Candidaţii Galaţiului pentru alegerile parlamentare 2012

[dcp100168]

Ţesăturile de interese ale "famigliei" politice gălăţene

* Eugen Durbacă şi Florin Pâslaru, cei mai controversaţi candidaţi ai alegerilor parlamentare * Eugen Durbacă are nevoie de imunitate, dar nu-i strică o indemnizaţie de şapte ori mai mare decât acum şi nici 168 de lei, spor la pensie * După ce şi-a donat vila fiului, transformând-o în sediu social pentru o firmă cu profituri iluzorii, iar licenţa TV Galaţi a ajuns în mâna firmei al cărei unic asociat şi administrator este şoferul său, Florin Pâslaru a ajuns să trăiască doar din leafa de parlamentar

Ce-i mână-n luptă pe actualii deputaţi şi senatori care vor un nou mandat în parlament? Dincolo de vorbe mari, de proiecte politice şi de promisiuni pentru alegători stau dorinţe mult mai pământeşti: un stil de viaţă lipsit de grija zilei de mâine, confortul financiar cu care s-au obişnuit, afacerile care le merg din ce în ce mai bine, notorietatea care le deschide lejer toate uşile. Ce-i animă în competiţie pe cei care visează să li se adreseze poporul cu „domnu’ deputat” sau cu „domnu’ senator”? Pentru unii, mai important decât revirimentul afacerilor, decât banii sau funcţia este libertatea care decurge dintr-o imunitate înţeleasă prost, care, cu toate hăţişurile ei birocratice, îi ţine departe de un eventual zăngănit al cătuşelor. Alţii au nevoie de protecţia funcţiilor pentru a-şi acoperi mizeriile trecutului şi a da o aparenţă de normalitate vieţii pe care o duc. Unii au nevoie, pur şi simplu de o slujbă la stat pentru că s-au trezit, peste noapte, şomeri politici ori simt că şomajul e pe-aproape, vor să-şi protejeze familia înglodată în mocirlă cu iz penal, îşi doresc o bătrâneţe liniştită ori suferă după notorietate. Iată de ce vom încerca să desluşim care sunt motivele pentru care cei mai controversaţi candidaţi ai alegerilor parlamentare ne cer votul.

Orice, de dragul imunităţii

La cei 69 de ani ai săi, Eugen Durbacă este una dintre cele mai triste şi mai controversate figuri ale politicii gălăţene. Încă din primăvară se bârfea că liderul PC Galaţi a abandonat cursa pentru Primăria municipiului Galaţi în schimbul candidaturii parlamentare care, în caz de victorie, îi va aduce o mult-dorită imunitate. Pentru că funii tot mai groase îl „leagă” pe Eugen Durbacă de avocatul Mihail Boldea, aflat după gratii.

Durbacă are de protejat familia, implicată în dosarul Aviasan, şi nu numai, dar şi propria senectute. Oficial, pe 15 martie 2012, procurorii din cadrul DNA - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus începerea urmăririi penale faţă de mai multe persoane - printre care şi ginerele său, Mircea Marosy - în sarcina cărora s-au reţinut următoarele infracţiuni: asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi spălare de bani. Şi la mijloc nu e doar povestea terifiantă a terenului de 39,6 hectare, obţinut prin acte false, împărţit în loturi şi tranzacţionat succesiv, ca să i se piardă urma, jaful prin care statul român a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 40 de milioane de euro. În toamna trecută, bijuteriile „Milano Gold”, aparţinând fiului, Cristofor Durbacă, au fost golite de 18 kilograme de aur pentru că, în urma expertizei efectuate, specialiştii Agenţiei Naţionale de Protecţie a Consumatorului au stabilit că bijuteriile aveau aplicate mărci falsificate. Cine era avocatul lui Durbacă junior? Avocatul Mihail Boldea. Dincolo de imunitatea funcţiei de senator, de protejarea fiului, ginerelui şi nu numai, Eugen Durbacă mai are de câştigat ceva! Patru ani de Senat i-ar aduce un plus lunar de 168 de lei la pensia anuală de 33.180 de lei pe care o are. Ca să nu mai punem la socoteală că nu se compară facilităţile de ales al neamului şi că indemnizaţia de senator, de aproximativ 60.000 de lei pe an, este de şapte ori mai mare decât cea de consilier judeţean!

Tandem

Eugen Durbacă nu e singur în bătălia pentru candidatură, face tandem cu mai tânărul său coleg şi aliat de cursă lungă, deputatul PC Bogdan Ciucă. Parlamentar cu state vechi, Ciucă s-a remarcat prin acelaşi discurs legat de ştergerea datoriilor la întreţinere, repetat (fără efect) patru ani. Dar nu asta este esenţialul, ci faptul că prima lotizare a terenului din dosarul Aviasan s-a făcut la Biroul Notarial "Ciucă şi Asociaţii", unde nu au fost descoperite falsurile făcute de clanul Boldea. Interesant, nu?

