Jump to content

Candidaţii Galaţiului pentru alegerile parlamentare 2012


dcp100168

Recommended Posts

Pregătirea alegerilor parlamentare, în linie dreaptă

Pregătirea alegerilor parlamentare care se vor desfăşura pe 9 decembrie 2012 se derulează cu respectarea programului calendaristic. Astfel, s-a finalizat delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în judeţul Galaţi urmând a fi organizate 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci. A fost achiziţionată cea mai mare parte a materialelor necesare votării, precum şi serviciile de tipărire a buletinelor de vot, bugetul prevăzut pentru acest scrutin fiind de 2.640.000 lei. De asemenea, a fost înaintată, spre avizare, Autorităţii Electorale Permanente, lista din care se vor trage la sorţi preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare.

În ceea ce priveşte securitatea pe parcursul procesului electoral, din cele 436 de secţii, în 183 paza va fi asigurată de poliţişti, în 84 de jandarmi, la care se adaugă 68 de poliţişti de frontieră, 32 de lucrători de la Poliţia Transporturi, 12 din cadrul Serviciului Paşapoarte, 18 de la Serviciul Permise şi Înmatriculări şi nouă de la Oficiul Român de Imigrări.

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL GALAŢI

Link to comment
Share on other sites

Judecătorii au decis că Florin Pâslaru poate candida la parlamentare

Deputatul PSD Florin Pâslaru a primit dreptul de a candida, în urma deciziei de la Curtea de Apel Galaţi, unde au fost respinse contestaţiile făcute de către avocata Baroului Argeş şi de către preşedintele PDL Galaţi, Doruleţ Resmeriţă.

Lui Pâslaru i s-a dat câştig de cauză printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. „Eram sigur că voi câştiga. Mă bucur că Curtea de Apel a admis recursul. Reprezentantul ANI nu avea ce să caute ieri la proces. Ambele contestaţii făcute de către cei doi, atât de către doamna din Argeş cât şi de domnul Resmeriţă, au fost depuse mai târziu de 48 de ore, deci altfel de cum prevede legea. Mai mult decât atât, nu înţeleg cum o avocată din Baroul Argeş poate contesta candidatura unei persoane din Galaţi. Nu sunt supărat pe nimeni şi sper să urmeze o candidatură curată”, ne-a declarat Florin Pâslaru. Decizia Curţii de Apel va fi motivată în cursul zilei de marţi şi comunicată Biroului Electoral Judeţean.

Florin Pâslaru: Curtea de Apel Galaţi mi-a admis recursul, rămân candidat

Deputatul PSD Florin Pâslaru, candidat pentru un nou mandat într-un colegiu din judeţul Galaţi, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că magistraţii Curţii de Apel i-au admis recursul la hotărârea Tribunalului de anulare a deciziei BEJ prin care îi fusese admisă noua candidatură. "Am câştigat recursul la Curtea de Apel Galaţi. Asta e procedura: se merge la Tribunal, după care se face recurs, se merge la Curtea de Apel Galaţi, la instanţa imediat superioară, unde am câştigat împotriva contestaţiilor care au fost la adresa mea. Este definitiv, rămân candidat", a spus Pâslaru.

El a arătat că nu doreşte să comenteze deciziile instanţei. "Sunt bucuros că instanţa şi-a dat seama că am avut dreptate sută la sută şi mergem în continuare în campanie", a spus Pâslaru. "Instanţa a admis recursul formulat de către Florin Pâslaru. Ca urmare a acestei decizii, persoana în cauză îşi poate depune candidatura pentru alegerile parlamentare. Urmează ca decizia să fie comunicată Biroului Electoral Judeţean Galaţi. Sentinţa este definitivă şi irevocabilă", a declarat Irina Boldea, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Galaţi.

Link to comment
Share on other sites

Mihai Turcu candidează împotriva lui Eugen Durbacă

Democrat-liberalul Mihai Turcu, fostul prim-comisar al Gărzii de Mediu Galaţi, va candida pentru un mandat de senator din partea ARD în Colegiul 4 din municipiul Galaţi. PDL-istul îi va avea drept contracandidaţi pe conservatorul Eugen Durbacă şi pe PP-DD-istul Aurel Stancu.

„Nu consider că este o candidatură dificilă, având în vedere că ne cunoaşte foarte bine şi ca oameni, dar şi ca politicieni. Începând cu anul 2004, m-am implicat în administraţie. Consider că am făcut foarte multe lucruri bune pentru Galaţi, în ultimii opt ani de zile, mai ales în ceea ce priveşte activitatea de protecţie a mediului. Nimeni nu îmi poate reproşa nimic legat de activitatea mea. Nu am fost corupt, nu am niciun fel de antecedente”, ne-a declarat Mihai Turcu. Democrat-liberalul a precizat că, spre deosebire de contracandidatul său Eugen Durbacă, se va axa pe o campanie „la picior” şi nu va mitui electoratul.

„Va fi o competiţie normală. Nu avem de ce să ne atacăm. Nu mă voi duce să mituiesc electoratul, să ofer pomeni electorale. Dacă electoratul va avea încredere în mine, voi fi de partea lui şi îl voi reprezenta cu cinste în Parlament. Eu voi lua colegiul la picior, voi sta de vorbă cu oamenii, spre deosebire de Durbacă. Eu mă reprezint singur”, ne-a spus democrat-liberalul.

Partidul Forţa Civică a refuzat candidatura lui Constantin Telegan pentru Colegiul 4 Senat, acesta fiind preluat, duminică, de către democrat-liberali. ARD are, astfel, 12 candidaţi din partea PDL şi un candidat din partea FC, pentru alegerile din luna decembrie. Ieri, Alianţa România Dreaptă şi-a depus oficial candidaturile la Biroul Electoral Judeţean.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Listele ARD, la Biroul Electoral Judeţean

După şedinţa de duminică a Biroului Permanent Naţional al ARD, marţi au fost depuse la Biroul electoral Judeţean listele cu candidaţii ARD la alegerile parlamentare. Astfel, în ordinea colegiilor, aceştia sunt:

Camera Deputaţilor: Colegiul 1 - Gheorghe Găinaru; Colegiul 2 - Mircea Toader; Colegiul 3 - Carmen Axenie; Colegiul 4 - Emil Dragomir; Colegiul 5 - Valeriu Ardeleanu; Colegiul 6 - Doru Resmeriţă; Colegiul 7 - Constantin Dumitriu; Colegiul 8 - Mirela Praisler; Colegiul 9 - Viorel Trif.

Senat: Colegiul 1 - Constantin Petrea; Colegiul 2 - Aurel Zamfir; Colegiul 3 - Nicuşor Ciumacenco; Colegiul 4 - Mihai Turcu.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Lista candidaţilor gălăţeni, colegiu cu colegiu

Cine vrea să fie deputat

colegii%20camera%20deputatilor%20jud%20galati.jpg

Colegiul nr. 1

În Colegiul nr. 1, format din comunele Brăhăşeşti, Buciumeni, Cerţeşti, Corod, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Munteni, Negrileşti, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu, candidează:

Victor Paul Dobre (USL) - 60 de ani, inginer, deputat, PNL;

Gheorghe Găinaru (ARD) - 63 de ani, economist, consilier local comuna Drăgăneşti, PDL;

Daniela Simona Hapeci (PP-DD) - consilier judeţean;

Eugen Frunză (UDMR) - medic veterinar;

Cristinel Chiculiţă (PRM) - 40 de ani, inginer, administrator firmă.

Colegiul nr. 2

În Colegiul nr. 2, format din municipiul Tecuci şi comunele Cosmeşti, Cudalbi, Matca, şi Movileni, îşi dispută fotoliul de deputat:

Laurenţiu Chirvăsuţă (USL) - 47 de ani, inginer, senator, UNPR;

Mircea-Nicu Toader (ARD) - 64 de ani, inginer, deputat, PDL;

Rivelinio Ţirică (PP-DD) - avocat;

Timbolschi Ildiko (UDMR) - inginer, director producţie;

Clemansa Sava (PRM)- 52 de ani, avocat.

