Jump to content

Fabrica de Ţevi Sudate, 25 de ani de activitate


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Nemulţumiri salariale la ArcelorMittal Tubular Products Galaţi

Reprezentanţii sindicatelor care au negociat capitolul salarizare al Contractului Colectiv de Muncă au fost mandataţi de către angajaţii societăţii să continue procedurile pentru declanşarea conflictului de interese. Potrivit declaraţiei liderului Sindicatului Solidaritatea din cadrul ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, Daniel Marangoz, reprezentanţii conducerii societăţii s-au întâlnit luni cu salariaţii, cărora le-a prezentat situaţia existentă precum şi faptul că nu pot oferi o creştere salarială mai mare de 8%, aşa cum au propus în timpul negocierilor.

Contractul Colectiv de Muncă prevedea negocierea capitolului salarizare începând cu data de 7 ianuarie, dar tratativele dintre cele două părţi au eşuat. Astfel, în timp ce reprezentanţii conducerii societăţii, desprinsă acum câţiva ani din Combinat, au propus o majorare de 8% a salariilor, sindicaliştii au cerut acordarea unei creşteri salariale în sumă fixă de 2,1 milioane de lei vechi precum şi acordarea a 2 prime în sumă de 5 milioane de lei vechi. Deoarece reprezentanţii sindicatelor nu au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii conducerii societăţii, conflictul va ajunge în atenţia inspectorilor de muncă. La nivelul ArcelorMittal Tubular Products Galaţi lucrează circa 175 de angajaţi.

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/nemultumiri-salariale-la-arcelormittal-tubular-products-galati-4347.html

Link to comment
Share on other sites

Conflict de muncă la ArcelorMittal Tubular Products Galaţi

Conflictul de interese la ArcelorMittal Tubular Products Galaţi declanşat de reprezentanţii sindicatelor Solidaritatea şi Siderurgistul ca urmare a faptului că nu au ajuns la o înţelegere cu reprezentaţii conducerii societăţii pe marginea creşterii salariilor a fost înregistrat joi în evidenţa Ministerului Muncii. Acest lucru ne-a fost comunicat de directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea, care ne-a mai precizat că reprezentanţii celor două sindicate au depus miercuri documentele prin care anunţă declanşarea conflictului de interese. „S-a stabilit că şedinţa de conciliere a conflictului de interese va avea loc pe data de 15 martie, începând cu ora 9, la sediul ITM Galaţi”, ne-a precizat Ionel Petrea.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/conflict-de-munca-la-arcelormittal-tubular-products-galati-4414.html

Link to comment
Share on other sites

Conflict deschis la Ţevi Sudate

Ieri a avut loc o primă încercare de conciliere a conflictului de muncă declanşat pe 9 martie de către sindicaliştii de la Ţevi Sudate din Combinat, după cum a declarat coordonatorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea.

Întâlnirea s-a finalizat, potrivit sursei amintite, după ce părţile au convenit asupra unei perioade de o săptămână în care să încerce stingerea conflictului în cadrul unor noi discuţii.

La rândul său, reprezentantul sindicatului Solidaritatea, Gheorghe Tiber, a susţinut că administraţia firmei doreşte aplicarea unei majorări a salariilor cu opt procente. Sindicatele nu pot fi însă de acord cu această variantă decât în cazul în care, în vară, contractul colectiv de muncă va fi negociat din nou. Până când părţile vor conveni însă asupra unei formule convenabile, conflictul va rămâne deschis.

http://www.viata-libera.ro/articol-Conflict_deschis_la_Tevi_Sudate_2.html

Link to comment
Share on other sites

Creşteri salariale la ArcelorMittal Tubular Products Galaţi

Conflictul de interese declanşat recent de cele două sindicate de la ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, ca urmare a faptului că solicitarea lor privitoare la creşterea salariilor nu a fost acceptată de patronat, a fost stins în urma discuţiilor purtate între reprezentanţii celor două părţi.

Reamintim că la începutul săptămânii trecute a avut loc la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi prima şedinţă de conciliere a conflictului, dar care s-a terminat fără niciun rezultat. În cadrul întâlnirii respective reprezentanţii conducerii au propus o creştere cu 8% a salariilor, care să fie aplicată de la data înregistrării actului adiţional, cu condiţia ca prevederile CCM-ului să fie prelungite până la sfârşitul anului. Sindicaliştii de la Solidaritatea şi Siderurgistul nu au fost atunci de acord cu propunerea patronatului de prelungire a valabilităţii CCM-ului cu încă 6 luni şi au cerut ca majorarea salarială să intre în vigoare retroactiv, respectiv de la 1 ianuarie. Deoarece şedinţa de conciliere a eşuat, s-a stabilit ca următoarea şedinţă de conciliere a conflictului de interese să aibă loc luni, la sediul ITM Galaţi, existând însă posibilitatea ca reprezentanţii celor două părţi să se mai întâlnească până pe 21 martie în încercarea de a ajunge la o înţelegere, lucru care s-a şi întâmplat.