Disperat după mandat

Deputatul PSD Florin Pâslaru împarte podiumul de cel mai controversat candidat cu Eugen Durbacă. În ciuda „cocoaşelor” ruşinoase pe care le cară în spinare, Pâslaru este disperat după mandat. Potrivit ultimei declaraţii de avere, Florin Pâslaru trăieşte doar din indemnizaţia parlamentară. Vila, din strada Cuza Vodă nr. 60, cu terenul aferent, i-a fost donată fiului, Alexandru Pâslaru. Căsoiul figurează ca sediu social al firmei Paf Media SRL, la care sunt asociaţi soţia şi fiul, acesta din urmă fiind şi administrator. Firma, având ca principal de obiect de activitate publicitatea, i-a adus zero dividende. Dacă în 2009 Pâslaru se declara asociat la TV Galaţi şi angajat la SC Prim Plan SRL, deţinătoarea, pe atunci, a licenţei de emisie pentru postul tv, acum firmele nu mai există în evidenţele Registrului Comerţului. Iar potrivit Consiliului Naţional al Audiovizualului, Prim Plan i-a cedat licenţa audiovizuală firmei Ora 7 SRL, societate la care administrator şi asociat unic este Alexandru Lăcătuş, şoferul lui Pâslaru!

Dacă acum patru ani, Florin Pâslaru mărturisea în dosarul de candidatură că nu a colaborat cu fosta poliţie politică, potrivit unei hotărâri definitive a instanţei de judecată nu numai că a colaborat, dar avea şi un nume de cod - Pintea. Aşa se face că în actuala candidatură depusă, Florin Pâslaru a mărturisit negru pe alb „am fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia”. E adevărat, colaborarea cu Securitatea nu este sancţionată decât moral, de coada lui Pâslaru atârnă o altă piatră de moară.

Ultima parte a mandatului său a fost marcată de încercările repetate ale Agenţiei Naţionale de Integritate de a-i suspenda mandatul pentru incompatibilitate. Conform raportului ANI din martie 2011, Florin Pâslaru şi-ar fi angajat fiul cu contract individual de muncă - începând cu anul 2009 şi până în 2011 - în cadrul Biroului Parlamentar, Alexandru Pâslaru obţinând un beneficiu de 21.662 de lei (aproximativ 5.158 de euro) bani publici.

Dar Pâslaru şi Durbacă nu sunt singurii care au nevoie de Parlament scut şi pavăză!

viata-libera.ro

[dcp100168]

“112” pentru ca Dan Nica să nu iasă din Parlament: Voinic la ban, cuminte la vorbă

Dan Nica, care se vrea deputat pentru a cincea oară, avea la începutul mandatului actual o indemnizaţie de 50.097 de lei, dar dividendele de la Viticom îi aduceau 11.414 de lei. Între timp i-a crescut şi indemnizaţia la 62.724, iar din dividende are de încasat, în 2012, 318.850 de lei. Conturile curente ale acestuia însumau, în 2008, 65.718 lei şi 4.078 USD, iar depozitele bancare aveau valori de 12.410 USD, 20.660 euro şi 25.000 lei. În 2012 conturile curente au scăzut la 47.519 de lei şi depozitele bancare au ajuns la 44.039 de euro şi 75.642 de lei. Nica deţine acasă o colecţie fabuloasă de bijuterii, tablouri, timbre, icoane, adică tot ce vrei şi ce nu vrei, în valoare de 149.000 de lei. Se pare că lui Nica îi plac colecţiile care aduc bani, dar nu şi colecţiile de cuvântări în Parlament. Deputatul PSD a luat de trei ori cuvântul în plen în şedinţe la care a participat, a iniţiat şapte propuneri legislative şi a făcut 11 moţiuni. Din cele şapte propuneri legislative, doar două au fost admise. Cele două propuneri au fost pentru modificarea legii 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari care a devenit legea 175/2010, respectiv pentru modificarea legii 255/2010 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local care a devenit legea 205/2011. Deputatul, ministru al Comunicaţiilor, nu a făcut parte din nicio delegaţie plecată pe bani publici în străinătate, dar asta i-a lăsat timp, se pare, să se implice într-un caz de fraudă. Fostul manager al firmei Ericsson susţine că Dan Nica s-a implicat pentru a facilita accesul companiei la proiectul „112”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Brăileni „made” in Galaţi: Cadar interlopu’ şi Necula afaceristu’

Din categoria gălăţenilor care candidează la alegerile parlamentare de anul acesta şi au de apărat mai mult decât valorile democraţiei face parte şi George Gabriel Cadar. El ar putea lejer să-şi aleagă un slogan de genul „hai să fugim la Brăila să candidăm, poate nu ştie nimeni cine suntem”.