Colegiul nr. 3

Comunele Barcea, Costache Negri, Drăgăneşti, Fundeni, Griviţa, Iveşti, Lieşti, Pechea, Suhurlui şi Umbrăreşti formează Colegiul nr. 3 de deputat, pentru care au intrat în cursă:

George Scarlat (USL) - 33 de ani, administrator, economist, PNL;

Carmen Axenie (ARD) - 41 de ani, avocat, deputat, PDL;

Eugen Chebac (PP-DD) - 61 de ani, inginer în exploatare, fost preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi;

Manolache Margit (UDMR) - inginer agronom, pensionară.

Colegiul nr. 4

În Colegiul nr. 4 de deputat, format din comunele Braniştea, Cuza Vodă, Independenţa, Nămoloasa, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Smârdan, Şendreni, Tudor Vladimirescu, Tuluceşti şi Vânători, sunt gata de cursa electorală:

Viorel Ştefan (USL) - 58 de ani, economist, deputat, PSD;

Emil Dragomir (ARD) - 49 de ani, operator chimist, administrator societate comercială, PDL;

Marian Vicleanu (PP-DD) - jurist;

Daniel-Răzvan Bălănică (UDMR) - medic veterinar.

Colegiul nr. 5

Colegiul format din oraşele Bereşti, Târgu Bujor şi comunele Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni, Băneasa, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Cuca, Fârţăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Jorăşti, Măstăcani, Oancea, Rădeşti, Rediu, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti, notat cu numărul 5, este disputat de candidaţii:

Dan Nica (USL) - 52 de ani, inginer, deputat, PSD;

Valeriu Ardeleanu (ARD) - 35 de ani, medic chirurg, PDL;

Szekereş Carol (UDMR) - inginer;

Gheorghe Mănăilă (PP-DD) - consilier judeţean;

Vergil G. Neculiţă (PRM) - 59 de ani, inginer agronom, administrator.

colegii%20deputati%20mun.%20galati.jpg

Colegiul nr. 6

Una dintre cele mai dure bătălii se va duce pentru Colegiul nr. 6, care cuprinde zona veche a Galaţiului, zona Gării, Traian, Port, Valea Oraşului, Centru, Mazepa 1, Mazepa 2, Ţiglina 1, pe un aliniament până la Saturn şi sud de Coşbuc. Sunt gata de bătaie… politică:

Florin Costin Pâslaru (USL) - 53 de ani, inginer, deputat, PSD;

Doruleţ-Nelu Resmeriţă (ARD) - 45 de ani, inginer, cadru didactic universitar, PDL;

Picu Apostol Roman (PP-DD) - jurist, fost consilier local;

Marian Filimon (UDMR) - 61 de ani, economist, preşedinte al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, director SC Intact SRL;

Eugen-Gheorghe Stamate (PER) - 36 de ani, economist, administrator firmă;

Vanghele Ifrim (PRM) - 62 de ani, inginer, inspector de specialitate.

Colegiul nr. 7

Gălăţenii din zona Cartierului Dunărea, Micro 18, 19, 20 şi 21, vor avea de ales între candidaţii Colegiului nr. 7 de deputat:

Lucreţia Roşca (USL) - 54 de ani, medic, deputat, PSD;

Constantin Dumitriu (ARD) - 41 de ani, jurist, director general firmă privată, fost eurodeputat şi viceprimar, PDL;

Lăcrămioara Stavire (PP-DD) - 44 de ani, avocat;

Borca Tasciuc Sandor (UDMR) - economist;

Călin Nestor (PRM) - 68 de ani, avocat;

Vasile Cruceanu (PER).

Colegiul nr. 8

Pentru Colegiul nr. 8, care cuprinde Ţiglina II, Micro 16, 17, zona Siderurgiştilor Vest până aproximativ în zona Viaductului, sunt gata să se înfrunte:

Bogdan-Liviu Ciucă (USL) - 44 de ani, notar, deputat, PC;

Mirela Praisler (ARD) - 51 de ani, fizician, profesor universitar, Forţa Civică;

Ştefănel Dan Marin (PP-DD);

Hatvani Atila (UDMR) - 52 de ani, electromecanic auto;

Neculina Florea (PER) - 59 de ani, inginer, mentor asigurări în cadrul Axa Life Insurance Romania;

Colegiul nr. 9

Gălăţenii din Colegiul nr. 9, format din Cartierul Aviaţiei: Aurel Vlaicu, Micro 13B, Micro 14, 38, 39 A, B şi C şi Micro 40, nu sunt în acest moment reprezentaţi în Parlamentul României şi au toate motivele să fie atenţi pe cine aleg:

Aurel Nechita (USL) - 61 de ani, medic, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie Galaţi, PSD;

Nicolae-Viorel Trif (ARD) - 32 de ani, jurist, director Agenţia Teritorială Galaţi a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitate Publică, fost consilier local, PDL;

Gheorghe Adrian Cârdei (PP-DD) - consilier judeţean;

Reves Carol (UDMR) - 36 de ani, medic stomatolog;

Anişoara Răchitosu (PRM) - 42 de ani, jurist, manager asigurări;

Doru Cristea (PER).

Candidaţii la funcţia de senator

colegii%20senat%20jud%20galati.jpg

Colegiul nr. 1

Pentru mandatul de senator pe Colegiul 1 care este format din colegiile 1, 2 şi 3 de deputat din judeţul Galaţi au intrat în luptă următorii candidaţi:

Ionel-Daniel Butunoi (USL) - 37 de ani, economist, director, PSD;

Constantin Petrea (ARD) - 57 de ani, inginer, director, PDL;

Nicolae Marin (PP-DD) - primarul comunei Pechea;

Nagy Istvan (UDMR) - medic;

Ion Condrache (PRM) - 60 de ani, contabil, director economic;

Colegiul nr. 2

În Colegiul nr. 2 care cuprinde colegiile de deputat 4 şi 5 din judeţ se vor lupta:

Gheorghe Saghian (USL) - 62 de ani, inginer agronom, senator, PSD;

Aurel Zamfir (ARD) - 56 de ani, inginer, director, PDL;

Victor Malinovici (PP-DD) - 58 de ani, administrator societate comercială, consilier local;

Rusu Ibolya Cecilia (UDMR) - 57 de ani, profesor, administrator.

Colegiul nr. 3

Îşi dispută mandatul de senator în Colegiul nr. 3, format din colegiile de deputat 6 şi 7 din municipiul Galaţi, următorii combatanţi:

Paul Ichim (USL) - 57 de ani, medic chirurg, senator, PNL;

Nicuşor Ciumacenco (ARD) - 37 de ani, medic stomatolog, fost consilier local şi viceprimar, PDL;

Romeo Cosma (PP-DD) - avocat;

Bako Adolf Coloman (UDMR) - inginer;

Gigi Sechila (PRM) - 45 de ani, economist, director;

Marius Munteanu (PER).

senat%20mun.%20galati.jpg

Colegiul nr. 4

Pentru fotoliul de senator în Colegiul nr. 4, alcătuit din colegiile de deputat 8 şi 9 din municipiul Galaţi, sunt gata de luptă:

Eugen Durbacă (USL) - 69 de ani, inginer mecanic, consilier judeţean, PC;

Mihai Turcu (ARD) - 65 de ani, inginer, director firmă, PDL;

Aurel Stancu (PP-DD) - jurnalist, patron RTV;

Portik Istvan (UDMR) - pensionar, subofiţer;

Costel Marin (PRM) - 56 de ani, jurist, şef compartiment la SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare Galaţi;

Marian-Cătălin Poalelungi (PER) - 45 de ani, consultant în comunicare şi management.

