Apa potabilă, din ce în ce mai scumpă

[dcp100168]

Apa și canalizarea se scumpesc cu 30 la sută de la 1 aprilie

Ca efect al majorării prețurilor la energia electrică și gaze, Apa Canal Galați a decis să crească, la rândul său, tarifele pentru furnizarea serviciilor de apă și canalizare începând de vineri, 1 aprilie 2022. Astfel, tariful pe care gălățenii îl vor plătipentru furnizarea apei potabile se majorează cu aproximativ 35%, de la 5,46 lei/mc la 7,32 lei/mc pentru consumatorii casnici. Agenţii economici vor plăti 6,72 lei/mc, față de 5,01 lei/mc. În ceea ce privește servicile de canalizare, tariful va fi majorat cu circa 30%, de la 3,85 lei/mc la 5,00 lei pentru consumatorii casnici şi de la 3,53 lei/mc la 4,59 lei/mc pentru agenţii economici. Ultima scumpire a tarifelor pentru apă și canalizare la Galați a fost operată în urmă cu mai puțin de un an, pe 1 iulie 2021.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apă Canal Galaţi reduce tarifele la apă şi canalizare de la 1 mai

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Serviciul Regional Apa Galaţi” va  aproba, în şedinţă convocată în regim de urgenţă, reducerea tarifelor la serviciile de apă şi canalizare-epurare începând cu 01 mai 2022, anunţă prin intermediul unui comunicat de presă societatea Apă Canal S.A. Galaţi. "Prin Hotărârea nr.12/2022, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Serviciul Regional Apa Galaţi” a aprobat, în luna martie 2022, revizuirea Strategiei de tarifare pentru anul financiar 2022 cu rezerva că, în cazul emiterii unor decizii guvernamentale ulterioare privind plafonarea/scăderea preţului la energie, gaze, combustibil şi/sau a altor elemente din structura tarifului, care nu au fost luate in calcul, Operatorul Regional va modifica in consecinţă Strategia de tarifare pentru anul financiar 2022 şi o va supune spre aprobare către A.G.A. ADI “Serviciul Regional Apa Galaţi”.

Întrucât prin OUG nr.27/2022 s-a stabilit plafonarea preţului final facturat al energiei electrice şi gazelor naturale pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, APA CANAL S.A. Galaţi a revizuit Strategia tarifară (Planul de evoluţie a tarifelor) pentru anul 2022 şi a înaintat-o spre aprobare Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Serviciul Regional Apa Galaţi”.

Conform noii strategii, începând cu 01 mai 2022 preţul pentru apa potabilă şi tariful pentru canalizare-epurare vor scădea proporţional cu impactul plafonării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Astfel, preţul apei potabile va scădea cu cca.10% faţă de cel în vigoare de la 1 aprilie 2022, iar tariful la canalizare-epurare cu cca.5%.
După aprobarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Serviciul Regional Apa Galaţi” a noii strategii revizuite pentru anul 2022, vom transmite documentaţia la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), pentru aprobarea preţurilor/tarifelor diminuate", se arată în comunicatul citat.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Jaf cu avizul Statului. ANRSC a aprobat scumpirea apei la Galați cu 34%, deși operatorul plătește preț plafonat la energie

Gălățenii s-au obișnuit cu faptul că, deși orașul lor se află pe malul Dunării, sunt obligați să plătească unul cele mai mari prețuri ale apei potabile, însă acum se confruntă cu un abuz fără precedent al operatorului Apă Canal SA Galați, care de la 1 aprilie a majorat cu 34% tariful la furnizarea apei potabile invocând creșterile mari de prețuri la energie, deși tot de la 1 aprilie aceeași societate Apă Canal SA plătește un preț plafonat la energia electrică.

Este o afacere speculativă, derulată cu aprobarea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), care pe 23 martie a aprobat majorarea de tarife din cauza prețurilor foarte mari la energie, deși cu o zi mai devreme, pe 22 martie, fusese emisă Ordonanța de Urgență  nr.27, prin care Guvernul stabilea că agenții economici vor plăti de la 1 aprilie un preț plafonat al energiei, de cel mult 1 leu/KWh, cu TVA inclus.

Decizia oficialilor ANRSC e aberantă, dar și ilegală, pentru că au aprobat o majorare de tarife de la 1 aprilie, ignorând Ordonanța nr 27/22.03.2022 care în ziua adoptării deciziei era deja publicată în Monitorul Oficial.

O măsură echitabilă ar fi fost amânarea cu o lună a discutării cererii Apă Canal SA Galați de majorare a tarifelor, pentru ca noile tarife aprobate să reflecte situația reală, mai ales că Apă Canal SA este una din cele mai profitabile firme din Galați, înregistrând anual profituri de la 9 milioane la 19 milioane de lei.

Salariul lunar directorului general este de vreo 4.900 euro, iar toți cei 7 membri ai Consiliului de Administrație încasează anual indemnizații de 20.000 de euro!

La malul Dunării, cea mai scumpă apă din țară: 7,32 lei un metru cub

Galațiul este de foarte mulți ani printre orașele cu cele mai mari prețuri ale apei potabile din România. La 1 martie, gălățenii plăteau un preț de 5,46 lei/mc, cu TVA inclus. Ultima scumpire fusese în iulie.

Conducerea Apă Canal Galați a solicitat ANRSC majorarea tarifelor la furnizarea apei potabile ca urmare a creșterilor de prețuri la energie și gaze și prin Decizia ANRSC nr. 44/23.03.2022 au fost aprobate noile tarife, aplicabile începând cu data de 1 aprilie 2022, acestea fiind de 7,32 lei/mc pentru consumatorii casnici și de 6,72 lei/mc pentru operatorii economici. În ceea ce privește serviciile de canalizare, tariful a fost majorat cu circa 30%, de la 3,85 lei/mc la 5,00 lei pentru consumatorii casnici şi de la 3,53 lei/mc la 4,59 lei/mc pentru agenții economici.

Este surprinzător, dar la Galați, oraș situat pe malul Dunării și în care este folosită pentru prepararea apei potabile și apă extrasă din puțuri de adâncime, dar și apă brută de suprafață, extrasă din Dunăre, prețul apei potabile e cu mult mai mare decât în alte orașe din țară, care nu beneficiază de avantajul unei surse de apă de suprafață atât de generoase. Potrivit datelor ANRSC, la data de 1 martie prețurile fără TVA ale apei potabile erau la Timișoara de 3,99 lei/mc, la Alba Iulia de 4,68 lei/mc, la Poiești prețul era de de 5,42 lei/mc, în Ilfov era de 4,42 lei/mc, la Baia Mare prețul apei potabile era de 4,64 lei/mc, la Bistrița Năsăud era de 4,48 lei/mc, iar la Târgu Jiu prețul apei potabile era de 4,01 lei/mc.

Promisiune a conducerii Apă Canal SA: este posibilă o reducerea a prețului apei

La câteva zile după șocul noilor scumpiri, gălățenii au primit și o veste care să le dea speranțe, conducerea operatorului de apă și canalizare promițând o scădere a prețului apei „întrucât prin OUG nr.27/22 martie 2022 s-a stabilit plafonarea prețului final facturat al energiei electrice la cel mult 1 leu/KWh (cu TVA), iar pentru gaze naturale la cel mult 0,37 lei/KWh (cu TVA) pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023”. „Documentația va fi trimisă la ANRSC pentru aprobarea noilor prețuri/tarife, calculate cu preturile plafonate la energie electrică și gaze naturale. Prin urmare, prețurile/tarifele pentru serviciile de apă și canalizare-epurare se vor diminua, proporțional cu efectul plafonărilor”, se spune în comunicatul Apă Canal SA.

Din informații pe surse, se pare că noul tarif al apei pe care Apă Canal SA îl va cere ANRSC va fi cu 10% mai mic, adică de 6,58 lei. Dar și acest tarif al apei potabile va fi cu mult mai mare decât cele practicate de operatorii apă-canal din Timișoara, Alba Iulia, Poiești, Baia Mare; Târgu Jiu sau Bistrița Năsăud.

Banii plătiți de gălățeni pentru apa potabilă se contabilizează în profiturile de milioane de lei ale Apă Canal SA

Tarifele mari practicate de ani de zile de Apă Canal SA sunt reflectate de profiturile uriașe înregistrate de societate, de la 9 la 19 milioane de lei. Potrivit documentelor financiare, SC Apă Canal SA a încheiat anul 2020 cu un profit de 9.255.360 lei. La 31 decembrie 2020, societatea avea în conturile din bănci suma de 52.659.415 lei.

În 2017, societatea a realizat un profit de 11,29 milioane de lei, iar în 2016 a avut un profit de 19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97 milioane lei și 1.008 angajați. În 2015, a avut un profit de 12,7 milioane lei.

Dacă profiturile anuale ale Apă Canal SA n-ar fi fost cu două cifre, ci cu o singură cifră, să spunem de 5 sau 6 milioane de lei, prețul apei potabile la Galați ar fi putut fi și de 4,50 sau 5 lei/mc. Era loc de o mică scădere a prețului.

Directorul general are un salariu de 4.900 euro. Toți cei 7 membri ai CA-ului încasează anual peste 20.000 de euro!

La Apă Canal SA Galați întâlnim o situație unică în țară și când vorbim de indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (CA). În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților își plătesc membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 lei. La Apă Canal SA Sibiu un membru CA are o indemnizație de 2.100 lei, la Apă Canal 2000 SA Pitești, un membru CA încasează o indemnizație de 2.000 lei, iar la Aparegio  Gorj SA membrii CA au indemnizații lunare de 2.100 lei.

La Galați, fiecare dintre membrii CA-ului de la Apă Canal SA încasează lunar o indemnizație de 8.112 lei. Anual, încasează câte 97.349 lei, adică peste 20.000 de euro!

Sunt indemnizații fixate în funcție de salariul directorului general. Potrivit declarației de avere nr 17.193/11.06.2021, directorul general, Gelu Stan, a încasat un salariu anual de 295.920 lei, adică de peste 59.000 de euro. Salariul lunar al directorului Apă Canal SA Galați este de vreo 4.900 euro!

Este aberant că oficialii ANRSC încurajează formarea unor astfel de „feude”, în care sunt puse pe primul loc profiturile furnizorului de utilități, cu prețul tarifelor mult prea mari plătite de oamenii simpli.

CA-ul Apă Canal SA, „vitrina” clientelei PSD Galați

Dacă în trecut în CA-ul Apă Canal SA dar și în CA-urile altor societăți ale Primăriei Galați mai apăreau și membri PNL, ALDE, UNPR, PMP, după ce PSD Galați a câștigat lejer alegerile locale din septembrie 2020 și nu mai are nevoie de alte partide pentru formarea majorității, acum CA-ul Apă Canal e 100% PSD. Ca și directorul Gelu Stan.

Președintele CA-ului Apă Canal SA este, din 2018, Eugen Zaharia, care a tot fost numit de PDSR/PSD director al Administrației Piețelor Agroalimentare din anii 90 până în 2017, când s-a pensionat.

Vicepreședinte al CA e Cicerone Lupu, de profesie contabil. În perioada mai – octombrie 2009, a „mariajului” la guvernare PSD-PDL, a fost numit de PSD director adjunct la Direcția de Finanțe Publice Galați. A fost demis după ieșirea PSD din Guvernul Boc, dar în 2012, Cicerone Lupu a fost numit tot de PSD la șefia Comisariatului pentru Protecția Consumatorului Galați.

Mirela Onișor, de profesie inginer TCM, este candidatul etern pe lista PSD pentru Consiliul Local Galați. În mai 2009, a fost numită de PSD în funcția de șefă a Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Galaţi. Din 2012 este directoarea Colegiul Tehnic „Radu Negru”. Alt membru al CA, Elena Basov, a deținut mai multe funcții de conducere în Primăria Galați, controlată de PSD.

Dragoș Magearu, președintele TSD  Galați, a fost o tânără speranță antreprenorială în 2014, la 29 de ani, când a fost numit de ministrul PSD al Transporturilor, Dan Șova, director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați. În 2019, PSD l-a retras în administrația locală, numindu-l director la Gospodărire Urbană SRL, ADP-ul local.