Gabriel Cadar este fiul fostului consilier judeţean PDL Mircea Cadar, patronul clubului Havana, de pe centura Galaţiului, şi fratele lui Dan Cadar, cel care a făcut vâlvă în toată ţara pentru că, astă vară, şi-a ucis în bătaie iubita (elevă în clasa a XI-a!). "Fiul cuminte" al lui Mircea Cadar va încerca să îi ia faţa la alegeri lui Mihai Tudose şi să câştige un loc în Camera Deputaţilor pe Colegiul 4 al Brăilei, din partea PP-DD. Nu de alta, dar are de apărat un frate ajuns în ghearele justiţiei.

„Cadindatul” PP-DD-ului este văzut de colegii săi de partid ca „un prosper om de afaceri şi un specialist în economie şi drept”. Însă se pare că Sorin Ovidiu Bălan, preşedinte PP-DD Brăila şi specialist în a divulga crimele atroce la tv, ar fi declarat recent că nu ştia, când l-a avansat în lupta pentru Parlament, nici despre asasinatul comis de Dan Cadar, dar nici despre legătura familiei cu lumea interlopă din Galaţi.

Marius Necula are destule de apărat încât să vrea să îşi păstreze funcţia de senator, fie şi la Brăila. Face orice să rămână în Parlament, pe uşa din dos, pe uşa laterală, numai să se strecoare. E controversat. Şi nu de azi de ieri. În 2010, senatorul Necula era acuzat de către soţia medicului său curant că a furat un brevet de invenţie denumit “Instalaţie pentru obţinerea şi studiul metalelor pure”, pentru accesarea unor fonduri europene.

Potrivit ultimelor declaraţii de avere şi interese ale lui Marius Necula, acesta nu mai are (doar pur teoretic, evident) nicio legătură nici cu Atlas, nici cu Data Consult. Ultima oară când se vede vreo urmă în declaraţiile lui de avere despre firmele Atlas sau Data Consult este în 2009, când lua 194.704 de lei pentru serviciul de consilier al firmei Atlas, firmă de la care a primit la un moment dat şi un BMW. Oricum, acum nu se mai plimbă cu maşina de la Atlas, se plimbă cu o maşină primită de la Fundaţia Milenium. Şi pe firma Data Consult, societate la care apărea până în 2009 ca asociat unic, îşi făcuse cadou, la un moment dat, un BMW.

Acum, firma Atlas, firmă cu acţionar majoritar Data Consult, care la rândul ei, în acte, este deţinută de Georgeta Necula, mama senatorului, încearcă să pună mâna pe contractul 20 de milioane de euro pentru extinderea staţiei de epurare Galaţi. Atlas lucrează împreună cu ICMRS-ul şi la un pachet de străzi din sud-estul oraşului ce implică reabilitarea, extinderea reţelelor de apă şi de canalizare, asfaltarea străzilor şi refacerea trotuarelor, dar şi la centura Tecuciului.

Lucrările sunt multe, posibilităţile de afaceri, nenumărate, aşa că, după ce gălăţenii l-au renegat, Marius Necula încearcă acum să fie senator de Brăila, pentru a-şi păstra măcar cât de cât influenţa în zona banilor publici.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Campanie în batjocură faţă de cetăţeni. Candidaţii sufocă oraşul cu panouri ilegale

* Afişele electorale ascund semnele de circulaţie şi semafoarele * Partidele politice nu au aviz pentru afişele electorale cocoţate, fără contract de publicitate încheiat, pe stâlpii cu semne de circulaţie * Panotajul încalcă prevederile Regulamentului privind publicitatea stradală prevăzut de Consiliul Local

Candidaţii la alegerile parlamentare fac din lege un terci. Nu numai că au împodobit, că tot se apropie sărbătorile, oraşul cu feţele lor, sufocându-l, dar nici măcar nu au făcut-o legal. Aceştia şi-au cocoţat afişele electorale aproape pe fiecare stâlp aparţinând societăţilor Electrica şi Transurb, fără să ocolească nici indicatoarele rutiere. Setea de putere, foamea după un post ce le-ar oferi siguranţă timp de patru ani i-au făcut să treacă peste aproape orice. Nu au ţinut cont de hotărârea Consiliului Local privind Regulamentul cu publicitatea stradală, nu şi-au luat avizele necesare, dar nici măcar nu au fost în stare să îşi adune toate actele pentru a încheia un contract cu societatea de transport în comun, Transurb. Cu toate acestea, pe stâlpii Galaţiului vedem numai feţe politice care promit să apere interesele cetăţenilor în Parlament. Potrivit Biroului Electoral Judeţean, candidaţii sunt acoperiţi. Aceştia şi-au urcat capetele pe stâlp în baza legii 35/2008 privind alegerile parlamentare, dar acest aspect nu îi scuteşte de avize, contracte şi de plată.