Candidaţii minorităţilor naţionale

Minorităţile naţionale au posibilitatea să propună un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru alegerea în Camera Deputaţilor. În consecinţă, în fiecare colegiu pe buletinul de vot pentru Camera Deputaţilor se vor regăsi următorii candidaţi:

Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România;

Nicolae Păun - Asociaţia Partida Romilor “ Pro-Europa”;

Mircea Grosaru - Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.;

Niculae Mircovici - Uniunea Bulgară din Banat - România;

Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani;

Miron Ignat - Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;

Aurel Vainer - Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;

Ovidiu-Victor Ganţ - Forumul Democrat al Germanilor din România;

Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă din România;

Gheorghe Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor din România;

Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;

Slavomir Gvozdenovici - Uniunea Sârbilor din România;

Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor din România;

Ionel Stancu - Asociaţia Macedonenilor din România;

Oana Manolescu - Asociaţia Liga Albanezilor din România;

Ghera Giureci Slobodan - Uniunea Croaţilor din România;

Ion Marocico - Uniunea Ucrainenilor din România;

Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor din România.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Tot ce trebuie să ştii despre alegerile parlamentare din 9 decembrie

Galaţiul, împărţit în 13 colegii

Pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, judeţul Galaţi a fost împărţit în nu mai puţin de 13 colegii uninominale, nouă de deputat şi patru de senator. Dacă pentru gălăţenii din judeţ e cât se poate de clar unde votează, pentru că împărţirea colegiilor s-a făcut pe localităţi, cetăţenii din municipiul Galaţi trebuie să fie foarte atenţi pentru cine votează. Persoanele care îşi au domiciliul pe aceeaşi stradă nu aparţin întotdeauna aceluiaşi colegiu. Este posibil ca o serie de case sau blocuri să fie în alt colegiu decât restul locuinţelor de pe strada respectivă. Harta completă a colegiilor din municipiul şi din judeţul Galaţi poate fi accesată pe site-ul Prefecturii Judeţului Galaţi - http://www.prefecturagalati.ro/, la secţiunea dedicată Biroului Electoral Judeţean.

Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Numărul locuitorilor luat în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populaţiei publicat de Institutul Naţional de Statistică, deci nu e vorba de recensământul din 2011! Guvernul a delimitat nu mai puţin de 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat. Există speculaţii că, la finalul alegerilor, vom avea mai mulţi parlamentari. Cum? Dacă un partid sau o alianţă îşi adjudecă toate colegiile dintr-un judeţ cu peste 50 la sută din voturi, se vor acorda, prin redistribuire, mandate şi candidaţilor celorlalte partide, care au trecut pragul electoral.

Cine poate vota?

Alegerile prin care ne vom desemna reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senatul României vor avea loc pe data de 9 decembrie 2012. Potrivit legii, votarea va începe, la ora 7,00 şi se va încheia la ora 21,00. Sunt aşteptaţi la urne cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au

drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Documente obligatorii

Cetăţenii români cu domiciliul în ţară vor vota cu cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu

menţiunea „VOTAT”. Intraţi în cabinele de vot, alegătorii aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

Unde votăm

Potrivit legii, alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Cetăţenii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală

suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Campanie electorală cu surle şi tobe

Campania electorală începe, conform programului stabilit de lege, pe 9 noiembrie şi se încheie pe 8 decembrie, la ora 7.00. Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 2.500 lei.

Cât "cântăreşte" ştampila - Vot valabil exprimat, nul sau anulat

Pentru ca votul pe care l-au exprimat să fie valabil fără dubii, ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie aplicată în interiorul patrulaterului în care este scris numele candidatului preferat. Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Sunt anulate buletinele de vot rămase neîntrebuinţate după încheierea votării. Aceste buletine de vot nu vor intră în calculul voturilor valabil exprimate şi nu vor influenţa cu nimic soarta candidaţilor. În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Votul alb - blam pentru clasa politică

Spre deosebire de alegerile locale, la alegerile parlamentare cetăţenii îşi vor putea arăta dezaprobarea faţă de candidaţii propuşi sau faţă de partidele şi alianţele înscrise în cursa electorală, lăsând votul alb. Dacă la scrutinele anterioare buletinele care nu purtau nicio ştampilă cu menţiunea „VOTAT” erau considerate nule, Legea nr. 35 le reglementează ca fiind voturi albe. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. E adevărat că ele nu vor conta la împărţirea mandatelor, dar vor reprezenta o sancţiune aplicată întregii clase politice şi mai ales

uninominalilor care nu şi-au „binemeritat” ştampila alegătorului.

Ce înseamnă mită electorală

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Nu intră aici bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.

Votul multiplu aduce puşcărie

Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte. Introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Şi în acest caz tentativa se pedepseşte.

Cine intră în Parlament?

În noul Parlament vor intra partidele care au trecut pragul electoral de cinci la sută. În cazul alianţelor, la pragul de cinci la sută se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, trei la sută din voturile valabil exprimate şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale. Cine nu trece pragul electoral de cinci la sută la nivel naţional, mai are o şansă de a intra în Legislativ: dacă obţin cumulativ, cel mai mare număr de voturi în şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii uninominale pentru Senat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

De ce a primit deputatul USL Florin Pâslaru "OK" de la Curtea de Apel Galaţi să candideze

Instanţa a trimis decizia motivată la Biroul Electoral Judeţean. Preşedintele ANI, Horia Georgescu, a declarat că va face constestaţie în anulare şi cere şi strămutarea procesuluiCurtea de Apel Galaţi, instanţa care a constatat marţi că deputatul Pâslaru poate candida pentru un mandat de deputat în colegiul uninominal nr. 6, a trimis la Biroul Electoral Judeţean verdictul motivat.

Instanţa a reţinut că "pe fond, recurentul a susţinut că avea dreptul şi nu interesul de a se înscrie în cursa electorală, atâta vreme cât raportul ANI prin care s-a constatat conflictul de interese nu este definitiv, pe rolul Curţii de Apel Galaţi fiind în curs de soluţionare plângerea sa formulată împotriva acestuia. Analizând întregul material probator administrat in cauza, curtea constata ca sunt fondate criticile formulate, astfel încât se impune reformarea hotărârii recurate. Printr-o incorecta si insuficientă apreciere a materialului probator administrat in cauza, tribunalul a pronunţat o soluţie nelegala si netemeinica a cărei reformare se impune. Nestabilind adevăratele raporturi juridice dintre părţi, instanţa a dat o incorecta dezlegare pricinii."

Reamintim că Preşedintele ANI, Horia Georgescu, a declarat că va face constestaţie în anulare şi cere şi strămutarea procesului. Iniţial Tribunalul Galaţi decisese fix invers decât a hotărât Curtea de Apel.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

67 de candidaţi se bat pe 13 locuri

* Cei mai tineri candidaţi intraţi în cursa pentru Camera Deputaţilor au 28 de ani, cel mai în vârstă - 69 ani * În topul profesiilor predomină inginerii, medicii, juriştii şi economiştii, dar avem şi un jurnalist şi un… politolog

Nu mai puţin de 67 de candidaţi s-au înscris în lupta pentru cele 13 mandate de parlamentar puse la bătaie pe 9 decembrie. Marţi, la miezul nopţii, a expirat termenul de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Judeţean. Judecătorii BEJ nu au fost în situaţia de a respinge vreo candidatură, dar listele de candidaţi vor fi declarate definitive abia pe 7 noiembrie. Doar Uniunea Social-Liberală (USL), Alianţa România Dreaptă (ARD), Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) şi UDMR au găsit candidaţi pentru fiecare din cele 13 colegii din Galaţi. PER şi PRM s-au descurcat cu liste incomplete. Ecologiştii n-au candidaţi decât pentru cele trei colegii de deputat şi două de senator din municipiul Galaţi. România Mare a rămas cu patru colegii neacoperite. Un obstacol serios în calea înscrierii candidaţilor din partea unor formaţiuni politice de tip „OZN” sau care nu adună mai mult de o mână de voturi l-a constituit obligaţia de a constitui câte un depozit în valoare de câte 3.500 de lei pentru fiecare candidat în parte, într-un cont al Autorităţii Electorale Permanente. Iată care este profilul candidaţilor la alegerile parlamentare.

