Drăguşeniul aşteaptă de cinci ani alimentarea cu apă

[dcp100168]

„Italienii” din Drăguşeni îşi construiesc case boiereşti

Deşi nu locuiesc aici, gălăţenii din comuna Drăguşeni îşi fac timp, aproape în fiecare vară, să mai lucreze câte ceva la vilele ridicate pe vetrele caselor bătrâneşti. Sunt case mari, boiereşti, cu etaj, scară interioară de marmură, multe camere şi pivniţă răcoroasă, pentru vinuri.

Pe Mariana Nechita am găsit-o supraveghind lucrările de amenajare a etajului vilei sale, alături de socrul ei şi de cele două fetiţe. Micuţele se jucau cu alţi copii, nepoţi de-ai Marianei. „Suntem toţi în Italia, soţul cu mine şi copiii şi încă o soră şi un frate de-ai soţului, cu copiii. Alţi doi fraţi de-ai soţului s-au întors. O să ne întoarcem şi noi cândva, dar nu acum, nu este încă momentul. Soţul lucrează în construcţii, la pavimente şi, dacă ne vom întoarce, tot cu aşa ceva se va ocupa”, spune Mariana. „Casa este începută prin ’99, din 2008 am venit eu, că eram însărcinată şi am supravegheat lucrările. Acum lucrăm la etaj, la gard… Până şi palmierii i-am adus din Italia, în grădină, dar au cam degerat astă iarnă. Eu am venit mai devreme, să urmăresc lucrările, să le terminăm odată, iar soţul va veni după 15 august”, ne mai spune, amabilă, „italianca”.

Cezar Bumbac, un prieten care lucrează, de asemenea, în Italia şi care o ajută la casă, intervine: „Sunt de 10-12 ani acolo… nu vin acasă, că avem acolo televiziune prin cablu şi vedem ce este în România. Şi acolo este criză, dar nu ca aici! Acolo poţi trăi, e din foarte multe puncte de vedere mai bine decât aici. Ar veni, poate, toţi românii înapoi, în România, dar cu salarii de 100-200 de euro nu ai ce căuta în ţară, să fim serioşi!”.

Elena, nepoata Marianei Nechita, are acum 15 ani şi de la 5 ani trăieşte în Italia. Acum este în clasa a X-a şi vorbeşte şi citeşte cursiv în limba italiană. Cu româna este mult mai greu: „Mă descurc aşa, la filme, dar de citit repede, nu prea”. Fata vorbeşte despre planurile ei de vacanţă: „Mergem la mare, dar întâi să vină toţi din Italia. Sigur, vom sta aici puţin, după care ne întoarcem acolo”. Întrebată care ţară consideră că este ţara ei, Elena a răspuns pe negândite: „Italia. Pentru că acolo ştiu limba, acolo am prieteni, aici nu prea cunosc pe nimeni şi nu-mi vine bine când sunt aici. Acolo mă simt cel mai bine, acolo vreau să-mi finalizez studiile”. Un răspuns care nu mai lasă loc de comentarii. Mai ales că Elena ne-a spus toate acestea în limba pe care o cunoaşte cel mai bine: italiana.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drăguşeniul aşteaptă de cinci ani alimentarea cu apă

* Banii au venit cu ţârâita, iar investiţia s-a realizat în proporţie de 90 la sută

De mai bine de cinci ani, gălăţenii din comuna Drăguşeni trag speranţă că vor trăi ca la oraş şi că vor beneficia de avantajele sistemului comunal de alimentare cu apă. Numai că lucrarea a fost ani buni în "stand by" din lipsă de finanţare. „Investiţia a fost demarată în anul 2007 şi în acest scop s-au alocat până acum 1.900.000 de lei, echivalentul a 19 miliarde de lei vechi. Atunci, toată lucrarea a fost licitată la 2.600.000 de lei, cu TVA cu tot, numai că din 2008 sumele au venit cu ţârâita sau nu au venit deloc. Ultimele fonduri le-am primit în 2011”, ne spunea, deunăzi, fostul şi actualul primar, Iancu Muntianu.

