Jump to content

Familia care locuieşte într-o maşină


dcp100168

Recommended Posts

O familie locuieşte de câteva luni într-o maşină

* Primăria spune că a încercat să îi ajute pe Paul Pelipenco şi pe fiii săi, dar aceştia ar fi refuzat

Pentru familia Pelipenco expresia "a avea un acoperiş deasupra capului" are o cu totul altă semnificaţie decât pentru majoritatea. Pentru Pelipenco tatăl şi cei doi fii ai săi, acoperiş înseamnă o tablă ruginită de culoare galbenă. Împreună cu geamurile şi cu restul caroseriei de la maşină formează ceea ce Paul, Geanin şi Aurel numesc "acasă". Urmează o poveste lacrimogenă despre o familie fără adăpost? Şi da, şi nu!

Casă, galbenă casă!

Pe Paul Pelipenco l-am găsit ieri dimineaţă pe lângă maşină. Trebăluia cu o mătură în jurul automobilului, aşa cum fac "gospodarii" prin jurul casei. Nu strângea gunoiul, ci îl împingea mai la o parte, lângă cel de cu o zi mai înainte. Într-o duhoare în faţa căreia până şi cuvintele strâmbă din nas, cu cea mai mare densitate de muşte pe metrul cub de atmosferă, Paul se târâie ca un melc pe scaunul din dreapta şoferului, aruncă nişte blide mânjite de mâncare sub bord, în torpedou. Aici e bucătăria. O cană nu mai încape pe rafturi şi e azvârlită în debaraua de la pedala de acceleraţie, sub ceea ce a fost odată volanul, eliminat pentru a face loc picioarelor pe timp de noapte. Au scos volanul, deşi, cinic vorbind, de câţiva ani, picioarele îi sunt ceva mai scurte, după ce medicii au tăiat un "surplus" căzut la datorie în lupta cu gerul. "Sunt olog, nu mai am labele picioarelor, că mi le-au tăiat de la degerături", povesteşte bărbatul ca şi cum ar fi fost vorba de vreo şotie din tinereţe. Nu face haz de necaz, nu e chiar atât de isteţ.

Locuiesc în maşină din primăvară

Schimbă apoi subiectul şi trece de la una la alta. "Stau aici cu cei doi băieţi ai mei, Geanin, deci e Geanin, cu N, nu cu A, şi Aurel. Cel mare are 26 de ani, cel mic merge pe 16. Eu am 55 de ani. M-au data afară din casă după 50 de ani, că s-a retrocedat casa, au venit cu jandarmii să ne dea afară", spune Paul. Nu a stat 50 de ani în casă, vrea să spună că el avea peste 50 de ani, când a fost evacuat. De pe strada Tecuci, din casa retrocedată, a ajuns în această Dacie break cu roata de pe spate dreapta dezumflată. S-a mutat în "tigaia" galbenă după ce a stat câteva zile într-o "conservă" cu patru pereţi la fiica cea mare, alături de alte patru suflete. Plus cei doi băieţi ai săi. Claie peste grămadă. Acum are mai mult spaţiu, în parcare, dar se îngrămădeşte noaptea cu cei doi fii ai săi în maşină. Trei inşi, într-o Dacie. Noroc că e break.

Incoerent, dar totuşi om

Mănâncă de la "vecini", locatarii din blocurile din jur, se spală cu apă pe care o ia de la o biserică şi se uită mereu la ceasul mare, de perete, pe care îl are pe bord. Atenţionat că e cu jumătate de oră în urmă, îl ia tacticos şi îl potriveşte. Parcă aşteaptă ceva. Poveştile sale stau, însă, sub semnul incertitudinii. E greu să pui bază pe ceea ce istoriseşte. Haotic, incoerent, cu cuvinte puţine, dar cu gesturi ample, spune că femeia i-a murit acum vreo şase ani: "Au găsit-o înecată în Dunăre". Dar a iubit-o pe Florenţa în '77, când era în armată: "Nu m-a lăsat mama să mă duc după ea, îmi zicea că-s gagicar". Poveşti din tinereţe.

După 55 de ani în care a lucrat pe ici, pe colo, după 55 de ani în care a umblat, a stat, a mâncat, a dormit, a iubit şi probabil că a fost iubit, Paul Pelipenco s-a aciuat într-o parcare, într-o Dacie break galbenă fără volan, cu roata din dreapta spate dezumflată, cu blide murdare în torpedou. Şi cu o pătură împuţită cu care se înveleşte noaptea. El şi cei doi copii ai săi: Geanin, cu N, şi Aurel. Exact ca nişte câini care şi-au marcat teritoriul sub o fereastră de unde li se mai aruncă uneori câte o bucată de mămăligă.

Au refuzat ajutorul

Primăria nu este străină de acest caz. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mihai Costache, spune că au fost nenumărate încercări de a-i aduce cât de cât pe un drum bun şi ne-a oferit câteva exemple: au fost duşi la Centrul de Urgenţă, de unde a plecat, li s-a propus să meargă la Cantina de Ajutor Social, dar au refuzat; li s-a dat slujbă la Ecosal, dar după două săptămâni nu s-au mai prezentat la serviciu; au beneficiat de venit minim garantat, până în 2009, dar nu şi-au efectuat zilele de muncă şi plata a fost suspendată.

O poveste lacrimogenă despre o familie fără adăpost? Şi da, şi nu! Viitorul? La fel ca şi numărul de la maşină, GL 02 CVB, adică Ce-o Vrea Bunul!

viata-libera.ro

Alte texte despre familia Pelipenco

Daţi afară din casă de proprietar

Şi-a tăiat gâtul şi s-a aruncat pe geamul unui salon de la Reanimare

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.