Tinereţe politică vs. experienţă de pensionar

Potrivit datelor pe care le avem, cei mai tineri candidaţi au doar 28 de ani - Simona Daniela Hapeci de la PP-DD şi Daniel-Răzvan Bălănică de la UDMR. La extremă se află liderul PC, Eugen Durbacă, în vârstă de 69 de ani. În topul profesiilor, predomină inginerii - cel puţin 23 - urmaţi de jurişti, intrând aici şi avocaţii şi singurul notar, medicii de diferite specializări, de la chirurgi şi stomatologi până la veterinari şi economiştii. Sunt reprezentaţi şi profesorii. Pe lista profesiilor găsim şi un jurnalist şi patron de televiziune, dar şi un politolog, venit tocmai de la Bucureşti, unde ocupă funcţia de consilier în Consiliul General al Capitalei din partea PP-DD. Foşti candidaţi la alegerile locale sunt gata să intre în Parlament, în vreme ce consilieri locali şi judeţeni şi chiar un primar de comună sunt gata să-şi sacrifice mandatul de ales local pentru cel de ales al poporului. Nu putem trece cu vederea nici candidaţii eterni şi fără şansă din categoria avocatului Nestor Călin, care se vor încăpăţâna la fiecare patru ani să ne ceară votul, indiferent din partea cui candidează…

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Numărul de alegători din fiecare colegiu al Galaţiuluiu

Camera Deputaţilor

Colegiul nr. 1 – 44.606 alegători

Colegiul nr. 2 – 62.326 alegători

Colegiul nr. 3 – 51.116 alegători

Colegiul nr. 4 – 44.188 alegători

Colegiul nr. 5 – 58.060 alegători

Colegiul nr. 6 - 67.060 alegători

Colegiul nr. 7 - 62.773 alegători

Colegiul nr. 8 - 67.582 alegători

Colegiul nr. 9 - 66.304 alegători

Senat

Colegiul nr. 1 - 158.048 de alegători

Colegiul nr. 2 - 102.248 de alegători

Colegiul nr. 3 - 129.833 de alegători

Colegiul nr. 4 - 133.886 de alegători

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Aflaţi totul despre candidaţii la parlamentare din Colegiile 1, 2 şi 3

Într-o zonă dominată de primării liberale (Colegiul nr. 1, format din: Brăhăşeşti, Buciumeni, Cerţeşti, Corod, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Munteni, Negrileşti, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu), liberalul Victor Paul Dobre n-ar trebui să-şi facă griji că nu va câştiga cel de-al treilea mandat de deputat pentru care candidează din partea USL. În 2008, Dobre a strâns aici 8.765 de voturi şi a fost foarte aproape de scorul de 50 plus unu! După demisia din Ministerul Administraţiei şi scandalul interceptărilor, care i-au marcat vara, se poate spune că Dobre are parte de candidaţi comozi. În ultima clipă, ARD a renunţat la Petrişor Potec (care n-a făcut mare brânză acum patru ani, în acelaşi colegiu), pentru Gheorghe Găinaru, consilier local PDL în comuna Drăgăneşti, care a pierdut în vară fotoliul de primar al acestei localităţi. De ce a ales un candidat care locuieşte în Colegiul nr. 3, numai PDL ştie! Daniela-Simona Hapeci, economistă, este gata să-şi sacrifice mandatul de consilier judeţean PP-DD pentru cel de deputat. Medicul veterinar Eugen Frunză a candidat pentru UDMR şi acum patru ani, şi a strâns fix 49 de voturi. Ultimul înscris în cursă este PRM-istul Cristinel Chiculiţă, inginer, administrator de firmă.

Colegiul nr. 2

Deputatul PDL Mircea Nicu Toader s-ar face luntre şi punte ca să prindă cel de-al treilea mandat în Parlament, pentru care candidează din partea ARD în Colegiul nr. 2, format din municipiul Tecuci şi comunele Cosmeşti, Cudalbi, Matca şi Movileni. A pierdut potul cel mare, Tecuciul, care în 2008 i-a adus multe din cele peste 9.000 de voturi obţinute. Are parte, însă, de un candidat cu o situaţie inedită. Tecuceanul Laurenţiu Chirvăsuţă (USL) şi-a câştigat, aici, în 2008, mandatul de senator, pe lista PSD, pe care l-a părăsit, iar acum candidează din partea UNPR şi are nevoie de susţinerea celor cărora le-a întors spatele. PP-DD mizează aici pe un avocat cu o imagine destul de pitorească - Rivelinio Ţirică, care o are contracandidată pe o colegă de barou, PRM-ista Clemansa Sava. Şi dacă nu vreţi nici avocaţi, nici parlamentari, puteţi opta pentru inginera Ţimbolschi Ildiko de la UDMR.

Colegiul nr. 3

Cei care joacă la „bursa mandatelor” susţin că fiul patronului complexului de la Hanu Conachi, liberalul George Scarlat, de profesie economist, îi va spulbera deputatei PDL Carmen Axenie visul de a prinde cel de-al doila mandat în Colegiul nr. 3, format din comunele Barcea, Costache Negri, Drăgăneşti, Fundeni, Griviţa, Iveşti, Lieşti, Pechea, Suhurlui şi Umbrăreşti. Cert este că, în 2008, avocata Axenie a intrat în Parlament la redistribuire, de pe locul al treilea. Rămas pe tuşă după alegerile locale, fostul preşedinte al Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, ajuns şef la PP-DD, e disperat să prindă un loc în Parlament, cât încă nu i se găuresc de tot drumurile pe care se tot laudă că le-a făcut. Dacă nu vă inspiră încredere niciunul dintre cei nominalizaţi, puteţi opta pentru inginera pensionară Manolache Margit, de la UDMR.

Întrecerea pentru Senat

Gălăţenii care locuiesc în localităţile mai sus menţionate vor decide cine îi va reprezenta în Senat, pe Colegiul nr. 1. Principalii combatanţi sunt economistul Ionel-Daniel Butunoi, liderul PSD Tecuci, înscris din partea USL, care la alegerile trecute a fost aproape să-i sufle mandatul de deputat lui Mircea Toader, şi inginerul Constantin Petrea (ARD), care a luat bătaie în acest colegiu şi acum patru ani. Înscrişi în cursă sunt şi medicul Nagy Istva de la UDMR, contabilul Ion Condrache de la PRM şi Nicolae Marin, primarul PP-DD al comunei Pechea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fiul lui Mircea Cadar, coleg de candidatură cu Marius Necula, la Brăila

Senatorul Marius Necula n-a migrat de unul singur la Brăila, pentru a candida pentru un post de deputat din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu, ci l-a luat cu el şi pe fiul unui fost coleg de partid.

Pe listele de politicieni care aspiră la un fotoliu de parlamentar la Brăila din partea PP-DD se află şi George Gabriel Cadar, care este chiar fiul fostului consilier judeţean PDL Mircea Cadar, patronul clubului Havana, de pe centura Galaţiului. Documentul de acceptare a candidaturii lui, emis de Biroul Electoral Judeţean Brăila, a fost postat pe site-ul Prefecturii brăilene, iar surse de la nivelul conducerii centrale a PP-DD au confirmat că este vorba despre un gălăţean.

Povestea familie Cadar este plină de controverse. Trebuie spus că unicul frate al proaspătului aspirant la deputăţie este controversatul Dan Cadar, cel care, aflat sub influenţa drogurilor, şi-a ucis iubita, astă-vară, cu o cruzime incredibilă, lucru relatat pe larg la OTV. Fata, elevă în clasa a XI-a, a fost zdrobită în bătaie după o petrecere într-un club interlop.

Dincolo de toate aceste conexiuni familiale, George Gabriel Cadar este prezentat de cei din PP-DD ca fiind „un prosper om de afaceri şi un specialist în economie şi drept”.

Senzaţional, nu?! Parafrazându-l pe mogulul PP-DD-OTV, Dan Diaconescu, rămâneţi aproape, că nici nu ştiţi ce pierdeţi!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Candidaţii din estul judeţului. Cine-i poate bate pe Nica, Ştefan şi Saghian?

„Sunt activ şi vigilent,/ eu nu dorm în Parlament”, cu rima asta vioaie, inscripţionată pe toate bannerele lui, social-democratul Viorel Ştefan i-a convins să-i dea votul, în 2008, pe gălăţenii din Colegiul nr. 4 (comunele Braniştea, Cuza Vodă, Independenţa, Nămoloasa, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Smârdan, Şendreni, Tudor Vladimirescu, Tuluceşti, Vânători). A obţinut atunci un scor de peste 53 la sută din voturile valabil exprimate! După trei mandate consecutive de senator (1996-2008) şi un mandat de deputat (2008-2012), economistul Viorel Ştefan îşi doreşte al cincilea mandat parlamentar şi candidează, din partea USL, tot pentru Camera Deputaţilor.

Sincer vorbind, nu prea are cu cine concura. ARD l-a vârât în luptă pe necunoscutul Emil Dragomir, operator chimist, administrator societate comercială, care în vară a mâncat bătaie în cursa pentru Primăria comunei Slobozia Conachi şi tot ce-a prins a fost un scaun de consilier local PDL.