12,5 kilometri de ţeavă

Comuna gălăţeană se întinde pe şapte sate şi cătune, pe văile şi colinele secetoase de la Adam, Fundeanu, Drăguşeni, Ştieţeşti, Căueşti, Nicopole şi Ghingheşti. Proiectul de alimentare cu apă îi vizează însă doar pe cei 1.700 de localnici care trăiesc în Drăguşeni, din cei 4.781 câţi au fost număraţi în întreaga comună la referendumul din 2011. La cinci ani de când se tot lucrează la sistemul de alimentare cu apă de la Drăguşeni, primarul apreciază că lucrările sunt realizate în proporţie de 90 la sută. „Am reuşit să punem 12,5 kilometri de ţeavă, am depistat sursele de apă de adâncine, pompele sunt cumpărate, însă apa încă nu curge. Sperăm ca în septembrie, cu ceva eforturi financiare şi din partea noastră, să punem în funcţiune sistemul de alimentare cu apă pentru cei din Drăguşeni”, se încurajează primarul Iancu Muntianu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drăguşeni - comuna care n-a investit niciodată în drumuri

O călătorie de la Galaţi până în comuna Drăguşeni te învăluie într-un amalgam de imagini rustice. Dacă dealurile, câmpiile şi căruţele îţi trimit gândul la tradiţii şi la patrimoniul românesc, atunci drumurile „bombardate” de vreme şi „marea de cratere” îţi pun în faţă un sistem infect de administrare a domeniilor fundamentale pentru o comunitate.

Străzile celor şapte sate - Drăguşeni, Adam, Căuieşti, Fundeanu, Ghingheşti, Nicopole şi Ştieţeşti - din comuna care numără peste 5.300 de locuitori nu au fost asfaltate niciodată, deşi arată ca după război. În comună sunt atât drumuri naţionale, cât şi judeţene, acestea realizând conexiunea între Galaţi şi Drăguşeni, dar şi între satele vecine.

"Nu am avut proiecte de investiţii pentru asfaltarea drumurilor niciodată, şi nici pentru anul 2015 nu avem. Noi, cei de la primărie, împreună cu locatarii care au căruţe, am făcut câteva plombări, pentru că se formau şanţuri pe străzi. Nici măcar drumul de la intrarea în comună, care este judeţean, nu a fost reparat. Am fost la CJ Galaţi, unde am discutat cu domnul administrator Fotea şi ni s-a promis că strada va fi asfaltată. Satele din comună nu pot să mai aştepte, pentru că drumurile devin tot mai proaste, aşa că încercăm noi să acoperim gropile cu ce avem. Din câte îmi amintesc, drumul de la Ghingheşti, DC 103, a fost reparat capital în 2013-2014. O suprafaţă de un kilometru a fost pietruită, dar între timp au reapărut problemele", ne-a declarat Dumitru Vintilă, secretarul Primăriei Drăguşeni.

Puţini oameni ştiu că doar la 70 de km de Galaţi există adevărate comori ale judeţului. Atracţiile turistice nu sunt foarte cunoscute nici măcar pentru gălăţeni. "Noi vrem să promovăm mai mult obiectivele turistice din zonă: mănăstirea pe care o avem, cabana de vânătoare şi pădurile, dar tocmai din cauza drumurilor proaste nu putem să o facem. Turiştii ar fi indignaţi şi ar renunţa la o călătorie printre gropi. Şi pericolul de accidente este foarte mare. Pe unele porţiuni de drum, nici nu ai cum să ocoleşti gropile, iar dacă mergi pentru prima data pe acolo, este imposibil să ştii că trebuie să încetineşti", ne-a mărturisit Andrei Gheorghe, viceprimarul comunei.

După deszăpezire şi ploi, diametrul craterelor creşte, iar localnicii nu prea se încumetă să-şi scoată maşinile din curte. Avantajul, spun sătenii, este că în majoritatea curţilor vezi câte o căruţă, întrucât pe drumurile comunei este cel mai sigur mijloc de transport.        

"Nimeni nu ne dă dreptate..."