Hotărâre CL complet ignorată

Cu toate că afişajul pe stâlpi care susţin indicatoare rutiere este interzis, pe aceştia s-au înghesuit, în unele cazuri şi doi, trei politicieni gălăţeni. Nu contează că nu este admis, nu contează că nu se mai disting semnele de circulaţie, contează să fie ei cât mai vizibili. Indicatoarele nu sunt decât cantitate neglijabilă, elemente de decor. Nu mai spunem că, în unele cazuri, afişele obstrucţionează cu totul indicatoarele sau semafoarele. Dacă eşti la intersecţia de la Potcoava de Aur, cu greu poţi vedea dacă ai roşu sau verde. Doruleţ Resmeriţă şi Picu Roman Apostol „păzesc", cu capul, întreg semaforul. Dacă politicienii ar fi citit hotărârea CL cu privire la publicitatea stradală, poate ar fi văzut că scrie în felul următor: „Avizul Comisiei de siguranţă a circulaţiei rutiere a municipiului Galaţi este obligatoriu unde sunt indicatoare rutiere, pentru amplasarea reclamelor la sol sau pe stâlpii Electrica SA sau Transurb SA”. Ei, bine, niciunul dintre partide nu a cerut vreun aviz de la Comisia de siguranţă a circulaţiei rutiere pentru amplasarea panotajului pe stâlpii cu indicator. „Normal aşa ar fi trebuit, să ceară aviz, dar deocamdată nu a cerut nimeni aviz”, a declarat şeful comisiei şi viceprimarul Galaţiului, Radu Cosca.

Potrivit punctelor din Regulamentul privind publicitatea stradală dedicate publicităţii pe stâlpii existenţi, se mai prevede că distanţa faţă de sol la care trebuie poziţionate panourile să fie de minim patru metri. Alt lucru nerespectat de către candidaţi. Unele dintre ele sunt puse atât de jos, încât ori rişti să dai cu capul, dacă sunt întoarse către trotuar, ori să intri cu maşina în ele, în cazul celor întoarse către stradă. „Art. 5.1.28. Panourile amplasate pe stâlpii existenţi, fără semnalizări rutiere şi indicatoare de circulaţie, vor avea dimensiunile maxime 0,80/1,20 m şi vor fi poziţionate la o înălţime de minim 4,00 m de la cota terenului şi vor fi direcţionate spre trotuar”. Accidental sau nu, ieri, în zona Spitalului Judeţean, zonă care abundă de afişe urcate pe stâlpi la înălţimi liliputane, câţiva muncitori încercau ori să mai ridice afişele, ori să le ia de tot. Dacă intenţia lor era să le ia, atunci probabil au avut sau vor avea mult de lucru, pentru nu sunt puţine cazurile în care poţi lua panourile în cap. Dar să vorbim şi despre faptul că afişele sunt prea dese. „Art. 5.1.29. Distanţa între panoul de reclamă şi elementul cel mai avansat al faţadei unei construcţii va fi de minim 1,50 m. Distanţa între elementele de afişaj, instalate succesiv pe aceeaşi parte a străzii, nu poate fi mai mică de 20,00 m, astfel încât câmpul vizual al conducătorilor auto să nu devină un front continuu care să împiedice citirea semnelor de circulaţie şi a semnalizărilor optice”.

La gunoi cu siturile arhitecturale

Strada Domnească, considerată sit arhitectural, ar fi trebuit protejată de astfel de panouri şi afişărele. Cu toate că ar fi trebuit aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, niciunul dintre candidaţii care fugăresc un loc în Parlament nu s-a mai gândit şi la aşa ceva. "În mod normal, da, trebuie să ceară aviz, dar nu s-a eliberat niciodată aviz, pentru că nu a solicitat nimeni niciodată. Eu tot am spus, dar nu a auzit nimeni”, a spus consilierul DJCPN Galaţi, Marius Mitrof.

Nu există contracte pentru panotaj

Dintre toate partidele care şi-au cocoţat panourile electorale pe stâlpi, doar patru au făcut solicitări la societatea Transurb, respectiv Partidul Democrat Liberal, Partidul Poporului Dan Diaconescu, Partidul Conservator şi Partidul Ecologist Român. Însă, chiar dacă au făcut solicitări, nu înseamnă că au şi contract. Potrivit directorului Transurb, Genica Totolici, acestea s-au prezentat la societatea Transurb cu acte incomplete. Motiv pentru care nici măcar nu au putut fi încheiate contracte de închiriere a spaţiilor pentru reclamă.

„Nimeni nu a venit să plătească. Au venit să încheie contract, dar nu aveau toate actele necesare la ei. Toate aceste solicitări depuse la Registratura S.C. Transurb S.A. au fost incomplete din punct de vedere al documentaţiei, fapt pentru care partidele politice au fost notificate în acest sens, fiind în curs de soluţionare şi contractare”, a declarat Genica Totolici. Dacă nici măcar cei care au făcut solicitări nu au contracte, ce să mai vorbim partidele care nu au făcut solicitări deloc către Transurb!