În cursă s-au înscris şi consilierul judeţean PP-DD Marian Vicleanu, jurist, dar şi medicul veterinar Daniel-Răzvan Bălănică de la UDMR, însă aceştia nu au nici pe departe notorietatea candidatului USL.

Colegiul nr. 5

Liderul judeţenei PSD Galaţi, inginerul Dan Nica, îşi doreşte cel de-al cincilea mandat consecutiv - da, e deputat din 1996 încoace! - în acelaşi colegiu în care, în urmă cu patru ani, a obţinut un scor de 66,75 la sută din voturile valabil exprimate. Chiar dacă PSD a pierdut Primăria Târgu Bujor, Colegiul nr. 5 (oraşele Bereşti, Târgu Bujor şi comunele Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni, Băneasa, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Cuca, Fârţăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Jorăşti, Măstăcani, Oancea, Rădeşti, Rediu, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti) rămâne dominat de USL/PSD.

Deşi se zvonea, pe la colţurile politicii, că nimeni nu voia să-i fie contracandidat lui Nica, până la urmă tot s-au găsit „temerari”. ARD mizează pe tânărul medic chirurg Valeriu Ardeleanu, un apropiat al lui Nicuşor Ciumacenco, liderul municipalei PDL. Greu de zis că i-ar putea face faţă din moment ce acum patru ani Nica l-a învins cu un scor de patru ori mai mare pe cunoscutul cardiolog Mihail Bucatanschi. În luptă au intrat şi inginerul Szekereş Carol (UDMR), consilierul judeţean Gheorghe Mănăilă (PP-DD), inginer mecanic, şi Vergil Neculiţă (PRM), inginer agronom.

Cine vrea să fie senator?

Gălăţenii din localităţile mai sus menţionate vor alege şi senatorul de pe Colegiul nr. 2. În condiţiile în care acum patru ani a avut un scor de aproape 62 la sută din voturile valabil exprimate, pare greu de crezut că i-ar putea sta cineva în cale inginerului agronom Gheorghe Saghian, care candidează acum din partea USL pentru cel de-al doilea mandat de senator.

Democrat-liberalul Aurel Zamfir (ARD), inginer, a fost surclasat în 2008 de Dan Nica (imaginaţi-vă că a avut 4.769 de voturi în condiţiile în care deputatul PSD a avut 18.256!), deci victoria lui asupra lui Saghian, într-o zonă în care a pierdut şi acum patru ani, e discutabilă.

Pe buletinul de vot vor mai figura administratorul Rusu Ibolya Cecilia de la UDMR şi consilierul local PP-DD Victor Malinovici, administrator de societate comercială.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Viitorii parlamentari de Galaţi

Câteva mici calcule şi un pronostic, aşa ca să rămână scris...

Deputaţi: 1 - Victor Paul Dobre, 2 - Mircea Toader, 3 - Eugen Chebac, 4 - Viorel Ştefan, 5 - Dan Nica, 6 - Doruleţ Resmeriţă, 7 - Lăcrămioara Stavire, 8 - Bogdan Ciucă, 9 - Aurel Nechita.

Senatori: 1 - Daniel Butunoi, 2 - Gheorghe Saghian, 3 - Nicuşor Ciumacenco, 4 - Aurel Stancu.

P.S. Cei nominalizaţi vor câştiga mandatele, nu toţi vor avea şi cele mai multe voturi în colegiile respective.

Link to comment
Share on other sites

Care pe care: Pâslaru sau Resmeriţă?

* În Colegiul nr. 6, bătălia pentru deputăţie a început deja: Doruleţ Resmeriţă îi trage candidatura de sub picioare lui Florin Pâslaru * Un chirurg, Paul Ichim, şi un stomatolog, Nicuşor Ciumacenco, încrucişează bisturiurile pentru Senat

Dacă în judeţ principalii candidaţi au parte de adversari confortabili, iar câştigarea colegiilor de deputat şi de senator mai că devine o simplă formalitate, în municipiul Galaţi competiţia va fi dură. Cel puţin în Colegiul nr. 6, care cuprinde centrul Galaţiului, Valea Oraşului, zona Gării, Traian, Port, Mazepa 1, Mazepa 2 şi Ţiglina 1, bătălia a început deja. Candidatul Alianţei România Dreaptă, Doruleţ Resmeriţă, liderul judeţenei PDL Galaţi, i-a contestat în instanţă candidatura social-democratului Florin Pâslaru, care vrea al doilea mandat de deputat, din partea USL. Tribunalul i-a dat dreptate, hotărând că Pâslaru nu poate candida, dar social-democratul a făcut recurs şi a câştigat la Curtea de Apel. Resmeriţă şi colega lui, avocata Elenina Nicuţ, nu s-au lăsat şi au făcut contestaţie în anulare, iţele situaţiei încurcându-se şi mai rău. Oricum, USL/PSD nu mai are posibilitatea să bage în cursă un alt candidat, iar până când Biroul Electoral Judeţean Galaţi va primi vreo comunicare oficială din partea judecătorilor, Florin Pâslaru este în competiţie şi, totodată, cel mai controversat dintre aspiranţii la deputăţie.

Poliţe şi cocoaşe

Adevărul este că USL/PSD a riscat destul de mult când l-a păstrat pe Florin Pâslaru candidat pentru un nou mandat în Parlament. Politicianul poartă în spinare două cocoaşe, una mai mare şi mai grea decât cealaltă: acuzaţia de colaborare cu fosta poliţie politică, Securitatea, sub numele de cod Pintea, şi faptul că şi-a angajat propriul fiul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, plătindu-l din bani publici şi intrând astfel sub incidenţa prevederilor legale privind conflictul de interese. La fel de adevărat este că Resmeriţă are să-i plătească o poliţă mare lui Florin Pâslaru, rămasă de acum patru ani, când au fost contracandidaţi în acelaşi colegiu. În noaptea din 2008 în care s-au numărat voturile, Pâslaru a fiert în suc propriu, pentru că alerga umăr la umăr cu Resmeriţă. În final, social-democratul şi-a adjudecat mandatul, dar diferenţa la scor a fost mică: 9.355 de voturi (Pâslaru) la 8.716 (Resmeriţă). Ce au Resmeriţă, în vârstă de 45 de ani, şi Pâslaru, în vârstă de 53 de ani, în comun? Studiile, adică Universitatea „Dunărea de Jos”, unde social-democratul a absolvit Tehnică Piscicolă, iar Resmeriţă, Tehnologia şi chimia produselor alimentare. Dacă Pâslaru şi-a legat numele de răposatul Pescogal şi a migrat apoi spre administraţie şi postul local de televiziune TV Galaţi, Resmeriţă este cadru didactic universitar, iar cea mai recentă funcţie deţinută a fost aceea de inspector general şcolar, post din care a introdus camerele de luat vederi la examene.

Şi alţii

Din voturile valabil exprimate în acest colegiul va rupe şi candidatul PP-DD Picu Apostol Roman, fost consilier local PC vreme de două mandate (2004-2012) şi director la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Privat al Judeţului Galaţi sub oblăduirea preşedinţilor Eugen Durbacă şi Eugen Chebac. Eticheta de „traseist politic” va atârna însă în balanţa voturilor sale. „Surpriza” UDMR este candidatura „protest” a lui Marian Filimon, economist, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, directorul SC Intact SRL, fără origini maghiare. Au mai intrat în cursă şi tânărul lider al ecologiştilor de la PER, Eugen Stamate, care a ratat fotoliul de primar pentru care a candidat în vară, obţinând un scor de 1,9 la sută, şi un PRM-ist cu state vechi, Vanghele Ifrim, de profesie inginer.