Potrivit declaraţiei liderului Sindicatului Solidaritatea, Gheorghe Tiber, reprezentanţii celor două părţi au ajuns la o înţelegere în urma discuţiilor purtate, actul adiţional fiind semnat şi înregistrat vineri la ITM Galaţi, ceea ce înseamnă practic stingerea conflictului de interese. Potrivit informaţiilor furnizate de liderul sindicatului Solidaritatea, prevederile actualului Contract Colectiv de Muncă au mai fost prelungite cu încă 6 luni, respectiv până la sfârşitul anului, iar în ceea ce priveşte creşterea salarială acordată, aceasta este în sumă fixă, şi anume de un milion de lei vechi, urmând să fie aplicată retroactiv, de la 1 ianuarie. „În cazul anumitor salarii, creşterea cu un milion de lei vechi înseamnă o majorare de 9,2%”, ne-a mai declarat liderul de sindicat Gheorghe Tiber. La ArcelorMittal Tubular Products Galaţi lucrează 170 de angajaţi, societatea fiind fosta fabrică de ţevi sudate, care s-a desprins acum câţiva ani din ograda combinatului, dar care este tot în proprietatea ArcelorMittal.

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/cresteri-salariale-la-arcelormittal-tubular-products-galati-4581.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Fabrica de Ţevi Sudate, 25 de ani de activitate

ArcelorMittal Tubular Products Galaţi sărbătoreşte astăzi 25 de ani de activitate. Unitatea este specializată în producerea ţevilor din oţel sudate longitudinal, cu diametre cuprinse între 508 şi 1.321 mm.

În ultimii ani, unitatea şi-a extins portofoliul de clienţi, de la 4 la 20 de ţări din: Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu, Asia si Africa.

În România, produsele acestei unităţi sunt folosite la construirea hidrocentralelor Făgăraş şi Bucegi, la autostrăzi, aducţiuni de apă, prelucrarea ţiţeiului şi proiecte de infrastructură.

“Acum, pe plan mondial, ţevile făcute la Galaţi deservesc proiecte mari de minerit, transport gaz, rafinării, şantiere navale, alimentări cu apă, drenaje de fluide acide şi altele. Suntem hotărâţi să ne servim clienţii cu produse de cea mai bună calitate, livrate la timp şi fabricate în condiţii de deplină securitate şi sănătate în muncă, protejând mediul înconjurător”, a declarat ing. Cosmin Toma, Directorul General al ArcelorMittal Tubular Products Galaţi S.R.L.

La această unitate de producţie lucrează peste 180 de persoane.

Dorian Dumitrescu, Country Communicator ArcelorMittal

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Profit din ţevi sudate, în plină criză

* ArcelorMittal Tubular Products este una dintre puţinele companii gălăţene care au simţit gustul profitului pe final de criză economică * După trei ani consecutivi de pierderi, în 2012 firma a dat semne de revenire * Compania, independentă de Combinatul siderurgic, este prima în Topul IMM-urilor de anul acesta, la capitolul Întreprinderi Mijlocii

Deşi combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi este, de câţiva ani, pe minus, puţină lume ştie că mai există o companie în cadrul grupului, care funcţionează tot la Galaţi, şi care, mai nou, produce profit. Oarecum nemeritat, identitatea ei se pierde undeva în ceea ce se numeşte la Galaţi "platforma siderurgică", însă trebuie spus că ea beneficiază de un management separat, are angajaţi proprii şi funcţionează independent de combinatul condus de Bruno Ribo.
Este vorba despre Fabrica de Ţevi Sudate, parte a diviziei ArcelorMittal Tubular Poducts. Mai mult, anul acesta, întreprinderea s-a clasat în Topul Firmelor realizat de Patronatul IMM-urilor Galaţi pe primul loc la categoria Întreprinderi Mijlocii, cu un profit brut de peste 33 de milioane de lei. Fabrica de Ţevi Sudate a depăşit în clasamentul de anul acesta companii cu nume sonore în plan local şi nu numai, cum ar fi Tancrad, Romportmet, Arcada sau Navrom Bac.
Profit în 2012, după trei ani de pierderi
Deşi conducerea companiei susţine că ne aflăm în continuare în perioadă de criză, cifrele din ultima vreme arată că lucrurile au căpătat o nuanţă ceva mai vioaie. Potrivit datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Finanţelor, ArcelorMittal Tubular Products Galaţi a făcut în 2012 profit după trei ani consecutivi în care a înregistrat pierderi. În 2012, profitul brut a fost de 33 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de aproape 128 de milioane de lei, cifre care i-au şi adus companiei primul loc în clasamentul celor mai bune întreprinderi mijlocii din Galaţi. În 2011, 2010 şi 2009, anii în care criza s-a resimţit cel mai puternic, compania a înregistrat pierderi: în 2011 a avut o pierdere de aproape trei milioane de lei, la o cifră de afaceri de puţin peste o sută de milioane de lei. În 2010, când criza a atins, din câte se pare, nivelul maxim, pierderea a fost de 21 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de aproape 65 de milioane de lei. În 2009, pierderile au fost ceva mai mici, de numai 7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de aproape 48 de milioane de lei. Revenirea de anul acesta pare cu atât mai importantă cu cât în precedentul an terminat pe plus, 2008, ArcelorMittal Tubular Products Galaţi înregistra un profit brut de 3,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de puţin peste o sută de milioane de lei. Desigur, criza tocmai fusese declanşată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

ArcelorMittal Tubular Products, profit din ţevi sudate

Fabrica de ţevi sudate ArcelorMittal Tubular Products - sora mai mică, pe linie de grup, a combinatului siderurgic gălăţean - a reuşit, în 2015, să scoată un rezultat financiar bun. Mai exact, la o cifră de afaceri de 85,2 milioane de lei, s-a obţinut un profit net de 14,7 milioane de lei, adică aproape 3,8 milioane de euro, ceea ce nu-i deloc rău, în condiţiile în care hopurile pe piaţă pentru produsele siderurgice încă nu au trecut cu totul.