Data de 23 mai 2013 este una tristă pentru toată populaţia din Drăguşeni. Natura s-a dezlănţuit pentru prima dată în această zonă, aparent liniştită. Din cauza unei tornade care a durat numai trei minute, 30 de case au fost afectate, dintre care una s-a ruinat complet.

Deşi pagubele au fost majore, autorităţile nu au recunoscut că la Drăguşeni a fost o tornadă, ci doar un vârtej foarte puternic. Mai mult decât atât, secretarul primăriei ne-a spus că locatarii afectaţi nu au primit niciun ajutor din partea statului. "Două sate au fost afectate de tornadă, Ghingheşti şi Drăguşeni, iar pagubele au fost foarte mari. Zburau acoperişurile caselor prin toate părţile, iar oamenii din alte sate sunau la primărie, ca să afle ce se întâmplă.

Unii oameni nu au reuşit nici măcar astăzi să-şi reconstruiască locuinţa şi stau pe la rude. Mulţi dintre ei abia îşi construiseră o casă, cu banii câştigaţi în străinătate.

După calamitatea asta, au venit câteva comisii de la ISU, CJ, SGA şi au calculat valoarea pierderilor, însă toate sumele au rămas doar pe hârtie. Mai târziu, ni s-a spus că specialiştii în meteorologie au sesizat un vânt cu peste 70 km/h şi nu o tornadă, aşa cum considerăm noi. Din păcate, localnicii suportă şi acum efectele fenomenului din 2013. În mare parte, vegetaţia a fost distrusă, iar comuna este înconjurată de pădure. Drumurile, şi aşa proaste, au fost şi ele afectate”, ne-a spus secretarul Primăriei, Dumitru Vintilă.        

Obiectivele turistice, mândria comunei

Povestea comunei Drăguşeni nu începe niciodată fără menţiunea Mănăstirii Adam şi a Cabanei Stroiu. Oamenii din zonă spun că au o adevărată comoară lângă ei, dar turiştii din ţară nu dau buzna. Motivul - infrastructura drumurilor - este suficient de convingător pentru călătorii care vor să ajungă în siguranţă la destinaţie. "Dacă ar şti oamenii din toate colţurile ţării că în staul Adam este o mănăstire unde se fac minuni, cu siguranță ar încerca să ajungă cât mai des pe aceste meleaguri. Drumul prin pădurea Banciu este mai anevoios, dar priveliştea pe care o găseşti aici îţi recompensează efortul călătoriei. Turiştii din zonă vin cel mai des la mănăstirea de maici pe data de 15 august, pentru că atunci este hramul aşezământului Adormirea Maicii Domnului", ne-a povestit viceprimarul.

Când a ajuns echipa „Vieţii libere” la Mănăstirea Adam, maicile munceau cu spor. Una dintre călugăriţe a mers cu noi în biserică şi ne-a împărtăşit povestea aşezământului: "În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, un cioban îşi păştea turmele pe aceste meleaguri. Într-o zi, în faţa lui apare un călugar „din ţinuturi răsăritene“, care i-a arătat o icoană a Maicii Domnului „cu puteri mari, făcătoare de minuni“. Ciobanul ridică o bisericuţă de lemn, în 1559. În urma luptelor dintre turci şi români, schitul s-a ruinat. Doar icoana Maicii Domnului, considerată iniţial pierdută şi ea, va fi găsită, după ani, într-un stejar. Aceasta a fost o minune, iar preoţii au ridicat icoana din grădină şi au reaşezat-o în biserica reconstruită".

La aşezământul sacru există şi un atelier specializat în costume populare. Specialistele în confecţionarea costumelor tradiţionale realizează de zor modele unicat, din ţesături naturale. „Atelierul de la Mănăstirea Adam colaborează cu Centrul Cultural din Galaţi. În mod special, acolo ajung lucrările noastre, dar mai avem şi comenzi. Aici lucrăm doar cu modele unice, până şi materialul îl facem noi, aşa cum se făcea pe timpuri. Încercăm să continuăm tradiţia românească, portul popular fiind o mândrie a neamului”, a mărturist o doamnă de la atelier.

