Ansambluri stradale protejate de lege

[dcp100168]

Ansambluri stradale protejate de lege

* Patru ansambluri stradale din oraşul vechi, protejate de Legea patrimoniului naţional

Între cele 111 monumente de patrimoniu cultural naţional din municipiul Galaţi, patru sunt ansambluri stradale. Este vorba despre strada Domnească, porţiunea dintre Parcul Mihai Eminescu şi Grădina Publică, de „ansamblul stradal Nicolae Bălcescu, zona dintre Şcoala ˝Simion Mehedinţi˝ până la intersecţia cu strada Gării”, de „ansamblul urban Mihai Bravu de la nr. 2 până la Grădina Publică” şi „ansamblul urban Strada Eroilor”, între străzile Domnească şi Bălcescu. Potrivit Legii 422 din 2001, monumentele istorice de patrimoniu sunt “bunuri care fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege”.

Cum ne raportăm la astfel de obiective cu vocaţie patrimonială şi în grija cui sunt? "Aceste ansambluri urbanistice stradale au ca proprietar de drept Primăria municipală şi de aici obligaţia, prin serviciile de specialitate, de a le supraveghea, întreţine, conserva şi pune în valoare şi în circuitul turistic cu tot ce au în componenţa lor. Din acestă perspectivă, toate reparaţiile, construcţiile şi orice lucrare iniţiată în perimetrul ansamblurilor stradale cu valoare de patrimoniu naţional, trebuie făcute cu avizul municipalităţii. Inclusiv pentru schimbarea culorii unei clădiri - din acest ansamblu - trebuie avizul serviciului de urbanism din cadrul Primăriei”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Galaţi.

Bloc de locuinţe în mijlocul ansamblului patrimonial?!

Cât despre anomaliile care apar în Galaţi - de exemplu săparea unei fundaţii pentru un viitor bloc de locuinţe în strada Domnească nr. 66, zice-se cu aviz direct de la Bucureşti?!, aspect despre care am mai scris - ele se datorează nerespectării legislaţiei privind regimul obiectivelor de patrimoniu. „Potrivit legii, în zonele protejate istoric, municipalitatea este responsabilă de tot ce se întâmplă şi tot ea ar trebui să întreţină acele clădiri. Administraţia publică municipală are datoria ca măcar să le întreţină faţadele la exterior, pentru a păstra astfel unitatea arhitecturală urbanistică", subliniază interlocutorul.

Toate cele patru ansambluri urbanistice stradale sunt parte integrantă a istoricului oraş Galaţi, cu clădiri care au scăpat de bombardamentele din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial. Fiecare în parte şi toate laolaltă sunt o frescă a Galaţiului vechi, istoric, sunt memoria vie a acestei comunităţi şi ele trebuie păstrate cu respect faţă de trecutul nostru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reguli care ar putea stopa haosul urbanistic din zonele istorice ale Galaţiului

* Pe 17 martie a intrat în vigoare „Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate ale Municipiului Galaţi”, care reglementează dezvoltarea urbanistică şi activităţile economice permise în centrul vechi şi în zonele din preajma monumentelor istorice

 

Când vine vorba de „cartea de vizită” urbanistică a Galaţiului, de imaginea cu care pleacă un străin care ne vizitează oraşul trecând prin centrul vechi şi cartierele adiacente străzilor Domnească şi Brăilei, cu greu ar putea crede cineva că răul făcut ar mai putea fi îndreptat şi că, odată instalat haosul urbanistic, cu chioşcuri pe trotuare şi garaje pe spaţiile verzi dintre blocuri, acesta ar mai putea fi camuflat sau reglementat. Nu mai vorbim de faptul că orice vizitator al oraşului care nimereşte în unele zone din cartierul Aviaţiei pleacă cu impresia că a vizitat o favelas braziliană sau un cartier rău famat al Havanei.