La fel ca şi în cazul combinatului siderurgic, costurile cu energia sunt în continuare cele care atârnă cel mai greu în costurile de producţie ale ArcelorMittal Tubular Products, însă performanţele companiei au fost consolidate de-a lungul timpului graţie unui program de dezvoltare care a vizat, de exemplu, modernizarea sectorului de sudură, prin dotarea cu surse noi, performante, a celor patru linii de sudare interioară şi exterioară. De asemenea, au mai fost, printre altele, investiţii şi în echipamentele de monitorizare a parametrilor de sudare, precum şi în instalaţiile de curăţare şi filtrarea a fluxului de sudură.

Rezultatele financiare raportate de ArcelorMittal Tubular Products din 2015 sunt considerabil mai bune faţă de cele din 2014, când la o cifră de afaceri de 88,8 milioane de lei, se raport un profit mai modest, respectiv 153.364 de lei. Per ansamblu, rezultatele sunt mai bune şi faţă de 2013, când la o cifră de afaceri mai mare - peste 102,6 milioane de lei - se obţinea, totuşi, un profit mai mic - 5,33 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Mittal și-a însutit profitul din țevi sudate la Galați în 2015, însă pune banii deoparte pentru zile negre

ArcelorMittal Tubular Products Galați SRL, fabrica de țevi sudate a grupului ArcelorMittal, care funcționează tot pe platforma siderurgică gălățeană, însă este separată juridic, operațional și managerial de combinatul ArcelorMittal Galați SA, a terminat anul trecut cu un profit net de 14,7 milioane lei, de aproape 100 de ori mai mare decât cel înregistrat în 2014, de circa 153.000 lei. În schimb, cifra de afaceri a companiei s-a redus ușor în 2015, cu 4%, la 85,23 milioane lei.

Compania face parte din divizia de produse tubulare a grupului ArcelorMittal, fiind controlată de o firmă din grup înregistrată în Olanda. Asociatul unic al ArcelorMittal Tubular Products Galați SRL a decis ca peste 96% din profitul obținut anul trecut (14,14 milioane lei) să rămână la dispoziția societății, "pentru acoperirea posibilelor pierderi ulterioare".

Fabrica de țevi sudate a ArcelorMittal de la Galați este un business de dimensiuni mult mai mici decât combinatul cu care împarte platforma siderurgică din oraș, atât ca rulaj, cât și ca efectiv de personal, având anul trecut un număr mediu de doar 131 de salariați. În schimb, ArcelorMittal Tubular Products Galați SRL a raportat profit în fiecare din ultimii 4 ani, câștigând cumulat aproape 52 milioane lei în intervalul respectiv. Ultimul exercițiu financiar finalizat cu pierderi de către companie a fost 2011, când aceasta a consemnat un minus de aproape 3 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Gazoductul ”made in China” îi scoate pe siderurgiştii gălăţeni în stradă

În numele salariaţilor din ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, Sindicatul "Siderurgistul AMG" îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la iminenta distrugere a industriei producătoare de ţevi din România, cu consecinţa dispariţiei a sute sau chiar mii de locuri de muncă", din cauza lipsei de susţinere a industriei interne de către statul român. Sindicaliştii se referă la licitaţia pentru gazoductul BRUA, organizată de Transgaz, care ar putea fi afectată de importurile de ţevi la preţ de dumping din ţări din afara UE, mai exact din China.

ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, societate ce face parte din grupul ArcelorMittal, a depus ofertă în cadrul procedurii de licitaţie organizate de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaş pentru proiectul "Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport în direcția Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), lucrările de execuţie faza I", având ca subcontractori, printre alte companii, societatea Sara SRL şi ca terţ susţinător ArcelorMittal Galaţi SA. "ArcelorMittal Tubular Products Galaţi este singurul producător naţional de ţeavă sudată longitudinal expandată la rece, iar piaţa mondială pe care concurează societatea noastră este puternic afectată de importurile de ţeavă la preţuri de dumping din ţările din afara Uniunii Europene. O astfel de concurenţă neloială afectează grav capacitatea societăţii de a păstra locurile de muncă ale angajaţilor săi, deşi conducerea societăţii, împreună cu toţi salariaţii, luptă pentru supravieţuirea companiei în aceste condiţii vitrege, care afectează într-un mod profund negativ industria producătoare de oţel din România", afirmă un comunicat remis de "Siderurgistul AMG" şi Cartel ALFA - filiala Galaţi.

Reglementările europene şi cele naţionale prevăd un drept de preferinţă pentru produsele fabricate în ţări din UE faţă de produsele care provin din ţări din afara Uniunii, pentru cel puţin 50% din valoarea totală a produselor care constituie oferta. În plus, ne asigură comunicatul citat, "ArcelorMittal Tubular Products Galaţi deţine capacitatea tehnică şi profesională necesare pentru furnizarea integrală şi la termen a materialului tubular şi a curbelor care fac obiectul procedurii de licitaţie sus-precizate, cu respectarea tuturor cerinţelor Transgaz". În acest context, sindicaliştii gălăţeni consideră că ne aflăm în faţa unui pericol real pentru industria producătoare de oţel din România dacă un astfel de proiect major de infrastructură ar fi realizat cu produse achiziţionate din afara României şi a UE. Nu în ultimul rand, ar fi inacceptabil ca, în timp ce companiile româneşti şi salariaţii acestora sunt plătitori de taxe pentru susţinerea economiei din România, respectiv pentru protejarea locurilor de muncă din industria internă, un astfel de contract pentru proiectul BRUA să fie atribuit unei companii din afara Uniunii Europene, în acest fel fiind finanţate locuri de muncă din alte ţări. "Cine va plăti preţul pentru închiderea unor capacităţi de producţie din industria producătoare de oţel, dacă un proiect de importanţa BRUA, finanţat cu fonduri europene şi bani publici, va fi atribuit unor furnizori din afara Uniunii Europene?", întreabă sindicaliştii, în comunicat.

