Serviciul Regional de Termoficare Galaţi - Calorgal

[dcp100168]

Au început probele pentru furnizarea căldurii

Angajaţii Calorgal au demarat, de joi, 1 octombrie, probele la reţeaua de distribuţie a căldurii, procedură obligatorie premergătoare pentru reluarea furnizării agentului termic în sezonul rece. Aşa cum v-am mai informat, în urmă cu doar câteva zile, procesul de verificare a instalaţiei de distribuţie a căldurii în apartamentele gălăţenilor va dura câteva zile.

Conform reprezentanţilor societăţii, probele la rece se vor încheia, cel mai probabil, spre sfârşitul săptămânii viitoare, dacă nu vor fi semnalate şi identificate avarii la reţeaua de distribuţie a agentului termic. În caz contrar, perioada dedicată verificării instalaţiei va fi prelungită. Potrivit purtătorului de cuvânt al Calorgal, Mihai Costache, până ieri, în jurul prânzului, nu se produsese nicio avarie.

Câte apartamente aşteaptă încălzirea caloriferelor

Conform reprezentanţilor Calorgal, până miercuri, 512 asociaţii de proprietari semnaseră contractele cu noul distribuitor de apă caldă şi căldură, din cele 658 care depind de sistemul centralizat. Acestea au în componenţă 3.288 de scări de bloc, cu 75.408 apartamente. Dintre acestea, 49.804 apartamente sunt branşate la reţeaua publică de termoficare, însă 12.895 sunt nelocuite.

Aşa cum v-am mai informat, pentru ca gălăţenii să poată beneficia de căldură şi apă caldă în această iarnă, municipalitatea va trebui să obţină sprijin financiar din fondul de rezervă al Guvernului, pentru plata în avans a gazului ce va fi furnizat de Romgaz către Electrocentrale, pentru producerea de agent termic. Totodată, primarul Marius Stan ne-a declarat, în urmă cu doar câteva zile, că vor fi renegociate condiţiile impuse de Romgaz, pentru ca Galaţiul să nu rămână în frig.

viata-libera.ro

[dcp100168]

După ce s-au „fript” cu Apaterm, asociaţiile dau de pământ cu contractele Calorgal

Deşi a rămas mai puţin de o lună până la instalarea sezonului rece, asociaţiile de proprietari nu se înghesuie să semneze contractele cu Calorgal. Din contră, mai bine de 120 de organisme care reprezintă proprietarii par nici să-şi mai dorească să aibă de a face cu serviciul public de termoficare, în ciuda faptului că, pe hârtie, încă mai depind de sistemul centralizat. Este drept că, la acest moment, autorităţile încă fac demersuri pentru ca gălăţenii să nu rămână în frig sau fără apă caldă de luna viitoare, astfel că nimeni nu poate spune că, de la data de 1 noiembrie, Electrocentrale şi-ar putea relua activitatea de producere a agentului termic.

Preşedintele Asociaţiei nr. 282, care are în componenţă peste 300 de apartamente, ne-a spus că, în urmă cu doar câteva zile, a avut o nouă rundă de discuţii cu delegaţii Calorgal pe tema contractului dintre asociaţie şi noua societate de termoficare, după ce reprezentanţii locatarilor au ridicat o serie de obiecţiuni la documentele ce urmează a fi parafate.

Vor contract doar pe un an!

Preşedintele Cătălin Zaharia ne-a spus că asociaţia pe care o conduce nu doreşte încheierea unui contract pe perioadă nedeterminată cu noul distribuitor de apă caldă şi căldură, cum se proceda în cazul falimentatei Apaterm. Acesta a precizat că a încercat să impună reprezentanţilor Calorgal ca valabilitatea contractului să fie de un an şi să se poată prelungi doar după o renegociere cu asociaţia, însă reprezentanţii societăţii au respins această variantă, astfel că discuţiile s-au încheiat.

„Am cerut ca perioada contractuală să aibă valabilitate de un an, fără posibilitatea de prelungire după expirarea contractului decât după renegocierea dintre Calorgal şi asociaţie. Acest punct se va aplica şi în cazul convenţiilor dintre locatar şi Calorgal. Le-am spus să stipuleze că, în cazul în care Calorgal nu respectă parametrii şi celelalte obiecţiuni, se va rezilia prezentul contract. Dacă tu nu îţi asumi obligaţii ca societate, atunci nu discutăm. Eu am încercat să le explic oamenilor despre ce este vorba. Până când societatea nu îşi asumă responsabilităţi clare faţă de locatari, nu vom semna. Riscăm să ajungem de unde am plecat. Lasă că avem contract pe perioadă nedeterminată, noi facem ce ştim, iar ăia ţipă ca proştii şi noi ne vom vedea de treaba noastră. Cu riscul de a mă huli unii oameni şi de a mă înjura, nu semnăm în aceste condiţii. În final, tot locatarii vor avea de suferit. Păţim ca şi cu Apaterm”, ne-a spus Cătălin Zaharia.

Printre condiţiile impuse Calorgal s-au mai numărat refacerea circuitului de recirculare a apei calde, dar şi o alta care spune că „dacă în maximum două minute nu curge apă caldă la robinetul locatarului (constatare în urma unui sondaj făcut în rândul oamenilor din bloc), se va diminua costul facturii emise de Calorgal cu 25 la sută din valoarea acesteia”. Totodată, asociaţia a solicitat că aceasta să primească un comision, întrucât chiar şi după încheierea convenţiilor cu proprietarii, va continua să calculeze facturi, iar banii vor merge direct în conturile Calorgal.

Preşedintele asociaţiei a mai cerut inventarierea instalaţiilor la semnarea contractului, nefiind de acord cu faptul că este luată în considerare inventarierea de la Apaterm, „deoarece se semnează contractul cu o societate nou înfiinţată”, precum şi refuzul facturii emise şi neperceperea de penalităţi de întârziere în cazul existenţei unui litigiu, până la emiterea unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Dintre cele 304 apartamente, câte numără asociaţia, aproximativ două treimi sunt dotate cu centrale termice.

Săptămâna trecută, 512 asociaţii de proprietari semnaseră contractele cu noul distribuitor de apă caldă şi căldură, din cele 658 care depind de sistemul centralizat. Acestea au în componenţă 3.288 de scări de bloc, cu 75.408 apartamente. Dintre acestea, 49.804 apartamente sunt branşate la reţeaua publică de termoficare, însă 12.895 sunt nelocuite.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câte asociaţii din Galaţi vor căldură în sistem centralizat

Până miercuri după-amiază, 521 de asociaţii de proprietari semnaseră contracte cu noul distribuitor de apă caldă şi căldură din municipiul Galaţi. Conform reprezentanţilor Calorgal, acestea au în componenţă 3.484 de scări de bloc, cu 79.836 de apartamente. Dintre acestea, 51.456 de apartamente sunt branşate la sistemul public de termoficare, însă 13.363 sunt nelocuite. Ceea ce înseamnă că, cel puţin la nivel teoretic, consumatorii din 38.093 de apartamente aşteaptă căldură în sistem centralizat în această iarnă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Din cauza crizei dn termoficare, Galaţiul pierde şapte milioane de lei pentru modernizarea reţelelor

Municipiul Galaţi ar fi putut investi, în acest an, nu mai puţin de şapte milioane de lei în reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi căldurii, a punctelor termice, dar şi în refacerea sistemului de recirculare a apei, în anumite zone, dacă sistemul de termoficare nu ar fi intrat în colaps, iar Electrocentrale şi Calorgal ar fi funcţionat şi ar fi avut o relaţie contractuală în acest sens.

Conform conducerii Calorgal, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ar fi prevăzut, în 2015, pentru Galaţi această sumă, numai că noua societate de termoficare nu a putut demonstra cu acte în regulă că va continua să distribuie agent termic populaţiei, astfel că banii, cel mai probabil, vor fi rataţi în acest an, întrucât la finele lunii decembrie expiră perioada până la care resursele financiare ar trebui investite.

"Când vom avea contractul cu CET, vom putea merge să cerem banii. Noi am cerut şapte milioane de lei. Ei au fost alocaţi Galaţiului, dar este problema cum îi absorbim şi îi băgăm până la 30 decembrie. Restul, ce rămâne necheltuit, intră pe anul viitor, se reportează. Noi, întârziind, am pierdut nişte luni de vară. Puteam să absorbim toţi banii. Investiţiile sunt, licitaţiei poate să îi dea drumul repede. Să vedem cât mai putem lua din aceşti bani", a afirmat Cristian Istrate, directorul Calorgal.

Conform conducerii distribuitorului de apă caldă şi căldură, doar un pic peste 20 la sută din reţeaua secundară de distribuţie a agentului termic, care are 500 de kilometri, este în prezent modernizată. Totodată, din cele 106 puncte termice ale Calorgal, 60 sunt modernizate, astfel că pot fi monitorizate de la sediul societăţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Directorul Calorgal, vârât în corzi de primar. Cu raportul, la fiecare şedinţă

Odată cu aprobarea creditului pentru căldură şi a unei subvenţii mai mari de la bugetul local, pentru ca gălăţenii să plătească mai puţin pentru gigacalorie, consilierii locali au devenit vigilenţi cu SC Calorgal. Astfel, aleşii i-au pus în vedere directorului Cristian Istrate să prezinte rapoarte ale societăţii la fiecare şedinţă de Consiliu Local. De asemenea, primarul Marius Stan i-a spus în faţă lui Cristian Istrate că răspunde cu postul, dându-i ca exemplu soarta fostului manager al SC Gospodărire Urbană, Eduard Grosu.