Senat: Chirurg contra stomatolog

Gălăţenii din Colegiul nr. 6 vor avea un cuvânt greu de spus în alegerea senatorului care îi va reprezenta în Parlament. Aici lupta e deschisă. Chirurgul liberal Paul Ichim, candidatul USL, îşi doreşte un al doilea mandat de senator, dar e greu de spus dacă îl va şi obţine. Acum patru ani, Ichim a ajuns în Senat pe uşa din dos a redistribuirii, cu 6.421 de voturi, lăsându-l acasă pe dr. Nicolae Bacalbaşa, care îşi adjudecase 19.043 de voturi. Cârcotaşii spun că Ichim nu prea are şanse în faţa candidatului ARD, tânărul Nicuşor Ciumacenco, liderul municipalei PDL Galaţi. Pentru Ciumacenco, medic stomatolog, fost consilier local şi viceprimar PSD, fotoliul de senator ar putea fi o consolare după înfrângerea usturătoare în competiţia pentru Primăria municipiului Galaţi. În vară, independentul Ciumacenco a obţinut 34.604 voturi la nivelul municipiului Galaţi. E greu de spus câte va mai obţine acum, pe un sfert de oraş, în condiţiile în care imaginea îi este umbrită de inconsecvenţa de care a dat dovadă în mai puţin de jumătate de an: candidatura independentă la Primărie precedată de demisia din PSD, promisiunea că nu se va mai întoarce niciodată în vreun partid, anunţul de retragere din viaţa publică şi înregimentarea în PDL!

În bătălia pentru Senat a intrat, din partea PP-DD, avocatul Romeo-Daniel Cosma devenit cunoscut pentru plângerile penale făcute celor consideraţi vinovaţi în dosarul Aviasan: Mihail Boldea şi Mircea Marosi. Pe buletinul de vot vor mai figura inginerul Bako Adolf Coloman (UDMR), economistul Gigi Sechila (PRM) şi inginerul Marius Munteanu (PER).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ce pot alege locuitorii din cartierul Dunărea

Gălăţenii din Colegiul nr. 7 - zona cartierului Dunărea (Micro 18, 19, 20 şi 21) - vor avea o misiune grea la alegerile parlamentare din 9 decembrie: cui să-i dea votul? Ne întrebăm şi noi care dintre candidaţi le va fi pe plac şi cât de mare va fi absenteismul la urne sau numărul de voturi albe, motivat de faptul că n-au (prea) avut pe cine alege.

Deputata PSD Lucreţia Roşca îşi doreşte un al doilea mandat parlamentar, pe listele USL. La alegerile de acum patru ani, doctoriţa Roşca a adunat în acest colegiu peste 9.000 de voturi, adică peste 47 la sută din voturile valabil exprimate. După prestaţia destul de modestă pe care a dovedit-o în cei patru ani de deputăţie, ne întrebăm dacă va mai reuşi performanţa de acum patru ani şi dacă gălăţenii nu vor considera că sunt mai câştigaţi dacă o vor lăsa să-şi exercite profesia la cabinetul medical de medicină fizică şi recuperare.

Democrat-liberalul Constantin Dumitriu este oferta ARD pentru gălăţenii din Dunărea. Fost viceprimar din partea PC şi eurodeputat PDL, juristul Dumitriu revine după un „exil” la Brăila. În 2009 a ratat la mustaţă revenirea în Parlamentul European din cauza candidatei „independente” Elena Băsescu. Rămâne de văzut ce scor va obţine.

Pe buletinul de vot va figura şi avocata Lăcrămioara Stavire, candidata PP-DD. În condiţiile în care în vară, la locale, când voia să fie primăriţă din partea Partidului Verde, Stavire a obţinut 1.636 de voturi la nivelul municipiului Galaţi, e greu de spus ce va reuşi într-un colegiu cât un sfert din oraş.

Un alt candidat la fel de pitoresc este avocatul Călin Nestor, de la PRM. Deşi a avut doar un singur mandat în Parlament, în legislatura 1992-1996, câştigat pe listele CDR, cu o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, Nestor continuă să candideze la fiecare patru ani cu acelaşi succes, pardon, eşec! Înscrişi în cursa electorală mai sunt ecologistul Vasile Crucianu, de profesie jurist, şi economistul Borca Tasciuc Sandor, de la UDMR.

Pentru Senat, gălăţenii din Colegiul nr. 7 vor avea de ales, la fel ca vecinii lor din Colegiul nr 6, între: chirurgul liberal Paul Ichim, candidatul USL, fostul viceprimar Nicuşor Ciumacenco, liderul municipalei PDL Galaţi şi candidatul ARD, avocatul Romeo-Daniel Cosma, de la PP-DD, inginerul Bako Adolf Coloman (UDMR), economistul Gigi Sechila (PRM) şi inginerul Marius Munteanu (PER).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Tandemul Ciucă-Durbacă vrea în Parlament

* În 1996, când a fost ales senator pe listele PDSR, Eugen Durbacă a demisionat după numai o lună de mandat, cedându-i locul lui Viorel Ştefan * Acum ar face orice ca să ajungă în fotoliul pe care l-a părăsit atunci şi pentru asta va miza enorm pe susţinerea deputatului Bogdan Ciucă

În urmă cu patru ani, pentru deputatul PC Bogdan Ciucă a fost floare la ureche să-şi câştige cu peste 55 la sută din voturile valabil exprimate mandatul în Colegiul nr. 8, care cuprinde Ţiglina II, Micro 16, Micro 17, Siderurgiştilor Vest până aproximativ în zona Viaductului. Acum, când candidează pe listele USL pentru cel de-al treilea mandat consecutiv în Camera Deputaţilor, nu se poate plânge că are de înfruntat contracandidaţi puternici. Dimpotrivă, chiar! Principala adversară este profesoara universitară Mirela Praisler, aruncată în cursă de ARD din partea Forţei Civice. Despre candidatul PP-DD, politologul Ştefănel Dan Marin, tot ce am putut afla este că ocupă funcţia de consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Ce treabă are cu Galaţiul, numai PP-DD ştie sau poate liderul municipalei lui Dan Diaconescu, Picu Apostol Roman, fost coleg de partid cu Bogdan Ciucă! Pe buletinul de vot vor mai figura, ca să nu spunem că vor face figuraţie, Hatvani Atila de la UDMR, electromecanic auto, şi inginera Neculina Florea de la PER, cea care, în vară, a adunat, din postura de candidată la preşedinţia Consiliului Judeţului, 2,45 la sută pe tot judeţul.

Bătălia pentru Senat

Gălăţenii din Colegiul nr. 8 vor avea un cuvânt greu de spus şi pentru alegerea senatorului care îi va reprezenta în Parlament pe ei şi pe cetăţenii din colegiul vecin, zona cartierului Aviaţiei. Aici, pe listele USL, îşi joacă ultima carte politică Eugen Durbacă, în vârstă de 69 de ani, liderul PC Galaţi fiind gata să-şi „sacrifice” scaunul de consilier judeţean pentru imunitatea parlamentară, necesară ca aerul. Iată şi cine-i sunt contracandidaţii. De o vârstă apropiată, 65 de ani, îl înfruntă, din partea ARD, democrat-liberalul Mihai Turcu, proaspăt pensionar, după ce a condus Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu timp de trei ani şi a coordonat activitatea Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului vreme de patru ani. Candidatul UDMR este tot pensionar, ca şi Turcu şi Durbacă, dar subofiţer - Portik Istvan. Candidatul PP-DD dornic să cucerească mandatul acestui colegiu este Aurel Stancu, jurnalist, scriitor, publicist, administrator RTV Partner Media Galaţi. A intrat în luptă, din partea PRM şi Costel Marin, jurist, şef de compartiment la SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare Galaţi, care la alegerile locale din vară a primit, din partea întregului judeţ, 2 procente din voturile valabil exprimate pentru alegerea preşedintelui CJ. Contracandidat al lui Durbacă este şi Marian-Cătălin Poalelungi, în vârstă de 45 de ani, inginer nave, consultant în comunicare şi management, care, deşi încă mai ocupă funcţia de consilier local PP-DD (partid care i-a retras susţinerea politică), este candidatul PER.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Gălăţeni din Aviaţie, ei vă vor votul!

Gălăţenii din Colegiul nr. 9, format din Cartierul Aviaţie: Aurel Vlaicu, Micro 13B, Micro 14, 38, 39 A, B şi C şi Micro 40 nu sunt în acest moment reprezentaţi în Parlamentul României. Motivul? Mihail Boldea, care a câştigat mandatul pe uşa din dos a redistribuirii, a demisionat de după gratii din Parlament, nu înainte de a-şi cere „drepturile” băneşti de ales al neamului. Iată care este oferta actuală a partidelor pentru Colegiul nr. 9.