Lângă satul Adam, se află şi Cabana Stroiu, cunoscută pentru partidele de vânătoare, îndrăgite de Ceauşescu. Astăzi, cabana este folosită numai atunci când în Pădurea Adam se organizează vânătoare cu străini.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Drăgușeni va avea drumuri asfaltate și apă curentă

În lipsa finanţărilor europene sau prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), primăria din Drăguşeni a fost nevoită să găsească soluţii de modernizare a drumurilor cu fonduri din propriul buget local.

Deşi, în urmă cu doi ani, primarul din Drăguşeni vorbea de asfaltarea a opt kilometri de şosea comunală printr-un proiect PNDL, acest lucru nu s-a înfăptuit. "Nu ne-au mai acordat finanţarea, deoarece nu aveam reţea de apă curentă. Ni s-a cerut şi ni s-au alocat fonduri ca să rezolvăm întâi această problemă. Am mai încercat să accesăm finanţare pentru 29 de kilometri prin Fondul Suveran de Investiţii, dar acela este un împrumut pe care Primăria va trebui să-l restituie. Cum un kilometru de drum ar fi costat 1,5 milioane de lei, ar fi fost foarte greu de restituit suma", ne lămureşte Dumitru Vintilă. Acesta ne-a explicat că nici prin programe europene nu a putut obţine până acum finanţare, deoarece nu sunt finalizate lucrările de intabulare a drumurilor.
"Anul viitor va fi gata şi noul PUG şi intabularea drumurilor. În scurt vom avea şi reţea de apă. Vom avea mai multe posibilităţi pentru a accesa fonduri convenabile", mai spune edilul, care, între timp, nu a stat cu mâinile în sân.
Din resurse bugetare a realizat lucrări de nivelare cu zgură şi pietruire a mai multor tronsoane de drumuri din toate cele şapte sate ale comunei. Au mai fost realizate borduri, şanţuri betonate, podeţe de acces la proprietăţile private, astfel că sunt multe drumuri care, chiar şi în absenţa asfaltului, arată îngrijit şi sunt practicabile.
Dincolo de aceste investiţii, în întreaga comună se asfaltează, prin Consiliul Judeţului, drumurile judeţene care străbat comuna. La trecerea noastră pe acolo se lucra pe mai multe fronturi, cu trei firme care au câştigat licitaţia, Tancrad, Citadina şi Lemacons.
Astfel, după ani în care uliţele din Drăguşeni se umpleau de noroi şi băltoace la fiecare ploaie, comuna va avea în curând o altă faţă, un pic mai modernă.
Asta nu înseamnă că problema celor peste 70 de kilometri de drum pe care îi deţine comuna a fost rezolvată. Rămâne ca în următorul mandat să se caute noi surse de finanţare, mai ales că urmează să fie soluţionate şi unele probleme tehnice care au îngreunat obţinerea fondurilor pentru asfaltare.

Comuna va fi racordată la reţeaua de apă curentă

Aproape 15 milioane de lei au fost alocaţi prin Ministerul Dezvoltării comunei Drăguşeni, pentru a rezolva problema alimentării cu apă în toate cele şapte sate componente, aflăm de la primarul Dumitru Vintilă.