În acest context, apare totuşi un regulament care impune norme de urbanism ce trebuie respectate măcar în zonele protejate, adică în centrul vechi, de la campusul studenţesc şi Grădina Publică până la „Spicul”, în zona Palatului Navigaţiei, dar şi zonele cu vestigii romane din Cartierul Dunărea, precum şi în situl arheologic de la Bărboşi. Este vorba de „Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate ale Municipiului Galaţi”, elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabila „Urban Incerc” - Sucursala „UrbanProiect” Bucureşti. A fost aprobat de Consiliul Municipal în şedinţa de pe 26 februarie şi a intrat în vigoare pe 17 martie. Acum, are putere de lege şi trebuie respectat de toţi cei care administrează un imobil dintr-o zonă protejată. Este un regulament de peste 200 de pagini, a cărui elaborare a durat doi ani. Dezbaterea publică a avut loc în februarie 2013. Iniţiativa realizării acestui plan urbanistic a apărut în mandatul fostului primar, Dumitru Nicolae şi, din câte ştim, i-a aparţinut Florentinei Iugan, care era arhitect-şef în acea perioadă.

Este bine că avem un astfel de regulament, dar la fel de bine este să ne şi întrebăm, cu scepticism chiar, la ce ne foloseşte? La Galaţi au existat şi până acum Legea 50, norme şi reguli de urbanism şi, în pofida acestora, cei doi primari, Durbacă şi Nicolae, dar şi consilierii municipali care le-au votat la foc automat proiectele de hotărâri iniţiate, PUZ cu PUZ şi PUD cu PUD, au umplut oraşul cu cele 11.000 de garaje şi cele 5.500 de chioşcuri.

Zonele protejate din centrul oraşului

Dacă am încerca să explicăm detaliat care sunt zonele respective, la modul în care sunt descrise în regulament (strada X, de la numărul Y la numărul Z), am complica lucrurile şi nu s-ar înţelege mare lucru. Vom trece în revistă principalele zone protejate.

Prima dintre ele este cea care cuprinde campusul studenţesc, fostul poligon ACR, Grădina Publică, Muzeul Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos şi ceea ce în regulament este numită clădirea fostului Institut „Notre Dame de Sion”, adică sediul Facultăţii de Mecanică. Sunt cuprinse în principala zonă protejată şi zonele rezidenţiale de pe străzile Domnească, Mihai Bravu, Ştiinţei, Carnabel, Bălcescu, Gării, Cuza Vodă, Eroilor, Universităţii, Piaţa Moruzzi, zona Dogăriei şi întreaga zonă centrală, până la „Spicul”.

O altă zonă protejată, cu indicativul ZIR 13, este cea a Palatului Navigaţiei, iar altă zonă e cea în care se află Biserica Precista (ZIR 12). De acelaşi statut beneficiază Zona Portului Docuri, cu „Silozul” construit de Anghel Saligny, dar şi clădirea fostelor „Pescării ale Statului”, de fapt fostul Pescogal.

De acelaşi statut beneficiază şi zonele în care se află Spitalul Militar şi Parcul Rizer, Spitalul „Elisabeta Doamna”, dar şi Piaţa Centrală, Colegiul „Cuza” şi Colegiul „Costache Negri”.

Toate autorizaţiile de construcţie, conforme regulamentului

Potrivit autorilor noului plan urbanistic, zona construită protejată include toate construcţiile din municipiul Galaţi înscrise pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din 2010, toate ansamblurile de arhitectură înscrise pe acea listă, precum şi zonele lor de protecţie. O „zonă istorică de referinţă” (ZIR), protejată, poate fi o întreagă zonă rezidenţială, cum este cazul „ansamblului construit strada Domnească”, dar poate fi şi zona de protecţie de 100 de metri în jurul unui monument istoric. O astfel de zonă poate fi împărţită în mai multe „subzone istorice de referinţă” (SIR). „Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate ale Municipiului Galaţi”, intrat recent în vigoare, este de fapt un regulament cu putere de lege şi orice autorizaţie de construcţie pentru un imobil dintr-una din zonele protejate va trebui să fie în concordanţă cu prevederile acestui regulament, care stabileşte ce este permis şi ce e interzis în acea zonă. „Prezentul Regulament Local de Urbanism reprezintă piesa de bază în aplicarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale municipiului Galaţi. Prescripţiile cuprinse în acesta sunt obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de construire şi de infrastructură de pe teritoriul zonelor construite protejate şi pentru intervenţiile de orice natura asupra clădirilor monument”, se spune în preambulul regulamentului.