Alt membru al CA –ului de la Apă Canal Galați este Dorian Dumitru, care a fost mulți ani director general al Companiei Naționale Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. E un profesionist în domeniul navigației, dar era susținut de PSD. Guvernul Orban l-a demis de la conducerea AFDJ, primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD) l-a numit pe Dumitru director la societatea de transport local Transurb SA, dar la o grevă a șoferilor tot primarul Pucheanu l-a lăsat pe Dorian Dumitru pradă furiei greviștilor, sugerându-i să își depună demisia.

puterea.ro

[dcp100168]

Analiză comparativă a tarifelor practicate de companiile de apă și canalizare la nivel național

O analiză comparativă a tarifelor practicate de companiile de apă și canalizare la nivel național arată că Județul Brăila nu stă tocmai rău la acest capitol. Mai precis, tarifele percepute de Compania de Utilități Publice (CUP) ”Dunărea” Brăila ne clasează pe locul 19 din 45 în acest top național, cu un preț de 6,5 lei/mc cu TVA la apă potabilă produsă, transportată și distribuită, 3,68 lei/mc cu TVA pentru canalizare/canalizare - epurare. Cu alte cuvinte, un preț total de 10,18 lei cu TVA.

Această analiză comparativă a fost realizată de operatorul de apă-canal din Iași, Apavital SA, și publicată pe site-ul propriu, plecând de la o serie de date prezentate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) la 1 iunie 2022.

După cum se specifică pe pagina ”Apavital”, diferențele între tarifele practicate de companiile de apă și canalizare din țară sunt justificate de criterii geografice, economice și tehnologice. Aceștia precizează că topografia terenului contează, astfel că pentru zonele cu dealuri, cum este cazul Iașului, de exemplu, consumul de energie pentru pomparea apei este mai mare, din cauza diferențelor de nivel. De asemenea, se ia în considerarea distanța orașelor față de sursa de apă, unele fiind nevoite să aducă apa de la distanță, ceea ce generează costuri crescute de energie. Totodată ar conta aria de operare, rețelele întinse de distribuție a apei având costuri mai mari de întreținere, după cum subpliniază ”Apavital”. Dar și volumul de apă consumat. Mai precis, vânzarea unor volume mai mari de apă permite practicarea unor tarife mai mici, prin amortizarea unor cheltuieli fixe. Un alt factor amintit îl constituie tehnologiile de tratare, precizându-se că normele europene impun standarde de calitate ce necesită tehnologii moderne, dar costisitoare pentru tratarea apei (incluzând laboratoare performante).

Contactați în legătură cu aceste informații, reprezentanții CUP ”Dunărea” Brăila ne-au pus la rândul lor la dispoziție topul publicat de ANRSC la începutul acestei luni. Aceștia ne-au transmis că deși poate părea simplu faptul că Brăila este pe malul Dunării, tratarea apei cu mâl din acest fluviu implică niște costuri mari. Totuși, cei de la CUP "Dunărea" au subliniat că prin strategii corecte de management au reușit să mențină serviciile la un preț mai mic decât multe alte județe din țară.

Care sunt cele mai mari și cele mai mici tarife practicate la nivel național

Pe primul loc în topul prețurilor la apă și canalizare se situează Cluj - Compania de Apă Arieș S.A. Turda: cu 7,82 lei/mc prețul apei potabile produse, transportate și distribuite; 6,83 lei/mc tarif canalizare/canalizare-epurare; mai precis un preț total 14,65 lei (TVA inclus). Pe locul doi se află S.C. Compania de Apă S.A. Buzău, cu 7,82 lei/mc pentru apă, 6,83 lei/mc pentru canalizare, mai precis un tarif total de 14,65 lei cu TVA. Acestea sunt urmate de Bistrița-Năsăud cu un preț total de 12,41 lei, de Vrancea cu 12,18 lei, Neamț cu 12,06 lei. Județul Galați se situează pe locul 6. Apă Canal Galați S.A. percepe 6,93 lei/mc pentru apă; 4,94 lei/mc pentru canalizare, deci un preț total cu TVA de 11,87 lei. Constanța este pe următoarea poziție cu 11,82 lei (tarif total). Și lista continuă cu Vaslui, Hunedoara, Ilfov, Covasna, Dâmbovița, Iași, Sibiu, Olt, Suceava, Argeș, Alba, cu prețuri totale între 11,58 lei cu TVA și 10,24 lei cu TVA.

Așa cum am precizat, Județul Brăila ocupă poziția 19 în acest top, cu un preț total de 10,18 lei cu TVA. Pe locul 20 se situează Satu Mare (Apaserv) cu un tarif de 9,97 lei cu TVA, urmat de Botoșani, Mehedinți, Cluj plus Sălaj (Compania de Apă Someș), Arad, cu prețuri cuprinse între 9,94 lei și 9,85 lei. Județul Tulcea, prin SC Aquaserv S.A. se situează pe locul 25 și cere 5,68 lei/mc pentru apă; 4,16/mc pentru canalizare, cu alte cuinte, un preț total de 9,84 lei (cu TVA).

Județele cu cele mai mici prețuri la apă și canalizare sunt Prahova, Ilfov, București, Harghita și Mureș. Mai precis, în București - S.C. Apa Nova București S.A. cere 4,92 lei/mc pentru apa potabilă; 2,59 lei/mc pentru canalizare (preț total 7,51 lei); Ilfov - S.C. Euro Apavol S.A. Voluntari percepe 5,33 lei/mc pentru apă; 1,21 lei/mc pentru canalizare, deci un preț total de 6,54 lei cu TVA; în timp ce Prahova (care se situează pe locul 45 în top), prin S.C. Apa Nova Ploiești S.A. tarifează 3,39 lei/mc apa; 1,5 lei/mc canalizarea - un preț total de 4,89 lei (TVA inclus).

Întreaga listă privind tarifele companiilor de apă poate fi accesând https://www.apavital.ro/preturi-si-tarife-comparative.

obiectivbr.ro

[dcp100168]

Apa potabilă a gălățenilor, a patra cea mai scumpă din țară. Tarife de deșert în orașul dintre ape

Galațiul este înconjurat de ape, dar degeaba. Tarifele pe care le plătesc gălățenii pentru apa care curge la robinet sunt printre cele mai scumpe din țară. Doar în Cluj, Vaslui și Buzău, apa potabilă este mai scumpă decât cea de la Galați.

Conform datelor furnizate de operatorul regional Apă Canal SA Galați, tarifele percepute populației, începând de la 1 mai 2022, sunt de 6,93 lei/mc pentru apa potabilă și 4,94 lei/mc pentru canalizare-epurare. Prețurile conțin și TVA-ul de 9 la sută.

Tarifele din Galați, la fel ca în Hunedoara

Conform tabelului cu tarifele practicate de companiile de apă și canalizare din țară și aprobate de ANRSC, tabel actualizat la data de 1 iunie 2022, gălățenii plătesc a patra cea mai scumpă apă de la robinet din țară (6,93 lei pe metru cub). Doar în județele Cluj (7,82 lei), Vaslui (7,5 lei) și Buzău (7,06 lei) se plătește mai mult decât în Galați pentru un metru cub de apă consumat. Un tarif similar cu al Galațiului îl are Hunedoara (6,93 lei/mc la apă potabilă), dar la ei canalizarea este mai ieftină: 4,6 lei/mc, față de 4,94 lei/mc în Galați. Tarife apropiate cu cele din Galați mai sunt percepute și în Covasna (6,66 lei/mc apa potabilă și 4,68 lei/mc canalizarea).

Cu tariful perceput de Apă Canal, evident că ne aflăm în topul celor mai scumpe ape potabile din Regiunea Sud-Est. Suntem mai "ieftini" ca Buzăul (7,06 lei), dar mai "scumpi" decât toate celelalte patru județe: Tulcea (5,68), Vrancea și Constanța (6,27) și Brăila (6,6 lei/mc).

Din punct de vedere al costului serviciului de canalizare-epurare, mai scump decât în Galați (4,94 lei) se plătește metrul cub în Constanța (5,55 lei), Buzău (5,61) și Vrancea (5,91), iar mai ieftin, în Brăila (3,68) și Tulcea (4,16 lei).

Sintetizând, cele mai mari prețuri la apă potabilă sunt în Cluj (7,82), Vaslui (7,5), Buzău (7,06), Galați (6,93), Bistrița Năsăud (6,8), Covasna (6,66), Brăila (6,5), Botoșani (6,31), Constanța (6,27) și Mehedinți (6,18 lei/mc). Cele mai mici prețuri la apă potabilă sunt în Prahova (3,39), Harghita (4,14) și Mureș (4,39 lei/mc).

În 15 județe sunt prețuri de peste 6 lei/mc la apă potabilă: Cluj, Buzău, Bistrița, Vrancea, Neamț, Galați, Constanța, Vaslui, Hunedoara, Covasna, Iași, Suceava, Brăila, Botoșani, Mehedinți.

La canalizare stăm mai bine

În ceea ce privește tarifele percepute de Apă Canal pentru canalizare-epurare, stăm puțin mai bine, adică suntem pe locul 15 în țară, cu 4,94 lei pentru fiecare metru cub. Cele mai mici tarife la canalizare sunt în Ilfov (1,21), Prahova (1,5), care sunt singurele județe sub 2 lei/mc, precum și în București (2,59 lei/mc).

Putem observa și că în 16 județe se plătește pentru canalizare mai puțin de 4 lei/mc. Acestea sunt: Brăila (3,68), Botoșani (3,63), Mehedinți (3,73), Prahova (3,61), Teleorman (3,41), Caraș-Severin (3,53), Bacău (3,86), Dolj (3,66), Bihor (3,73), Brașov (3,35), Sibiu (3,27), Mureș (3,7), Harghita (3,72), București (2,59), Ilfov (1,21), Prahova (1,5).

Cum justifică Apă Canal Galați tarifele practicate

Am cerut companiei Apă Canal SA Galați o explicație a modului în care sunt calculate tarifele pe care le practică pentru populația Galațiului. Ni s-a răspuns că tarifele aprobate prin Hotărârea ANRSC nr. 62/19.04.2022 au fost calculate în conformitate cu strategia de tarifare aprobată de fiecare autoritate a administrației publice locale componentă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Serviciul Regional Apă Galați".

"La determinarea acestora s-au avut în vedere indicele prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică până la nivelul lunii martie 2022 și cel estimat pentru luna aprilie 2022, conform formulei de ajustare. Strategia tarifară constituie condiție de finanțare a proiectelor de investiții realizate din fonduri publice acordate de la bugetul de stat și/sau din fonduri nerambursabile. Planul de tarifare a fost realizat în cadrul Analizei Cost - Beneficiu, parte a Studiului de Fezabilitate pentru «Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați, în perioada 2014-2020», întocmită în baza reglementărilor Comisiei Europene (Ghidul pentru analiza cost - beneficiu a proiectelor de investiții) și a dispozițiilor HG nr. 677/2017.

La fundamentarea prețurilor/tarifelor s-a avut în vedere asigurarea sustenabilității pe termen scurt, mediu și lung în activitatea operatorului și în rambursarea creditelor contractate, respectiv: împrumutul contractat pentru cofinanțarea Proiectului regional «Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi» (POS Mediu 2007-2013), proiect în valoare de 507.718.645 de lei (fără TVA), ce a vizat extinderea furnizării serviciilor de apă și canalizare în 11 localități din județul Galați; împrumutul contractat pentru cofinanțarea «Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galati, în perioada 2014-2020», în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), proiect în valoare de 822.694.181 de lei (cu TVA inclus), ce vizează extinderea furnizării serviciilor de apă şi canalizare în 22 localităţi din judeţul Galaţi".

Apă Canal menționează că planurile de creștere a prețurilor s-au elaborat și aprobat "după realizarea de către consultanți a unui studiu de suportabilitate socială de către populație a prețurilor/tarifelor preconizate, luându-se în calcul situația financiară a categoriilor sociale cele mai defavorizate".

"Apă Canal SA Galați, ca Serviciu Public, nu are regimul unei companii private și nu urmărește să obțină profit, toate resursele financiare obținute din încasarea facturilor emise fiind folosite exclusiv pentru operarea și modernizarea infrastructurii și pentru funcționarea societății. În schimb, prețurile/tarifele trebuie să reflecte costul economic real al prestării acestor servicii și rambursarea părților de credit din programele de investiții. Operarea infrastructurii modernizate prin programele de investiții menționate, în particular a stațiilor de tratare a apei și stațiilor de epurare a apelor uzate menajere și pluviale, presupune costuri mai mari decât cele anterioare. De asemenea, operarea rețelelor de apă și canalizare nou-înființate prin aceste programe de investiții pentru numărul relativ mare de locuitori care nu beneficiau încă de apă sau canalizare presupune costuri adiționale.