Conducere reglementată în CL

Discuţia a pornit de la remarca lui Alin Mihai, consilier local independent, care a atras atenţia că, prin majorarea subvenţiei, se creează şi premizele unei situaţii în care Calorgal nu va face nimic pentru a-şi mări gradul de încasare, beneficiind de un venit bazat doar pe subvenţie. Viceprimarul PSD Florin Popa a pus punctul pe "i": „Consiliul Local a acoperit subvenţia an de an, ba mai mult, am acoperit şi pierderile induse în sistem în perioada trecută. Ca să nu mai ajungem în situaţia în care am ajuns cu Apaterm, aş vrea să reglementăm din punct de vedere legal: organigramă, stat de funcţii, bugetul de venituri şi cheltuieli, astfel încât lucrurile să se desfăşoare într-un cadru corect, care poate fi controlat. Ar trebui ca această conducere să fie consfinţită printr-o hotărâre de Consiliu Local, pentru că în momentul de faţă funcţionează într-un interimat”.

Raport ad-hoc

Preşedintele de şedinţă, Eugen Găvan (ALDE), şi-a amintit că, încă de acum câteva şedinţe, i s-a solicitat conducerii Calorgal un raport privind situaţia societăţii şi l-a rugat pe director să-şi noteze pe agendă, ca să nu uite. De asemenea, l-a invitat săptămânal la Comisia de Servicii.

La foc automat, Istrate răspuns la întrebări: „Gradul de încasare pe septembrie a fost de 98 la sută, pe octombrie cred că ne apropiem de sută la sută, dar facturile au fost mult mai mici. Sperăm să continuăm aşa. Avem 509 angajaţi, existând un protocol cu sindicatul din Apaterm - la vremea când s-a închis Apaterm erau 548 de angajaţi - ca aceştia să se regăsească la Calorgal, atunci când se dă drumul la căldură. Ne sunt necesari, pentru că avem oameni care fac singuri câte şapte puncte termice noaptea. Dacă luăm oficial, sunt 2.400 de apartamente debranşate, dacă mai punem încă pe atâtea neoficial debranşate, ne apropiem de 30.000 şi ceva care au rămas consumatorii noştri”, a spus Cristian Istrate.

„Nimeni nu vă scuză!”

Primarul Marius Stan a ţinut să fie mai explicit: „Domnule director, vreau să vă spun mai tranşant, că veţi răspunde, cei care sunteţi în conducerea actuală, cu postul. Am auzit tot felul de speculaţii - că membru de partid colo, membru de partid în partea ailaltă, chiar nu ne interesează şi o spun public. Poate că v-am convins când am destituit un alt director de la o altă societate, că nu s-a pus problema din punct de vedere politic. Vrem să o punem din punctul de vedere al managerului, care trebuie să scoată la liman o societate. Şi societatea, plecând, totuşi, de la zero, nimeni nu vă scuză, iar raportul pe care trebuie să-l daţi în faţa CL este unul normal şi firesc. Mai bine să curmăm răul de la început, decât să ne trezim iarăşi cu o nenorocire pe cap”, a spus primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Hotărârea Consiliului Local care reglementează convenţiile individuale este inaplicabilă în unele cazuri

* Deşi se bat cu pumnul în piept că doresc să semneze convenţii individuale cu gălăţenii, reprezentanţii Calorgal îi trimit pe oameni la plimbare, când au ocazia * Hotărârea Consiliului Local care reglementează convenţiile este inaplicabilă în unele cazuri

 

În luna martie a anului trecut, Consiliul Local adopta Hotărârea nr. 112, prin care dădea liber societăţii Apaterm (acum în faliment, la acea vreme în reorganizare) să încheie convenţii de facturare individuală cu gălăţenii. În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arăta că "încasarea cu întârziere sau neîncasarea creanţelor de la consumatori face dificilă asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică, fiind cunoscute efectele lipsei de lichidităţi cu care se confruntă societatea. Deşi s-au luat toate măsurile legale de recuperare a contravalorii energiei termice furnizate, acestea nu au dat rezultatele scontate, dat fiind faptul că în multe cazuri executarea se face asupra asociaţiei şi nu a debitorului rău platnic".

În cuprinsul aceluiaşi document, reprezentanţii municipalităţii precizează că "un avantaj însemnat al convenţiilor individuale de facturare îl constituie faptul că, în cazul în care contravalorea serviciilor asigurate nu este achitată la termenul scadent, se poate trece la închiderea punctuală a consumatorului rău platnic".

Numai că, de atunci şi până în toamna acestui an, convenţiile individuale au stat în sertar. Pentru a evita un nou blocaj financiar generat de neplată, aşa cum s-a întâmplat în cazul Apaterm, Calorgal a hotărât, cel puţin la nivel declarativ, să pună, în sfârşit, în practică măsura încheierii de convenţii individuale cu consumatorii.

Demersuri zadarnice

Preşedintele Asociaţiei de Locatari nr. 859, Marian Roşioru Micu, care deserveşte un imobil cu 40 de apartamente (situat pe Bld. Milcov), integral al Primăriei, a făcut demersuri încă de anul trecut pentru ca Apaterm să încheie convenţii individuale cu chiriaşii. Asta cu atât mai mult cu cât mulţi dintre chiriaşii din oraş ai Primăriei înregistrează datorii colosale la întreţinere. În zadar, însă. Anul acesta, preşedintele asociaţiei a luat-o de la capăt şi, după ce a obţinut convenţiile de la Calorgal, pe care le-au semnat doar trei dintre cei 40 de locatari, a încercat să le depună la societate, pentru a fi parafate şi de conducerea acesteia.

"Au refuzat să primească convenţiile, motivând că primesc doar dacă toţi membrii asociaţiei sunt de acord şi le vor semna (nicidecum trei sau cinci la sută din membrii unei asociaţii). Atunci, ca să mă conving de adevărata faţă a Calorgal, am transmis prin poştă, în data de 3.11.2015, cele trei convenţii individuale. Acum, aştept un răspuns legal la această solicitare. Trebuie să existe un început în orice. Niciodată nu vor semna convenţii individuale cu toţi locatarii, este greu de crezut că se va ajunge la aşa ceva. De asta cred că trebuie să înceapă întâi cu cei care doresc şi astfel vor dezvolta acest concept", ne-a spus Marian Roşioru Micu.

Anul trecut, conducerea Apaterm, reprezentată la acea dată de administratorul special Cristian Istrate (actualul director general al Calorgal) a refuzat solicitarea preşedintelui de asociaţie pe motiv că cei care locuiesc în blocul C nu sunt proprietari. Totodată, conducerea Apaterm le-a recomandat acestora să încheie cu Primăria un contract de preluare în administrare a imobilului, însă, după mai multe demersuri ale preşedintelui, reprezentanţii municipalităţii i-au comunicat acestuia, în luna februarie a anului 2015, că analizează „oportunitatea”. Şi o tot analizează, de mai bine de nouă luni.

Chiriaşii Primăriei, lăsaţi de izbelişte

"Semnarea convenţiilor ar fi benefică şi în cazul nostru, al chiriaşilor Primăriei, întrucât locatari chiriaşi sunt într-un număr însemnat în oraş. Primăria ar putea introduce în cadrul contractelor de închiriere o clauză prin care chiriaşul este obligat la încheierea de convenţie individuală pentru furnizarea energiei termice. În cazul neplăţii ritmice, aceste apartamente vor fi debranşate şi astfel ar dispărea problema prin care chiriaşii, atât în imobilele integral proprietatea Primăriei, cât şi parţial (care mai au unul-cinci chiriaşi) reprezintă un factor perturbator pentru asociaţii, prin acumularea de datorii imense la întreţinere (…) În prezent, din cei 40 de locatari, 25 la sută (10 apartamente) au datorii la întreţinere care însumează circa 90 la sută din datoria integrală a asociaţiei (1.450.000 lei). Toţi aceşti locatari, în număr de zece, de circa trei ani (din anul 2012) nu şi-au mai reînnoit contractele de închiriere, din cauza acestor datorii. Acţiunile în instanţă pentru rezilierea contractelor sunt foarte greoaie şi îndelungate. Primăria a demarat doar o singură acţiune în instanţă pentru rezilierea contractului şi acţiunea este încă pe rol, de circa doi ani şi jumătate. Datoria acestui locatar este de circa 35.000 lei şi le creează foarte mari greutăţi locatarilor din asociaţie, întrucât sunt în pericol de a fi sistate furnizarea de apă rece şi energie electrică", ne-a spus Marian Roşioru Micu.

Haos la Calorgal

Când l-am apelat, directorul general al Calorgal, Cristian Istrate, era ferm convins că nu mai există asociaţii de locatari, spunându-ne că doar la ANL-uri sunt blocuri întregi de chiriaşi, deşi şi-a pus semnătura chiar pe una dintre corespondenţele purtate cu asociaţia, pe vremea în care se afla în fruntea Apaterm. "Să vedem ce cale găsim pentru a rezolva problema de acolo. Să vină la Calorgal şi să discutăm la concret. Ei, juridic, nu există, ca formă de reprezentare", ne-a spus directorul Calorgal.

"Este o tâmpenie! Doar în capul lui nu existăm. Noi nu ne putem transforma în asociaţie de proprietari, atâta timp cât nu există proprietari în acest bloc", a replicat preşedintele asociaţiei.