Fără antene TV şi aparate de aer condiţionat pe faţade

În noul regulament sunt analizate toate zonele construite protejate, fiecare având caracteristicile sale în privinţa construcţiilor, utilităţii acestora, dar şi în ce priveşte existenţa spaţiilor verzi sau necesitatea înfiinţării sau extinderii acestora. Pentru fiecare zonă protejată există interdicţii specifice, dar există şi interdicţii generale, aplicabile în toate zonele. Spre exemplu, în zonele de locuinţe de pe Domnească, Mihai Bravu, Bălcescu, „se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele vizibile din spaţiul public”, adică din stradă, „se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile din spaţiul public a cablurilor TV şi de telecomunicaţii”. Mai e interzisă amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii şi gaze pe faţadele vizibile din stradă ale clădirilor, acestea trebuind să fie amplasate în spaţii protejate, în casete. Noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat. Se recomandă ca, în cazul clădirilor cu faţade la stradă, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii.

Există şi unele interdicţii şi recomandări specifice. Spre exemplu, în zona campusului şi Grădinii Publice, sunt interzise orice construcţii în afara celor strict necesare întreţinerii spaţiilor verzi publice şi e interzisă tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţilor, respectiv Agenţia de Protecţia Mediului. Sunt interzise şi „orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice”. În aceeaşi zonă e interzisă „conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale”, dar situaţia asta a fost deja „rezolvată”, ambele grupuri sanitare, cel de la Stadionul Portul Roşu, dar şi cel de la Grădina Publică devenind deja primul, bar, iar al doilea, restaurant.

Pe strada Mihai Bravu trebuie păstrat actualul profil al proprietăţilor, imobile având curţi cu deschideri la stradă de 10-20 de metri şi sunt interzise construcţiile provizorii de orice natură, inclusiv chioşcuri şi panouri publicitare, indiferent de dimensiuni şi de modalitatea de montare. Este permisă amplasarea temporară a unor chioşcuri şi panouri publicitare numai pe durata organizării unor evenimente, dar limitată în timp. Este interzisă, de asemenea, înfiinţarea unor depozite en-gros.

În ansamblul construit strada Domnească, „se recomandă completarea vegetaţiei de aliniament şi a celei din spaţiile accesibile public”, asta în condiţiile în care drujbarii de la Gospodărire Urbană SRL hăcuiesc sistematic teii de pe Domnească.

Reguli noi şi în ce priveşte curţile şi gardurile

Cu privire la spaţiile libere din curţile imobilelor, sunt introduse câteva reguli referitoare la spaţii verzi şi „împrejmuiri”, adică garduri. Spaţiile libere, vizibile din stradă, „vor fi tratate ca grădini de faţadă” şi vor fi plantate cu gazon şi arbori, fiind recomandate specii ca stejari, tei, frasini, paltini, platani. Este interzisă pavarea în întregime a curţii. În cazul fiecărei clădiri, gardul dinspre stradă va fi transparent sau semitransparent, asta însemnând gard din fier forjat, din şipci de lemn sau metalice ori grilaj, dar în niciun caz din panouri. Gardul de la stradă „va avea înălţimea de maximum 1,80 m, cu un soclu opac de circa 0,60 m, iar partea superioară va fi transparentă/semitransparentă şi poate fi dublată de gard viu spre interior”, se spune în regulament. Gardurile dintre proprietăţi pot fi opace, adică din panouri.

Trebuie reţinut că toate astea, ca şi oricare intervenţie în „geografia” curţii sau în privinţa faţadelor imobilelor dintr-o zonă protejată se fac de acum înainte „cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Galaţi şi al Direcţiei Tehnice a Primăriei”. 

În zonele protejate, fără spălătorii auto şi depozite

O interdicţie comună este aceea de a nu fi autorizate activităţi incompatibile cu statutul de zonă protejată. Sunt interzise activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat, activităţile care conduc la realizarea de construcţii provizorii de orice natură, inclusiv chioşcuri, garaje şi panouri publicitare, dar şi activităţi care nu sunt poluante, spre exemplu prestările de servicii, dacă generează un trafic important de persoane şi mărfuri, vehicule de transport greu sau peste cinci autovehicule mici. Sunt interzise, de asemenea, depozitele en-gros şi activităţile de producţie şi depozitare care utilizează terenul vizibil de pe arterele publice.

Premieră: vestigiile romane, protejate de primărie!

