajung la 120 de kilograme, soții Federenco îi scot la vânzare, la prețul de 17 lei pe kilogram în viu. Cumpărătorii sunt localnici din Pechea, dar și din Galați și alte comune gălățene, precum Șendreni și Braniștea. „Ca să fie și profitabil, ar trebui să dăm porcii cam cu 20 de lei pe kilogram în viu. O tonă de cereale costă 1.300 de lei, iar un porc ca să ajungă la 100 de kilograme în decurs cam de 10 luni-un an, mănâncă mult mai mult de o tonă. Nu mai punem cu ce completăm aceste cereale, adică floarea-soarelui, mazăre și altele”, a explicat Nicoleta Federenco.

Dacă purceii nu sunt din gospodăria proprie, ci trebuie cumpărați, asta înseamnă cheltuieli suplimentare de 700-800 de lei pentru fiecare animal. Fermierul a declarat pentru G4Food că trebuie să mențină prețul la 17 lei pe kilogram în viu, altfel potențialii cumpărători s-ar reorienta rapid către supermarketuri, unde pot cumpăra carnea și cu 25 de lei pe kilogram.

g4food.ro