Din modificarea de preț și de tarife se alimentează și Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare (IID), care constituie sursa pentru realizarea investițiilor viitoare în infrastructura de apă și apă uzată", mai afirmă Apă Canal.

În aceste condiții, mai adresăm o singură întrebare: de ce nu sunt țevile curate și curge apă cu pământ la robinete, atunci când suntem obligați să facem provizii de apă pe perioada întreruperilor anunțate?

viata-libera.ro

[dcp100168]

În judeţul Galaţi, tarifele la apă potabilă şi canalizare, majorate de inflaţie şi proiecte de investiţii

Ca în fiecare an, tarifele la apă potabilă şi canalizare se majorează şi în 2023 în judeţul Galaţi. Noile preţuri la apa potabilă şi tarifele pentru canalizare-epurare au fost aprobate deja de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Astfel, de la 1 aprilie 2023, conform Deciziei ANRSC nr.35/27.02.2023, s-au ajustat tarifele, în termeni reali, la apa potabilă cu 7,5% şi la canalizare-epurare cu 18%. La acestea se adaugă inflaţia cumulată pe ultimul an, 14,95%, şi TVA, 9%.

Concret, tariful pentru apa potabilă a crescut, începând cu 1 aprilie 2023, de la 6,72 lei/mc fără TVA, la 8,30 lei/mc fără TVA, iar la canalizare-epurare tariful creşte de la 4,59 lei/mc fără TVA, la 6,23 lei/mc fără TVA.

Operatorul Regional APA CANAL S.A. Galaţi a anunţat că ajustarea anuală a tarifelor la apa potabilă şi canalizare-epurare este fundamentată în Planul anual de evoluţie a tarifelor pentru perioada 2023-2027, aprobat prin Actul adiţional nr.63/2022 la Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aprobat de fiecare autoritate a administraţiei publice locale componentă a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Regional Apa Galaţi”.Această strategie tarifară constituie condiţie de finanţare a proiectelor de investiţii realizate din fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Unde se plătește cea mai scumpă apă potabilă din România

Prețul apei potabile diferă foarte mult de la un județ la altul și de la o regiune la alta. În medie, românii plătesc 6,62 lei/mc de apă potabilă, cu TVA de 9%.

Cea mai scumpă apă curge la robinete în Brăila – 8,87 lei/mc, Galați – 8,30 lei/mc, Buzău – 8,23 lei/mc, Vaslui – 8,16 lei/mc. În continuare, prețuri mari la apa potabilă se înregistrează la Iași – 7,48 lei/mc, Călărași – 7,40 lei/mc, Sfântu Gheorghe – 7,35 lei/mc, Bistrița - 7,33 lei/mc, Satu Mare - 7,13 lei/mc, Turda - 7,17 lei/mc și Slatina - 7,04 lei/mc, Turda - 7,17 lei/mc.

De cealaltă parte, cele mai mici tarife la apa potabilă sunt la Oradea - 4,14 lei/mc, Orăștie - 4,18 lei/mc, Arad - 4,24 lei/mc, Giurgiu - 4,40 lei/mc, Cluj-Napoca - 4,41 lei/mc, Sibiu - 4,50 lei/mc, Alba - 4,68 lei/mc și Râmnicu Vâlcea - 4,99 lei/mc. Tarifele nu includ TVA, ceea ce înseamnă că prețul final este mai mare cu 9%.

Cele mai multe dintre aceste localități sau județe sunt din Transilvania. Una dintre condițiile pentru ca prețul apei potabile să fie mic este realizarea de investiții în modernizarea sistemelor de tratare și transport.

La fiecare metru cub de apă potabilă, fie ea rece sau caldă, se plătește şi canalizarea, proporţional. La acest capitol, ”campioana” este societatea Apă Canal Ilfov SA cu un tarif de 7,24 lei/mc. Urmează într-un top al celor mai scumpe tarife la apă menajeră Iași - 6,77 lei/mc, Slatina - 6,72 lei/mc, Dâmbovița - 6,65 lei/mc, Mediaș - 6,32 lei/mc, Piteși - 6,31 lei/mc, Satu Mare - 6,22 lei/mc, Călărași - 6,21 lei/mc, Târgu Jiu - 6,21 lei/mc, Bistrița-Năsăud - 6,16 lei/mc, Suceava - 6,15 lei/mc.

Cele mai mici tarife la canalizare sunt la Voluntari - 1,11 lei/mc (4,89 lei/mc de apă potabilă), Sibiu - 3 lei/mc, Alexandria - 3,13 lei/mc, Reșița - 3,24 lei/mc, Botoșani - 3,33 lei/mc, Oradea - 3,42 lei/mc, Orăștie - 3,53 lei/mc, Tulcea - 3,82 lei/mc. Nici tarifele serviciului de canalizare nu includ TVA-ul de 9%.

Toate aceste prețuri sunt aplicate de la data de 1 martie 2023.

ziare.com

 

[dcp100168]

Preţuri mai mari pentru serviciile Apă Canal Galați, de la 1 aprilie

8,30 lei pe metrul cub de apă potabilă și 6,23 lei/mc pentru canalizare-epurare sunt noile tarife practicate de operatorul regional Apă Canal SA Galați, începând cu data de 1 aprilie 2023. Prețurile nu conțin TVA. Conform reprezentanților Apă Canal, tarifele practicate sunt justificate de criterii geografice, economice şi tehnologice.

Conform Apă Canal, mărirea anuală a tarifelor a fost decisă pentru asigurarea sustenabilității pe termen scurt, mediu și lung în activitatea operatorului și în rambursarea celor două credite contractate, în sumă de circa 93 de milioane de lei, pentru cofinanțări în cadrul a două proiecte regionale de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați. Primul proiect, prin POS Mediu 2007-2013, are o valoare finală de circa 406 milioane lei și a vizat extinderea furnizării serviciilor de apă și canalizare în 11 localități din județul Galați. Al doilea proiect, prin POIM 2014-2020, are o valoare de 750 de milioane de lei și vizează extinderea furnizării serviciilor de apă și canalizare în 22 de localități din județ.

De asemenea, s-a luat în calcul necesitatea asigurării de către operator a fondurilor necesare cofinanțării a două noi proiecte de investiții. Primul are o valoare totală de 370 milioane de lei și se va implementa în municipiul Galați și comuna Matca, iar cofinanțarea suportată de Apă Canal este de 18,683 milioane de lei. Al doilea proiect, în valoare de 10,172 milioane de lei, vizează extinderea și modernizarea sistemului de monitorizare a sistemelor de apă. Acesta se va implementa în municipiul Galați și comunele Bălășești, Suceveni, Vânători, Frumușița, Scânteiești și Cudalbi și constă în montarea, până la sfârșitul acestui an, a unui număr de 11.690 de contoare electromagnetice.

"Din prețuri și tarife se alimentează și Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare (IID), care constituie sursa pentru realizarea investițiilor viitoare în infrastructura de apă și apă uzată", precizează compania.

Având în vedere toate acestea, "de la 1 aprilie 2023, conform Deciziei ANRSC nr.35/27.02.2023, s-au ajustat tarifele, în termeni reali, la apa potabilă cu 7,5% și la canalizare-epurare cu 18%. La acestea se adaugă inflația cumulată pe ultimul an, 14,95% și TVA, 9%", anunță Apă Canal.

De ce este atât de scumpă apa în orașul dintre ape?

În nenumărate rânduri, gălățenii s-au declarat nemulțumiți de nivelul tarifelor pe care trebuie să le plătească pentru apa potabilă și serviciile de canalizare-epurare. I-am întrebat pe reprezentanții Apă Canal care sunt factorii care influențează nivelul acestor tarife.

"Diferențele între tarifele practicate de companiile de apă și canalizare din țară sunt justificate de criterii geografice, economice, tehnologice. Faptul că municipiul Galați este înconjurat de ape (Dunăre, Prut, Siret) nu înseamnă și că acestea pot fi folosite ca sursă de apă brută în condiții de eficiență, cu costuri reduse. În zona orașului, în secțiunea de vărsare în fluviu, apele Prutului și Siretului au o turbiditate foarte mare și sunt încărcate cu impurificatori. Acesta este de altfel și motivul pentru care s-a renunțat la priza de apă de pe malul stâng al Dunării, la câteva sute de metri în aval de confluența cu râul Siret. Pentru obținerea unei ape de bună calitate a fost necesar ca apa brută să fie prelevată din amonte de confluența cu râul Siret și de portul mineralier, prin intermediul prizei de apă a Combinatului Siderurgic Galați, priză de la care se asigură și în prezent apa brută de suprafață pentru municipiul Galați (cca 50%). Chiar și așa, procesul de tratare pentru apa de suprafață (Dunărea) este unul complex, care implică cheltuieli mari cu materii prime și materiale pe întreg fluxul tehnologic", afirmă reprezentanții Apă Canal.

Restul necesarului de apă brută pentru municipiul și județul Galați este asigurat din sursa de profunzime. "Pentru operatorul Apă Canal SA Galați, ponderea mare în preț față de alți operatori din țară o are consumul de energie electrică (18-22%), justificat de necesitatea pompării apei către municipiul Galați în patru trepte succesive, având în vedere atât topografia terenului (diferențele de nivel), cât mai ales distanța mare, de circa 70 km, dintre oraș și sursa de captare apă - Vrancea (fronturile Salcia Liești și Vadu Roșca).

De asemenea, în analiza nivelului tarifelor trebuie luat în calcul că nu toți operatorii serviciilor de apă și canalizare din țară derulează proiecte cu finanțare europeană și nu cofinanțează astfel de proiecte, așa cum e cazul Apă Canal Galați", au mai declarat aceștia.

Reprezentanții companiei mai afirmă că topurile care circulă în mediul online și în care Galațiul și Brăila apar cu cele mai mari tarife la apă potabilă nu sunt elocvente, întrucât operatorii din unele județe au ajustat deja tarifele în acest an, iar alții urmează să o facă deacum încolo.

"Precizăm că, în perioada următoare, mai mulți operatori din țară își vor ajusta tarifele conform strategiilor tarifare (majoritatea cu aplicabilitate de la 1 iulie 2023), pentru a-și putea desfășura activitatea în condițiile creșterii costurilor, determinate de prețurile majorate (energie, gaze, combustibil, materii prime, materiale etc), precum și pentru a-și putea susține programul investițional. Până spre sfârșitul anului, cu siguranță ne vom situa spre mijlocul clasamentului la nivel național, așa cum de altfel ne-am situat întotdeauna", ne-au mai spus reprezentanții Apă Canal Galați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Protest în fața Primăriei Galați față de prețul apei potabile, cel mai mare din țară

Zeci de gălățeni au protestat pe platoul din fața Prefecturii și Primăriei Galați pentru a-și exprima nemulțumirea că la Galați, oraș înconjurat de apele Dunării, Siretului și Prutului, este practicat cel mai mare preț al apei potabile din țară.

Aproximativ 60 de gălățeni nu au mai dat importanță Codului Portocaliu pentru caniculă și în pofida temperaturii care la ora 10.00 se apropia de 30 de grade, au venit pe platoul din fața Prefecturii și Primăriei Galați pentru a protesta față de recentele majorări de tarife la furnizarea apei potabile și serviciul de canalizare, care au ajuns să fie cele mai mari tarife din țară.

Gălățenii sunt nemulțumiți pentru că operatorul Apă Canal SA Galați, societate a Primăriei Galați îi obligă să plătească 15,84 lei pentru un metru cub de apă furnizat la robinet și preluat prin canalizare, în condițiile în care Galațiul este orașul cu cele mai mari resurse de apă din țară, fiind înconjurat de Dunăre, Siret și Prut.

„Factura la apă începe să devină o povară. Eu am plătit luna trecută 130 de lei factura la apă, în condițiile în care locuiesc singură. O familie în care sunt patru persoane, oare cât plătesc? Oare cum se descurcă acei oameni? Când toate se scumpesc de pe o zi pe alta, acum devine și factura la apă o povară?”, ne-a declarat o gălățeancă.