Rămâne de văzut ce măsuri vor lua autorităţile în acest caz.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Acoperirea pierderilor Calorgal a stârnit scandal în Consiliul Local

De luni, Galaţiul ar putea rămâne din nou fără căldură, pentru că salariaţii Calorgal, neplătiţi de două luni, vor să-şi înceteze activitatea. Soluţia propusă de directorul societăţii, Cristian Istrate - acoperirea de la bugetul local a pierderilor din reţea, în valoare de 5,2 milioane de lei - a stârnit un scandal monstru în Consiliul Local.

Directorul Calorgal, Cristian Istrate, a venit în faţa aleşilor locali pentru a susţine introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind acoperirea parţială, de la bugetul local, a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat. "Calorgal a primit un capital social de 4 milioane de lei, din care ar fi trebuit să-şi desfăşoare activitatea. Am plătit 3,3 milioane de lei pentru aburul de la ArcelorMittal, pentru prepararea apei calde, cu promisiunea că acei bani de funcţionare îi vom primi. Am funcţionat pe timpul verii cu banii din debranşări, dar deja am intrat în sezonul rece. Vin de la o şedinţă de sindicat, unde am fost întrebat de salarii. Deja, pe 29 vine al doilea salariu pe care nu l-am plătit. Ideea lor era ca luni să înceteze activitatea. Soluţie nu e decât să primim banii pentru pierderile înregistrate", a spus directorul.

De partea lui, primarul Marius Stan a ţinut să facă precizări legate de sumele încasate de membrii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi ai Consiliului de Administraţie (CA). Potrivit edilului, cei trei membri AGA, Aurel Vlaicu, Săndiţa Lungeanu şi Bogdan Pahone, au luat fiecare, în trei ani, un total de 1.521 de lei, iar cei trei membri CA, Dan Beraru, Cristian Istrate şi Mircea Ispas, au încasat câte 1.057 de lei, din septembrie fiind suspendată orice indemnizaţie.

Atacuri şi reproşuri

Viceprimarul PSD Florin Popa nici n-a vrut să audă de această variantă: "Pierderea la furnizarea apei calde în Galaţi este de 90 la sută! Mi se pare deplasat ca la o producţie pe care, lunar, Calorgal a facturat-o către asociaţii, cheltuielile salariale să fie de două ori şi jumătate mai mari decât producţia facturată! Am convenit cu toţii să se angajeze, în perioada de început, un număr de aproximativ 200 de persoane, care să facă lucrări de reparaţii, iar acum constatăm că de fapt salariile s-au plătit de la început pentru 500 şi ceva de angajaţi! Nu vreau să ajungem răspunzători material, penal, pentru astfel de acte de management!".

Primarul Marius Stan a ripostat vehement: "Vin lupii moralişti şi ne pun pe noi la perete: "uitaţi cum funcţionează o societate în pierdere". Dar până acum în ce pierdere a funcţionat, că mai aveam puţin şi făceam toţi puşcărie de pe urma Apaterm! Atunci conştiinţa nu v-a mai zis nimic, dl viceprimar? Păi, când a funcţionat Apaterm cu 1.200 de angajaţi, cum a funcţionat? Iar eu vin să culeg ce au făcut alţii şi să fiu satrapul care dă afară 500 de oameni de la Apaterm, pentru că şi-au văzut onest de munca lor. Calorgalul nu este proprietatea soţiei mele, să înţeleagă toţi tâmpiţii!".

După lungi dispute şi o pauză de consultări, aleşii au decis să amâne decizia pentru o şedinţă de îndată, programată astăzi.

Bani, dar nu pentru salarii

La finalul şedinţei, primarul Marius Stan a declarat că suma de 5,2 milioane de lei va fi alocată, în conformitate cu legea, pentru pierderile în reţea, dar destinaţia finală a banilor va fi alta: "Banii aceştia vor merge direct în contul escrow, de unde vor fi preluaţi de Romgaz, special şi exclusiv pentru plata gazului necesar. Pentru salarii, urmează să se descurce şi dânşii, să mai tragă din încasări".

Rămâne de văzut ce decizie vor lua astăzi aleşii locali.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pierderi de 5,2 milioane de lei la Calorgal

* Din datele economico-financiare care au ajuns pe masa aleşilor locali reiese că SC Calorgal a înregistrat, în scurta sa perioadă de funcţionare, o pierdere de 5,2 milioane de lei * Din cifrele financiare prezentate de purtătorul de cuvânt al Calorgal, Mihai Costache, reiese că firma a rulat, în această perioadă, peste 13 milioane de lei

Aleşii locali nu au reuşit nici ieri, la a treia întrunire de îndată, să ajungă la un acord în privinţa acoperirii de la bugetul local a pierderilor Calorgal, pierderi calculate la 5 milioane de lei. Mai mult, unii aleşi au devenit şi mai suspicioşi  după ce au văzut detalierea indicatorilor economico-financiari prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli, document semnat şi parafat de conducerea instituţiei: directorul general Cristian Istrate, directorul tehnic Mircea Ispas şi directorul economic Geta Langa. Din acest document, care ne-a parvenit şi nouă, reiese că SC Calorgal a început cu stângul, reuşind să acumuleze o pierdere totală de peste 5,2 milioane de lei.

Venituri şi cheltuieli
Potrivit documentului, veniturile totale realizate de Calorgal până acum (anterior lunii iunie 2015 şi pe trimestrul al treilea al anului în curs) sunt de 1.509.873 de lei. Din aceste venituri, mai bine de jumătate, 865.785 de lei o reprezintă veniturile obţinute din avize şi proiecte, adică din debranşările gălăţenilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, realizate în aceeaşi perioadă, acestea se ridică la 6.757.276 de lei. Potrivit aceloraşi date, aproape jumătate din cheltuieli o reprezintă salariile. Concret, la capitolul cheltuieli cu personalul este trecută suma de 3.355.559 de lei.

Pe document apar şi tichete de masă, în dreptul cărora este trecută o cheltuială realizată de 126.489 de lei. Paradoxal, întrebat de ele la şedinţa de joia trecută a Consiliului Local, directorul Calorgal, Cristian Istrate, a declarat că „nu s-au dat bonuri de masă, ele sunt doar prinse în contractul colectiv de muncă, pentru că s-a semnat un document identic cu cel care a fost în Apaterm. Nu le-am dat nici măcar un singur bon şi nici n-or să le primească”, a spus directorul. Şi totuşi, ele sunt prinse ca fiind cheltuieli realizate.

La finalul documentului pe care îl puteţi vizualiza pe site-ul nostru, chiar deasupra semnăturilor conducerii Calorgal, scrie negru pe alb: „Rezultat brut: pierdere 5.247.403 lei”.

Ce spune Calorgal
Purtătorul de cuvânt al SC Calorgal, Mihai Costache, ne-a prezentat o situaţie a banilor (cashflow) care au intrat şi au ieşit din societate. Potrivit lui Mihai Costache, în perioada iulie - noiembrie, în Calorgal au intrat următoarele sume: majorare capital Calorgal - 4 milioane de lei, avans subvenţie - 6,3 milioane de lei, subvenţie iulie, august şi septembrie - 842.452 de lei, încasări clienţi - 1.427.797 de lei şi au mai rămas disponibili în bancă şi casă, la 1 iulie - 637.045 de lei. Suma totală a banilor intraţi în Calorgal se ridică la 13.207.295 de lei.

În ceea ce priveşte banii care au ieşit din societate, Mihai Costache afirmă că, în aceeaşi perioadă, s-au dat: 5.097.538 de lei pentru apa caldă şi 3.670.400 de lei avans căldură la CET, 2.256.840 de lei net - costurile pentru salariaţi, 1.186.825 de lei - obligaţii bugetare, 250.734 de lei - apa rece, 94.124 de lei - energie electrică şi 564.394 de lei, reprezentând materiale şi servicii (ţevi, electrozi, servicii poştale inclusiv gaze naturale pentru centralele termice ale blocurilor ANL). În total, susţine Mihai Costache, din Calorgal au ieşit 13.120.858 de lei.

În concluzie, deşi din punct de vedere contabil Calorgal este pe pierdere, potrivit lui Mihai Costache situaţia financiară a societăţii este bună în ceea ce priveşte banii intraţi şi ieşiţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul îi cere demisia lui Cristian Istrate

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, îi cere DEMISIA directorului societăţii Calorgal, Cristian Istrate. ”I-am atras atenţia domnului Istrate în mai multe rânduri că răspunde cu funcţia pentru modul în care gestionează problemele societăţii pe care o conduce. Primăria şi Consiliul Local Galaţi au făcut tot ce a fost omeneşte şi legal posibil pentru a menţine în stare de funcţionare sistemul de termoficare a oraşului, astfel încât populaţia să aibă căldură şi apă caldă. Tot ce avea de făcut domnul Istrate era să gestioneze cu chibzuinţă societatea pe care o conduce, în aşa fel încât gălăţenii să aibă apă caldă şi căldură, angajaţii săi să îşi ia salariile la timp şi Calorgal să nu se transforme într-o altă gaură neagră”, şi-a motivat solicitarea primarul Marius Stan.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

Cristian Istrate şi-a prezentat demisia
Directorul general al Calorgal Galați, Cristian Istrate, și-a prezentat demisia în urmă cu câteva minute. Primarul Marius Stan a luat act de demisie.
Demisia a fost adusă și la cunoștința Adunării Generale a Acționarilor (AGA) din cadrul Calorgal. Consiliul de Administrație al societății va luat act joi, pe 10 decembrie 2015, de demisia directorului general.
”Căutăm cea mai bună soluție pentru ocuparea acestei funcții. Luăm în calcul și varianta unui tehnocrat”, a declarat primarul Marius Stan.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

Cristian Istrate şi-a dat demisia din fruntea Calorgal

Cristian Istrate şi-a dat demisia din funcţia de director general al Calorgal, după doar aproximativ şase luni petrecute în fruntea noii societăţi de termoficare, fiind acuzat de management defectuos şi incompetenţă.