Noroc că s-au primit aceste fonduri, altfel nu se ştie când s-ar fi terminat de realizat racordarea la apă a satului Drăguşeni. Aici finanţare s-a câştigat de la Guvern încă din 2007. În 2009, firma care câştigase licitaţia, Confort SA, ar fi trebuit să le finalizeze. Ele nu sunt gata nici astăzi, după zece ani. Deşi Confort SA a întins lucrările precum pelteaua până în 2015, primarilor în exerciţiu pe atunci nu le-a trecut prin cap să rezilieze contractul. Între timp, firma a dat faliment, nici vorbă să-şi achite obligaţiile din contract, deşi şi-a primit banii. Mai mult decât atât, a mai făcut pierdute şi piese importante din instalaţie, respectiv staţia de clorinare şi pompele. "După o perioadă când am tot făcut sesizări, dar nu primeam niciun răspuns, am fost chemaţi de un lichidator la mediere. Apoi s-a schimbat şi lichidatorul. Noi avem de recuperat pompele şi staţia de clorinare. Am vorbit cu avocata care-i reprezintă. Ne-au dat asigurări că vom primi banii, dar acum nu au de unde. Aşteaptă să vândă două apartamente, pentru a ne putea achita şi nouă sumele corespunzătoare celor două piese pe care firma le avea în custodie. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, ca să putem termina şi noi lucrările la Drăguşeni. Reţeaua este făcută, bazinele şi captarea sunt construite, nu ar mai fi decât de săpat puţul şi de făcut ultimele racorduri între elementele întregii instalaţii", declară Dumitru Vintilă.
Acesta susţine că, între timp, întreaga comună a primit de la Ministerul Dezvoltării fonduri de aproximativ 15 milioane de de lei fără TVA pentru a realiza racordarea la apă şi în celelalte şase sate, dar şi finalizarea lucrărilor din satul Drăguşeni.
Primarul susţine că se chinuie în prezent cu obţinerea avizelor de la Apele Române, unde s-a oprit documentaţia, dar speră ca, până în primăvară, să aibă toate documentele, astfel încât să fie demarate lucrările.

500 de lămpi cu leduri

Din bugetul local s-au montat în comuna Drăguşeni 500 de lămpi cu led. Reţeaua de iluminat public mai deţine 200 de lămpi vechi, care urmează să fie înlocuite pe parcurs. Dincolo de acest lucru, sunt şi zone unde nu există iluminat stradal. "Este vorba de partea de nord a satului Drăguşeni, unde câteva familii de romi şi-au făcut case în câmp. Aceeaşi situaţie este şi la Căuieşti. Un fost primar le-a dat voie să construiască pe un teren care nu este intravilan. Putem solicita extinderea reţelei abia după ce vom trece terenurile în intravilan", declară edilul din Drăguşeni.

A fost modernizată piaţa

Una dintre realizările cu care se laudă primarul din Drăguşeni este modernizarea pieţei, unde s-au mai dat în folosinţă câteva tarabe. "Avem târg în fiecare duminică. Oamenii sun mulţumiţi că cei din comună şi din satele învecinate vin aici cu produse. Aveam şi piaţă de animale, dar am fost nevoiţi s-o închidem, din cauza pestei africane. Unii oameni mă acuză pe mine, dar directiva e venită de la Direcţia Sanitar Veterinară. Eu iau amendă dacă nu mă conformez", mai spune primarul.

Lucrări pentru decolmatatrea pârâurilor

O altă realizare a actualei conduceri a Primăriei Drăguşeni sunt lucrările de decolmatare realizate pe două dintre pâraiele care brăzdează comuna şi care aduc, de regulă, pagube şi probleme la ploile abundente. "Am primit finanţare de la Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Administraţia Naţională a Apelor Române, şi s-au efectuat lucrări de decolmatare a pârâului Corozel, în satele Nicopole şi Fundeanu. De asemenea, astfel de lucrări s-au mai făcut şi pe debuşeul Suhurluiului Sec, pe lungimea cuprinsă între podul din Drăguşeni şi satul Ghingheşti, pe DN 24D. Deşi acum nu se mai lucrează la decolmatare, ni s-a spus că în primăvară se vor relua lucrările pentru restul sectoarelor", declară Dumitru Vintilă.

