Afaceri de top în economia gălăţeană

[dcp100168]

Afaceri de top în economia gălăţeană

Să descoperim împreună firmele care pot fi un model pentru mediul de afaceri gălăţean! * Pentru început, vă propunem câteva firme care impresionează prin creşterea "curată", nealterată de "inginerii" şi influenţe politice - Arabesque, Asil Group, Cozamin şi AltFactor * Aşteptăm şi propunerile dumneavoastră!

Şi totuşi se poate! În ciuda crizei, a opacităţii administraţiei publice şi a fiscalităţii excesive sunt în Galaţi firme sănătoase, care au reuşit să treacă peste obstacole, au reuşit să se dezvolte, să asigure locuri de muncă, să producă, să aducă acel impuls de vitalitate fără de care în jurul nostru ar fi pustiu. Şi pentru că avem nevoie de astfel de modele, „Viaţa liberă” îşi propune să le aducă în atenţia publică.

Mai mult, vă îndemnăm şi pe dumneavoastră să vă alăturaţi demersului nostru şi să ne spuneţi care consideraţi că sunt firmele "curate" cu care ar trebui să ne mândrim aici, la Galaţi. Nu vom ezita să aducem astfel de afaceri de top în paginile ziarului nostru, pentru a le prezenta reuşitele, pentru a identifica acele elemente de bună practică ce pot contribui la formarea unui mediu economic mai puternic şi, implicit, mai valoros pentru gălăţeni.

Cum stăm cu mediul de afaceri

Ce înseamnă mediul de afaceri gălăţean în momentul de faţă? Strict statistic, potrivit datelor Registrului Comerţului, forţa economică a Galaţiului este generată de 19.725 de agenţi economici, din care 5.972 erau persoane fizice autorizate şi 13.753 erau persoane juridice. În acelaşi timp, putem nuanţa aceste date dacă ţinem cont de indicele intensităţii antreprenoriale (numărul de firme raportat la mia de locuitori).

Din păcate, dacă privim acest indicator drept expresie a atractivităţii mediului de afaceri, Galaţiul nu se află în cea mai fericită situaţie. Potrivit studiului „Carta Albă a IMM-urilor 2012”, realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, Galaţiul înregistrează doar 22,03 de firme la mia de locuitori, în regiunea noastră fiind net depăşit de Constanţa şi chiar de Tulcea, cu 35,87 şi, respectiv, 23,09 de firme la mia de locuitori. Să ne consolăm cu faptul că depăşim judeţul Vaslui (12,23)?

Răspunsul este unul mai degrabă negativ, dacă ţinem cont că existenţa firmelor se traduce, în fapt, în locuri de muncă. Iar Galaţiul, cu o rată a şomajului de 6,6 la sută, este mult peste media naţională de 4,49 la sută. Prin urmare, am putea spune că un mediu de afaceri sănătos este o necesitate socială imperativă şi un motiv în plus de a-i aduce în atenţia publică pe cei care, fie şi în condiţii dificile, reuşesc să facă performanţă.

Propunerile noastre

Iată care ar putea fi un posibil "Careu de Aşi" ai economiei gălăţene, firme ce pot servi drept exemplu pentru o dezvoltare sănătoasă a mediului de afaceri local: Pe segmentul firmelor mari ne-am oprit la Arabesque. Compania soţilor Cezar şi Angelica Rapotan s-a dezvoltat din 1994 până în prezent pas cu pas, fiind astăzi cel mai mare distribuitor de materiale de construcţii şi finisaje din ţară, cu un portofoliu complex de produse şi servicii, cu operaţiuni atât în plan intern, cât şi extern.

Pentru a exemplifica segmentul mijlociu al firmelor gălăţene am selectat două firme pentru că, la modul ideal, ele ar trebui să fie exponente ale „păturii de mijloc” a mediului de afaceri, baza plasei de siguranţă a economiei locale. Prima dintre ele este Asil Group, înfiinţată, în 1993, de Ali Yildirir, de loc tocmai din Izmir (Turcia), dar care şi-a împlinit la Galaţi vocaţia de om de afaceri, prin realizarea unei fabrici moderne ce produce detergenţi şi produse cosmetice.

Tot din segmentul productiv este şi a doua alegere, firma Cozamin, din domeniul confecţiilor. Fondată în 1993 de Costică Caloian, societatea are colaborări cu marile case de comerţ internaţionale şi multe dintre articolele din Occident ce poartă mărci celebre (Benetton, Zara, Bershka etc.) sunt produse în sistem lohn la Galaţi!

Pe segmentul companiilor mai mici ca dimensiuni, dar mari ca ambiţii, ne-am oprit la AltFactor, una dintre cele mai dinamice firme din IT-ul gălăţean. Specializată în software educaţional, compania s-a făcut remarcată prin programele de e-learning dedicate instituţiilor de învăţământ, dar şi prin platformele de perfecţionare dedicate mediului de afaceri.