Potrivit unor surse din administraţie, în Primărie se discuta intens, de ceva vreme, despre "debarcarea" lui Istrate şi s-a analizat chiar şi un posibil înlocuitor, fiind luate în calcul mai multe nume. Luni, directorul general al Calorgal nu a dorit să ne spună dacă această informaţie a ajuns şi la urechile sale, în schimb a precizat că "nimeni nu este de neînlocuit. Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit".

Deşi se vorbea că înlocuirea lui Istrate la şefia Calorgal ar putea fi "tranşată" în preajma şedinţei ordinare a Consiliului Local, înainte de Crăciun, se pare că „debarcarea” directorului Calorgal nu a mai suportat amânare. Mai mult, ieri, directorul general al Calorgal a petrecut mai multe ore în Primărie, unde a fost subiectul principal şi martorul mai multor discuţii aprinse.

Demisia, la cerere

Tot ieri, primarul Marius Stan a cerut, public, demisia lui Cristian Istrate din funcţia de director general. "I-am atras atenţia domnului Istrate, în mai multe rânduri, că răspunde cu funcţia pentru modul în care gestionează problemele societăţii pe care o conduce. Primăria şi Consiliul Local Galaţi au făcut tot ce a fost omeneşte şi legal posibil pentru a menţine în stare de funcţionare sistemul de termoficare a oraşului, astfel încât populaţia să aibă căldură şi apă caldă. Tot ce avea de făcut domnul Istrate era să gestioneze cu chibzuinţă societatea pe care o conduce, în aşa fel încât gălăţenii să aibă apă caldă şi căldură, angajaţii săi să îşi ia salariile la timp şi Calorgal să nu se transforme într-o altă gaură neagră", şi-a motivat solicitarea primarul.

În replică, directorul general al Calorgal ne-a declarat: "Probabil că va trebui să am o discuţie cu dânsul (primarul Marius Stan - n.r.). Domnul primar este singurul care poate hotărî", refuzând să precizeze dacă îşi va da demisia.

Câteva ore mai târziu, Biroul de presă al Primăriei a anunţat că Istrate şi-a depus demisia, iar Marius Stan, în prezent, caută "cea mai bună soluţie pentru ocuparea acestei funcţii".

Într-un interviu acordat "Vieţii libere", în luna octombrie, directorul general al Calorgal ne declara că noua societate şi-a început activitatea "cu dreptul", întrebat fiind dacă nu consideră că distribuitorul de agent termic a pornit de fapt cu stângul. La nici două luni, a ieşit la iveală că societatea se confruntă cu pierderi uriaşe. De-a lungul timpului, Cristian Istrate a mai ocupat funcţii de conducere atât la falimentata Apaterm (director general şi administrator special), cât şi la Electrocentrale (director general şi consilier al directorului general).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Calorgal vrea 3,3 milioane de lei, pentru acoperirea pierderilor

Încă de pe 26 noiembrie, aleşii locali discută, dar nu reuşesc să ajungă la un acord în privinţa acoperirii pierderilor SC Calorgal. Săptămâna trecută, liderii grupurilor politice din Consiliul Local şi conducerea Calorgal au negociat aprig un proiect de hotărâre privind "acoperirea parţială a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat din municipiul Galaţi, aferente anului 2015, în valoare de 5.000.000 de lei". Ieri, în dezbaterea aleşilor a ajuns un nou proiect pe această temă, numai că suma pentru acoperirea pierderilor a fost redusă la 3.300.000 de lei.

În raportul de specialitate al proiectului se arată că pierderea indusă de prestarea serviciului public de distribuţie şi furnizare a agentului termic (apă caldă) în sistem centralizat, înregistrată la 30 noiembrie 2015, este în sumă totală de 3.358.825 de lei.

"Cantitatea de energie termică cumpărată de la SC Electrocentrale Galaţi SA este de 22.328 Gcal, în timp ce cantitatea de energie termică vândută a fost de 3.746 Gcal, rezultând o pierdere totală de 18.582 Gcal. Caracterul de urgenţă al adoptării unei hotărâri a Consiliului Local este dat de obligaţia municipalităţii de a presta serviciile publice, respectiv, asigurarea livrării agentului termic pentru populaţia municipiului Galaţi în luna decembrie 2015 (evitarea sistării livrării de agent termic, ţinând seama de condiţiile climatice existente, constând în temperaturi sub zece grade Celsius)", se arată în documente.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Consiliul Local plătesşte 3.350.000 lei
Consiliul Local Municipal Galați a adoptat, în ședință de îndată, ”acoperirea parțială a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație, în sistem centralizat, aferente anului 2015”.
Potrivit votului consilierilor locali, valoarea pierderilor acoperite este de 3.350.000 lei.
Biroul de presă al Primăriei Municipiului Galaţi

[dcp100168]

Cine mai are curaj să conducă Calorgal?

După demisia directorului Calorgal, Cristian Istrate (demisie cerută de primarul Marius Stan, la solicitarea expresă a viceprimarului PSD, Florin Popa şi a consilierilor locali PSD), Consiliul Local a decis, într-o şedinţă de îndată, întrunită marţi seară, alocarea a 3,35 de milioane de lei, de la bugetul local, către Calorgal, pentru "acoperirea parțială a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație, în sistem centralizat, aferente anului 2015”, informează Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.

Suma alocată este mai mică decât cea cerută, în şedinţa CL din 26 noiembrie, de directorul - de la acea dată - a Calorgal, Cristian Istrate, acesta spunându-le aleşilor locali că are nevoie de o sumă totală de 5,2 milioane de lei. Potrivit raportului de specialitate al proiectului de hotărâre de CL, proiect care ar fi trebuit supus dezbaterii aleşilor locali pe 26 noiembrie, dar care a fost scos de pe ordinea de zi, suma de 5.247.403 lei (atât se cerea în proiectul de hotărâre) era justificată prin faptul că 5.216.443 lei reprezenta suma pierderii agentului termic livrat populaţiei (o pierdere de 99,41%), iar suma de 30.960 de lei reprezenta pierderea indusă de prestarea serviciului către agenţii economici - pierdere de 0,59%. Justificarea cererii de acordare a celor 5,2 milioane de lei, prin recunoaşterea faptului că peste 99% din apa caldă livrată, pe timp de vară, populaţiei, s-a pierdut în subteran, dar ea trebuie achitată către producătorul CET, cu bani de la bugetul local, a creat în şedinţa din 26 noiembrie, un scandal monstru. Scandal în care, în primă fază, primarul Marius Stan s-a poziţionat alături de directorul Cristian Istrate (susţinând că, potrivit legii, banii pot şi trebuie daţi - "Suntem în lege, repet. Legea spune că ne putem asuma pierderi și până la 100%, deci dacă putem dăm pe zero lei căldură la populație. Din păcate nu putem asta, că avem nevoie de fonduri și pentru alte proiecte. Dacă vreți să fiți populist, pot să fiu și eu – nu las bătrânii și copiii în frig și facem sacrificii în cadrul legii" ), dar, ulterior, edilul a ajuns să îşi schimbe optica, cerându-i în mod public demisia acestuia.

Acum însă, odată cu demisia lui Istrate, consilierii locali au aprobat şi alocarea a 3,35 milioane de lei, bani care, mai mult ca sigur vor fi destinaţi achitării salariilor celor 509 angajaţi ai Calorgal, care nu şi-au mai încasat lefurile de aproape două luni. Ce se va întâmpla, însă, cu datoria către CET şi cum anume se va putea transforma Calorgal dintr-o societate abia înfiinţată, dar în prag de colaps, în una eficientă, rămâne de văzut. Cum la fel de interesant va fi de urmărit cine va avea curajul de a accepta să fie numit director la Calorgal, precum şi cine va avea susţinerea majorităţii din CL pentru această funcţie.

Deja grupul de consilieri PNL a declarat că nu îşi va asuma această responsabilitate, o decizie care ar putea fi interpretată ca o laşitate, dacă nu chiar ca o răzbunare, ilogică, pe întreg Galaţiul, pentru o luptă politică. Căci dacă - la modul ipotetic vorbind! - un liberal ar avea competenţele şi cunoştinţele să repună pe picioare termoficarea oraşului, PNL totuşi nu l-ar susţine pe acesta la şefia Calorgal, a spus liberalul (fost PDL, fost PC) Ion Ştefan. "Fiecare să îşi poarte crucea. Noi avem soluţii să facem societatea rentabilă, dar le vom aplica atunci când administraţia va fi a noastră. Fără o susţinere din partea administraţiei, nu se poate face nimic. Grupul PNL nu va susţine nici un membru PNL la conducerea Calorgal", a declarat Ion Ştefan. Declaraţiile au fost făcute în special pentru directorul de producţie al Calorgal, Mircea Ispas, membru PNL cu vechime, cel care a avut aceeaşi funcţie şi în defunctul Apaterm şi cel către care s-au îndreptat toţi ochii după demisia lui Istrate.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Mircea Ispas, director interimar al Calorgal

Mircea Ispas, directorul de producţie al Calorgal şi membru PNL, a fost numit azi de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA)  director interimar al societătii, după ce fostul director general, Cristian Istrate, şi-a dat demisia.