Vila de vânătoare a lui Ceauşescu, încă funcţională

Poate gălăţenii nu-şi mai amintesc de faptul că Ceauşesu obişnuia să facă vizite frecvente în judeţul nostru, la Adam, la vila sa de vânătoare, Cabana Stroiu, dar, cu siguranţă, oamenii mai în vârstă din comună încă au vii în memorie iernile în care erau treziţi cu noaptea-n cap pentru a curăţa de zăpadă, la lopată, drumul spre pădure, pentru că se anunţaseră în vizită Tovarăşul şi Tovarăşa. Vila se află, în prezent, în grija Direcţiei Silvice Galaţi, pentru că a fost construită, prin anii '70, de ROMSILVA. Din când în când, mai este şi acum închiriată pentru vânătoare, însă primarul nu ne-a putut spune tarifele: "Din câte ştiu eu, e destul de scump. Închirierea se face direct la Direcţia Silvică. Am fost de câteva ori înăuntru, dar nu s-a mai păstrat nimic din lucrurile care erau pe vremea lui Ceauşescu. Numai o sobă din marmură albă, care nu e funcţională, întrucât acum clădirea este dotată cu centrală".
Elegantă şi spaţioasă, Cabana Stroiu este încă destul de îngrijită, semn că sunt, chiar şi la preţuri destul de mari, amatori de vânătoare prin pădurile adânci de la Adam. În curte, char lângă vilă, tronează un imens stejar, despre care legenda locală spune că ar fi acolo tocmai de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Excavator pentru zile albe

Deşi iarna aceasta a fost destul de blândă până acum, comuna Drăguşeni, fiind situată pe dealuri, are de regulă mari probleme în timpul ninsorilor abundente. "Sunt zone unde nici nu putem intra la deszăpezire. Iar prin alte locuri viscolul e atât de puternic, chiar la intrarea în sat, încât trebuie să ţinem utilajele să patruleze continuu, cât durează ninsoarea. Avem contract cu două firme de deszăpezire, dar anul acesta suntem bucuroşi că am reuşit să achiziţionăm un excavator al comunei, care va fi folosit unde va fi nevoie, atât iarna, cât şi pentru alte lucrări", se mândreşte primarul.

Dispensar şi cabinet stomatologic

Cele şapte sate ale comunei beneficiază de două dispensare, doi medici şi un cabinet stomatologic. Unul dintre dispensare se află în Drăguşeni, unde sunt arondaţi şi locuitorii din Fundeanu şi Nicopole, iar celălalt este la Adam, unde sunt arondaţi sătenii din Ştieţeşti, Căuieşti şi Ghingheşti.
"Ambele dispensare au beneficiat de lucrări de reabilitare. Celui din Drăguşeni i-a fost renovată faţada, s-au făcut lucrări la sistemul de drenaj, trotuar, rampă de acces şi gard nou. La Adam s-a făcut extindere, cu magazie şi toalete pentru medic şi pacienţi", precizează primarul.

Finanţare pentru Căminul cultural

Locuitorii comunei Drăguşeni vor avea în curând şi un cămin cultural renovat la standarde europene, cu finaţare primită prin Compania Naţională de Investiţii. "Proiectul a fost câştigat, aşteptăm să semnăm contracul, pentru a face licitaţia şi a începe lucrările de modernizare şi extindere. Căminul va fi dotat cu centrală proprie, cu toalete şi vestiare. Se va renova sala de spectacol, dar şi insalaţiile electrice", precizează Dumitru Vintilă.

Pădurea, bogăţia celor din Drăguşeni

Poate cea mai importantă resursă a locuitorilor din Drăguşeni este pădurea, o adevărată comoară locală, care ar putea fi valorificată mult mai mult, dacă drumurile ar fi mai bune. Din cele 9.000 de hectare, cât numără suprafaţa comunei, 4.000 sunt acoperite de o pădure deasă, aflată fie în proprietate privată, fie în administrarea Romsilva. Cu asemenea codri, şi fauna este foarte bine reprezentată, ne explică primarul, în zonă fiind văzuţi mistreţi, cerbi lopătari, căprioare, vulpi, iepuri, chiar şi lupi şi şacali, în ultima vreme.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru milioane de lei pentru reabilitarea şcolilor din Drăguşeni

Patru şcoli din comuna Drăguşeni au primit finanţate de aproape patru milioane de lei pentru modernizare şi extindere, în vederea dotării cu centrale termice, toalete interioare şi apă curentă, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II.