Luând în considerare producţia ce scade în fiecare an din cauza dumpingului, şi din perspectiva salvării locurilor de muncă, atribuirea acestui contract de achiziţie publică este vitală pentru ArcelorMittal Tubular Products. Mai mult, prin participarea companiei gălăţene la realizarea gazoductului BRUA, s-ar putea chiar crea noi locuri de muncă, având în vedere că aproximativ 70% din valoarea proiectului va fi realizată în România. Iată de ce "Siderurgistul AMG" îşi exprimă speranţa că atât autorităţile locale, cât şi cele naţionale vor găsi soluţii care să conducă la protejarea locurilor de muncă din industria producătoare de oţel din România, inclusiv cele de la ArcelorMittal Tubular Products.

Pentru a fi şi mai bine auziţi, sindicaliştii din "Siderurgistul AMG" vor organiza, luni, 30 octombrie, o acţiune de protest în faţa Prefecturii Galaţi, începând cu ora 15.30. O săptămână mai târziu, pe 7 noiembrie, o acţiune similară va avea loc în faţa sediului Guvernului României.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Sindicaliştii gălăţeni cer gazoduct sută la sută european

Aproximativ 100 de sindicalişti de pe platforma siderurgică gălăţeană, cea mai mare parte dintre ei de la sindicatul "Siderurgistul AMG", au protestat, luni, 30 octombrie, pe platoul din faţa Prefecturii, faţă de lipsa de susţinere a industriei autohtone de către statul român.

Concret, sindicaliştii acuză că licitaţia organizată de Transgaz pentru gazoductul BRUA (pe direcţia Bulgaria-România-Ungaria-Austria) este afectată de preţurile de dumping practicate de ţări din afara UE (China, în special), care se află astfel într-o concurenţă neloială cu ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, singurul producător naţional de ţeavă sudată longitudinal expandată la rece.

Sindicaliştii le cer autorităţilor centrale şi locale să nu atribuie banii publici şi europeni din cadrul acestui proiect unor state care nu au nicio contribuţie la bugetul Uniunii şi dau asigurări că ArcelorMittal Tubular Products Galaţi deţine capacitatea tehnică şi profesională necesare pentru onorarea integrală a comenzilor Transgaz. Sindicaliştii gălăţeni vor organiza un nou protest, pe 7 noiembrie, în faţa sediului Guvernului României.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Proiect european construit de firme din state non-UE. Siderurgiștii au protestat la Galați

Gazoductul BRUA, care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria, este un proiect prin care Comisia Europeană vrea să elimine vulnerabilitatea statelor europene la o eventuală criză a gazelor naturale. Potrivit specialiştilor, noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km și o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Conducta ar trebui să fie funcțională în 2020, când ExxonMobil și OMV Petrom vor începe extracția gazelor naturale din Marea Neagră. Lucrările la interconectorul BRUA ar urma să se desfășoare pe teritoriul a 11 județe din România, de la Arad la Giurgiu. Pe 27 februarie, Ministerul Energiei a emis autorizația de construire pentru gazoduct, începerea lucrărilor fiind programată în această perioadă.

Au apărut şi primele nemulţumiri şi chiar proteste în legătură cu derularea acestui proiect. Angajaţii producătorului de ţevi ArcelorMittal Tubular Products de pe platforma siderurgică de la Galaţi au organizat un prim protest la Galaţi şi vor organiza un nou protest la Bucureşti, pentru că acest proiect strategic al UE va fi realizat cu aportul unor firme din state non-UE, conductele fiind livrate de firme din Turcia şi Rusia.

Protestul de la Galaţi a fost organizat de Sindicatul AMG Siderurgistul din cadrul ArcelorMittal Tubular Products, singura revendicare fiind aceea adresată Guvernului Tudose de a fi găsite soluţii pentru ca atribuirea contractului de achiziţie publică ce face obiectul procedurii de licitaţie organizate de Transgaz Mediaş pentru proiectul BRUA să se efectueze “astfel încât atât fondurile europene, cât şi cele din bani publici care finanţează acest proiect să nu fie folosite pentru finanţarea unor importuri de produse din oţel la preţuri de dumping din ţări din afara Uniunii Europene, respectiv pentru finanţarea unor locuri de muncă din ţări care nu fac parte din UE, ci să fie folosite în sprijinul economiei româneşti”. Protestatarii au purtat pancarte pe care scria  „Vrem proiectul BRUA, vrem să ne păstrăm locurile de muncă” şi „Oţel românesc pentru proiecte româneşti, Ţeavă românească pe pământ românesc”.

Sunt încălcate măsurile CE

Liderii sindicali susţin că este încălcată legea, dar şi măsurile stabilite de Comisia Europeană pentru susţinerea producătorilor de oţel din Europa şi a industriei europene. „Până acum au fost două  licitaţii şi noi le-am contestat pe amândouă, ultima vineri la Curtea de Apel Alba Iulia. Au rămas două firme turceşti şi una rusească, dar noi am fost eliminaţi pe criterii puerile. Protestăm deoarece pentru proiectul BRUA cu firma de la Galaţi putem executa această conductă fără probleme.