Directorul Electrica, Iulian Aramă, contactat telefonic pentru a ne edifica cum e cu starea contractelor şi mai ales cât au încasat din închirierea spaţiilor, ne-a spus: „N-am cum să vă dau datele pentru că procedura este destul de lungă în cazul unei solicitării pentru panotaj. Se face solicitare către sucursală, se avizează în cadrul sucursalei, apoi se dă mai departe către avizare la forurile superioare din companie şi abia atunci se încheie un contract. Nu e finalizată procedura încă, mai ales dacă solicitarea a fost depusă la noi cu două zile înainte de a începe campania. Sunt multe afişe amplasate aiurea, dar trebuie să avem în vedere şi că pe cele pe care circulă tramvaiele sau troleibuzele, cum e cazul străzilor Domnească, Brăilei, stâlpii aparţin de Transurb”. Tot Iulian Aramă a declarat că verificarea afişelor de pe stâlpi nu este pentru el o prioritate. „Pentru mine subiectul nu este important. Am alte probleme, legate de electricitate”, a spus directorul Electrica.

Măsuri? Poate

Deocamdată nimeni nu ştie ce măsuri se vor lua sau ce sancţiuni se vor aplica, toţi decidenţii deliberează, aşteaptă. „Am dat o situaţie către Poliţie. O să avem o întâlnire vineri, în cadrul Comisiei şi vom vedea ce vom decide”, a declarat viceprimarul Radu Cosca. Tot la stadiul analizelor sunt şi poliţiştii.

"Vom demara de urgenţă o serie de verificări cu privire la legalitatea postării de către partide a afişelor şi metarialelor electorale prin care îşi promovează candidaţii. Vom urmări dacă au fost încheiate parteneriate cu proprietarii stâlpilor şi ai altor mijloace, aşa cum prevede legea", a declarat comisarul Dănuţ Lefter, şeful IPJ Galaţi.

Păi, din ce răspunsuri am primit noi, se vede treaba că nu au fost încheiate asemenea parteneriate. Şi, dacă ne gândim că mai toţi candidaţii au promis o campanie curată, modul absolut abuziv în care s-a făcut panotajul electoral nu poate decât să ne pună pe gânduri. Dacă nici măcar când e vorba de afişe nu au respectat legea, ce-or să facă atunci când se va ascuţi lupta pentru mandat? Şi, mai grav, ce-or să facă odată ajunşi în Parlament?.

Tarifele practicate de către S.C. Transurb S.A. pentru realizarea de servicii conexe serviciului de transport public local de călători, respectiv în vederea încheierii contractelor de amplasare panouri şi/sau bannere pe stâlpii ce constituie reţeaua de contact de alimentare cu energie electrică a tramvaielor şi troleibuzelor, sunt cele reglementate de H.C.L. 306/05.07.2007 după cum urmează: pentru panouri- 3 euro/stâlp/lună, fără T.V.A.; pentru bannere – 12 euro/stâlp/lună, fără T.V.A.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Aproape de oameni, împreună cu ei”. Pintea vrea să scape de datorii

Gureşul formaţiunii PSD, deputatul Florin Pâslaru, a recunoscut în sfârşit că a colaborat cu Securitatea. Pe lângă ciripelile comuniste, Pâslaru se laudă şi cu incompatibilitatea sesizată de ANI, dar asta nu îl convinge să nu mai candideze. Ba dimpotrivă, pare că asta îl face mai interesat de postul de deputat. Unde mai pui că el are printre sloganurile din campania electorală actuală şi „aproape de oameni, împreună cu ei”. Probabil asta spunea şi când turna pe vreunul. În fine, dincolo de păcatele lui, se pare că el a fost cel mai prezent dintre colegii săi în Parlament. Pintea a luat de 489 de ori cuvântul în 108 şedinţe, a făcut 470 de declaraţii politice, are la activ 41 de propuneri legislative iniţiate, 2280 de întrebări şi interpelări şi 11 moţiuni. Printre calităţile lui, care vin probabil tot din aceeaşi plăcere de a vorbi, se află şi pasiunea pentru plecările în străinătate pe bani publici la câte o întrunire a vreunei comisii. Florin Pâslaru a avut opt deplasări în cei patru ani de mandat. În urma plecărilor lui în afara României, fetele şi copiii, în speţă, ar trebui să se simtă mult mai în siguranţă pentru că Statul a cheltuit pentru lupta lui Pâslaru împotriva traficului de persoane 1.525 de lei. Simpaticul ciripitor avea în 2008, la început de mandat, un teren agricol în satul Vânători, o casă pe strada Cuza Vodă şi un apartament în zona Mazepa, dar şi bijuterii în valoare de 17.000 de euro şi o datorie la Piraeus Bank de 160.000 lei. În 2012 se pare că datoriile urgisitului Pâslaru s-au mărit şi a rămas şi fără vilă pentru că a donat-o fiului său. El are de plătit până în 2020 la Porsche Leasing 17.462 de euro. Datorie pe care nu prea ştim cum ar putea-o plăti, în cazul în care nu va fi reales deputat, având în vedere că acesta este singurul său venit, potrivit declaraţiei de avere.

viata-libera.ro

[dcp100168]

USL îşi face campanie la Tecuci pe geamurile primăriei

Chiar dacă legea spune că afişajul electoral este interzis pe instituţiile publice, la Tecuci se întâmplă tocmai invers. Geamurile primăriei au fost tapetate cu chipul candidatului USL pentru un loc în Senat, Daniel Butunoi.