Deşi contractele de finanţare sunt semnate şi s-au derulat şi licitaţiile, lucrările se vor realiza pe rând, întrucât nu aveau copiii unde să înveţe, dacă se începea reabilitarea peste tot.
"La Drăguşeni şi Căuieşti, lucrările se apropie de final. Se face extindere pentru dotare cu centrale termice şi grupuri sanitare interioare, dar şi modernizare, lucrări de zugrăvit, pus gresie şi ferestre termopan la fiecare unitate de învăţământ. După ce vor fi finalizare aceste două unităţi, mutăm copiii de la Fundeanu şi Adam, pentru a începe lucrările şi acolo", spune primarul Dumitru Vintilă.
Şcolile din Drăguşeni erau citate, până anul acesta, în toate materialele Direcţiei de Sănătate Publică printre unităţile neautorizate sanitar, pentru că nu aveau reţea de apă curentă. Profitând de banii primiţi prin PNDL, primarul a decis să rezolve şi această problemă: "Am forat la fiecare unitate de învăţământ puţuri şi am achiziţionaat pompe, astfel încât toate vor avea apă curentă în regim propriu. Din nefericire, în comuna noastră, apa nu este potabilă, o vom folosi doar la toalete şi la spălat pe mâini. Pentru băut, am achiziţionat dozatoare din bugetul local", precizează edilul.
Lucrările la celelalte două unităţi de învăţământ vor începe în vacanţă, astfel încât anul viitor elevii de la Drăguşeni vor învăţa în condiţii ca la oraş, în şcoli dotate cu toate utilităţile, aşa cum este normal.
În paralel cu lucrările din şcoli se construiesc toalete interioare şi la trei dintre grădiniţele comunei, prin fonduri primite de la Ministerul Educaţie şi Cercetării. "Sunt copii de grădiniţă pe care-i vom muta în şcoală, odată cu reabilitarea clădirilor, dar la Ghingheşti, Nicopole şi Căuieşti este nevoie să construim grupuri sanitare în interior, întrucât vor fi folosite aceleaşi sedii ca şi până acum", a mai precizat primarul Dumitru Vintilă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Școala din Adam, reabilitată, are centrală și grupuri sanitare noi

În comuna Drăgușeni s-au terminat lucrările în cadrul proiectului de ”Reabilitare, modernizare, extindere și dotare la Școala Gimnazială clasele I-VIII, satul Adam”. S-au construit grupuri sanitare și a fost instalată centrala termică, urmând ca recepția lucrării să aibă loc până la sfârșitul lunii, imediat după achitarea taxelor de recepție la Inspecția de Stat în Construcții, ne-a comunicat Estera Mihai, de la biroul de Achiziții al Primăriei Drăguşeni.

În februarie anul trecut, într-un material video referitor la reabilitarea şcolii, proiect în valoare de peste 1,4 milioane de lei, primarul comunei Drăguşeni, Dumitru Vintilă, explica în ce constau lucrările, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2: pe lângă extinderea cu grupuri sanitare şi instalarea centralei termice, toată clădirea era în curs de reabilitare cu consolidarea fundaţiei cu grinzi metalice, schimbarea şarpantei şi a acoperişului, înlocuirea tâmplăriei cu profile din aluminiu şi PVC, finisaje pereţi, parchet, amenajarea de alei în curtea şcolii şi împrejmuirea acesteia.

Reamintim că reabilitarea şcolii din Adam a făcut parte dintr-un proiect mai amplu, de reabilitare a patru şcoli din comuna Drăguşeni, lucrările fiind făcute pe etape, fiindcă nu ar fi avut unde să fie mutaţi toţi copiii, dacă se începea reabilitare concomitent.

Comuna Drăgușeni, cu cei aproape 5.000 de locuitori, făcea parte, la sfârșitul secolului al XIX-lea, din plasa Zimbrul a județului Covurlui și avea 1.557 de locuitori. Existau în comună două școli, una de băieți și una de fete, cu capacitatea de 40 de elevi fiecare, cea de fete fiind cea mai frecventată din tot județul. Două obiective locale sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Galați. Unul este situl arheologic reprezentat de fortificația de la Căuiești (sec. al IV-lea – sec. al III-lea î.e.n), altul este monumentul istoric de arhitectură Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1652) de la Mănăstirea Adam.

viata-libera.ro