Bustul doctorului Alexandru Carnabel - un monument mai puţin cunoscut

[dcp100168]

Bustul doctorului Alexandru Carnabel - un monument mai puţin cunoscut

Amplasat în curtea Spitalului de Psihiatrie „Elena Doamna” (Strada Traian nr. 290), Bustul doctorului Alexandru Carnabel este astăzi aproape necunoscut. De când această unitate spitalicească şi-a restrâns numărul de servicii medicale, prea puţini gălăţeni o vizitează, iar generaţiile tinere nici nu ştiu de existenţa monumentului. Prin rândurile de faţă dorim să venim în ajutorul celor care doresc să cunoască mai multe informaţii despre acest monument şi despre personalitatea aceluia căruia i-a fost dedicat.

Bustul este opera în bronz a sculptorului bucureştean Oscar Spaethe (1875-1944), autor şi al Statuii lui Ion C. Brătianu din Piaţa de la Faleza Dunării, al Bustului doctorului Aristide Serfioti, al Bustului lui Alexandru D. Moruzi (distrus de autorităţile comuniste după 1948) şi al unei machete de monument al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care ar fi trebuit să fie ridicat în 1932 în Parcul Municipal, azi Mihai Eminescu. A fost realizat prin subscripţie publică de către un comitet în fruntea căruia s-a aflat primarul Cristache D. Theodoru. Iniţial el a fost amplasat pe strada Romulus, fiind inaugurat în ziua de 25 mai 1931. După 1965, o dată cu începerea construirii blocurilor din cartierul Mazepa, monumentul a fost dat jos de pe soclu, depozitat şi apoi reinstalat în locul unde se găseşte astăzi.

Doctorul Alexandru Carnabel s-a născut la 7 iunie 1868 în localitatea Gemeni, sat aflat astăzi în componenţa comunei Dârvari, judeţul Mehedinţi. A absolvit liceul la Craiova, iar studiile superioare le-a făcut la Facultatea de Medicină din Bucureşti. După absolvire, a lucrat la clinica profesorului Thoma Ionescu de la Spitalul „Colţea” din Capitală, unde s-a specializat în chirurgie. S-a stabilit la Galaţi la 3 ianuarie 1903, când a fost numit, în urma unui strălucit concurs, chirurg şef al Spitalului „Sf. Spiridon”. A desfăşurat o bogată activitate medicală şi ştiinţifică, cu rezonanţe şi în străinătate. A fost membru corespondent al Societăţii de Chirurgie din Paris şi unul dintre principalii animatori ai acţiunilor organizate de „Societatea pentru profilaxia tuberculozei”, „Crucea Roşie” şi „Asistenţa publică”. S-a numărat printre membrii fondatori ai „Cercului Cultural” din Galaţi, înfiinţat la 14 ianuarie 1907, care reunea în componenţa lui scriitori, medici, profesori, jurişti, funcţionari de vază ai oraşului, şi a organizat manifestări pe teme de literatură, artă şi ştiinţă. Membrilor acestui cerc li se datorează şi iniţiativa constituirii colectivului pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii lui Mihai Eminescu, precum şi înfiinţarea, la 5 martie 1914, a Universităţii Populare din Galaţi.

Doctorul Alexandru Carnabel a murit la 10 august 1927. Pe lângă bustul de la Spitalul „Elena Doamna”, memoria sa este cinstită la Galaţi şi prin atribuirea, cu mai mulţi ani în urmă, a numelui său unei străzi.

Aşa cum am aflat din ziarul „Acţiunea”, dezvelirea bustului a avut loc la 25 mai 1931 („Solemnitatea de mâine”, „Acţiunea”, 24 mai 1931, p.1; „Inaugurarea bustului dr. Carnabel”, în „Acţiunea”, 27 mai 1931, p. 2; a se vedea şi articolul „Ştiri din presa interbelică – Dezvelirea bustului doctorului Carnabel”, transcris de Virgil Guruianu după „Acţiunea” şi publicat în cotidianul „Viaţa liberă”, Anul XXIII, nr. 6878, 25 mai 2012). Manifestarea a constituit o sărbătoare de mari proporţii. Au participat la eveniment reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei locale, personalităţi ale lumii medicale din Iaşi, Bucureşti, Cluj, medici gălăţeni, soţia lui Alexandru Carnabel, fostul senator de Covurlui, profesorul Moise N. Pacu, pictorul Nicolae Mantu, locuitori ai urbei. Serviciul religios a fost oficiat de protopopul Theodor Stoica şi preoţii David şi Popescu. Personalitatea doctorului Carnabel a fost evocată de dr. Livescu, preşedintele Societăţii Medicilor, de Christache D. Theodoru, primarul oraşului şi preşedintele Comitetului de iniţiativă, de generalul dr. Butoianu, preşedintele Scocietăţii Naţionale de Chirurgie, de dr. Otto Ritter, medicul primar al oraşului, de dr. Alexandrescu, şeful Dispensarului antituberculoză, de doctorul Lazăr şi de Panait Eftimie, acesta din urmă din partea personalului sanitar inferior. În cuvântul său, dr. Livescu, arătând că doctorul Carnabel, înarmat cu o bogată cultură medicală şi cu o întinsă experienţă a chirurgiei, a părăsit Capitala unde cunoştinţele şi calităţile sale îi deschideau un drum frumos şi a venit să se stabilească la Galaţi ca şef al chirurgiei Spitalului „Sf. Spiridon”, a reliefat aspecte ale activităţii medicale şi ştiinţifice a acestuia, ale muncii desfăşurată în cadrul Societăţii Naţionale „Crucea Roşie”, Filiala Galaţi, pentru pregătirea spitalelor de răniţi care vor funcţiona în anii Primului Război Mondial (1916-1918). La rândul său, primarul Christache Theodoru a exprimat mândria gălăţenilor pentru că au avut în mijlocul lor o glorie a ştiinţei medicale şi că prin persoana sa ei dau chezăşie „că vor şti să transmită generaţiilor viitoare şi acest monument şi monumentul de admiraţie şi recunoştinţă ce păstrează în suflet pentru doctorul Carnabel”.

Ca şi în cazul doctorului Aristide Serfioti, al cărui monument se află tot în curtea Spitalului „Elena Doamna”, Oscar Spaethe a realizat bustul lui Alexandru Carnabel apelând la un modelaj de factură realistă, înscriind în spaţiu volume solide, minuţios elaborate, cu accent pe detalii, în stare să definească personalitatea medicului. Doctorul are o înfăţişare blajină, prietenoasă. Este gânditor, iar întreaga expresie a feţei şi a privirii emană căldură şi bunătate, atenţie faţă de omul aflat în suferinţă.

Expresie a dragostei, preţuirii şi recunoştinţei gălăţenilor din primele patru decenii ale secolului trecut, monumentul a constituit un pios omagiu adus în acele vremuri personalităţii doctorului Alexandru Carnabel, iar datoria noastră, a celor de azi, este de a-l proteja, de a-l pune în valoare şi de a-l transmite urmaşilor aşa cum dădea garanţie la inaugurarea lui primarul Cristache Teodoru, un avocat de numele căruia sunt legate şi alte realizări din Cetatea dunăreană.

Corneliu STOICA