Un bărbat spune că udatul florilor din grădină a devenit un lux pe care nu și-l mai permite: „Stau la casă și am plătit 300 de lei factura la apă. Este mai scump decât gazul și curentul electric. Mâine va fi cod roșu de caniculă la Galați. Ce să facem? O să fie Cod roșu de caniculă și noi să stăm pe uscat, cu trei cursuri de apă în jurul Galațiului, Dunărea, Siretul și Prutul?”.

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu a găsit motivul scumpirilor: „s-a purces la înlocuirea țevilor”

Noul protest a fost organizat în fața Primăriei Galați după ce săptămâna trecută mai mulți gălățeni au protestat în fața sediului Apă Canal SA Galați, dar nici un reprezentant al societății nu a venit să discute cu ei.

Nici primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu nu le-a dat dreptate gălățenilor nemulțumiți de prețul apei potabile. „Lucrurile nu mai funcționează așa cum le știe lumea, când era o pompă, trăgeai apă din Dunăre, trecea prin niște pietriș și nisip, puneai clor și împingeai apa mai departe. Standardele actuale impun o serie întreagă de alte utilaje, proceduri de filtrare a apei. Pe de altă parte, s-a purces la înlocuirea țevilor. Toate lucrurile astea costă”, a spus Pucheanu în cadrul emisiunii unei televiziuni locale.

Cu siguranță că „s-a purces la înlocuirea țevilor” și în alte orașe, în care nu sunt practicate prețuri atât de mari la apa de la robinet, prețuri care fac ca facturile la apă și canalizare să fie mai costisitoare decât facturile la electricitate și gaze.

La Galați, pe malul Dunării, cea mai scumpă apă din țară

De la 1 aprilie 2023, Apă Canal SA Galați a obținut aprobarea ANRSC pentru noile scumpiri, cu 7,5% la apa potabilă și cu 18% la canalizare. Prețul apei potabile este de 8,30 lei/mc, fără TVA, iar tariful canalizării este de 6,23 lei/mc, tot fără TVA.

Această scumpire a fost aplicată după ce în 2022 tariful la apă potabilă a fost majorat cu 34%. Practic, în ultimii doi ani, în 2022 și 2023, la Galați prețul apei potabile a fost majorat cu 41,5%, iar tariful canalizării a crescut cu 48%.

La Apă Canal Galați, salariul directorului este de 5.000 euro, iar membrii CA încasează anual câte 20.000 de euro

Gălățenii sunt nemulțumiți și pentru că aceste majorări au fost aplicate în condițiile în care la operatorul Apă Canal SA  sunt printre cele mai mari salarii din oraș. Salariul lunar directorului Apă Canal SA Galați este de 4.900 euro, la nivelul salariilor directorilor marilor companii de stat din domeniul Energiei.

Potrivit declarațiilor de avere, toți cei 7 membri ai CA-ului de la Apă Canal Galați încasează anual indemnizații de câte 97.349 lei, adică peste 20.000 de euro!

La Galați, o familie cu doi copii plătește o taxă de salubritate de 679 lei!

Gălățenii care au protestat în fața Prefecturii și Primăriei Galați sunt nemulțumiți și de majorarea cu 62% a tarifului de salubritate de către Serviciul Public Ecosal din cadrul Primăriei Galați. Majorarea taxei de salubritate de la 1 mai a fost adoptată de Consiliul Municipal Galați în luna aprilie și toți gălățenii care își plătiseră deja impozitele și taxele locale și achitaseră deja taxa stabilită începând cu 1 ianuarie, sunt obligați să plătească diferența.

În prezent, taxa de salubritate este de 14,14 lei/persoană/lună. O persoană care locuiește singură plătește aproape 170 de lei, iar o familie cu doi copii plătește anual o taxă de salubritate de 679 lei.

puterea.ro

[dcp100168]

Dunărea ne „costă” foarte mult. O apă curată cere investiții semnificative în sistem

Suntem orașul dintre ape, așa cum le place multor gălățeni să spună atunci când reclamă tarifele practicate de operatorul Apă Canal. Dar puțini spun că apa de suprafață a orașului provine doar din Dunăre și atât aceasta, cât și celebra apă de Vrancea impun costuri și investiții foarte mari până să ne ajungă la robinet. Despre toate acestea ne vorbește la „SPOT ON la Viața liberă” Aurel Condurache, director general al operatorului regional Apă Canal SA Galați.

- În primul rând, cum ați trecut peste perioadele recente de iarnă severă?

- Mulțumim lui Dumnezeu, am trecut cu bine, am colaborat cu autoritățile locale și cele județene, cu colegii noștri de la Electrica, cei care gestionează infrastructura rețelei electrice din județ.
Avem un număr destul de mare de generatoare electrice de diferite puteri, mobile, pe care le putem utiliza de câte ori situația o impune, chiar dacă nu sunt atât de multe pe cât ne-am dori. Au fost situații în care 20-30 de gospodării au fost afectate, nu aveam 30 de generatoare mari, dar, prin rotație, un minim necesar de alimentare cu energie electrică am realizat, așa încât să ținem sistemul în funcțiune și să asigurăm cerința de apă la nivel minimal pentru situații de genul acesta. Facem eforturi în continuare să ne modernizăm și să eliminăm, pe cât posibil, riscul de a ajunge în astfel de situații, să diminuăm și timpul de intervenție  aferent.  

Mai mult de o treime din conductele de apă din Galați au durata de viață depășită

- De foarte multe ori, după întreruperi ale apei potabile, foarte mulți gălățeni reclamă că apa de la robinet este foarte murdară. Care este explicația?

- Rețeaua de distribuție a apei potabile din municipiul Galați are o lungime de aproximativ 680 km. Cam 240-250 km din această rețea sunt reprezentați de conducte vechi, care obligatoriu trebuie înlocuite. În astfel de condiții, orice intervenție, planificată sau nu, orice oprire, orice avarie înseamnă modificări de parametri hidraulici în rețea care conduc la alterarea calității apei, mă refer la partea de turbiditate. În rest, parametrii apei sunt în regulă, dar turbiditatea apei crește, lucru care nu este corect și căutăm, pe cât posibil, să reducem astfel de situații.
Dacă vorbim de intervenții la avarii, probabil și colegi de-ai noștri, din dorința de a diminua cât mai mult intervalul de nefuncționare a rețelei în zona respectivă, se grăbesc și fac manevrele mult mai rapid, în ideea de a oferi cetățenilor apa pe care o așteaptă. Sunt și situații în care cetățenii vin și fac presiuni pe lucrători, să rezolve mai repede, pentru că este un disconfort. Se întâmplă aceste lucruri, cu consecințele creșterii turbidității apei care necesită intervenții ulterioare: spălări, pierderi de apă etc.
Pe măsură ce reușim să înlocuim aceste conducte cu durată de viață depășită, cu siguranță că astfel de situații se vor diminua semnificativ.

- Există riscul ca, pe măsură ce înlocuiți conductele vechi, să „expire” altele?

- Da, din păcate, există și riscul acesta, pentru că este o întreagă dinamică. Și tocmai aceasta este menirea noastră, să facem investiții, modernizări și reparații în sistem cu asemenea viteză, încât să nu vină altele din urmă. Dacă viteza de execuție a acestor investiții nu este cea corespunzătoare, să știți că se poate întâmpla și lucrul acesta, este posibil ca peste 10-15-20 de ani să avem o situație care să nu ne convină. Facem și vom face în continuare investiții, cu sprijinul autorităților și al tuturor instituțiilor care ne pot asigura tot ceea ce înseamnă aprobări de documentații ș.a.m.d., în așa fel încât să asigurăm o calitate corespunzătoare a produsului finit (apa potabilă), cât și o siguranță corespunzătoare a sistemului, care este foarte importantă.

De ce costă atât de mult apa din Galați

- Am ajuns și la un capitol la care nu sunteți printre cei mai populari directori din Galați: tarifele. De ce sunt așa de mari?

- Consider că trebuie să ne facem înțeleși din acest punct de vedere și, pentru asta, mergem puțin înapoi. În 2005, când s-a semnat tratatul de aderare la UE, România și-a asumat niște angajamente de realizare a unor lucrări de investiții în infrastructura de apă și apă uzată. Ulterior, printr-o hotărâre de Guvern, 855, s-au înființat operatorii regionali și asociațiile de dezvoltare intercomunitare. Operatorii regionali sunt singurii care fac lucrări mari de investiții în infrastructura de apă și apă uzată, sunt singurii eligibili pentru lucrări din fonduri europene. Vorbim de lucrări de sute de milioane de euro, investiții care ar fi prea mari pentru bugetul oricărei autorități locale. A face investiții mai mici, subdimensionate, cu o viteză relativ mică ar însemna ca într-un interval scurt de timp să ne trezim că avem toată rețeaua colorată în roșu, expirată. Dacă nu am avea acești bani europeni nerambursabili, am ajunge să punem câte o bulină roșie pe fiecare țeavă de pe hartă.
Trebuie să înțelegem cu toții că sistemul are nevoie de dezvoltare. Fără ea, fără înlocuirea acestor conducte, nu putem vorbi de un mediu economic sănătos pentru zona respectivă. Niciodată o zonă nu se poate dezvolta economic pe o infrastructură de apă și apă uzată bolnavă. Cu siguranță știți, nici celelalte axe de finanțare – PNRR, Anghel Saligny, fonduri de modernizare pentru diverse obiective – nu primesc eligibilitate decât în condițiile în care vii tu, operator regional, și spui: ”Da, pe zona respectivă sau pe strada respectivă, există apă, există canalizare, sunt în durata lor de viață și funcționează în parametri”. Altfel, nu se acordă finanțări eligibile pentru astfel de modernizări.
Legat de tarife, există legislație românească, ce este transpunerea unui ghid european care obligă operatorul regional ce promovează și implementează investiții din fonduri europene să aibă o strategie tarifară și o analiză cost-beneficiu. Este vorba despre o strategie pe cinci ani care înseamnă niște creșteri la tarifele existente, atât în termeni reali, cât și cu inflația.
La strategia noastră, în afară de ultima creștere de anul trecut, care a fost de 17%, următoarele creșteri sunt de 3-4% în termeni reali...

În aprilie, o nouă majorare de tarife

- Și când vor fi următoarele majorări?

- La un an de zile se actualizează inflația. Deci următoarea creștere va fi la 1 aprilie, undeva la 3-4% în termeni reali, la care se adaugă inflația. Iar creșterea de anul trecut s-a sincronizat și cu o inflație care a fost colosal de mare, de 15%.

- Ce înseamnă „în termeni reali”?

- Înseamnă niște costuri pe care noi le facem cu realizarea acestor investiții, costuri cu cofinanțarea, cu funcționarea obiectivelor. Vreau să vă spun că noi suntem, scuzați-mi lipsa de modestie, primul operator din țară care, odată cu sfârșitul Programului Operațional Infrastructură Mare 2023, a mai rămas cu o cantitate de lucrări extraordinar de mică de fazat, de 4-5%, din cauza unui constructor care a avut niște dificultăți în funcționare. Asta e, cu bune și cu rele. Dacă nu ar fi fost dificultățile acestui constructor, am fi fost primul operator care termina în perioada de eligibilitate acest program, în valoare de 250 de milioane de euro.
Așadar, celelalte 95% din lucrări s-au finalizat, nu numai că au fost semnate procedurile de recepție, ci sunt și puse în funcțiune. Deci noi facem costuri pentru funcționarea lor, mă refer la stații de pompare apă potabilă, gospodării de apă, conducte care funcționează și care necesită cheltuieli de exploatare, consum de energie electrică etc.
Fiind primii din țară ca stadiu fizic de implementare a acestui program, cu strategia suntem, bineînțeles, tot primii. Am fost o perioadă, o lună sau două, primii la tarife, după care alți operatori veneau din urmă și făceau actualizări la strategiile lor. Toți au obligația să facă analiza cost-beneficiu, sunt acte care stau la baza contractelor de finanțare. Nerespectarea acestor strategii duce la rezilierea de drept a contractelor de finanțare.
La ora actuală, la tarifele apă plus canalizare suntem pe locul nouă în țară, iar pe zona canalizare suntem pe locul 20. Cifrele sunt disponibile pe site-ul ANRSC.