Sunt bani europeni pe teritoriu -european, iar legea spune că cel puţin 50% din finanţarea europeană trebuie să fie din UE. România e în UE, dar Turcia şi Rusia nu sunt în UE. Aşteptăm de la Guvern o explicaţie şi contractul să fie atribuit la noi. Avem capacitatea. Toţi se laudă că s-au făcut 200 de metri de pod, dar nimeni nu se gândeşte că sunt 440 km de ţeavă ce pot fi livraţi de la Galaţi. Materia primă o luăm de la Combinatul ArcelorMittal Galaţi. Să ne punem un semn de întrebare de ce nu se iau din România tabla şi ţeava respectivă, că noi le producem aici”, ne-a declarat Ioviţă Lungu, liderul sindicatului de la ArcelorMittal -Tubular Products.

Licitația a fost internațională

Situaţia este destul de complicată. Pentru contractul de livrare a conductelor pentru gazoductul BRUA este o licitaţie internaţională, câştigată de firmele din Turcia şi Rusia, care au venit cu preţuri mai mici decât cele ale ArcelorMittal Tubular Products. Solicitarea adresată Guvernului de a interveni în derularea unei proceduri de licitaţie ar putea rămâne o simplă revendicare sindicală, pentru că intervenţia Guvernului ar fi ilegală.

Dacă Guvernul României ar fi luat în serios apelurile repetate ale marilor producători industriali, care sunt şi mari consumatori de energie şi ar fi adopat şi în România o politică energetică favorabilă industriei după modelul măsurilor Comisiei Europene, producătorii de la noi ar fi avut şansa de a deveni competitivi. ArcelorMittal Tubular Products Galaţi putea merge la licitaţie cu un preţ mai mic decât cele ale firmelor din Turcia şi Rusia şi astfel câştiga contractul. Eşecul firmei din Galaţi în contractul BRUA este, în primul rând, un eşec al politicilor guvernamentale.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Contestația ArcelorMittal în proiectul BRUA a fost respinsă

Una dintre cele mai importante licitații organizate de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, pentru proiectul conductei internaționale ce va interconecta sistemele de transport ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei (BRUA), respectiv cea de achiziție de material tubular necesar construirii conductei, a fost contestată de cinci dintre cele șapte companii și consorții care vânează contractul pe 3 ani, cu valoare estimată maximă de circa 238 milioane euro cu tot cu TVA (200 milioane euro fără TVA).

În decembrie anul trecut, Transgaz lansa procedura de atribuire a unui contract de furnizare de material tubular și curbe pentru secțiunea de pe teritoriul României a BRUA, în lungime de 528 de kilometri. La licitație au depus oferte combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați (având ca subcontractanți firmele Sara SRL din Buzău, Corinth PipeWorks Pipe Industry din Grecia și Izostal din Polonia), TMK Artrom Slatina (deținută de grupul rus TMK), Moldocor Piatra Neamț (a omului de afaceri Mihai Bătrânu, având ca terț susținător compania din China Zhongyou BSS Qinhuangdao Petropipe, parte a grupului China National Petroleum Corporation, controlat de statul chinez), două consorții având ca lideri firme din Turcia, Borusan Mannesman-Noksel Celik și Urman Celik-Emek Boru-Cis Gaz SRL-Valro Trade SRL, precum și companiile turcești Erciyas Celik și Toscelik Spiral.

Cinci dintre cei șapte ofertanți, respectiv ArcelorMittal, TMK Artrom, Moldocor, Borusan și Celik, au contestat rezultatele evaluării intermediare a efectuată de Transgaz cu o lună înainte, prin care ofertele le fuseseră declarate neconforme. Un al șaselea, Toscelik Spiral, a formulat cerere de intervenție, prin care a solicitat menținerea rezultatelor evaluării Transgaz și respingerea ofertelor contestatarilor. Patru dintre cele cinci contestații, precum și cererea de intervenție au fost respinse de către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), fiind admisă o singură contestație, cea a rușilor de la TMK Artrom. Transgaz a fost obligată să reanalizeze oferta rușilor de la TMK Artrom.

În prezent, licitația Transgaz de achiziție de material tubular pentru BRUA se află în faza evaluării financiare. Transgaz va împrumuta 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea etapei I a proiectului de construcție a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, contractul de credit fiind semnat luna trecută. Investiția totală este estimată la 560 milioane euro, din care 179 milioane euro vor fi acoperiți de un grant acordat de Uniunea Europeană. Autorizația de construcție pentru BRUA a fost emisă de Ministerul Energiei în martie.

Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Gigantul industrial american Caterpillar este primul câștigător al uneia dintre licitațiile majore organizate de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor, pentru proiectul construcției secțiunii românești a conductei internaționale BRUA. O subsidiară înregistrată în Belgia a grupului american, Solar Turbines SA, va furniza Transgaz compresoare centrifugale cu turbine de gaz pentru cele trei stații de comprimare a gazelor din componența conductei, adjudecându-și în acest sens, în august, un contract în valoare totală de peste 45 milioane euro, cu tot cu TVA. La scurt timp după atribuirea contractului de furnizare de compresoare, Transgaz a lansat o nouă licitație, pentru execuția celor trei stații de comprimare din cadrul proiectului BRUA. Valoarea estimată a contractului este de peste 463 milioane lei cu tot cu TVA, iar acesta va include achiziția, livrarea, depozitarea temporară, executarea, construirea, instalarea, probarea, verificarea, punerea în funcțiune, autorizarea funcționării obiectivelor și mentenanța pe 24 luni aferente stațiilor de comprimare Podișor, Bibești și Jupa. Tot în august a fost deblocată principala licitație din cadrul proiectului, cea pentru execuția propriu-zisă a secțiunii românești a conductei BRUA, contract în valoare estimată de peste 1,5 miliarde lei, cu tot cu TVA, împărțit în 3 loturi, respectiv pe 3 segmente de conductă: Podișor-Văleni (180 km), Văleni-Pui (140 km) și Pui-Recaș (159 km).