Unul dintre cititorii EVZ ne-a semnalat că pe geamurile primariei Tecuci au fost lipite mai multe afişe ale USL, cu chipul candidatului Daniel Butunoi, ce aspiră la un loc în Senat. "Reacţie ce aminteşte de infantilitatea mentorului Victor Ponta şi dispreţul lui Crin Antonescu. Reacţia este una de disperare, intrând în penibil. Deşi a fost înregistrată o reclamaţie la Biroul Electoral Judeţean Galati, depusă de PDL, rezultatul este contrar aşteptărilor, contrar stării de normalitate", scrie cititorul nostru.

Contactat de jurnaliştii de la Monitorul de Galaţi, viceprimarul Dănuţ Radovei a avut o explicaţie de tot râsul: „Parterul primăriei fiind în renovare, praf mult, nailoane, am trecut repede şi nici nu am observat afişele. Este posibil să fie lipite pe geamuri, însă nu cred că deranjează foarte mult, având în vedere că sunt pentru cei care vin din exterior şi nu pentru funcţionarii publici. Noi personal nu am pus aceste afişe, iar contracandidaţii, dacă doresc sau au loc, nu ne deranjează să lipească afişe lângă ale noastre".

evz.ro

[dcp100168]

Lucreţia Roşca vrea a doua şansă pentru a munci în Italia

Candidatul USL pentru Colegiul 7 de deputaţi şi vicepreşedintele PSD Galaţi, Lucreţia Roşca, s-a făcut remarcat în mandatul 2008-2012 mai mult cu furnizarea serviciilor medicale decât cu prezenţa în Parlament. Roşca a încheiat în 2010 un contract cu Casa Naţională de Sănătate pe o sumă de 340.000 de lei. Chiar dacă în 2011 contractul a scăzut la valoarea de 270.000 de lei, în 2012 a revenit oarecum pe poziţii cu un contract de 300.000 de lei. Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Camerei Deputaţilor, ea are acum indemnizaţie de 50.784 de lei ca deputat, iar din serviciile medicale mai câştigă 15.845 de lei. Ea probabil merge pe jos sau cu trenul de la Galaţi la Bucureşti, pentru că, se pare, nu are nicio maşină, chiar dacă în declaraţia din 2008 deţinea un Seat. Să tragem concluzia de aici că funcţia de deputat a cam sărăcit-o, în loc să îi aducă mai multă avere. În cei patru ani de mandat ea a plecat o singură dată pe banii statului, ca membră a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană. Cu această ocazie, deputatul a muncit trei zile jumătate în Italia şi nu oricum şi pentru oricine, ci pentru apărarea drepturilor femeii şi promovarea rolului femeii. Lucreţia Roşca a luat de 21 de ori cuvântul în plen în 18 şedinţe la care a fost prezentă, a făcut 16 declaraţii politice, 27 de propuneri legislative, 10 întrebări şi înterpelări şi 11 moţiuni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Echipele Transurb curăţă stâlpii de fotografiile candidaţilor lipite ilegal

După o săptămână în care stâlpii oraşului s-au umplut de imaginile candidaţilor la parlamentare, în această dimineaţă, mai multe echipe de muncitori de la Transurb SA au putut fi văzute în oraş, pe strada Domnească, bulevardul Coşbuc, Faleză etc rupând afişele electorale din hârtie, lipite pe stâlpi. „Afişele din hârtie sunt lipite ilegal pe stâlpii pe care Transurb îi are în concesiune. Noi nici nu avem tarife pentru publicitate pentru astfel de afişe. Domnul primar a luat legătura cu noi şi ne-a spus să luăm măsurile care se impun şi să curăţăm stâlpii pe care îi avem în concesiune. Este drept, alte măsuri nu putem lua, noi nu îi putem amenda cei care au lipit afişele, dar le putem da jos de pe stâlpi”, a declarat pentru PresaGalaţi directoarea Transurb SA, Genica Totolici. Aceasta a adăugat că „sunt date jos doar afişele din hârtie, nu şi panourile, întrucât în cazul acestora, majoritatea au contracte şi în cazul unui astfel de afişaj avem şi tarife”.