În acest document despre care, odată aprobat de Consiliul Municipal, putem spune că este al Primăriei Galaţi, întâlnim în premieră referiri la vestigiile romane din zona Cartierului Dunărea. Este vorba aici de Cavoul Roman, îngropat sub un punct Ecosal de pe strada Oţelarilor, dar şi despre „Situl arheologic - punct Cartier Dunărea”, format din trei monumente istorice, „Fortificaţia”, „Castellum-ul” şi „Necropola Romană”. Bineînţeles că tot zonă protejată este şi cea a „Castrului Roman” de la Barboşi. În aceste cazuri, interdicţiile şi recomandările se referă la zonele de protecţie de 100 de metri în jurul acestor monumente istorice, conform Legii 422/2001, Legea Monumentelor Istorice. Este o premieră deoarece, până acum, niciun primar nu a fost interesat de protejarea vestigiilor romane şi dovada este starea în care se află de 20 de ani „Castrul Roman”. Asta nu înseamnă că de acum înainte aceste monumente vor fi protejate.

presagalati.ro

[dcp100168]

Unic în ţară prin aspect, ansamblul urban „Strada Domnească” şi-a pierdut din farmecul pe care îl avea în secolul trecut

Galaţiul era un oraş modern, cu concepţii de viaţă pe măsură. La sfârşitul secolului al XIX-lea, dar mai ales la inceputul secolului XX, în oraşul de la Dunăre s-a construit mult. Clădirile erau gândite de arhitecţi cu studii în marile oraşe europene. Aceştia au adus idei inovatoare, care frământau continentul dar pe care le-au îimbinat cu puternica tradiţie românească.

În 1983 a fost aprobat Regulamentul pentru construcţii şi alinieri al oraşului nostru, fapt care a transformat centrul Galaţiului. În primii ani ai secolului al XX-lea, pe strada Domnească au fost construite clădiri reprezentative pentru oraşul de la Dunăre, dar şi pentru portofoliul arhitecţilor creatori ai stilului neoromânesc. „Palatul administrativ, azi sediul Instituţiei Prefectului judeţului Galati, a fost proiectat de arhitectul Ion Mincu şi s-a construit sub directa lui îndrumare. Palatul Justiţiei, azi sediul rectoratului Universităţii „Duăarea de Jos", a fost proiectat de arhitecţii Grigore Cerchez şi Anton Varnav. Împreună cu Ştefan Burcus, Petre Antonescu a proiectat Catedrala Ortodoxă din Galaţi”, a declarat Marius Mitrof, consilierul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.

Numeroase personalităţi ale culturii româneşti au fost impresionate de frumuseţea străzii Domneasca. „Strada principală este Strada Domnească, largă, lungă, plantată, pavată cubic, bordată în partea centrală de clădiri mari europene, regulate; ori magazine şi hoteluri frumoase, iar mai sus, de locuinţe particulare elegante şi ornate de grădini îngrijite”, spunea istoricul Ion Bulei, în cartea „Atunci când veacul se năştea". De asemenea, Nicolae Iorga scria în „România aşa cum era până la 1918” că „strada se face tot mai frumoasă. Acum vitrine strălucitoare adaugă lumina lor: cofetăria centrală, berării, hoteluri, cafenele, prăvalii de tot felul, băcănii.”

Potrivit Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, „lungimea Străzii Domneşti de la Piaţa Regală la Parcul Carol este de 4 kilometri. De la noul Palat al Justiţiei şi până la capăt este plantată cu tei. De la Piaţa Regală la Palatul Justiţiei sunt magazinele cele mai mari şi mai luxoase aşa cum se văd în marile oraşe occidentale.” Strada Domnească a fost comparată în acele vremuri cu Calea Victoriei din Capitală, „dar îndoit mai largă, cu trotuare mai largi, plantate cu tei mirositori şi castani stufoşi”, scria Gheorghe Cristescu în „Farmecul Dunării şi Galaţii.

Unică în ţară prin aspect, strada Domnească era foarte frumoasă. Nici nu e de mirare că aici au fost construite case aristocratice până în apropierea Grădinii Publice.