USL mizează pe social-democratul Aurel Nechita, medic, decanul Facultăţii de Medicină Galaţi, care în urmă cu patru ani şi-a adjudecat (8.948 de voturi) peste 44,9 la sută din voturile valabil exprimate, dar, culmea, a rămas acasă. Nechita ar putea pierde doar la redistribuirea care i-a jucat festa şi în 2008, ne îndoim însă că din cauza candidatului ARD Nicolae-Viorel Trif, care, după ce a pierdut mandatul de consilier local PDL se pregăteşte să piardă şi ultimul bastion, funcţia de director la Agenţia Teritorială Galaţi a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitate Publică. Pe buletinul de vot vor figura contracandidaţii lui Nechita de acum patru ani: stomatologul Carol Reves de la UDMR, care a adunat atunci 80 de voturi, şi jurista Anişoara Răchitosu, de la PRM, al cărei succes electoral a totalizat 834 de voturi. În cursă s-au mai înscris economistul Gheorghe-Adrian Cîrdei de la PP-DD şi ecologistul Doru-Georgel Cristea.

Gălăţenii din Aviaţie vor decide şi senatorul pe Colegiul nr. 4 dintre candidaţii pe care vi i-am prezentat deja: Eugen Durbacă (USL), Mihai Turcu (ARD), Portik Istvan (UDMR), Aurel Stancu (PP-DD) Costel Marin (PRM) şi Marian-Cătălin Poalelungi (PER).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Să înceapă circul! O lună de campanie electorală

Gata cu liniştea, de astăzi începe marele circ! Campania electorală va dezlănţui asupra noastră un tsunami de promisiuni, de proiecte de dezvoltare, afişe, postere, bannere şi fluturaşi. Biroul Electoral Judeţean a dat publicităţii procesul verbal de constatare a rămânerii definitive a candidaturilor depuse pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Astăzi va avea loc tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii în care vor apărea candidaţii pe buletinele de vot.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

S-a tras la sorţi ordinea candidaţilor pe buletinele de vot

Astăzi, la ora 14.00, la Biroul Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 18 Galaţi a avut loc tragerea la sorţi a ordinii în care va fi tipărit, pe buletinele de vot, numele fiecărui partid, alianţă sau candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie. În urma tragerii la sorţi, ordinea este următoarea:

1 - ARD

2 - USL

3 - UDMR

4 - PER

5 - PP-DD

6 - PRM

--------------------

7 - Varol Amet – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani;

8 - Ion Marocico – Uniunea Ucrainenilor din România.

9 - Miron Ignat – Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;

10 - Oana Manolescu – Asociaţia Liga Albanezilor din România;

11 - Varujan Pambuccian – Uniunea Armenilor din România;

12 - Ionel Stancu – Asociaţia Macedonenilor din România;

--------------------

13 - Iusein Ibram – Uniunea Democrată Turcă din România;

14 - Adrian-Miroslav Merka – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;

15 - Slavomir Gvozdenovici – Uniunea Sârbilor din România;

16 - Nicolae Păun – Asociaţia Partida Romilor “ Pro-Europa”;

17 - Mircea Grosaru – Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;

18 - Dragoş-Gabriel Zisopol – Uniunea Elenă din România;

19 - Ovidiu-Victor Ganţ – Forumul Democrat al Germanilor din România;

--------------------

20 - Ghera Giureci Slobodan – Uniunea Croaţilor din România;

21 - Aurel Vainer – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;

22 - Gheorghe Firczak – Uniunea Culturală a Rutenilor din România;

23 - Ghervazen Longher – Uniunea Polonezilor din România;

24 - Niculae Mircovici – Uniunea Bulgară din Banat – România;

În urma tragerii la sorţi nu s-a înregistrat nicio contestaţie din partea reprezentanţilor partidelor în BEJ Galaţi.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Biroul Electoral Judeţean a primit întăriri politice

Biroul Electoral Judeţean a fost completat cu reprezentanţii alianţelor şi formaţiunilor politice înscrise în cursa pentru alegerile parlamentare. În prezent, BEJ Galaţi are 11 membri, dintre care trei sunt judecătorii Lucian Chetrone, preşedintele BEJ, Veronica Dumitrache - locţiitoarea preşedintelui, şi Doru Benescu, cărora li se adaugă reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente, Andi Mihalache. Au mai devenit componenţi ai BEJ: Mitică Budescu - USL, George Kramer - ARD, Garnai Istvan - UDMR, Nicolae Daraban - PER, Nistor Lupu - PRM, Paul Dragomir - PP-DD şi Cristina Neacşu, din partea Comunităţii Elene Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Senatorii şi deputaţii gălăţeni, campioni la ridicat indemnizaţii

* Parlamentul, fabrică de făcut bani pentru aleşii neamului * De la familia politică la familia de afaceri * Bani negri pentru zilele fără mandat * Pensionari la Casa Poporului şi imunitate cu răspundere limitată

Mandatul de parlamentar poate fi transformat cu uşurinţă într-o veritabilă fabrică de făcut bani. Nu există vreun exemplu de ales al neamului căruia să nu-i fi priit statutul de deputat sau de senator, iar declaraţiile de avere depuse la mijlocul anului stau mărturie în acest sens.

În rândul deputaţilor, democrat-liberala Carmen Axenie a fost ştearsă ca activitate parlamentară, în schimb conduce în clasamentul indemnizaţiilor cu suma de 72.396 lei. Pentru locul următor concurează Victor Paul Dobre (PNL) şi Mircea Toader (PDL), cu indemnizaţii de 66.060 lei şi, respectiv, 66.456 lei. În ceea ce-i priveşte pe senatori, de indemnizaţia cea mai mare a beneficiat Paul Ichim (PNL) - 60.456 lei, urmat de Marius Necula, care, înainte de a trece „de partea poporului”, a ridicat ca senator PDL 52.341 lei. Plutonul senatorial este încheiat la egalitate de Gheorghe Saghian (PSD) şi Laurenţiu Chirvăsuţă (fost pesedist, mai nou progresist), cu câte 50.784 lei.

Dar să nu credeţi cumva că parlamentarii stau numai în banii aceştia. Pentru că fac hatârul poporului şi vin (măcar din când în când) la lucrările Legislativului, aleşii primesc o diurnă de deplasare de 2 la sută/zi. O afacere este şi cazarea. Parlamentarii au de ales între a sta ca belferii în hotelurile de lux, caz în care toată distracţia costă statul între 2.000 - 3.500 euro pe lună, fie se mulţumesc cu un apartament închiriat, caz în care primesc 2.500 lei, bani în mână, pe care nu trebuie să justifice cum i-au cheltuit.

Afaceri şi familia politică

Cum o bucurie nu vine niciodată singură, unii parlamentari au dorit să-şi împartă privilegiile cu membrii familiei. Astfel, deputatul PSD Florin Pâslaru l-a uns consilier în cadrul propriului cabinet parlamentar de la Galaţi pe fiul său, Alexandru Pâslaru, slujbă pentru care, potrivit ANI, juniorul ar fi primit între 2009 şi 2011 suma de 21.662 lei. Dar să nu credeţi că, odată lansaţi pe scena politică, aleşii au rămas numai în salariul de parlamentar. Dan Nica, dincolo de deputăţie sau funcţia de ministru, a scos, numai anul trecut, dividende de 316.850 de lei de la SC Viticom SRL din localitatea de baştină, Panciu, ceea ce demonstrează că întoarcerea la rădăcini poate fi extrem de profitabilă… Nu o duce rău nici Viorel Ştefan, acţionar la grupul TTS, la Navrom Bac şi Navrom Reparaţii, ceea ce i-a adus anul trecut dividende de 736.034 de lei. Pentru a echilibra măcar în parte balanţa şi pentru a demonstra că politica-i politică şi afacerile sunt afaceri, Mircea Toader nu a avut nici o problemă în a mai scoate 55.795 lei de pe urma colaborării cu acelaşi TTS Group, sub umbrela căruia creşte Navrom Galaţi, dar şi afacerile unei societăţi de care nu este deloc străin, SC Transeuropa SA.

Interesul face legea

Dincolo de ceea ce se află la vedere, mai mult sau mai puţin neştiute sunt căile afacerilor la limita sau chiar dincolo de limita legii. Cazul lui Mihail Boldea a făcut deja carieră. Chiar şi numai dacă te uiţi în declaraţiile sale de avere se remarcă apetitul său pentru tot felul de afaceri imobiliare, dar frauda Aviasan a avut nevoie de intervenţia DIICOT pentru a fi, în sfârşit, consemnată într-un document oficial. Desigur, Boldea nu a fost singur în toată afacerea şi nu ar fi exclus ca unii dintre actualii candidaţi la parlamentare să caute, măcar pe moment, o mult dorită imunitate în faţa legii.