Potrivit purtătorului e cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, „primăria a notificat toate partidele să intre în legalitate. Acest lucru înseamnă că afişele din hârtie nu au ce căuta lipite pe stâlpii din oraş, ci doar pe panourile stabile de administraţia publică locală în acest sens. Mai mult, partidele au fost notificate să respecte şi toate condiţiile în privinţa afişajului panourilor de pe stâlpi – să nu încurce circulaţia, să fie la o anumită înălţime, etc. Deja am avut reacţii bune, spunem noi, un candidat chiar s-a scuzat pentru afişele de hârtie lipite pe stâlpi, spunând că nu a ştiut că nu are voie să facă asta… În fine, noi ne bucurăm că partidele au respectat măcar spaţiul verde de această dată şi nu avem panouri electorale montate pe iarbă”. Purtătorul de cuvânt al Primăriei a adăugat că „cei care nu vor respecta legea în privinţa afişajului electoral pot fi amendaţi, conform legii, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Cavalerul lui Iliescu. Saghian nu vrea avuţie

Senatorul PSD, Gheorghe Saghian, candidat pentru Colegiul 2 Senat, s-a făcut cunoscut în Parlament, în 2011, pentru boicotarea discursului preşedintelui Asociaţiei de Revoluţionari 21 Decembrie 1989, Doru Mărieş. Se pare că atunci Ion Iliescu a fost acuzat de nişte chestii, care în context nu-i aduceau o aură prea luminoasă, iar social democraţii, printre care şi Saghian, au sărit ca arşi. Acest cavaler în armură agricolă al lui Ion Iliescu declara atunci: "Ne-a deranjat faptul că s-a legat de domnul Iliescu. Eu cred că domnul Iliescu nu a fost răul Revoluţiei. A fost omul de echilibru şi ştiţi şi dumneavoastră ce s-a întâmplat”.

Pe lângă această reacţie a fostului administrator al Pieţelor, despre activitatea lui din Parlament se mai pot spune următoarele: (atunci când a fost prezent) a avut 41 de iniţieri legislative, 22 declaraţii politice, a pus 45 de întrebări, a făcut 22 de interpelări, plus două interpelări adresate Primului Ministru, nouă moţiuni şi a luat de 29 de ori cuvântul în plen.

Potrivit declaraţiei de avere, el are acum, ca şi în 2008, la începutul mandatului, două apartamente, unul în Tecuci şi unul în Galaţi, şi un autoturism Espero. În rest, avuţia lui Saghian e subţirică, fără bijuterii, fără tablouri, fără conturi în bancă. El lua la început de mandat 21.600 de lei din consultanţă agricolă la SC. Agrimat S.A Matca, 3.640 ca administrator al SC Administraţia Pieţelor şi 55.618 ca asistent consilier la cabinetul deputatului PE. În 2012, a rămas numai cu indemnizaţia de senator de 50.784 de lei. Saghian nu s-a aruncat în cei patru ani de mandat la nicio plecare în străinătate pe banii statului.

viata-libera.ro

[riaji]

Asta e cea mai tare gluma despre taranul cu ceafa arsa de soarele politicii romanesti - Iliescu! ) Dar de livezile luate in judet, laolalta cu nensu` Marius Necula? Dar banii de intermediere ale tiganilor din pietele din Galati si Tecuci pana unde urca?

[dcp100168]

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, strânge bani pentru zile negre

Deputatul pensionar PDL, Mircea Toader, candidat pentru Colegiul 2, a fost harnic în mandatul 2008-2012. Şi-a mărit numărul conturilor în bancă, la fel şi numărul terenurilor, acţionar la Transeuropa încă mai este, în străinătate a plecat şi, evident, a fost prezent şi în Parlament. Dar să o luăm pe rând. Puţin mai tinerel, acum patru ani, Mircea Toader era mai darnic. Acesta a donat prietenilor şi rudelor sale o sumă de 30.000 euro. Cum a simţit că timpul trece şi trebuie să-şi asigure bani albi pentru zile negre, a mai strâns punga. Până în 2012 terenurile sale s-au înmulţit, la fel şi locuinţele. Are acum trei terenuri intravilane, unul extravilan şi şi-a mai cumpărat şi un apartament pe numele soţiei. Valoarea bijuteriilor şi a obiectelor de artă şi cult se ridică acum la 51.000 de euro. Are trei conturi curente în lei care valorează 48.061, unul de 17.015 USD şi unul de 5520 de euro. Depozitele bancare ale lui Toader arată cam aşa: 36.389 de lei, 16.449 de euro şi 10.219 USD. Deputatul are o pensie de 35.661 de lei, la acest venit se adaugă indemnizaţia de deputat de 66.456, iar funcţia de inginer de la TTS S.A Bucureşti îi mai aduce 55.795. În 2001, Toader a călătorit pe banii statului de două ori, o dată în America şi apoi în Germania. Toader a fost activ în Parlament, luând cuvântul în plen de 559 de ori şi de alte 426 de ori în şedinţele Biroului Permanent. A făcut două declaraţii politice, 43 de iniţiative legislative şi trei moţiuni. Printre proiectele de lege iniţiate de Toader sunt cel al Legii 84/2012 privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, al Legii 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie (Europol) şi proiectul Legii 124/2011 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Carmen Axenie, deputata care totuşi există

Luată de valul politicii democrat-liberale, Carmen Axenie a ajuns de pe malul Tecucelului pe cel al Dâmboviţei. În 2008 a câştigat la ruleta redistribuirii un mandat de deputat, iar de atunci şi până în prezent nici că s-a mai auzit mare lucru de ea. Acum îşi încearcă din nou norocul, din partea ARD, tot în Colegiul 3, tot în materie de deputăţie.