- Dar locul nouă în țară înseamnă în prima jumătate. Suntem totuși un oraș între ape. De ce pornim de la un nivel al prețurilor atât de ridicat?

- În momentul în care consultantul a făcut această strategie tarifară, a ținut cont de foarte mulți factori: nevoia de investiții în zonă (care la noi este colosală), cheltuielile privind tratarea apei potabile (pentru că ați văzut că este un ecart destul de mare între apa potabilă și cea de canalizare). Și asta pentru că cea mai mare parte din apa potabilă a Galațiului este din sursa de suprafață (Dunărea), care nu este atât de curată încât să ne permitem cheltuieli mici și să avem un tarif mai mic. Sunt momente când Dunărea este extraordinar de poluată, iar noi trebuie, prin tehnologiile pe care le avem, să scoatem apă potabilă și, mai nou, cu cerințe care să corespundă directivei europene pentru apa potabilă, cu turbiditate de 0,3 la ieșirea din Uzina de Apă. Deci de acolo trebuie să iasă apă curată, sănătoasă, care poate fi consumată fără nicio rezervă.
Costurile pentru tratarea apei de suprafață sunt destul de mari, la decantoare, la tratarea prin filtre, în comparație cu cele pentru tratarea unei ape subterane, cum mare parte din operatori le au. Cineva mă întreba de ce în nu știu care județ costurile cu tratarea apei sunt foarte mici, poate chiar la jumătate față de ce este la noi. Pentru că foloseau numai apă subterană și au avut noroc și de o apă subterană care nu era încărcată cu mangan, nu era încărcată excesiv cu săruri de calciu și magneziu și nu necesita demanganizare, deferizare, dedurizare și așa mai departe. Deci nu necesitau costuri prea mari.
Anul trecut, s-a finalizat la noi o mare stație de tratare pentru apa subterană. Da, avem și apă subterană, numai că aceasta are o duritate destul de mare. Reprezentanții Comisiei Europene, la verificarea proiectului pe care l-am avut, au spus așa: ”Vă finanțăm lucrările de investiții pe care vreți să le faceți, cu o singură condiție. Faceți și o stație de tratare prin care să mai corectați calciul, magneziul, fierul, manganul din apa subterană.

- Vorbim de celebra apă de Vrancea...

- Da, cea care este din sursele de la Salcia Liești și Vadu Roșca. Iar la ora actuală stația funcționează și apa este corespunzătoare. Dar, chiar și apă subterană fiind, sunt niște condiționalități de care trebuie să ținem cont și care înseamnă costuri suplimentare: cu biopreparate pentru tratare, cu energia, cu pompajul, cu resursa umană. Sunt costuri care se adună și care se duc în preț.

O magistrală de legătură între sursa de apă subterană și cea de suprafață

- „Viața liberă” a scris recent despre intenția pe care v-ați manifestat-o de a ajuta la eficientizarea energetică a stației de captare de la Priza Dunării, aflată în proprietatea Combinatului Liberty. Care mai este stadiul acestui demers?

- Nu știu ce aș putea să spun în plus față de ceea ce ați scris dumneavoastră, până acum nu am primit niciun răspuns. Avem dorința de a dezvolta sistemul. Mergem pe ideea utilizării energiei verzi, pe ideea digitalizării, sunt lucruri care duc la o dezvoltare durabilă, pe care ne dorim să le implementăm cât mai mult în zona noastră de activitate.
Priza Dunării este un obiectiv strategic al Galațiului, pentru că asigură alimentarea cu apă pentru municipiul Galați și pentru combinatul siderurgic. Da, vorbim de combinat, unde sunt 4-5.000 de salariați, de activitatea grupului siderurgic, de activitatea tuturor societăților comerciale care sunt pe orizontală în jurul combinatului și care nu sunt puține. Am recomandat administrației Liberty să identifice o axă de finanțare și, dacă noi sau autoritățile locale, județene putem interveni în sprijinul dânșilor, o vom face cu siguranță. Noi suntem deschiși la orice colaborare.

- În momentul de față, Priza funcționează ok, da?

- Da, nimic de zis, în schimb, de la Priză și până la Uzina de Apă mai există și o conductă de transport, singura care alimentează orașul, o conductă cu diametrul de 1200, cu durată depășită. Acum doi ani, noi am făcut un studiu de fezabilitate pentru înlocuirea acestei conducte, din păcate nu ni s-a aprobat prin POIM. În continuare, căutăm împreună cu Primăria alte axe de finanțare.
Pentru a îmbunătăți siguranța alimentării cu apă în oraș în cazul în care se întâmplă ceva pe Dunăre (poluare sau orice altceva), ne-am gândit la o conducă magistrală de legătură. Bugetul pentru ea este asigurat și, cât de curând, vom face demersuri pentru scoaterea la licitație a serviciilor de proiectare și execuție. Este imperios necesar să executăm această conductă, să avem o bretea de legătură între magistrala din sursa subterană și aceasta din sursa de suprafață, ca să putem să asigurăm flexibilitate sistemului în funcționare. În cazul în care se întâmplă ceva indiferent cu care sursă, să putem să trecem pe cealaltă.

- Ați făcut parc fotovoltaic?

- Da. În regiune eu cred că nu am mai auzit de un parc care să asigure o putere maximă de aproape 3 MW. De fapt, nu este un parc, sunt mai multe părculețe. Acolo unde am avut teren disponibil, la toate obiectivele începând de la Vadu Roșca și până la stația de epurare a municipiului Galați, l-am ocupat cu panouri fotovoltaice. În decembrie am semnat recepția la această lucrare de investiții, aproape 6.000 de panouri în opt locații mari, proiect care are o valoare actualizată de 14 milioane de lei. Toate panourile însumează o putere de 2,8-3 MW și pot compensa o mare cantitate de energie.

- De ce ați făcut acest proiect?

- El a fost creionat imediat după ce au crescut prețurile pe piața de energie, când a fost liberalizarea prețurilor. A fost mai întâi un salt al prețurilor, după care a urmat plafonarea. Să știți că mulți operatori din țară au început demersurile să-și facă parcuri fotovoltaice, pentru a atenua fluctuația prețurilor la energie electrică. Ar putea să ne asigure o reducere a costurilor cu energia electrică de 8-10% la nivel global.

- Reducerea va avea efect și asupra tarifelor?

- În primul rând, în zonele unde se concentrează mai multe panouri, poate exista și o ușoară independență energetică, pentru a asigura un minim necesar de funcționare în cazul în care se întâmplă ceva pe rețea.

În câteva luni, startul branșărilor pe DN 25

- În final, spuneți-ne ce alte investiții ați mai făcut anul trecut?

- Au fost semnate recepții la toate contractele de lucrări pe POIM, mai puțin unul. Au fost câteva obiective importante din Galați: stația de pompare de la Filești, care era foarte veche, din 1968. Conductele erau extraordinar de corodate, credeți-mă că atunci când se punea problema să intervenim la o defecțiune chiar nu mai aveam soluții. Toată stația este acum „țiplă”.
Am mai făcut o stație la intersecția străzii Dogăriei cu Moruzzi, o stație subterană de pompare a apei pluviale, care nu face altceva decât să descongestioneze zona la eventuale inundații. Stația de pompare a apei uzate din zona Bădălan, iarăși o stație foarte veche, a fost reabilitată tot cu fonduri europene. Cartierele Barboși, Filești – alimentare cu apă și canalizare și stații locale de pompare a apei uzate și a celei potabile.
Și am mai finalizat încă o stație subterană, destul de mare, care a fost construită în față la Transurb, pe bulevardul George Coșbuc și care are menirea de a ridica nivelul de presiune pe toată zona de nord a municipiului, inclusiv partea dinspre Vânători. Fiind capăt de rețea, nu stăteam bine deloc din punct de vedere al presiunii. Zona s-a dezvoltat foarte mult, conductele au rămas aceleași și efectul era clar: scăderea presiunii pe vârf de consum. Stația funcționează de câteva luni, în parametri, am ridicat presiunea de la 1,6 la 2,3-2,4 și acum asigurăm apa și la etaj pentru toți cetățenii care au case cu etaj în zona respectivă. Pentru că avem presiune ridicată, putem asigura acum și un debit de apă corespunzător pentru Gospodărirea de apă din comuna Vânători, care să alimenteze mai departe Odaia Manolache, sat Costi și satul Vânători.
Toate stațiile funcționează și au senzoristica necesară cu transmitere de parametri la dispeceratul regional: informații legate de presiune, debit, clor, eventuale pierderi de apă.
Proiectul pe care nu l-am terminat din cauza problemelor acelui constructor de care vorbeam este cel de apă și canalizare în localități începând cu Hanu Conachi, Tudor Vladimirescu, Piscu, Independența, Braniștea, Șendreni. În toate trebuie să înființăm rețele de apă și canalizare, extindere a rețelelor de apă acolo unde existau și canalizare peste tot. Contractul are un stadiu de execuție de peste 90% în localitățile respective. Dacă a mai rămas ceva de făcut, sperăm să rezolvăm în trei-patru luni, sunt lucrări pentru continuitatea unei conducte de la Hanu Conachi și până la intrare în municipiul Galați, de-a lungul DN25, care să aducă apa uzată la stația de tratare municipală. După care dăm startul în toate comunele la branșarea la rețeaua de apă și cea de canalizare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul, printre judeţele cu cea mai bună apă potabilă din România

Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) a întocmit un Raport naţional sintetic privind calitatea apei potabile, după ce s-au efectuat aproape două milioane de analize privind calitatea apei, la nivel naţional, în 2022. Din acest document reiese că şapte judeţe din România au cea mai bună apă potabilă. În acelaşi timp, în unele dintre aceste judeţe se înregistrează şi cele mai mari costuri ale apei potabile. Potrivit sursei citate, în judeţele Sălaj, Neamţ, Hunedoara, Galaţi, Giurgiu, Buzău şi Brăila au fost înregistrate „zero” analize neconforme ale calităţii apei.

Analizând acest top din punct de vedere al tarifelor practicate, absentul este Vaslui, adică judeţul cu cea mai scumpă apă potabilă din România, de 15,9 lei metrul cub de apă, la care se adaugă şi costul serviciului de canalizare. În Buzău se înregistrează a doua cea mai scumpă apă din ţară (15,74 lei/mc, inclusiv canalizarea). Judeţele Neamţ, Galaţi, Giurgiu şi Brăila înregistrează costuri cu apa şi canalizarea de 14,29 lei, 14,53 lei, 14,53 lei şi 13,71 lei. Sălajul şi Hunedoara încasează un cost al apei mai redus, adică de 10,55 şi 10,58 lei/mc.

Cea mai poluată apă este în judeţul Olt

Judeţul cu cele mai multe analize neconforme ale calităţii apei este Olt, cu 1.158 de analize. Pe locul al doilea se plasează Bistriţa-Năsăud, cu 557 de analize neconforme, următoarele locuri în această ierarhie negativă fiind ocupate de Caraş Severin (374 analize neconforme), Covasna (349), Bucureşti (341), Mureş (270) şi Braşov (263).

Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale au efectuat în anul 2022 peste 1,8 milioane de analize a calităţii apei la nivel naţional, iar numărul total de analize neconforme a fost de 0,32% din totalul analizelor efectuate, potrivit raportului privind calitatea apei potabile realizat de CNMRMC. „Numărul total de analize neconforme înregistrate în cadrul monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale în cele 361 de ZAP Mari a fost de 5736, respectiv 0,32% din totalul analizelor efectuate”, se arată în document.

Zonele de aprovizionare cu apă Mari (ZAP Mari) sunt acele sisteme de aprovizionare cu apă potabilă cu peste 5.000 de consumatori sau în care se furnizează peste 1.000 metri cubi de apă potabilă pe zi.

Iată rezultatele sintetice pentru judeţul Galaţi, la nivelul anului 20202, an în care s-au derulat activităţile de monitorizare:
I. ZONE MARI DE APROVIZIONARE
Nr. total Zone de aprovizionare Mari (ZAPM): 6.
Populaţia rezidentă în judeţ: 496.892 locuitori.
Populatie totală rezidentă aprovizionată în ZAP: 274.016 locuitori.
Sursa de apă supusă potabilizării: de profunzime: 50%; de suprafaţă – 50%.
Volumul total de apă furnizat: 72.052 m3/zi.
Număr total de analize efectuate: 23.227.
Număr total de analize neconforme: 0.