Astăzi strada Domnească păleşte prin nepăsarea autorităţilor şi mârgâleli, aşa-numitele graffiti. „Nici eu nu îmi dau seama de ce murdăresc majoritatea clădirilor”, a spus o gălăţeancă. „Ne-am învăţat cu ele. Le-am mai vopsit o dată, le mai vopsesc ei din nou. Poate fac parte din peisaj”, a mai spus o femeie care trecea prin zonă.

adevarul.ro

[dcp100168]

Modernizarea străzii Domnească. Studiul de fezabilitate este gata

Peticită şi cu tei ciopârţiţi, strada Domnească ar putea intra, în viitorul mai puţin sau mai mult îndepărtat, în modernizare. Deocamdată, anul acesta, Primăria nu a bugetat decât proiectarea modernizării.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu, municipalitatea a demarat procedurile legale pentru modernizarea străzii Domnească, care nu a mai fost reabilitată integral de peste 25 de ani, cu actualizarea unui studiu de fezabilitate din 2008.
”Practic a fost actualizat şi îmbunătăţit un studiu din anul 2008, pe care administraţia Galaţiului de la acea vreme nu l-a pus în practică. Cum orice studiu de fezabilitate are valabilitate doi ani, a fost necesară actualizare documentului pentru a putea continua procedurile în vederea demarării lucrărilor de modernizare a străzii Domnească. Actualizarea studiului s-a făcut de către ATU Consulting SRL Galaţi şi a costat 111.000 lei (TVA inclus). Studiul actualizat prevede, faţă de cel iniţial, redimensionarea reţelelor subterane de apă şi canalizare, crearea unei canalizaţii speciale pentru îngroparea cablurilor aeriene, reconfigurarea şi multiplicarea spaţiilor verzi, multiplicarea parcărilor publice, modernizarea parcurilor, iluminatului public şi a mobilierului urban, precum şi înlocuirea firului de contact pentru troleibuze”, ne informează reprezentantul Primăriei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Strada Domnească, unică în România

Nu există gălățean care să nu se fi plimbat măcar o dată pe strada Domnească, sub răcoarea umbrei frunzelor de tei. Încărcată cu istorie, strada aparține zonei vechi a orașului și este unică în România. Negustorii au fost primii care au dorit să cumpere noi proprietăți pe acest loc, străbătul cândva de domnitorul Carol I și principesa Elisabeta.
Galațiul era cândva un oraș modern, cu concepții de viață pe măsură. La sfârșitul secolului al XIX-lea, dar mai ales la inceputul secolului XX, în orașul de la Dunăre s-a construit mult. Clădirile erau gândite de arhitecți cu studii în marile orașe europene. Aceștia au adus idei inovatoare, care frământau continentul dar pe care le-au îmbinat cu puternica tradiție românească.
Strada Domnească a devenit atunci una dintre cele mai reprezentative străzi din Galați. Pavată cu piatră cubică, din centru și până la Palatul de Justiție, strada era mai îngustă și lipsită de vegetație, dar bordată de clădiri mari, europene. Magazinele,r estaurantele, hotelurile și cafenelele constituiau partea comercială a străzii. Toată viața socială se desfășura în această zonă, cunoscută drept Corso gălățean.

De la Palatul de Justiție în sus, strada Domnească se lărgea, pe trotuare fiind plantați tei. De aici începeau locuințele particulare elegante și ornate de grădini îngrijite, case boierești, cu curți imense. Din loc în loc, pe strada Domnească erau montate bănci solide, pe caer grupuri de dame stăteau la umbra teilor.
Dintre locuitorii orașului care aveau case pe strada Domnească îi amintim pe doctorul Aristide Serfioti, Alexandru Cernat, căpitanul Pavloft și Iancu Alecsandri.
În zilele de sărbătoare și de weekend, gălățenii se îmbrăcau elegant și se plimbau pe strada Domnească cu trăsurile, pentru clasica plimbare de la Grădina Publică.
După 1990, zona în care se păstrează coerența arhitecturală, istorică și culturală care amintește de perioada înfloritoare și de un anumit stil de viață al orașului-port Galați, a fost clasată ca monument istoric, în categoria ansamblurilor urbane, în ciuda faptului că, din loc în loc se află clădiri plurifamiliale, cu trei-patru etaje, ridicate în perioada comunistă, ori construcții mai noim ridicate în ultimii 25 de ani.

voxtvregional.ro