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

ArcelorMittalGalaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru BRUA

ArcelorMittal Galaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru desemnarea constructorului gazoductului BRUA, după ce a fost eliminată din lipsa unui document care nu era relevant pentru proiect, a declarat, pentru Agerpres, directorul general al combinatului siderurgic, Bruno Ribo. "Sperăm în continuare să putem participa la acest proiect. Am fost eliminaţi şi am contestat licitaţia. Am fost eliminaţi pentru că a lipsit un document, nu ne-am dat seama că lipseşte acea hârtie şi nu am avut timp să o depunem în termen. Este o chestiune pur formală. Când am fost informaţi că ne lipsea, eram gata să corectăm acest lucru, dar era închisă perioada de licitare, aşa că oferta noastră nu a fost validată", a arătat Ribo.

Potrivit acestuia, documentul care a lipsit de la dosar nu era relevant pentru fondul problemei. "Cumva a fost o eroare din partea noastră, dar a fost un motiv formal care nu a avut legătură cu substanţa formulei. Suntem la tribunal cu această chestiune, nu pot comenta mai mult, dar cred că ar trebui să dăm mai multă importanţă la fondul problemei, nu la formă, pentru că noi suntem capabili să producem şi ar fi total anormal ca fonduri publice, fonduri cu finanţare europeană, să finanţeze un proiect care să se bazeze pe tablă groasă produsă în China. Este ceva ce nu s-a mai auzit. Românii plătesc taxe şi acestea susţin slujbe în China", a continuat oficialul ArcelorMittal. El a precizat că documentul respectiv era de fapt o declaraţie că nu există vreun conflict de interes cu noul CEO al Transgaz. El a precizat că documentul respectiv era de fapt o declaraţie că nu există vreun conflict de interes cu noul CEO al Transgaz. "Noi am depus acest document pentru fostul CEO, dar CEO s-a schimbat în timpul procesului de licitare şi ne-au cerut să depunem această hârtie cu noul nume. Am depus oferta alături de alţi trei parteneri într-un consorţiu, noi fiind furnizorul de tablă groasă, şi a lipsit una dintre cele patru hârtii", a explicat şeful producătorului de oţel.

Ribo a susţinut că ArcelorMittal are capacitatea de a produce la Galaţi întreaga cantitate de oţel pentru conducta BRUA, respectiv 110.000 de tone, care înseamnă 480 de kilometri de ţeavă sudată, cât are gazoductul pe teritoriul României. "Noi producem cam două milioane de tone de oţel pe an la Galaţi, iar acest volum se poate livra între 12 şi 18 luni. Acest volum era foarte important pentru unitatea noastră de ţevi de la Galaţi. Ar fi o ruşine ca, pentru o asemenea greşeală măruntă, să avem un gazoduct care să fie făcut cu ţeavă care are la bază tablă groasă produsă în China", a adăugat Ribo.

Pe 28 noiembrie, a avut loc ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuţie a conductei de transport gaze naturale - faza 1, în cadrul Proiectului BRUA. Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, şi de Petre Mustăţea, director general al Inspet SA Ploieşti.

Proiectul BRUA Gas Interconnection, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 milioane de euro, a primit un grant de 179 milioane de euro din partea Comisiei Europene în cadrul Facilităţii Conectarea Europei.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Mittal retrage aproape 10 milioane euro de la profitabila fabrică de țevi sudate, bani puși până acum deoparte pentru zile negre

Grupul ArcelorMittal a decis să retragă aproape 10 milioane euro, sub formă de dividende, de la fabrica sa de șevi sudate din Galați, ArcelorMittal Tubular Products, după ani în care și-a însutit profitul, dar a pus banii deoparte pentru acoperirea posibilelor pierderi ulterioare. Retragerea banilor a fost însă acum decisă, după un nou an de pierderi ale combinatului principal.

ArcelorMittal Tubular Products Galați SRL funcționează tot pe platforma siderurgică gălățeană, însă este separată juridic, operațional și managerial de combinatul ArcelorMittal Galați. În 2015, compania a terminat cu un profit net de 14,7 milioane lei, de aproape 100 de ori mai mare decât cel înregistrat în 2014 (atunci cu un provizion de circa 3 milioane lei), de circa 153.000 lei, cifra de afaceri scăzând ușor, cu 4%, la 85,23 milioane lei. În 2016, afacerile au totalizat 68,7 milioane lei, iar profitul s-a redus la 11,5 milioane lei. Acum, ArcelorMittal a decis să retragă aproape 10 milioane euro din companie, ca dividende, pentru profitul nerepartizat 4 ani.

Fabrica face parte din divizia de produse tubulare a grupului ArcelorMittal, fiind controlată de o firmă din grup înregistrată în Olanda.

Fabrica de țevi sudate a ArcelorMittal de la Galați este un business de dimensiuni mult mai mici decât combinatul cu care împarte platforma siderurgică din oraș, atât ca rulaj, cât și ca efectiv de personal, având anul trecut un număr mediu de doar 145 de salariați.