Reamintim că primarul Stan declara că doreşte ca în locul lui Cristian Istrate, care și-a dat demisia, să fie ales drept director interimar un tehnocrat .

Tehnocratul „descoperit” de către membrii AGA, al cărui presedinte este city-managerul Aurel Vlaicu, a fost directorul de producţie Mircea Ispas.

Cristian Istrate, cel căruia i s-a cerut demisia atât de către primarul Stan, cât și de către alţi consilieri locali, va fi simplu membru al Consiliului de Admnistraţie al Calorgal, alături  de Aurel Vlaicu şi Dan Berilă.

Mircea Ispas a fost director de producţie şi pe vremea când funcţiona Apatermul, iar în momentul înfiinţării Calorgal, Mircea Ispas a fost numit pentru două săptămâni director interimar al noii societăţi, după care în postul de directorul general a fost numit Cristian Istrate.

Mircea Ispas va ocupa postul de director interimar pe o perioadă de circa 45 de zile, noul director general urmând să fie desemnat prin concurs.

Societatea Calorgal, care a înregistrat în ultimele 75 de zile pierderi de 52 de miliarde de lei vechi, are un număr de 409 salariaţi, foști angajaţi ai Apaterm.

Surse din cadrul Calorgal ne-au declarat că la începutul lunii ianuarie se preconizează angajarea a încă circa 40 de angajaţi de la Apaterm, societate aflată în faliment, astfel încât numărul total al angajaţilor va ajunge la 450.

stiridegalati.ro
 

[dcp100168]

Primarul Marius Stan, despre viitorul director al Calorgal: "Căutăm tehnocratul şi nu-l găsim!"

* Edilul spune despre fostul director, Cristian Istrate, că este un om de onoare pentru că şi-a dat demisia

 

A trecut deja mai bine de o săptămână de când Cristian Istrate şi-a dat demisia din funcţia de director al SC Calorgal SA, desigur, la cererea publică a primarului Marius Stan, şi încă nu s-a găsit un specialist potrivit pentru a conduce societatea de distribuţie a agentului termic.

"Căutăm tehnocratul şi nu-l găsim! Pentru că, dacă este un tehnocrat foarte - foarte bun, trebuie să fie nebun să vină să se bage în sistemul acesta, să-l certe şi nea Vasile, şi nea Ion, şi oricine, şi să ajungă tot la o contraperformanţă. Un astfel de tehnocrat, cu certitudine, îşi găseşte un serviciu în privat, pe bani de două-trei ori mai mulţi decât aici. Şi atunci, suntem nevoiţi în sistemul administrativ să ne pricopsim cu oameni care mai rămân din privat: resturile", a declarat primarul Marius Stan.

Despre fost, numai de bine

Deşi i-a cerut demisia lui Istrate, primarul crede că fostul manager este om de onoare: "I-am cerut demisia, după ce am crezut că poate gestiona o situaţie de criză, având în vedere că fusese director la Electrocentrale. Am constatat cu toţii că nu a fost aşa. L-am prevenit că, dacă sistemul nu funcţionează, răspunde cu postul. Şi-a dat demisia, e om de onoare! Nu ştiu dacă mulţi din sistemul pe care noi îl păstorim au onoarea asta! Stau acolo, se leagă cu lanţurile de scaune!", a spus primarul.

Tot edilul recunoaşte că, la Calorgal, problema nu e de manager, ci de sistem. "Un sistem care a funcţionat peste 20 de ani cu pierderi enorme funcţionează acum cu pierderi poate şi mai mari, pentru că, de când a intrat în insolvenţă defunctul Apaterm, nu s-a mai făcut nicio investiţie în reparaţii, iar lucrurile s-au deteriorat şi mai mult. Şi dacă mai ţinem cont şi de faptul că Calorgal începe să încaseze facturile abia prin ianuarie, funcţionând pe banii cu care Consiliul Local a venit ca aport la capital, este foarte greu ca unei societăţi de genul acesta, care funcţionează pompieristic, heirupist, să-i ceri să aibă profit. Nu e sistemul creat de Stan, chiar dacă încearcă colegii mei să-mi pună în braţe bomba pe care ei au încercat să o detoneze. Se pare că a fost un deranj pentru foarte multă lume faptul că a pornit, totuşi, căldura", a mai spus primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Joaca de-a convenţiile individuale, la Calorgal

La mai bine de jumătate de an de când Calorgal şi-a început activitatea şi după mai multe luni în care fosta conducere a societăţii a tot promis că vor fi încheiate convenţii individuale cu gălăţenii, reprezentanţii societăţii de termoficare au realizat abia acum că multaşteptata măsură nu poate fi implementată! Asta, în condiţiile în care multe dintre asociaţiile de proprietari au cerut imperativ introducerea unui astfel de sistem, pentru a creşte gradul de încasare (fapt ce avantajează Calorgal), dar şi pentru ca rău-plătnicii să poată fi „blindaţi” şi astfel societatea să nu rişte să aibă soarta Apaterm.

Motivul, după cum reiese din teoria reprezentanţilor Calorgal, este acela că, iniţial, nu s-a prevăzut cui revine obligaţia „stabilirii consumurilor de apă rece pentru apă caldă de consum prin citirea debitmetrelor volumetrice din apartamente”, precum şi faptul că a fost identificat un al treilea tip de facturare - cel pe branşament în interiorul asociaţiei. Aşa se face că noua conducere a Calorgal va trebui să ataşeze la convenţia individuală deja existentă, aprobată de Consiliul Local, două noi acte adiţionale. Unul dintre acestea prevede obligativitatea asociaţiilor de proprietari de a citi apometrele oamenilor, iar un altul stabileşte că „tipul de factură emisă este colectivă, la nivel de branşament”.

Şi de această dată, este nevoie de votul Consiliului Local, pentru ca noile prevederi să poată fi aplicate, astfel că documentaţia a fost transmisă forului legislativ local şi, în prezent, se aşteaptă adoptarea de către aleşi a unei hotărâri în acest sens. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, care va avea loc săptămâna aceasta, nu figurează un proiect de hotărâre privind aprobarea celor două acte adiţionale. Nu este exclus, însă, ca un document în acest sens să fie introdus în plen, suplimentar, pe ordinea de zi, o practică des întâlnită atât la Consiliul Local, cât şi la Consiliul Judeţului.

Teoria din birou nu s-a "pupat" cu realitatea din teren

"Necesitatea celor două acte adiţionale a apărut ca urmare a situaţiei identificate în teren, în repetate rânduri, de-a lungul toamnei. Astfel, înafara celor două tipuri de facturare posibile, practicate pe scară largă în ţară (pe asociaţie sau individual), la Galaţi s-a dovedit a fi necesar şi un al treilea tip de facturare, şi anume facturarea pe branşament în interiorul asociaţiei. Acest fapt este consecinţa directă a dimensionării atipice a asociaţiilor de proprietari din Galaţi, faţă de alte oraşe din România şi din Europa de Est, organizate, ca regulă, după modelul "o asociaţie de proprietari = un branşament", afirmă Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Calorgal.

Acesta a precizat că municipiul Galaţi numără aproape 4.200 de scări de bloc, cu 98.000 apartamente şi numai 727 de asociaţii de proprietari, spre deosebire de Iaşi, de exemplu, unde, la 92.000 de apartamente, sunt aproape 2.000 de asociaţii de proprietari, la Cluj - 1.800 de asociaţii, iar la Braşov - 1.500 astfel de structuri care deservesc consumatorii.

"Astfel, în Galaţi, mai mult de 70 la sută din apartamente sunt în asociaţii care au mai mult de zece scări de bloc (cinci sau mai multe branşamente). Unele asociaţii au dimensiuni impresionante, de peste 30 de scări de bloc. Facturarea la branşament oferă posibilitatea ca, într-o asociaţie, facturarea să fie făcută nu doar pe asociaţie sau individual, ci şi pe branşament. În consecinţă, dacă într-o asociaţie care are şapte branşamente, din care trei sunt facturate pe asociaţie, două, aferente a două scări, sunt facturate individual şi alte două sunt facturate la branşament, dacă o factură emisă pe branşament nu este achitată în perioada legală, vom avea opţiunea de a închide doar respectivul branşament. Şi invers, dacă doar acel branşament are factura plătită la timp, va rămâne singurul deschis", susţine reprezentantul Calorgal.

În ceea ce priveşte obligativitatea asociaţiilor de proprietari de a citi apometrele de apă caldă ale gălăţenilor şi a transmite valorile, Mihai Costache spune că asociaţiile percep deja oamenilor costuri în acest sens şi, prin urmare, nu se impune o altă variantă. "O a doua situaţie cu care ne-am confruntat în teren, în cursul toamnei trecute, a fost cea a asumării juridice şi tehnice a citirii contoarelor de apă caldă din interiorul apartamentelor. Întrucât, în acest moment, este imposibil de implementat un sistem prin care Calorgal să asigure citirea sau/şi autocitirea acestor consumuri, mai ales în condiţiile în care costul acestei operaţiuni se regăseşte deja în costul de administrare per apartament, încasat la asociaţia de proprietari, a fost necesară reglementarea ca asociaţia să efectueze citirea şi transmiterea datelor. În consecinţă, aceste două aspecte trebuiau reglementate juridic, astfel încât şi convenţiile încheiate până acum, dar şi cele care urmează a fi încheiate să aibă răspuns pentru orice situaţie cu care ne putem confrunta în teren, teoretic, dar mai ales practic".