De acuzaţii cu tentă penală nu sunt scutiţi nici alţi parlamentari gălăţeni. Scandalul Ericsson l-a prins la mijloc şi pe Dan Nica, fost şi actual ministru al Comunicaţiilor, numele său figurând într-o declaraţie dată în cadrul unui proces de fraudă de un fost director al companiei suedeze, Thomas Lundin. La mijloc ar fi vorba, susţine fostul manager al Ericsson, de o mită de 7 milioane de dolari, pentru autorităţile române, în schimbul facilitării accesului companiei la proiectul „112”, dar iţele sunt destul de încâlcite şi nu lipsesc nici personajele controversate.

Mult mai clară este trecerea de care se bucură firmele de casă ale unor oameni politici atunci când vine vorba de licitaţii publice. SC Atlas SA, care numai în acte nu apare ca aparţinându-i senatorului Marius Necula, încearcă să pună mâna pe un contract de 20 milioane de euro pentru lucrările de canalizare ale Apă-Canal. Mult mai simplu au mers lucrurile la Tecuci, unde licitaţia pentru executarea drumului de centură al municipiului a fost câştigată de portughezii de la Soares da Costa, iar aceştia au pasat-o mai departe, la SC Atlas SA. Valoarea lucrărilor, "doar" vreo 11,4 milioane de euro.

Pensionari la Casa Poporului

Să nu-i uităm nici pe cei care, mai nou, aspiră la un loc în Parlament. Eugen Durbacă încă mai pozează în om de bine şi vrea să ajungă în Senat, mai ales că dinspre afacerea Aviasan simte un vânticel rece în ceafă. Dacă este să ne luăm după declaraţiile de avere, nici usturoi n-a mâncat... Trece repede, repejor peste calitatea de acţionar la o serie de firme care au făcut să-i crească imobile de milioane în buricul târgului, benzinării şi alte acareturi, iar la capitolul venituri sunt trecute pe anul trecut doar cei 43.128 de lei câştigaţi ca salariu din funcţia de vicepreşedinte al CJ Galaţi. Noroc de pensia de 33.180 de lei ce mai rotunjeşte veniturile din scripte. Dacă i-ar ieşi pasenţa cu parlamentarele, Durbacă s-ar alege şi cu ceva imunitate la virusul Aviasan, plus o bătrâneţe liniştită în Casa Poporului, un loc mult mai confortabil decât modestul apartament de 67 mp sau garajul de 19 mp în care îşi ţine Dacia 1310 model 1984, pe care şi le-a trecut în declaraţia de avere.

Cu puţin noroc ar putea să se reîntâlnească cu Eugen Chebac, eşuat după despărţirea de PSD în apele tulburi ale PP-DD, obişnuit însă să aibă o indemnizaţie demnă de un parlamentar, adică măcar de 58.700 de lei, aşa cum a câştigat din poziţia de preşedinte al CJ Galaţi.

Aşadar, totul e bine când se termină cu bine. Din păcate, ca de fiecare dată când vine vorba de parlamentari, mai ales în campanie electorală, toată lumea încearcă să ne convingă că suntem abia la început. Un lucru este cert. Votaţi liniştiţi, că aleşii neamului ştiu să se îmbogăţească şi pentru dumneavoastră!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cui aduc bani candidaţii gălăţeni la parlamentare

Pentru societăţile Electrica Galaţi şi Transurb campania electorală reprezintă o sursă importantă de venit ca urmare a contractelor încheiate pentru montarea de afişe sau bannere electorale pe stâlpii aflaţi în proprietatea celor două societăţi. Imediat după startul campaniei electorale, foarte mulţi din aspiranţii la un fotoliu de parlamentar, indiferent de culoarea lor politică, au optat să se facă cunoscuţi de la înălţime, adică să îşi amplaseze afişe sau bannere electorale pe stâlpii aparţinând Transurb, societate aflată în subordinea Consiliului Local, sau ai Electrica Galaţi. Metoda nu este una nouă, fiind folosită şi în cazul campaniilor electorale precedente, fiind cazuri în care pe un stâlp gălăţenii pot vedea afişele electorale ale mai multor candidaţi care doresc să fie votaţi pe data de 9 decembrie. Campania electorală la înălţime poate fi mai mult sau mai puţin costisitoare, în funcţie de numărul de afişe montate în cazul unui candidat. Potrivit informaţiilor furnizate de directorul general al Electrica Galaţi, Iulian Aramă, societatea a încheiat contracte cu cei care au dorit să amplaseze afişe sau bannere pe stâlpii furnizorului local de energie electrică.

„Preţul care trebuie plătit pentru închirierea lunară a unui stâlp este de 5 euro, ceea ce înseamnă că acesta este preţul pentru amplasarea timp de o lună a unui afiş, în timp ce amplasarea unui banner, care este montat cu ajutorul a doi stâlpi, se plăteşte 10 euro”, ne-a declarat directorul general al Electrica Galaţi, Iulian Aramă.

În ceea ce priveşte tarifele practicate de Transurb, acesta este de 12 euro pe lună pentru montarea unui afiş pe unul din stâlpii societăţii, în timp ce pentru montarea unui banner preţul ajunge la 24 de euro. În cursul zilei de vineri Transurb a trimis notificări către toţi cei care au încheiat contracte pentru folosirea stâlpilor societăţii pentru afişajul electoral să plătească contravaloarea acestii serviciu”, ne-a declarat directorul general al Transurb, Genica Totolici.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Totul despre scrutinul din 9 decembrie

Candidaţii la alegerile parlamentare au intrat de vineri, oficial, în campania electorală, aceştia având la dispoziţie 30 de zile pentru a convinge alegătorii că merită să-i reprezinte în Legislativ. Campania se va desfăşura până pe 8 decembrie, la ora 7.00, iar cetăţenii cu drept de vot vor fi chemaţi la urne, duminică, 9 decembrie, pentru a-i alege pe cei 452 de parlamentari: 137 senatori şi 315 deputaţi.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, potrivit prevederilor legale.

Fără mită electorală!

Potrivit Biroului Electoral Central, la alegerile din 9 decembrie nu este permisă organizarea de tombole cu scopul de a determina alegătorii să voteze sau să nu voteze. Totodată, Guvernul a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, că tentativa, promisiunea şi darea de bani, pentru a-i determina pe alegători să voteze într-un anume fel, se vor pedepsi cu închisoarea de la şase luni la cinci ani. Competitorii înscrişi în cursa electorală pentru alegerile parlamentare nu au voie să ofere în campanie bunuri alimentare, bani, băuturi alcoolice sau nealcoolice şi tutun. Potrivit OUG, fac excepţie materiale şi obiecte de propagandă electorală precum afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, dar acestea trebuie să fie inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri. Candidaţii vor putea oferi obiecte de propagandă electorală inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi cele alimentare, bunuri alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun.

Alegătorii, chemaţi la urne pe 9 decembrie

Pentru acest scrutin au fost organizate 18.751 secţii de votare atât în ţară, cât şi în străinătate. Peste hotare sunt 295 de secţii, iar în ţară 18.456.

Pe 9 decembrie sunt aşteptaţi la urne cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, pe baza actului de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate paşaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal, iar candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

Cine are dreptul de a fi ales

În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură. Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal. Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor, iar vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent a trebuit să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat. Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală numai celor care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat, potrivit Legii 35/2008.

În cazul unei renunţări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. De asemenea, în cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia. Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot, dar dacă s-a produs după data tipăririi acestora, votarea se va face pe buletinele de vot astfel tipărite, urmând ca, în cazul în care candidatului decedat i s-a atribuit mandat, să se organizeze alegeri parţiale.

Votarea, între orele 7.00 şi 21.00

Pe 9 decembrie votarea începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului de vot.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "Votat", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat şi poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai mult de două suspendări. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei, însă persoanelor existente la această oră în sala în care se află secţia de votare li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Accesul în cabina de vot cu orice fel de aparate în scopul înregistrării sau preluării de imagini este interzis.

Potrivit BEC, în ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.