INFORMAŢII ZAP Mari:
1. Uzina II - Cuprinde: Galaţi
2. Fileşti - Cuprinde: Galaţi
3. Turn de apă - Cuprinde: Galaţi
4. Rezervor Traian - Cuprinde: Galaţi
5. Bălcescu - Cuprinde: Tecuci
6. Uzina pe platforma Combinatului Siderurgic Galaţi (S.C. Liberty Galaţi S.A.) - Cuprinde: Galaţi

II. ZONE MICI DE APROVIZIONARE:
Nr. total Zone de aprovizionare mici (ZAPm): 105.
Nr. de consumatori ZAP mici din judeţ: 182.091.
Volumul total de apa distribuit mc/an: 6.686.435.
ZAPm cu sursă de potabilizare apă de suprafaţă: 0.

III. NUMĂRUL UNITĂŢILOR PUBLICE în care apa potabilă este distribuită prin sistemele publice de aprovizionare, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate mai mica de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane, şi pentru care a fost efectuată monitorizarea calităţii apei potabile: 0.

IV. CALITATEA APEI FURNIZATE SPRE CONSUMUL POPULAŢIEI, PRIN FÂNTÂNI PUBLICE:
Numărul total al instalaţiilor tip fântână aflate pe domeniul public în judeţ: 1250.
Numărul fântânilor luate în evidenţă şi monitorizate de către DSP (cel puţin o probă de apă analizată în anul 2022): 65.
Numărul izvoarelor captate luate în evidenţă şi monitorizate de către DSP în judeţ: 10.
Numărul instalaţiilor tip fântână cu interdicţie de folosire a apei: 430.
Numărul izvoarelor captate supuse interdicţiei de folosire: 12.

MĂSURI DE PROTECŢIE luate pentru populaţia consumatoare:
Pentru fântânile / izvoarele captate cu depăşiri la nitriţi, nitraţi s-au dispus primăriilor locale şi cabinetelor medicale individuale următoarele măsuri:
1. informarea populaţiei privind riscul asupra stării de sănătate;
2. inscripţionarea fântânilor/ izvoarelor captate cu litera N, cu vopsea neagră;
3. întocmirea de către dispensarele medicale de procese verbale cu gravidele şi familiile cu copii 0-1 an prin care li se indică o sursă de apă potabilă alternativă.
Conform HG nr.974/2004 si HG nr.342/2013, primăria este obligată să asigure apă îmbuteliată, pentru familiile cu sugari şi copii mici.
Pentru fântânile necorespunzatoare bacteriologic s-a dispus primăriilor dezinfecţia cu substanţe clorigene avizate.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Tarifele pentru apă și canalizare, majorate de la 1 iulie

Începând de la 1 iulie, operatorul regional Apă Canal SA Galați va factura cu tarife mărite serviciile de apă potabilă și canalizare prestate clienților. Motivul îl reprezintă ajustarea anuală a tarifelor, care s-a produs în acest an la 15 luni de la precedenta ajustare, cea de la 1 aprilie 2023.

Astfel, de la 1 iulie 2024, tarifele fără TVA aprobate conform Deciziei ANRSC nr. 218/19.06.2024 sunt de 9,30 lei/mc pentru apa potabilă produsă, transportată și distribuită pentru întreaga arie de operare a societății Apă Canal SA Galați (+1 leu/mc față de vechiul tarif) și de 6,90 lei/mc pentru canalizare/epurare pentru întreaga arie de operare a societății (+0,67 lei/mc).

Cu 9,30 lei (fără TVA) metrul cub de apă potabilă, tariful practicat de Apă Canal Galați este, în acest moment, al doilea cel mai mare din țară, la egalitate cu Buzăul și mai mic doar decât la Brăila (9,66 lei/mc).

Cât privește tariful de 6,90 lei (fără TVA) pentru canalizare/epurare valabil la Galați de la 1 iulie, sunt doi operatori care practică tarife de peste 8 lei/mc (Giurgiu și Ilfov) și nouă cu tarife de peste 7 lei/mc (în Alba, Arad, Călărași, Turda, Iași, Târgu Jiu, Olt, Ploiești și Mediaș).

Ce spune Apă Canal Galați

Am solicitat conducerii Apă Canal un punct de vedere referitor la această ajustare a prețurilor.

"Prețurile la apa potabilă și tarifele pentru canalizare/epurare au fost aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), în calitate de autoritate de reglementare la nivel național, după analiza completă a documentației transmise de operator, conform prevederilor legale în vigoare. Mai mult, odată cu aprobarea tarifelor, ANRSC a impus ca o condiție obligatorie utilizarea profitului societății pentru alimentarea surselor de finanțare a investițiilor cuprinse în planul de afaceri aprobat de reglementator.

Astfel, de la 1 iulie 2024, conform Deciziei ANRSC nr. 218/19.06.2024, s-au ajustat tarifele, în termeni reali, la apa potabilă cu 5% și la canalizare/epurare cu 4%. La acestea se adaugă inflația dintre ajustările tarifare.

Tarifele aprobate sunt 9,30 lei/mc la apa potabilă produsă, transportată și distribuită pentru întreaga arie de operare a societății Apă Canal SA Galați și 6,90 lei/mc la canalizare-epurare, la care se adaugă TVA 9%.

Modificarea tarifelor ar fi trebuit să se realizeze începând cu 1 aprilie 2024. Operatorul Apă Canal SA Galați a reușit să amâne până la 1 iulie 2024 majorarea tarifelor la apa potabilă și canalizare/epurare, fructificând economia la consumul de energie electrică, grație unei investiții majore finalizate în anul 2023. Este vorba despre realizarea celui mai mare parc fotovoltaic din regiunea de sud-est a României, cu o putere instalată de 2,8 MW și energie produsă de 3.595,82 MWh/an. Cele 5.323 de panouri fotovoltaice sunt montate în opt puncte de lucru din aria de operare, respectiv: Staţia de Epurare Galaţi, Staţia de Epurare Lieşti, Staţia de Epurare Pechea, Staţia de Epurare Tecuci, Uzina de Apă Galaţi, Frontul de captare Vadu Roşca, Staţia de Pompare Şerbeşti şi sediul central Apă Canal.

Pentru următorii ani, 2025-2027, strategia tarifară prevede ajustări, dar în procente mai scăzute. Pentru apa potabilă, ajustările vor fi de 3% în 2025, 5% în 2026 și 1,80% în 2027. Pentru apă uzată, vor fi ajustări de 2% în 2025, 4% în 2026 și 1,70% în 2027.

Apa potabilă, dar și apa uzată necesită tehnologii moderne de tratare, iar acestea sunt costisitoare. Investim constant pentru respectarea normelor europene în domeniu și pentru servicii de calitate", ne-a transmis Biroul de presă al Apă Canal SA Galați.

Noile tarife se vor regăsi în facturile care vor fi emise de Apă Canal la sfârșitul lunii iulie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Galați, cea mai scumpă apă din țară: 16 lei metrul cub. Un membru CA la Apă Canal încasează 44.000 euro!

De la 1 iulie, gălățenii plătesc cel mai mare preț al apei potabile din România, deși orașul este situat pe malul Dunării, Siretului și Prutului și costurile apei la robinet ar trebui să fie printre cele mai mici din țară.

Marea problemă cu care se confruntă gălățenii este costul din ce în ce mai mare al apei potabile, creșterile de tarife de până la 48% aplicate în ultimii ani de operatorul regional Apă Canal SA Galați depășind cu mult inflația. Este o situație aberantă, deoarece Galațiul este înconjurat de Dunăre, Siret și Prut și acesta este un mare avantaj din punctul de vedere al asigurării resurselor de apă, în comparație cu alte localități care nu au în preajmă niciun curs de apă. Din consumul de apă al Galațiului, aproximativ 60% este asigurat prin extracția de apă brută din Dunăre, iar restul de 40% e asigurat dintr-o captare subterană situată la 50-60 km, în județul Vrancea.

Apa din Dunăre este principala resursă de apă potabilă a orașului și cum costurile operațiunilor tehnologice pentru prepararea apei potabile nu sunt mai mari decât în alte orașe este evident că tarifele ar trebui să fie mai mici la Galați.

Noul preț al apei potabile la Galați, 16,20 lei/mc, fără TVA

De la 1 iulie, prețul unui metru cub de apă potabilă furnizat la robinetele gălățenilor este de 16,20 lei, fără TVA, după ce prin Avizul ANRSC nr 2018/19.06.2024 a fost aprobată majorarea de tarife la 9,30 lei/mc, fără TVA, pentru apa furnizată la robinet și la 6,90 lei/mc, fără TVA, pentru apa preluată prin canalizare. Prețul facturat al metrului cub de apă potabilă este compus din ambele componente, „apă” și „canalizare”. Chiar dacă o parte din apa de la robinet nu ajunge în canalizare, factura pentru canalizare este calculată pentru toată apa furnizată. De aceea, prețul unui metru cub de apă potabilă este de la 1 iulie de 16,20 lei/mc. Fără TVA.

Vechiul preț era de 14,53 lei/mc, compus din 8,30 lei metrul cub de apă furnizată și 6,23 lei canalizarea.

În topul celor mai mari prețuri ale apei potabile, Galațiul este urmat pe locul 2 de Brăila, tot un oraș de pe malul Dunării, cu un preț de 14,93 lei pentru fiecare metru cub de apă potabilă furnizat la robinet. În baza Avizului ANRSC nr 33/27.02.2024, Compania de Utilităţi Publice „Dunărea” Brăila SA aplică pentru apa potabilă un tarif de 9,66 lei/mc, iar pentru canalizare tariful de 5,27 lei/mc. În total, 14,93 lei/mc.

În 2023, Apă Canal SA Galați a avut un profit net de 23 milioane lei

Din banii plătiți de gălățeni pentru apa de la robinet se adună profiturile uriașe ale operatorului, profituri de zeci de milioane de lei. Oficial, explicația este că Uniunea Europeană a cerut ca Apă Canal SA să fie pe profit, ca să aibă fonduri pentru asigurarea cofinanțărilor în proiectele finanțate prin programele europene, dar cu siguranță că cei de la Bruxelles nu au impus, nici operatorului Apă Canal SA, nici Primăriei Galați, realizarea unor profituri de zeci de milioane de lei.

Potrivit documentelor financiare, societatea a încheiat anul 2023 cu un profit net de 23.682.959 lei, iar în 2022, Apă Canal SA a avut un profit de 6.989.026 lei. Societatea a încheiat și anul 2020 cu un profit de 9.255.360 lei. În 2017 a realizat un profit de 11,29 milioane de lei, iar în 2016 a avut un profit de 19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97 milioane lei și 1.008 angajați. În 2015, a avut un profit de 12,7 milioane lei. Practic, un serviciu public, în care contează în primul rând calitatea și prețurile rezonabile ale serviciilor oferite cetățenilor, a fost transformată într-o afacere extrem de profitabilă.

Un membru CA la Apă Canal SA Galați încasează anual indemnizații în valoare de la 28.000 la 45.500 de euro

Profiturile Apă Canal SA Galați sunt reflectate și de grila salarială. Salariul lunar al directorului Apă Canal SA Galați este de vreo 4.900 euro, la nivelul salariilor directorilor marilor companii naționale, deși este o regie locală.

La Apă Canal SA Galați întâlnim o situație unică în țară când vorbim de indemnizațiile celor șapte (7) membri ai Consiliului de Administrație (CA), pentru că aproape toți sunt membri PSD și fiecare încasează anual peste 28.000 de euro. Președintele CA este fostul deputat PSD Popa Florin, pensionar, care, potrivit declarației de avere din 13.06.2024, în anul 2023 a încasat de la Apă Canal SA indemnizații de CA în valoare totală de 143.233 lei, adică 28.946 euro. Alt membru al CA-ului este Paul Danu, președintele Organizației de Tineret a PSD Galați. El a încasat în 2023 indemnizații de CA în valoare de 143.112 lei, adică 28.622 euro. Există și un membru CA mai bine plătit. Este vorba de Gelu Stan, vechi membru PSD, fost director general al Apă Canal SA Galați, în prezent pensionar. Potrivit declarației de avere din 18 iunie 2024 el a încasat indemnizații de membru CA în valoare de 222.772 lei. În declarația de avere apare formularea „altele ADMINISTRATOR NEEXECUTIV”, care ne-ar sugera că ar putea fi un „neexecutiv” ceva mai special, dar din moment ce banii sunt încasați de la Apă Canal SA Galați, aceasta este suma încasată de Gelu Stan: 122.272 lei. Adică 44.554 euro! În jur de 28.000 de euro anual sunt și indemnizațiile celorlalți membri CA, Emil Horga, Violeta Cazan, Aurel Condurache, Elena Macovei, Cristinel Martin.