Convenţiile semnate stau în sertare, căci sunt inaplicabile!

Conform informaţiilor furnizate de Calorgal, societatea a încheiat, până la acest moment, peste 2.200 de convenţii individuale cu gălăţenii, însă reprezentanţii distribuitorului de căldură şi apă caldă au recunoscut că acestea vor deveni funcţionale abia după ce Consiliul Local va aproba cele două acte adiţionale transmise de conducerea societăţii. Evident, la cei peste 2.000 de gălăţeni şi asociaţii, care şi-au asumat noua metodă de facturare, se vor întoarce astfel alte maldăre de hârtii, pe care vor trebui să-şi mai pună semnăturile, fapt ce va mai ţine pe loc ceva timp noul sistem.

În aceste condiţii, ne întrebăm dacă, în ciuda declaraţiilor pe care le-au făcut încă de la ocuparea funcţiilor în Calorgal, foştii angajaţi ai Apaterm, care ar trebui, mai mult decât oricine altcineva să înţeleagă cum funcţionează sistemul public de termoficare (mai ales că au şi experienţa Apaterm, un exemplu de „aşa nu”), îşi doresc cu adevărat ca multpromisele convenţii individuale să devină realitate?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Facturarea individuală la căldură, între contre politice

Măsurile care ar putea să transforme facturarea individuală dintr-o promisiune în realitate a fost la un pas să nu mai figureze pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local şi, implicit, să nu mai fie votate. Viceprimarul PSD Florin Popa şi consilierul local ALDE Cristian Dima au insistat, timp de un sfert de oră, ca proiectul de hotărâre privind aprobarea a doua acte adiţionale la Contractul de furnizare a energiei termice să fie retras de pe ordinea de zi şi amânat pentru o proximă şedinţă. Motivul? Cei doi lideri politici susţineau că documentele nu le-au fost prezentate în comisii şi aveau suspiciuni în privinţa lor. Paradoxal, pentru că primarul Marius Stan s-a încăpăţânat să le păstreze pe ordinea de zi, documentele au fost aprobate în unanimitate.

„Venim în întâmpinarea cetăţenilor”

Pentru a înlătura temerile aleşilor, Mircea Ispas, directorul tehnic Calorgal, a explicat că, prin respectivele acte adiţionale, nu fac decât să răspundă la solicitările consumatorilor. „Primul act adiţional se referă la asociaţiile de proprietari care nu doresc facturare individuală, asociaţii cu foarte multe blocuri. Am venit în întâmpinarea lor, având şi foarte multe solicitări în scris în acest sens, să emitem facturi la nivelul branşamentului, astfel încât, dacă o asociaţie cu zece blocuri are 30 de scări cu tot atâtea branşamente, să emitem 30 de facturi. Astfel, preîntâmpinăm scăderea gradului de încasare şi nu mai suntem nevoiţi să închidem zece blocuri, ci o singură scară”, a precizat Ispas.
Potrivit acestuia, al doilea act adiţional reglementează contractul de furnizare încheiat cu asociaţiile de proprietari care doresc facturare individuală. „Acest act adiţional precizează clar cine şi ce face: ce face asociaţia, ce face Calorgal, defalcarea costurilor cu energia termică la nivelul apartametului pentru apa caldă de consum. Conlucrăm cu asociaţia, astfel încât să facă citirea sau auto-citirea apometrelor din interiorul apartamentelor, ca noi să ne mişcăm foarte repede şi să emitem facturi. Toate acestea le facem pentru cetăţean şi ca să menţinem un ritm ridicat la gradului de încasare. Într-adevăr, gălăţenii au făcut un efort iarna asta şi gradul de încasare este de 81,8 la sută”, a precizat Ispas.

„O întârziere nu e o nenorocire!”

Nici măcar explicaţiile directorului tehnic al Calorgal nu i-a convins pe Popa şi Dima să renunţe la cererea lor. Consilierul ALDE se temea că această formă de facturare ar putea genera o pierdere suplimentară pentru Calorgal. „E o întârziere de o zi, două! Nu se întâmplă nicio nenorocire! Două zile, ca să vedem actul adiţional. Nu moare nimeni dacă le aprobăm marţi!”, a insistat Popa. Primarul Marius Stan a refuzat ferm să scoată proiectul de pe ordinea de zi: „Domnule viceprimar, sunteţi şi angajat în Primărie! Din Primărie luaţi banii! De marţi materialul respectiv este în Primărie, cine dorea să-l vadă îl putea vedea dacă dorea!”.
În vreme ce viceprimarul susţinea că documentele cu pricina au ajuns doar pe masa edilului, Mircea Ispas a încercat să aplaneze conflictul: „Actele sunt depuse de acum două săptămâni în Primărie. Nu pricep această înverşunare! Noi putem aştepta, dar nu este niciun secret, nu e vreo bombă atomică, chiar nu este, şi nu aduce pierderi, ci beneficii!”.
Culmea, după tot acest meci electoral, odinea de zi a fost aprobată în unanimitate, la fel şi actele adiţionale. După cum aţi putut afla din "Viaţa liberă", Calorgal a încheiat, până la acest moment, peste 2.200 de convenţii individuale cu gălăţenii. Convenţiile vor deveni funcţionale după ce hotărârea aprobată de aleşii locali va fi validată de către Instituţia Prefectului judeţului Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De ce nu s-a găsit încă un director pentru Calorgal. Explicaţiile primarului Marius Stan

SC Calorgal a rămas fără director la finele anului trecut, când primarul Marius Stan i-a cerut public demisia lui Cristian Istrate, pe care tot el îl propusese la cârma companiei. Suntem deja în luna martie şi Calorgal tot nu are director.

Întrebat despre această situaţie, edilul s-a eschivat, susţinând că nu are nicio putere: „Şi Calorgal, la fel ca şi Pieţele, Apă Canal, Transurb sau Gospodărire Urbană nu sunt apanajul primarului. După cum ştiţi, în conformitate cu OG 109, care se referă la conducerea cooperatistă a societăţilor din subordinea Primăriei, alegerea managerului se face de către Consiliul de Administraţie, care, la rândul lui, este ales - se recrutează dosare, chipurile, dar e clar, alegere strict de partid - de către o comisie votată de Consiliu, formată din alţi trei consilieri. Vă daţi seama că există o încărcătură politică! Şi atunci când vine vorba de tras la răspundere cineva pentru rezultatele unei societăţi, de ce-l întrebaţi pe primar? Primarul nu are nicio putere, oameni buni! Absolut niciuna! CL conduce practic toate societăţile. Eu, dacă intervin în schimbarea unui director prin orice măsură, fie să dau un loc de veci cuiva de la cimitire, e abuz în serviciu! Şi ştiţi ce urmează! Şi dacă nu aveţi uşa deschisă la societăţile respective, mergeţi la partid, că acolo vă dau răspunsurile de tehnocraţi”, a replicat, acid, Marius Stan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De la 1 mai, Calorgal ar putea intra în ”conservare”

Aşa cum se tot discută de mai bine de două luni de zile, sistemul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din Galaţi se târeşte pe ultima sută de metri a existenţei sale. Dezbaterile asupra variantelor ideale pentru cei aproximativ 35.000 de apartamente care au mai beneficiat de căldură şi apă caldă prin intermediul acestui sistem se îndreaptă vertiginos spre varianta conform căreia municipalitatea va renunţa total la sistemul centralizat şi va acorda un sprijin financiar celor care nu au fost debranşati de la sistem până acum de 2.700 lei pentru achiziţia unei surse de încălzire (centrală termică sau electrică, panouri radiante etc.).

În şedinţa Consiliului Local Galaţi de pe data de 28 martie se va supune votului consilierilor atât schema de sprijin financiar, cât şi renunţarea la sistemul centralizat de încâlzire. Totodată, consilierii trebuie să decidă şi soarta societăţii de distribuţie a agentului termic, Calorgal SA. În acest sens a fost iniţiat un proiect de hotărâre prin care se doreşte luarea măsurilor de reorganizare a S.C. Calorgal S.A. Galaţi. Conform planurilor edililor, aproximativ 300 de salariaţi nu vor mai avea obiectul muncii şi se doreşte să rămână doar circa 100 de persoane care să asigure luarea măsurilor de conservare a bunurilor mobile şi imobile care sunt proprietate publică sau privată a municipiului Galaţi, aferente serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, precum şi preluarea parţială a acestora de către S.C. Apă-Canal S.A. Galaţi, dar şi revenirea la sistemul centralizat (în cazul în care vreodată se va impune acest lucru) precum şi prestarea serviciilor de întreţinere şi reparaţii la centralele temice.

În cazul în care propunerile vor avea girul consilierilor locali, se va suspenda furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat către beneficiarii sistemului de utilitate publică începând cu data de 1 mai, iar Calorgal va începe reorganizarea tot de la aceeaşi dată.

Conform declaraţiilor primarului, Ionuţ Pucheanu, cei aproximativ 300 de salariaţi vor putea opta pentru transferul la Gospodărire Urbană, deoarece această societate îşi va lărgi sfera de activitate şi va avea nevoie de forţă de muncă suplimentară.