Pe de altă parte, marele combinat siderurgic ArcelorMittal Galați, care are peste 6.000 de salariați, a consemnat în 2016 al 8-lea an consecutiv cu pierderi. Acestea s-au redus totuși semnificativ în ultima perioadă de la 482,2 în 2014 și 297,6 milioane lei în 2015 la 271,3 milioane lei în 2016. În iunie anul trecut, directorul general al combinatului, Bruno Ribo, declara, într-un interviu acordat News.ro, că ArcelorMittal Galați SA ar putea înregistra un nou an de pierderi nete în 2016, deși al doilea an consecutiv de profit operațional, în special din cauza importurilor masive de oțel. El a mai spus că ținta impusă de compania-mamă este atingerea punctului de break-even, în care veniturile sunt egale cu cheltuielile, în 2017.

Anterior, în aprilie, Ribo declara, pentru Profit.ro, că închiderea combinatului siderurgic este scenariul cel mai sumbru, iar acționarii nu doresc acest lucru și continuă să investească, însă, în contextul problemelor cu care se confruntă ArcelorMittal Galați și care țin de reglementări de stat, europene și naționale, atât de mediu, cât și comerciale, acest risc nu poate fi exclus cu totul.

Principala problemă a combinatului siderurgic de la Galați, nerezolvată complet atunci, își are cauza în China. Cu subvenții semnificative, inclusiv finanțări ieftine acordate de bănci de stat, China și-a sporit masiv capacitatea de producție siderurgică în ultimii ani, în scopul satisfacerii cererii interne din construcții și infrastructură, sectoare de asemenea stimulate de stat. Numai că stimulul nu a funcționat, iar cererea internă s-a dovedit a fi insuficientă pentru a absorbi producția. În consecință, producătorii chinezi au inundat piețele externe, inclusiv Europa, cu exporturi extrem de ieftine, sub costuri, prăbușind astfel prețurile. La începutul anului trecut, la solicitările producătorilor de oțel din întreaga Uniune Europeană, Comisia Europeană a luat o măsură anti-dumping doar pentru produsele plate laminate la rece aduse din China. Măsura este aplicată și retroactiv, pentru oțelul deja importat și folosit, fiind aplicată de la momentul în care a fost importat produsul respectiv, la preț de dumping. Sesizarea a fost făcută în 2015, iar executivul european a decis în 2016 să ia această măsură. ”Nu e o măsură suficientă. Sunt acum în verificare la Comisia Europeană alte două măsuri, care vizează taxe anti-dumping pentru tabla groasă și rulouri laminate la cald, care, împreună, reprezintă circa 65% din producția unității de la Galați”, a afirmat Ribo, în interviul acordat News.ro.

În prezent, capacitatea mondială de producere a oțelului este de 1,5 miliarde tone, din care China deține peste jumătate, adică 800 milioane tone. Circa 80% din firmele care activează în această industrie în China au terminat pe pierdere anul 2015. Explicația ține de supracapacitatea structurală, generată de numărul foarte mare de unități noi deschise fără a închide unitățile vechi. ”China ar trebui să facă ceea ce a făcut România după 1990. România avea o capacitate totală de 10 - 12 milioane de tone anual în anii '80, iar acum are o producție de 3,3 milioane de tone”, a explicat Ribo.

ArcelorMittal Galați, fostul combinat Sidex, a fost cumpărat în 2001, cu 70 milioane euro, de miliardarul indian Lakshmi Mittal, care și-a asumat angajamentul de a investi 350 milioane euro. Este cel mai mare combinat siderurgic al României, fiind construit în perioada 1960-1966 la ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, dictatorul comunist decedat în 1965.

Pe lângă operațiunile de la Galați, grupul ArcelorMittal mai deține în România alte cinci unități: o carieră de calcar la Tulcea, portul Romportmet din județul Galați, două fabrici de țevi la Iași și Roman și fabrica de profile laminate de la Hunedoara.

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Sectorul romanesc al gazoductului BRUA se va construi cu teava de la turci

Transgaz va cumpara de la turci, cu peste o suta de milioane de euro, conducta de care are nevoie pentru constructia segmentului romanesc al gazoductului BRUA. Producatorii autohtoni de otel care ar fi putut produce conducta la noi in tara au atentionat inca de anul trecut ca banii europeni cu care se construieste gazoductul ar trebui folositi in insteresul oamenilor de aici, nu al celor din diverse alte parti ale lumii.

Societatea Nationala Transgaz SA are de construit, in urmatorii ani, aproape o treime din gazoductul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA). Mai exact, din 1.318 de kilometri, cat va avea intregul gazoduct, Transgaz va trebui sa finalizeze cei 479 de kilometri de conducta care vor traversa teritoriul tarii noastre, incepand din localitatea Podisor din Giurgiu pana la Recas, in Timisoara. In plus, urmeaza sa se realizeze trei statii de comprimare in localitatile Jupa (in Caras-Severin), Bibesti (in Gorj) si Podisor (in Giurgiu). Ca Europa sa nu mai depinda de gazul rusesc, intregul gazoduct BRUA - deci si sectorul romanesc - va trebui construit la cele mai inalte standarde. De calitatea acestor lucrari va depinde, in parte, eficienta cu care se vor putea valorifica gazele din Marea Neagra.