Faptul că la Apă Canal SA Galați membrii CA sunt plătiți regește este unic în România. În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților din țară își plătesc administratorii ne-executivi, adică pe membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 lei. La Apă Canal SA Sibiu președintele CA încasează o indemnizație lunară de 2.200 lei, iar un membru CA are o indemnizație de 2.100 lei. La Apă Canal 2000 SA Pitești, un membru CA încasează indemnizații de 2.000 lei, iar la Aparegio Gorj SA membrii CA au indemnizații lunare de 2.100 lei.

Creșterile prețurilor la apă și canalizare au explodat din 2016, când primar al Galațiului a devenit Ionuț Pucheanu

Majorările de tarife au înregistrat o creștere rapidă de la an la an din 2016, când primar al Galațiului a devenit Ionuț Pucheanu (PSD). Tot de atunci, toți membri CA-ului sunt membri PSD. În 2016, tariful apei potabile era la Galați de 3,84 lei/mc, iar de la 1 iulie 2017 prețul unui metru cub de apă a fost majorat la 4,03 lei, fără TVA. În 2021, prețul apei potabile era majorat de la de la 5 lei și 20 de bani la 5 lei și 46 de bani pentru un metru cub, cu mult peste cele din alte orașe.

Cea mai mare scumpire a prețului apei operată de Apă Canal SA Galați a fost în 2022, când tariful la apă potabilă a fost majorat cu 34%. Acea scumpire a fost justificată de majorarea prețului energiei și a fost aplicată de la 1 aprilie 2022, deși tot de la 1 aprilie 2022 aceeași societate, Apă Canal SA Galați, plătea un preț plafonat la energia electrică. Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2022, prețul apei potabile a devenit de 7,32 lei/mc pentru consumatorii casnici și de 6,72 lei/mc pentru operatorii economici.

În ceea ce privește serviciile de canalizare, tariful a fost majorat cu circa 30%, de la 3,85 lei/mc la 5,00 lei pentru consumatorii casnici şi de la 3,53 lei/mc la 4,59 lei/mc pentru agenții economici. De la 1 aprilie 2023, Apă Canal SA Galați a obținut aprobarea ANRSC pentru noile scumpiri, cu 7,5% la apa potabilă și cu 18% la canalizare. Prețul apei potabile devenind de 8,30 lei/mc, fără TVA, iar tariful canalizării ajungând la 6,23 lei/mc, tot fără TVA. Practic, în 2022 și 2023, la Galați prețul apei potabile a fost majorat cu 41,5%, iar tariful canalizării a crescut cu 48%.

Gălățenii au protestat în stradă, dar primarul Pucheanu le-a răspuns că „lucrurile nu mai funcționează așa cum știe lumea”

Anul trecut, sute de gălățeni au ieșit în stradă pentru a protesta față de majorarea tarifului la apă potabilă. Primul protest a fost organizat în fața sediului societății Apă Canal SA, dar pentru că reprezentanții conducerii societății nici măcar nu au catadicsit să discute cu ei, a urmat și un al doilea protest, în fața Prefecturii și Primăriei Galați.

Dar nici primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu nu le-a dat gălățenilor nemulțumiți de prețul apei potabile vreo speranță că situația s-ar putea schimba. Le-a transmis, prin presa locală, că scumpirile la apă și canalizare sunt pefect justificate: „Lucrurile nu mai funcționează așa cum le știe lumea, când era o pompă, trăgeai apă din Dunăre, trecea prin niște pietriș și nisip, puneai clor și împingeai apa mai departe. Standardele actuale impun o serie întreagă de alte utilaje, proceduri de filtrare a apei. Pe de altă parte, s-a purces la înlocuirea țevilor. Toate lucrurile astea costă”, a spus Pucheanu în cadrul emisiunii unei televiziuni locale.

Cu siguranță că „s-a purces la înlocuirea țevilor” și în alte orașe, în care nu sunt practicate prețuri atât de mari pentru apa de la robinet.

puterea.ro

[dcp100168]

Oraşele în care facturile la apă au explodat. Tarifele se vor majora şi mai mult, în luna aprilie

Locuitorii din Galaţi şi Brăila s-au confruntat cu o problemă majoră, la începutul acestui an. Mai exact, Dunărea, principala sursă de apă, a fost contaminată cu o bacterie periculoasă. Iar acum, facturile au explodat, pur şi simplu.

De exemplu, brăilenii au ajuns să plătească unul dintre cele mai mari tarife din ţară pentru apa potabilă: 17,55 lei pe metru cub. „Au fost ajustate preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, pentru apă potabilă 10,39 lei, iar pentru canalizare-epurare 5,71. Acestea sunt preţurile fără TVA”, a explicat pentru Observator TV Dana Stanciu, purtător de cuvânt Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, notează Gândul.

Şi în Galaţi, un metru cub de apă potabilă costă deja 17,66 lei, iar tarifele vor creşte şi mai mult de luna viitoare. „Urmează într-adevăr, conform strategiei de tarifare, o majorare de la 1 aprilie, dar e destul de scăzută, adică 3% pe apă şi 2% pe canalizare”, a anunţat Cornelia Arnăutu, purtător de cuvânt Apă Canal.

Judeţele Galaţi cât şi Brăila se alimentează cu apă din Dunăre, care este tratată şi apoi furnizată către populaţie. Tocmai de aceea, locuitorii se plâng că preţul apei de la robinet este nejustificat de mare.

Topul cu cele mai mari preţuri pe metrul cub de apă este completat de oraşele Ploieşti, Iaşi şi Mediaş, unde oamenii plătesc 18 lei. La polul opus, în Petroşani şi Orăştie, facturile sunt aproape la jumătate, puţin peste 10 lei, potrivit sursei citate.

mediafax.ro

[dcp100168]

Cât de mari vor fi următoarele facturi la apă și canalizare. Galaţiul, în topul celor mai scumpe utilități din țară

Ziua de 1 aprilie poate nu a venit cu păcăleli pentru toți gălățenii, dar cu siguranță a adus o veste deloc plăcută în ceea ce privește costurile utilităților. Apă-Canal a majorat tarifele percepute pentru apa potabilă și canalizare, strategia de ajustare prevăzând o creștere cu trei procente a prețului pe care îl vom plăti începând de luna viitoare pentru apa de la robinet și cu două procente pentru cea uzată.

Astfel, prețul unui metru cub de apă potabilă de la robinet, în Galațiul anului 2025, este de 9,97 lei, în timp ce tariful pentru canalizare-epurare este de 7,33 lei/mc. La acestea se va adăuga TVA de 9 la sută, ceea ce va face ca, în final, să plătim 10,87 lei/mc de apă potabilă și respectiv 7,99 lei/mc pentru apele uzate.

Noile tarife ridică compania de utilități din Galaţi în topul național al operatorilor, de pe locul al zecelea la capitolul prețuri percepute, pe locul al cincilea.

O parte a profitului pe care operatorul îl va avea odată cu creșterea prețurilor ar urma să fie reinvestit în proiecte, susțin reprezentanții companiei. ”Odată cu aprobarea tarifelor, Autoritatea Națională de Reglementare pentru serviciile Comunitare de Utilități Publice a impus ca o condiție obligatorie utilizarea profitului societății pentru alimentarea surselor de finanțare a investițiilor. Reamintim că Apă Canal Galați nu beneficiază de subvenții sau alte fonduri de la autoritățile locale care au delegat serviciul de apă potabilă și de canalizare-epurare operatorului regional, ci se autofinanțează. Toate investițiile, lucrările curente de revizii-reparații, achizițiile operaționale se realizează din veniturile obținute prin prestarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare-epurare în aria de operare din judetul Galați”, au argumentat reprezentanții companiei.

Noi scumpiri, şi în anii următori

De noile tarife proaspăt intrate în vigoare nu ne vom ”bucura” decât un an, deoarece în 2026 sunt preconizate noi majorări, și mai consistente. Conform planului de ajustare a prețurilor, la anul vom plăti cu 5 la sută mai mult pentru metrul cub de apă și cu 4 la sută mai mult pentru cel de canalizare. Majorări sunt anunțate și pentru 2027, ceva mai mici, de 1,80 la sută la apă și 1,70 la sută pentru canalizare. Dacă vreți să faceți un calcul anticipat, nu uitați ca la fiecare majorare să aveți în vedere și taxa pe valoare adăugată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pe malul Dunării, la Galați, s-a scumpit apa la 19 lei metrul cub. Un membru CA la regia locală încasează 44.000 euro/an

De la 1 aprilie, gălățenii plătesc unul dintre cele mai mari prețuri ale apei potabile din România, de fapt al doilea în „top”, după Ploiești, deși Galațiul e situat pe malul Dunării și costurile apei la robinet ar trebui să fie printre cele mai mici din țară.

Una din explicațiile creșterilor galopante ale prețului apei din ultimii ani este că la Apă Canal SA Galați profiturile sunt uriașe și angajații sunt plătiți regește, iar un membru CA încasează anual indemnizații de la 28.000 până la 44.000 de euro.

Primăria Galați a pus în practică o serie de scumpiri fără precedent. După majorarea impozitelor și taxelor locale de la 1 ianuarie și creșterea în urmă cu câteva zile a prețului biletului de autobuz sau tramvai de la 2,5 la 3,5 lei, gălățenii se confruntă și cu o nouă scumpire a prețului apei de la robinet începând cu data de 1 aprilie.

Creșterea galopantă a prețului apei potabile din ultimii ani este aberantă, deoarece Galațiul este înconjurat de Dunăre, Siret și Prut, iar acesta este un mare avantaj din punctul de vedere al asigurării resurselor de apă, în comparație cu alte localități care nu au în preajmă niciun curs de apă.

Din consumul de apă al Galațiului, aproximativ 60% este asigurat prin extracția de apă brută din Dunăre, iar restul de 40% e asigurat dintr-o captare de apă de adâncime situată la 50-60 km de oraș, în județul Vrancea. Din moment ce apa din Dunăre este principala resursă de apă potabilă a orașului și costurile operațiunilor tehnologice pentru prepararea apei potabile nu sunt mai mari decât în alte orașe, este evident că tarifele ar trebui să fie mai mici la Galați.

Dar, de câțiva ani, Galațiul are cele mai mari prețuri la apă potabilă. În 2022 și 2023, Apă Canal SA și Primăria Galați au majorat tariful la apă potabilă cu 41,5% și tariful canalizării cu 48%, iar în 2024 a urmat o nouă scumpire, noul preț al metrului cub de apă furnizat și canalizat fiind de 17,65 lei/mc.

De la 1 aprilie este aplicată o nouă scumpire. Prin Decizia nr. 38 /12.03.2025, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare și Utilități Publice (ANRSC) a aprobat solicitarea operatorului Apă Canal SA Galați de majorare a tarifelor la apă potabilă și canalizare, respectiv de creștere a tarifului apei potabile furnizate la robinet de la 9,30 la 9,97 lei/mc și o creștere de la 6,90 la 7,33 lei/mc a tarifului pentru canalizare. În condițiile în care, potrivit reglementărilor din serviciile de apă–canal, este facturată și canalizarea pentru cantitatea de apă furnizată la robinet, prețul plătit de gălățeni de la 1 aprilie, cu TVA-ul de 9%, este de 18,85 lei/mc. Adică, 19 lei/mc.

Și la Brăila, oraș situat tot pe malul Dunării, Compania de Utilități Publice „Dunărea” SA a majorat tarifele de la 1 martie, în baza Deciziei ANRSC nr. 27/24.02.2025 noile prețuri de facturare fiind de 10,39 lei/mc pentru apa potabilă și de 5,71 lei/mc pentru canalizare. În total, cu TVA-ul de 9%, brăilenii plătesc pentru apa din Dunăre un preț total de 17,5 lei/mc.