Calorgal a fost înfiinţată în anul 2012 pentru a înlocui Apatermul, vechea societate de distribuţie a agentului termic, care a intrat în faliment. Societatea a fost înfiinţată prin aportul în numerar al Unităţii Administrativ Teritoriale Galaţi, Tecuci şi Şendreni, cu un capital social de 3.430.925 lei, pentru a asigura alimentarea cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum în municipiul Galaţi cu preponderenţă pentru populaţie (asociaţii de proprietari, abonaţi casnici) cât şi pentru unităţi bugetare (gradiniţe, şcoli), agenţi economici şi alte categorii de consumatori. În acest moment la Calorgal lucrează aproximativ 520 de de persoane.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Una votează Consiliul Local, alta facturează Calorgal. Gigacaloria, majorată retroactiv

Deşi Consiliul Local a hotărât, la finele lunii ianuarie, că preţul energiei termice se majorează începând cu 1 februarie, ceea ce, logic, înseamnă că populaţia ar fi trebuit să plătească mai mult din luna martie, odată cu emiterea facturilor aferente consumului din luna februarie, gălăţenii au avut parte de un şoc de proporţii atunci când Calorgal le-a emis facturile pentru luna ianuarie.

Oamenii au constatat că societatea de termoficare a aplicat majorarea de preţ retroactiv, chiar de la începutul anului. Aşa se face că, în loc de 174 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA), preţul practicat din luna august a anului trecut, gălăţenii au fost taxaţi cu 190,21 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA), tariful aprobat de Consiliul Local pentru populaţie, începând cu 1 februarie.

Mai mult, reprezentanţii Calorgal nici măcar nu s-au obosit să-i informeze din timp pe cetăţeni, pentru ca oamenii să ştie ce îi aşteaptă, şi să le explice de ce majorarea de preţ se aplică retroactiv, dar, mai ales, conform căror prevederi legale.

"Este bătaie de joc ce fac oamenii ăştia cu noi. Este absurd, niciun alt furnizor de servicii nu operează în felul acesta. Dacă s-a votat clar în Consiliul Local că preţul se majorează de la 1 februarie, cum vii tu să mă taxezi cu preţul acesta pentru ce am consumat în ianuarie? Cei din Consiliul Local şi din Primărie ştiu ce face Calorgal cu noi? Interesează pe cineva?", ne-a spus, revoltat, un gălăţean. De altfel, sesizările oamenilor, profund nemulţumiţi, continuă să curgă atât în mediul online, cât şi telefonic.

La Calorgal, logica nu se pupă cu legea

Cel puţin asta reiese din răspunsul furnizat de reprezentanţii Calorgal, la solicitarea „Vieţii libere”, care concluzionează că modul în care societatea a facturat consumul de energie termică aferent lunii ianuarie este "corect".

"Ţinând cont că, în timpul sezonului rece, factura pentru energia termică furnizată populaţiei se emite în luna următoare celei în care prestaţia a fost efectuată (Legea 51/2006, art 42 coroborat cu OUG 70/2011), iar preţul local de facturare astfel cum este reglementat prin OUG 69/2011 este cel utilizat la data stabilirii obligaţiei de plată prin emiterea facturii de consum, alineatul 2 al articolului 1 din HCL 30/26.01.2017 a fost corect aplicat. În acelaşi timp vă rugăm să reţineţi că, în conformitate cu art. 281, alin 8 din Codul fiscal, aprobat prin Legea 227/ 2015, „în cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu... se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi...". În consecinţa celor prezentate, preţul utilizat la calculul facturilor emise în luna februarie 2017 pentru energia termică furnizată în ianuarie 2017 este cel stabilit prin HCL 30/26.01.2017”, ne-a transmis Departamentul Comunicare al Calorgal.
Reprezentanţii societăţii de termoficare au amintit totodată faptul că au solicitat, la începutul lunii decembrie, majorarea preţului gigacaloriei începând cu 1 ianuarie 2017, întrucât de la acea dată şi tariful practicat de CET a suferit modificări, conform deciziei ANRE nr 1868/25.11.2016.

Cum hotărârea Consiliului Local a fost adoptată abia la finele lunii ianuarie, iar noile tarife, conform deciziei aleşilor, intrau în vigoare de la 1 februarie, să înţelegem că reprezentanţii societăţii de termoficare au recurs la acest artificiu, pe spatele oamenilor, pentru a nu ieşi în pierdere?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Angajaţii Calorgal, în şomaj tehnic până la sfârşitul anului

Chiar dacă autorităţile pregătesc repornirea sistemului centralizat de termoficare, iar din această săptămână au început probele la instalaţiile de distribuţie a căldurii şi apei calde din interiorul blocurilor, salariaţii Calorgal sunt trimişi în şomaj tehnic, câte patru zile pe lună.

Măsura care, potrivit reprezentanţilor societăţii, ar urma să genereze ceva economii la fondul de salarii, se va aplica până la finele anului (inclusiv în luna decembrie).

Potrivit purtătorului de cuvânt al Calorgal, Mihai Costache, "permanenţa nu va fi afectată". În prezent, Calorgal are aproximativ 460 de angajaţi.

Reamintim că şi producătorul de agent termic primar, Electrocentrale (CET) Galaţi, a luat, în ultimii ani, o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor - trimiterea angajaţilor în şomaj tehnic în perioada aprilie-octombrie şi reduceri semnificative de personal.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Banii înapoi de la Calorgal, numai prin decizie judecătorească

Cu facturile de încălzire, în instanţă. Societatea de termoficare Calorgal ar putea fi obligată de instanţele judecătoreşti să dea banii înapoi consumatorilor gălăţeni cărora, în ianuarie 2017, le-a facturat retroactiv consumul la un preţ al gigacaloriei mai mare decât cel care era stabilit prin hotărâre de Consiliu Local.

Gălăţeanca Petrica Nicoară „conversează” de un an şi jumătate, în numele Asociaţiei de Proprietari 510, cu autorităţile statului pentru ca societatea de termoficare a Galaţiului, Calorgal, să recalculeze factura pe luna ianuarie 2017, în care a folosit un preţ al gigacaloriei de 190,21 lei, în loc de 174 de lei. „Nu sunt numai eu păgubită de această societate (mai bine zis, furată), ci toţi cetăţenii ce locuiesc la bloc, cât şi instituţiile ce sunt arondate la sistemul centralizat de încălzire”, spune Petrica Nicoară pentru „Viaţa liberă”. Concret, femeia reclamă faptul că, pentru luna ianuarie 2017, Calorgal a facturat consumul asociaţiei la preţul majorat al gigacaloriei, cel de 190,21 lei, asta deşi HCL 30 din 26 ianuarie 2017 prevedea că preţul Gcal se majorează de la 174 la 190,21 lei de-abia de la 1 februarie 2017. „Viaţa liberă” a scris la vremea respectivă despre acest subiect, în articolul „Una votează Consiliul Local, alta facturează Calorgal / Gigacaloria, majorată retroactiv”, publicat pe 19 aprilie 2017. „Am tot aşteptat să se recalculeze facturile pe luna ianuarie 2017, dar aşteptarea a fost în zadar”, continuă Petrica Nicoară.

Începând de anul trecut, gălăţeanca a trimis sesizări pe adresele Calorgal, Primăriei, Prefecturii, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Primăria Galaţi a jucat doar rolul de intermediar între „petentă” şi Calorgal, solicitându-i acesteia din urmă un punct de vedere oficial. La rândul său, Prefectura Galaţi, prin adresa cu nr.50466/15.05.2017, informează că „preţul de 190,21 lei Gcal este incorect aplicat de SC Calorgal lunii ianuarie 2017, preţul luat în considerare trebuie să fie cel de 174 lei/Gcal”. ANPC Galaţi a efectuat un control în urma căruia a fost întocmit Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor nr.822187/26.06.2017, prin care „s-a stabilit în sarcina furnizorului obligaţia de a recalcula facturile de consum ale lunii ianuarie utilizând preţul aprobat prin HCL 66/28.07.2016, întrucât HCL 30/26.01.2017 a intrat în vigoare abia în data de 1.02.2017”. În fine, ANRE nu spune nici da, nici ba, ci confirmă că i s-a adus la cunoştinţă cazul respectiv.

Procesul-verbal al Protecţiei Consumatorilor, contestat în instanţă

Între timp, cazul semnalat de Petrica Nicoară a ajuns în instanţă, la Judecătoria Galaţi, deoarece Calorgal a contestat procesul-verbal al ANPC. Într-o primă instanţă, plângerea Calorgal a fost respinsă. Procedura e însă de durată şi poate ţine până la doi ani. Dar, în cazul unei decizii definitive împotriva Calorgal, ANPC Galaţi se va adresa unui executor judecătoresc pentru a recupera banii, însă, atenţie!, numai pentru asociaţia implicată în proces.

Suma în sine nu este spectaculoasă, vorbim de aproximativ 350 de lei în cazul Asociaţiei 510. Dar facturarea la preţ majorat retroactiv s-a făcut pentru câteva sute de asociaţii plus alte instituţii, astfel că sumele pe care Calorgal ar putea fi obligată să le dea înapoi cresc destul de mult.

Directorul general al Calorgal: „Altă soluţie nu avem!”