Prin urmare, acestea sunt firmele cu care veţi face cunoştinţă în această săptămână. Dar cu siguranţă mai sunt şi alţi „Aşi” ai economiei gălăţene care merită să fie cunoscuţi şi apreciaţi. Dacă ştiţi astfel de firme, nu ezitaţi să ni le semnalaţi. Să (re)descoperim împreună valorile care pot reda vitalitatea mediului de afaceri gălăţean!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce au în comun afacerile de succes

* Businessul construit pas cu pas, de la idee la firme cu sute de angajaţi şi cifră de afaceri de milioane * Piaţa externă, motor pentru dezvoltarea firmelor * Competitivitatea, o lecţie care prinde bine pe timp de criză * Fără contracte cu statul, fără „şmecherii” şi influenţe politice

Pe parcursul acestei săptămâni v-am prezentat patru firme gălăţene, patru „aşi” ai unei economii locale care încă pare a fi în căutarea unui suflu nou: Arabesque (comercializarea de materiale de construcţii şi finisaje), Asil Group (producţia de cosmetice şi detergenţi), Cozamin (industria confecţiilor) şi AltFactor (IT şi sisteme de e-learning). Sunt firme care, în opinia noastră, pot fi un model pentru mediul de afaceri gălăţean. Le-am prezentat rezultatele, modul cum s-au dezvoltat, dar discutând cu managerii acestora am încercat să identificăm câteva dintre elementele care au dus la formarea unor firme puternice.

Dezvoltare pas cu pas

Un element comun al celor patru companii este că iniţiatorii acestora nu au vrut „să dea un buf”, aşa cum, din păcate, unii dintre „întreprinzătorii” din ziua de azi încearcă. Nu s-a mers pe „şmecherii”, afacerile au fost construite pas cu pas, pornind de la câţiva angajaţi şi ajungând astăzi la sute sau chiar mii de locuri de muncă. Arabesque a intrat pe piaţă ca o afacere de familie, un magazin de materiale de construcţii la Ultimul Leu şi a ajuns un veritabil imperiu multinaţional, Asil Group a început ca o simplă tarabă cu bunuri generale şi în prezent este un grup de 9 firme, cu 630 de angajaţi, iar Cozamin, de la salopetele făcute de trei angajaţi acum două decenii, este astăzi una dintre cele mai moderne fabrici de confecţii din ţară, cu 250 de angajaţi (dar ar fi loc pentru încă vreo 400) şi comenzi din partea celor mai mari lanţuri de magazine din lume. Mai „tânără” cu vreo zece ani, AltFactor are 48 de angajaţi şi a abordat cu îndrăzneală nişa programelor de e-learning, iar acum şi-a dezvoltat o dimensiune internaţională prin contracte încheiate cu parteneri din Cipru, Dubai sau Kazahstan.

Un alt punct comun al celor patru firme este că toate şi-au descoperit o dimensiune care le-a scos din sfera strict locală. Au evitat astfel capcana evocată la un moment dat de unul dintre manageri şi în care cad unii întreprinzători, anume aceea ca „după ce îşi iau o vilă şi un Mercedes să-şi piardă motivaţia”, să rămână captivi într-un soi de comoditate. Ieşirea din cercul strict local a însemnat, desigur, pentru firme şi confruntarea cu o concurenţă mai puternică, dar asta le-a ajutat să devină mai competitive. Acest lucru le-a permis să reziste mai bine pe perioadă de criză, ba au ajuns chiar mai prospere ca înainte. De exemplu, Asil Group şi-a dublat capacităţile de producţie şi numărul de angajaţi, iar AltFactor a ajuns la o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei!

Investiţii pentru viitor

Un alt element interesant este acela că firmele au evitat clasicele contracte cu statul, foarte căutate de alţi întreprinzători. Acest lucru, poate, şi din cauză că statul, pe lângă faptul că este „cel mai prost manager”, se sprijină pe instituţii şi structuri politizate până în măduva oaselor. A devenit mai degrabă o regulă ca mai toate contractele care au în centru statul să fie „umflate”, atribuite ca prin minune numai apropiaţilor unui partid sau altul. La polul opus, tot la nivelul statului se mai regăseşte şi ideea că mediul privat este o vacă de muls de pe care poţi, la o adică, să iei şapte piei. Lipsa de inspiraţie a guvernanţilor în lansarea unor politici economice coerente este o dovadă în acest sens.

Culmea, întreprinzătorii nici măcar nu cer propriu-zis un ajutor de la autorităţi, fie ele naţionale sau locale. Dar cel puţin le cer să nu strice ceea ce încă mai funcţionează şi să asigure un mediu economic predictibil. După cum arătam la începutul acestui serial, intensitatea antreprenorială la Galaţi (numărul de firme raportat la mia de locuitori) este de doar 22,3, cu mult sub puterea economică a unor oraşe precum Braşov, Cluj, Timişoara, Iaşi sau Constanţa, cu care, pe timpuri, putea concura de la egal la egal. Fără a crede neapărat în miracole, întreprinzătorii cu care am stat de vorbă aşteaptă mai multe de la noua administraţie locală, mai mult sprijin pentru mediul de afaceri. O infrastructură mai bună, o strategie zonală de încurajare a investiţiilor, un sistem de taxe şi impozite favorizant pentru sectorul productiv sau înfiinţarea de locuri de muncă nu sunt „cheltuieli” la buget, ci investiţii în viitor, în beneficiile pe care un mediu prosper de afaceri le aduce comunităţii locale.

„Careul de aşi” pe care vi l-am prezentat este doar un exemplu. Ne reînnoim invitaţia ca şi dumneavoastră să ne semnalaţi acele firme care pot fi un model pentru mediului de afaceri gălăţean pentru a le aduce în paginile ziarului „Viaţa liberă”. Avem nevoie să ne redescoperim valorile şi cel mai bine o facem dacă, pur şi simplu, arătăm cum, odată puse în practică, ele ne pot croi un mediu social şi economic mai bun!

viata-libera.ro