Pe langa beneficiile de care se va bucura dupa ce gazoductul va fi pus in functiune, Romania putea castiga mult inca din perioada de constructie a acestuia. Mai exact, daca s-ar fi folosit nu doar forta de munca autohtona, ci si materiale produse la noi in tara, buna parte din banii dati de Comisia Europeana pentru constructia gazoductului ar fi ramas in economia romaneasca, stimuland cresterea.

La momentul de fata e insa tarziu sa mai vorbim despre asa ceva. Forta de munca folosita va fi din Romania, iar asta va insemna ca circa 92 de milioane de euro vor merge la firmele locale carora li s-au atribuit lucrarile si la o firma austriaca prezenta de mai mult timp in pesisajul afacerilor locale si care a mai lucrat cu Transgaz. Conducta folosita la realizarea gazoductului nu va fi cumparata, insa, de la producatori autohtoni, ci integral de la turci. Se va proceda astfel dupa ce societatea Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayi Anonim Sirket a castigat licitatia lansata inca din 2016 de Transgaz pentru "furnizarea de material tubular si curbe" necesare constructiei gazoductului BRUA. Societatea castigatoare face parte din Tosyali Holding, grup de firme cunoscut pe plan international si care urmeaza sa incaseze peste o suta de milioane de euro daca livreaza, in cel mult trei ani, conducta necesara constructiei sectorului romanesc al BRUA. La licitatia castigata de turci, marcata de numeroase contestatii si de actiuni in instanta ale participantilor, au participat si fabricanti care produc la noi in tara conducta si care au mii de salariati autohtoni de statele de plata. Este vorba despre ArcelorMittal Galati SA, cu actionar indian, care are circa 6.000 de angajati, in majoritate romani si de TMK Slatina, cu actionari rusi, care lucreaza cu peste 1.000 de angajati.

De ce au fost descalificate societatile care produc teava in Romania

Directorul executiv al ArcelorMittal Galati SA, Bruno Ribbo, a declarat pentru Agerpess ca, oficial, societatea pe care o conduce a fost descalificata din cauza ca documentatia depusa la licitatie era incompleta. In realitate, insa, a sustinut directorul, lipsea un singur document nesemnificativ, adica o simpla declaratie privind faptul ca intre companie si directorul Transgaz nu exista conflicte. Pentru clarificarea situatiei, compania s-a grabit sa depuna declaratia, dar a fost prea tarziu. Descalificata, ArcelorMittal Galati a atacat in instanta decizia, dar a pierdut.

In luna noiembrie a anului trecut, mai multi muncitori ai ArcelorMittal Galati SA au protestat in fata Guvernului, cerand ca sectorul romanesc al BRUA sa fie construit cu materiale produse in tara noastra.

Contactat telefonic, purtatorul de cuvant al ArcelorMittal Romania, Dorian Dumitrescu, a declarat pentru Ziare.com ca grupul nu a adoptat o pozitie oficiala privind cele petrecute la licitatie (alta decat cea a directorului Bruno Ribbo - n.red.) si ca, din informatiile pe care le are, grupul nu mai intreprinde in acest moment nicio actiune legala privind respectiva licitatie.

Reprezentantii TMK Artrom Slatina ne-au informat ca isi vor exprima opinia privind descalificarea de la licitatie doar daca le vom solicita acest lucru in scris. Ceea ce am si facut, dar pana la acest moment nu am primit niciun raspuns.

Potrivit deciziilor Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, in ciuda nemultumirii tuturor societatilor care au fost descalificate sau au pierdut, licitatia organizata de Transgaz s-a desfasurat dupa litera legii. E greu, insa, de crezut ca Romania nu ar fi putut castiga mai mult din constructia gazoductului...

ziare.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Linie modernă de acoperire a produselor tubulare

LIBERTY anunță că investește 31 de milioane de RON (6,3 milioane de Euro) într-o linie ultramodernă ce va fi utilizată în acoperirea țevilor produse la unitatea specializată LIBERTY Tubular Products Galați.

Primele dintre cele 80 de camioane cu părți componente ale liniei deacoperireau ajuns deja din Olanda, iar în luna septembrie se va finaliza aducerea echipamentului. Lucrările de instalare a noii linii sunt preconizate să aibă loc în anul 2022. Proiectul include și înființarea unui laborator de testare.

Linia de acoperire va presupune un grad ridicat de automatizare, fiind operată de o echipă de 25 de angajați și va fi prietenoasă cu mediul înconjurător. Capacitatea anuală a liniei va fi de circa 110.000 de tone sau aproape 500.000 de metri de țeavă și va asigura spălarea, uscarea, sablarea, inspectarea și acoperirea în straturi succesive de rășină epoxidică, polietilenă și polipropilenă, precum și - la cerere - spumă de polipropilenă. Pe lângă aceste acoperiri pe suprafața exterioară a țevilor, Linia de Acoperire poate realiza o aplicare și la interior, cu rășină epoxidică. Tratate în acest fel, țevile pot fi folosite la magistrale de transport pentru petrol, gaze naturale, apă sau alte fluide.

Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galaţi a spus: “Piața cere din ce în ce mai multe țevi acoperite, folosite la transportul fluidelor energetice. Cu această nouă Linie de Acoperire, LIBERTY Tubular Products Galați va fi singurul producător din această zonă cu capacitatea de a realiza acest tip de produse tubulare de înaltă calitate. Dar marele avantaj comercial este că la Galați se va produce atât materia primă pentru fabricarea acestor țevi, cât și procesarea acestora în stadiul final pentru clienții de pe teritoriul României, din Balcani și din alte zone din Europa”.

LIBERTY Galați

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.