Cea mai ieftină apă din țară, în Timiș. Cea mai scumpă, la Ploiești

Apa este mai scumpă decât la Galați și Brăila numai la Ploiești, oraș care nu are în preajmă niciun fluviu și își procură 15% din apă dintr-o sursă de suprafață, iar restul din apă este extras din surse de adâncime prin 40 de foraje. Hidro Prahova SA Ploiești are tarife de 9,6 lei/mc pentru apa potabilă și de 8,85 lei/mc la canalizare. În total, cu TVA, la Ploiești prețul apei este de 20,1 lei/mc.Alte prețuri destul de mari ale apei de la robinet, dar nu ca la Ploiești, Galați și Brăila, sunt la Craiova – 16,78 lei/mc, Turda – 16,74 lei/mc, Buzău – 17,01 lei/mc și Vaslui – 17,12 lei/mc.

La celălalt pol, cel mai mic preț al apei potabile și canalizării este practicat de operatorul Aquatorontal SRL, din Timiș, care are un tarif de 3,52 lei/mc la apa potabilă și de 4,09 lei/mc la canalizare. Tariful total, cu TVA, este de 8,2 lei/mc.

Membrii CA de la Apă Canal SA Galați încasează anual indemnizații de la 28.000 la 44.000 de euro

Potrivit documentelor financiare, Apă Canal SA Galați a încheiat anul 2023 cu un profit net de 23.682.959 lei, iar în 2022, regia a avut un profit de 6.989.026 lei. Profiturile Apă Canal SA Galați sunt reflectate și în grila salarială.

Salariul lunar al directorului Apă Canal SA Galați, Aurel Condurache, este de 3.829 de euro, dar în anii trecuți au fost și perioade în care salariul său era de 4.900 de euro, la nivelul salariilor directorilor marilor companii naționale, deși vorbim de o regie locală.

La Apă Canal SA Galați întâlnim o situație unică în țară când vorbim de indemnizațiile celor șapte (7) membri ai Consiliului de Administrație (CA), pentru că toți sunt membri PSD și fiecare încasează anual de la 28.000 de euro la 44.000 de euro.

Președintele CA a fost un deputat PSD, care a decedat recent. Dar președintele de facto al CA-ului Apă Canal SA Galați este fostul director al societății, Gelu Stan, în prezent pensionar, un vechi membru al PSD Galați. Potrivit declarației de avere din 18 iunie 2024, Gelu Stan a încasat indemnizații de „administrator neexecutiv”, adică de membru CA, în valoare de 222.772 lei, adică 44.554 de euro!

Vicepreședintele CA, Emil Horga, a încasat, potrivit declarației de avere de pe 17 iunie 2024, mai puțin decât fostul director – 143.234 lei, adică 28.646 de euro. Alt membru al CA-ului este Paul Danu, președintele Organizației de Tineret a PSD Galați. El a încasat indemnizații de CA în valoare de 143.112 lei, adică 28.622 de euro. Tot peste 28.000 de euro anual sunt și indemnizațiile celorlalți membri CA, Violeta Cazan, Elena Macovei, Cristinel Martin.

La alte regii de Apă Canal din țară, indemnizațiile CA sunt de 2.500 de lei

Faptul că la Apă Canal SA Galați membrii CA sunt plătiți regește este unic în România. În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților din țară își plătesc administratorii ne-executivi, adică pe membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 de lei. Astfel, la Apă Canal SA Sibiu, președintele CA încasează o indemnizație lunară de 2.200 de lei, iar un membru CA are o indemnizație de 2.100 de lei. La Apă Canal 2000 SA Pitești, un membru CA încasează indemnizații de 2.000 de lei, iar la Aparegio Gorj SA membrii CA au indemnizații lunare de 2.100 de lei.

puterea.ro

[dcp100168]

Tarifele la apă şi canalizare în România în martie 2026

Tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare diferă semnificativ între operatorii regionali din România, potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), valabile de la 1 martie 2026.

Conform tabelului publicat de autoritate, preţul total pentru serviciile de apă şi canalizare (fără TVA) depăşeşte 21 lei pe metrul cub în unele judeţe, în timp ce în altele se situează aproape la jumătate din acest nivel.

Cele mai ridicate tarife cumulate pentru apă potabilă şi canalizare sunt practicate de operatorii regionali din estul ţării. Pe primul loc se află Aquavas Vaslui, unde preţul total ajunge la 21,49 lei/mc fără TVA, rezultat dintr-un tarif de 12,32 lei/mc pentru apă şi 9,17 lei/mc pentru canalizare.
Pe locurile următoare se situează:
ApaVital Iaşi – 21,17 lei/mc (fără TVA);
Apa Serv Neamţ – 20,72 lei/mc (fără TVA);
Apa Târnavei Mari (Mediaş) – 20,31 lei/mc (fără TVA);
Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa – 20,24 lei/mc (fără TVA).
În aceste cazuri, nivelul ridicat al tarifelor este influenţat de investiţiile în infrastructură, costurile energetice şi particularităţile sistemelor de alimentare cu apă din fiecare regiune.

Tarife medii în marile oraşe

În multe judeţe, tarifele cumulate pentru apă şi canalizare se situează între 16 şi 18 lei pe metrul cub (fără TVA).
Printre exemple se numără:
Apă-Canal Ilfov – 17,10 lei/mc (fără TVA);
RAJA Constanţa – 17,08 lei/mc (fără TVA);
Vital Baia Mare – 17,06 lei/mc (fără TVA);
Aquabis Bistriţa-Năsăud – 16,92 lei/mc (fără TVA);
Aquaserv Târgu Mureş – 16,88 lei/mc (fără TVA).
De asemenea, Compania de Apă Arad practică un tarif total de 17,19 lei/mc, iar Apă-Canal Galaţi ajunge la 17,30 lei/mc, conform datelor ANRSC.

Unde sunt cele mai mici tarife

La polul opus se află operatorii regionali unde preţul total pentru apă şi canalizare este sub media naţională. Cel mai mic tarif cumulat din România este înregistrat în Ploieşti (Prahova), unde operatorul Apa Nova Ploieşti practică un tarif de 10,02 lei/mc fără TVA.
Pe locul al doilea se situează Bucureştiul, unde Apa Nova Bucureşti aplică un tarif de 10,43 lei/mc fără TVA, Capitala rămânând printre cele mai accesibile pieţe din ţară pentru serviciile de apă şi canalizare.
Podiumul celor mai mici tarife este completat de Chiajna (Ilfov), unde operatorul Veolia România Soluţii Integrate practică un tarif de 10,48 lei/mc fără TVA.
Aceste valori sunt semnificativ sub media naţională de aproximativ 15,81 lei/mc (apă şi canalizare, fără TVA), ceea ce arată diferenţe regionale importante între operatorii din România.

Specialiştii din sectorul utilităţilor explică diferenţele mari de tarife prin mai mulţi factori, inclusiv distanţa până la sursa de apă, costurile cu energia electrică necesară pompelor, dimensiunea reţelei şi nivelul investiţiilor realizate în infrastructură.

news.ro

[dcp100168]

Tarife mai mari la apă, în Galați, de la 1 iulie. Cu cât cresc facturile

Operatorul regional Apă Canal SA Galați anunță noi tarife, începând cu 1 iulie 2026. Compania afirmă că majorarea de preț este consecința unei ajustări aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și reprezintă o condiție obligatorie pentru asigurarea finanțării proiectelor majore de modernizare și extindere a infrastructurii de apă din județ, realizate din fonduri europene.

De asemenea, pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, Apă Canal anunță că face demersuri pentru a diminua procentul serviciului de canalizare-epurare. Acesta este în prezent 100% din cantitatea de apă consumată și urmează să scadă sub 90%, cel mai târziu din luna august.

De la 1 iulie 2026, conform Deciziei ANRSC, tarifele aprobate sunt 11,84 lei/mc la apa potabilă produsă, transportată și distribuită pentru întreaga arie de operare a Societății Apă Canal SA Galați și 8,62 lei/mc la canalizare-epurare, la care se adaugă TVA 11%. Conform operatorului, tarifele s-au ajustat, în termeni reali, la apa potabilă cu 5% și la canalizare-epurare cu 4%. La acestea se adaugă inflația dintre ajustările tarifare.

Compania precizează: „Un metru cub (mc) este echivalentul a 1.000 de litri de apă. În ciuda ajustărilor, apa distribuită prin rețeaua publică rămâne cea mai accesibilă și sigură resursă pentru populație. Costul unui litru de apă potabilă este de aproximativ 0,01 lei. Chiar și după această ajustare, Apă Canal SA Galați se situează pe un loc echilibrat la nivel național (locul 5 între operatorii regionali similari pentru serviciul combinat apă+canalizare), oferind un raport corect calitate-preț”.

Ajustarea tarifelor a fost amânată cu trei luni

Conform Apă Canal, ajustarea tarifelor a fost amânată cu trei luni, față de data inițială de 1 aprilie 2026. „Prin fructificarea unor economii la consumul de energie electrică, generate de investițiile în parcul fotovoltaic dezvoltat de Apă Canal Galați în opt puncte de lucru din aria de operare, la care s-au adăugat investiții interne constante pentru înlocuirea pompelor și echipamentelor vechi, energofage, cu unele de ultimă generație, dar și alte măsuri operaționale pentru reducerea la maximum a costurilor de producție, s-a reușit amânarea cu trei luni a majorării tarifare”, afirmă compania.

Cu cât cresc facturile, de la 1 iulie

Reprezentanții Apă Canal au declarat pentru „Viața liberă” că majorarea concretă, de la 1 iulie 2026, a tarifului pentru un metru cub este de 2,07 lei pentru apa potabilă și 1,43 lei pentru serviciul de canalizare. Prețurile conțin TVA de 11%.

Diminuarea procentului serviciului de canalizare-epurare, de la 100% la sub 90%, ar reprezenta o reducere de cel puțin 1 leu/mc.

În consecință, majorările de pe factură ar fi de maximum 2,5 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat.

Diminuarea procentului serviciului de canalizare-epurare are nevoie de aprobarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Galați, asociație constituită la nivel de județ.

Primele facturi cu preț mărit vor fi emise la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august. În funcție de rapiditatea cu care va fi obținută aprobarea de la ADI, tariful redus pentru canalizare-epurare va fi prins în facturile pe luna iulie sau, cel mai târziu, august.

Ajustarea tarifelor, condiție obligatorie pentru continuarea proiectelor majore la infrastructura de apă

Apă Canal informează că această măsură de ajustare periodică a tarifelor reprezintă o condiție obligatorie pentru asigurarea finanțării proiectelor majore de modernizare și extindere a infrastructurii de apă realizate din fonduri europene.

În prezent, Operatorul Regional Apă Canal Galați are în implementare două proiecte de anvergură, în valoare totală de peste 1,3 miliarde de lei.

Lucrările din primul proiect, derulate în comunele Fundeni, Tudor Vladimirescu, Independența, Piscu, Braniștea și Șendreni, sunt aproape de finalizare (deși termenul este 31.12.2027) și au început recepțiile.

Al doilea proiect a avut ca obiectiv principal extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în comuna Matca și municipiul Galați. Lucrările din cadrul proiectului sunt finalizate deja.

Fără subvenții de la bugetele locale

Apă Canal mai informează că a implementat în aria de operare din județul Galați proiecte cu finanțare nerambursabilă de peste 520 milioane de euro, pentru care a asigurat cofinanțare de peste 40 de milioane de euro. „Fără aceste fonduri europene, tarifele suportate de cetățeni ar fi fost mult mai mari pentru a putea realiza aceleași lucrări esențiale în comunitățile locale”, afirmă operatorul, precizând că toate investițiile, reparațiile și lucrările de modernizare sunt finanțate exclusiv din veniturile obținute din facturi, deoarece Apă Canal nu primește subvenții de la bugetele locale.

Operatorul mai precizează că reinvestește tot profitul obținut, în fiecare an. „Aproximativ 90% din profitul anual este dirijat direct în reabilitarea conductelor vechi, diferența fiind alocată pentru conformări la normele europene de calitate, echipamente, extinderi etc. În ultimii 5 ani, din profit reinvestit s-au realizat lucrări de 82,3 milioane lei și revizii-reparații de 120,5 milioane lei. Programul de investiții proprii (profit reinvestit, fond IID, amortizare) este în anul 2026 de 51,3 milioane lei”.

viata-libera.ro