Să spunem că punctul de vedere de astăzi al Calorgal nu s-a schimbat faţă de cel de anul trecut, dar a suferit unele nuanţări. Iată ce ne-a declarat ieri directorul general Marian Alexandru: „Vom da banii înapoi, altă soluţie nu avem! Celor care s-au debranşat le dăm banii, celor care nu au plecat le facem compensare cu eventuale datorii viitoare. Uitaţi cum stă treaba: pe 6 decembrie 2016, noi am transmis Primăriei solicitarea de a introduce pe ordinea de zi a şedinţei din acea lună modificarea preţului gigacaloriei livrate către populaţie. Nu s-a introdus în şedinţa din decembrie, ci de-abia în ianuarie. Noi sesizaserăm Primăria pentru aplicarea de urgenţă a noului preţ, deoarece aplicabilitatea măririi gigacaloriei la CET era cu 1 ianuarie 2017. CET-ul spunea clar: în urma unei decizii ANRE, acest tarif se va aplica de la 1 ianuarie 2017, de aceea noi am făcut toate demersurile în luna decembrie. Astfel că mărirea au introdus-o pe ordinea de zi în ianuarie, cu aplicabilitate de la 1 februarie. Aşa că luna ianuarie 2017 e descoperită. Şi vă mai spun ceva: cine nu cere banii înapoi nu-i dau. Eu mă prevalez de faptul că există un ordin al ANRE, care este ca o lege pentru mine, pentru că autoritatea tutelară a distribuirii de energie este ANRE. ANRE spunea clar că preţul majorat se aplică de la 1 ianuarie 2017, iar consumul lunii ianuarie noi l-am facturat în februarie. Cei care au câştigat – au câştigat în instanţă. Însă eu am aplicat tariful conform legii. Faptul că unii s-au dus în instanţă şi n-au fost de acord cu mine, aici a hotărât instanţa. Cine are o decizie definitivă a instanţei în acestă problemă, să se adreseze Calorgal şi vom găsi o soluţie. Dar nu pot să estimez timpul în care îşi vor primi banii înapoi”.

În concluzie, Calorgal va fi nevoită să recalculeze facturile lunii ianuarie 2017 şi să dea banii înapoi consumatorilor, într-o formă sau alta, însă numai acelora care vor obţine o decizie definitivă în instanţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pierderi de nouă milioane de lei la facturile de încălzire

Nu mai puţin de 9.024.572 de lei, adică aproape 2 milioane de euro, reprezintă o sumă suficient de consistentă pentru construcţia unei parcări multietajate, cum va fi cea din Mazepa I, ori pentru lărgirea şi modernizarea unei artere rutiere ca strada Traian. Din păcate, banii nu vor fi alocaţi de la bugetul local pentru realizarea unei investiţii în beneficiul tuturor gălăţenilor, ci pentru acoperirea pierderilor induse de furnizarea apei calde şi căldurii în sistem centralizat. De fapt, este doar o justificare contabilă a unor bani plătiţi deja.

"Se aprobă acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat din municipiul Galaţi, în sumă de 9.024.572 de lei, pentru perioada ianuarie 2017 - martie 2018". Aşa prevede, negru pe alb, proiectul de hotărâre care va fi supus aprobării consilierilor locali, în cadrul şedinţei ordinare programate joi, 26 iulie.

Conform raportului de specialitate, proiectul de hotărâre se bazează pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006, actualizată şi completată. Actul normativ prevede că "pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale".

Potrivit documentelor ajunse pe masa aleşilor locali, costurile impuse de asigurarea prestării serviciului public de distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru perioada ianuarie 2017 - martie 2018 au fost efectuate conform contractului de vânzare-cumpărare a energiei termice, încheiat cu Electrocentrale SA în insolvenţă.

"Ca urmare a prestării serviciului public de distribuţie şi furnizare a energiei termice furnizată populaţiei pentru anul 2017, respectiv pe trimestrul I al anului 2018, societatea Calorgal SA înregistrează pierderi induse, reprezentând cheltuieli neacoperite, în valoare totală de 12.534.572 de lei", se arată în document. Din aceşti bani, suma de 3.510.000 de lei a fost deja acordată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 605 din 26 octombrie 2017, pentru acoperirea pierderilor din luna aprilie 2017. A rezultat, astfel, o sumă de 9.024.572 de lei, catalogată ca "pierdere indusă de prestarea serviciilor publice de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie pentru perioada ianuarie 2017 - martie 2018".

Conform adreselor transmise de Calorgal, pierderea a fost de 7.037.855 de lei pentru anul 2017 şi de 1.986.717 de lei pentru primul trimestru al anului 2018.

Doar o justificare contabilă

Raportul de specialitate precizează clar că "suma nu va fi efectiv plătită către societatea Calorgal SA, ci este destinată justificării avansului de subvenţie încasat pe perioada ianuarie 2017 - martie 2018". Cu alte cuvinte, este vorba doar despre o justificare contabilă a unei sume deja plătite de la bugetul local şi care nu va putea fi recuperată vreodată, în condiţiile în care prestarea serviciului de încălzire în sistem centralizat a rămas o afacere păguboasă.

Aşa cum explica, în urmă cu câteva luni, tot în ziarul "Viaţa liberă", directorul general al Calorgal, Marian Alexandru, compania pe care o conduce nu a putut încasa contravaloarea agentului termic furnizat în sistem centralizat şi asta din cauza scăderii numărului de consumatori: "Pierderile sunt justificate, în primul rând, de scăderea producţiei de la 153.000 de gigacalorii la 114.000 de gigacalorii. Diferenţa este de 39.000 de gigacalorii, adică peste 25,54 la sută, pe care nu le-am vândut din cauza diminuării numărului consumatorilor. Pierderea tehnologică a ajuns de la 21,79 la sută, cât a fost aprobată, în 2016, de ANRSC, la 37,13 la sută, după cum a rezultat în urma bilanţului energetic. La toate acestea se mai adaugă creşterea preţurilor la furnizorii noştri de utilităţi".

Rămâne de văzut ce vor decide aleşii locali şi dacă aceasta va fi ultima dată când vor fi acoperite pierderile din sistemul centralizat de încălzire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Decizii de 3,1 milioane de euro ale aleşilor locali/ Calorgal, cu conturile blocate şi infuzie de capital

Cu conturile blocate şi datorii la Fisc, SC Calorgal SA va beneficia, prin votul favorabil dat de 13 consilieri locali, de majorarea capitalului social cu 5.400.000 de lei, prin aport în numerar. Aceiaşi 13 au aprobat şi acoperirea pierderilor de 9.024.572 de lei, induse de furnizarea energiei termice în sistem centralizat.

Majorarea capitalului social al SC Calorgal, cu 5.400.000 lei, în vederea „redresării operaţionale, restructurării şi corectării performanţelor financiare prezente”, a fost unul dintre cele mai disputate puncte ale şedinţei ordinare de ieri a Consiliului Local. Majorarea are la bază „Testul investitorului privat prudent”, o analiză financiară pentru care Primăria i-a plătit firmei bucureştene FDI TOP Consult SRL, în noiembrie 2017, 48.790 de lei cu TVA.

Consilierul local PNL Paul Găvănescu a atras atenţia că studiul cu pricina se bazează pe cifre din 2016, deci este nul faţă de problemele existente acum, în 2018. Consilierul a subliniat că în document apar "subvenţii duble faţă de valoarea încasărilor efective din agent termic", deşi Comisia Europeană interzice subvenţionarea agentului termic după 2020: "Sunt subvenţii enorme care fac parte din acest proiect, care, dacă punem în aplicare normativa europeană, trebuie să dispară. Şi atunci cum mai facem proiecţia privind dezvoltarea Calorgal pe următorii zece ani?”, a întrebat Paul Găvănescu.

Directorul general al Calorgal, Marian Alexandru, a replicat că situaţia societăţii este mult mai gravă decât apare în datele din 2016 din studiu, iar capitalizarea e chiar prea mică pentru a pune în practică studiul respectiv. „Dar reducând cheltuiala efectivă cu forţa de muncă reuşim să aducem această societate la linia de plutire”, a explicat directorul.  Acesta susţine că a preluat compania cu 539 salariaţi, că în prezent sunt 456 angajaţi şi că urmează a fi disponibilizaţi 303.

Consiliera locală PMP Oana Iurescu a dezvăluit că SC Calorgal are conturile blocate şi l-a întrebat direct pe manager: „Banii din infuzia aceasta de capital, de la cetăţenii municipiului Galaţi, or să fie luaţi de ANAF, nu-i aşa?” - „Nu în totalitate! Dar gândiţi-vă că, dacă nu îmi achit datoriile la bugetul local şi bugetul de stat, posibilitatea dezvoltării societăţii prin participarea la licitaţii mi se taie din start”, a replicat directorul, recunoscând că mare parte din banii datoraţi sunt şi pe salarii.

Votul

În cele din urmă, majorarea capitalului a fost aprobată cu 13 voturi favorabile din partea PSD, UNPR şi ALDE. Au fost "împotrivă" opt consilieri locali PNL, PMP şi independenta Simona Vreme. Acelaşi număr de voturi 13 "pentru", opt "contra" s-au înregistrat şi la proiectul de hotărâre privind acoperirea pierderilor de 9.024.572 de lei, induse de prestarea serviciilor publice de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat din municipiul Galaţi, pentru perioada ianuarie 2017- martie 2018. În total, deciziile aleşilor locali însumează 14.424.572 de lei, adică peste 3,1 milioane de euro.

Întrebat de unde va lua suma de 5.400.000 de lei pentru a majora capitalul social al Calorgal, în condiţiile în care s-a aprobat şi o pierdere de 9.024.572 de lei, primarul Galaţiului a răspuns că „din veniturile ce urmează a fi realizate de către Primăria municipiului Galaţi printr-o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor”. Şi a adăugat că banii vor trebui viraţi "cât de curând pentru a putea debloca situaţia în care se află această societate şi tocmai pentru a mai putea avea un viitor în această iarnă”.

viata-libera.ro