De profesie avocat, Axenie a plecat la începutul carierei de parlamentar de la un venit anual de 20.000 de lei şi a ajuns conform ultimei declaraţii de avere la o indemnizaţie de 72.396 lei. Chiar dacă soţul are şi el o leafă frumuşică, de câteva zeci de mii de lei pe an, în calitate de ofiţer în cadrul Ministerului de Interne, Axenie nu are nimic de declarat la capitolul conturi. În declaraţia de avere figurează doar cu un apartament în Tecuci, căruia în timpul mandatului i s-a mai adăugat un autoturism. În rest, săraca, doar datorii, 15.000 euro - un credit cu scadenţa anul acesta.

Ca activitate legislativă, Carmen Axenie s-a remarcat prima dată în 2009, când l-a angajat pe post de şofer la Parlament pe propriul fin, Mircea Trifan, în timp ce acesta era dat în urmărire generală la nivel internaţional de autorităţile de la Bruxelles pentru comiterea unor furturi. Votul care a readus-o în atenţia publică a fost în iulie 2012, când, deşi era la PDL, a votat un proiect de lege ce uşura planul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Axenie a explicat că nu a ieşit din rândurile partidului care a consacrat-o, ci că, în momentul votului, era „setată” aiurea-n tramvai pe un alt proiect de lege. În rest, statistic vorbind, Carmen Axenie a fost coiniţiatoare la 52 de propuneri legislative, are 41 de luări de cuvânt şi 20 de declaraţii politice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Durbacă şi Ciucă, evacuaţi de pe spaţiul verde

Nu-i de ajuns că panourile lor electorale stau călare pe toţi stâlpii şi că-i doare în… candidatură de faptul că de feţele lor zâmbăreţ-promiţătoare nu mai vede şoferul semaforul. Mai nou, tupeul lor de candidaţi s-a extins şi pe spaţiul verde pe care până acum îl „iertaseră”. Marţi dimineaţă, pe scuarul Brăilei, răsăriseră, ca prin farmec, mai multe panouri tip tripod înfăţişându-i pe candidaţii USL, din partea PC, Bogdan Ciucă şi Eugen Durbacă. Să nu fi văzut nimeni când echipele lor de campanie le-au înfipt pe spaţiul (încă) verde şi le-au ancorat zdravăn să nu le zboare vântul? Mister total!

Sesizată de "Viaţa liberă", Primăria a trimis o echipă să ridice şi îndepărteze panourile. Iată deci că nu contează relaţiile din USL când e vorba de o regulă, aceea de a nu fi instalate panouri pe spaţiul verde. Printr-un comunicat de presă, primarul Marius Stan le solicită competitorilor electorali să nu îşi amplaseze panotajul electoral pe spaţiul verde din municipiu. Totodată, edilul urbei le reaminteşte competitorilor electorali care au lipit afişe în locuri neautorizate, cum ar fi stâlpii de electricitate, că şi-au luat angajamentul de a le dezlipi în cel mai scurt timp. S-o vedem şi pe asta!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Senatorul PNL Paul Ichim, fără conturi grase, doar cu datorii

Senatorul PNL Paul Ichim, candidatul USL pentru Colegiul 3 Senat şi vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din cadrul Parlamentului, pare că nu s-a strofocat să-şi strângă conturi grase prin bănci şi nici cine ştie ce iubitor de bijuterii nu este. El deţine la sfârşit de mandat trei terenuri extravilane şi trei apartamente, împreună cu Silvia Ichim, iar singura lui legătură cu băncile este o datorie de 170.000 de lei cu scadenţa în 2022. Senatorul ia o indemnizaţie din Parlament de 60.456 de lei, ca medic chirurg ia 10.753 de lei, iar de la Universitatea „Dunărea de Jos” are un venit de 11.615 lei.

Senatorul Paul Ichim a avut de-a lungul celor patru ani de mandat 51 de iniţiative legislative printre care propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice devenită Legea 255/05.12.2011, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultură, devenită Legea 152/12.07.2010 şi propunerea legislativă privind siguranţa digurilor, devenită Legea 259/14.12.2010. Paul Ichim a făcut 45 de declaraţii politice, 62 de întrebări şi interpelări, 4 interpelări adresate Primului Ministru, a luat de 109 ori cuvântul în plen şi a făcut 16 moţiuni.

Paul Ichim a avut la un moment dat un "diagnostic" ANI de incompatibilitate, când era şef de secţie la Spitalul Judeţean. Ichim explica atunci că, la începutul lui februarie 2009, i s-a comunicat că activităţile pe care le desfăşura la catedră sau în chirurgie, ca şef de secţie, nu sunt incompatibile cu cea de senator. Oricum, între timp, Ichim a plecat de la Spitalul Judeţean şi ulterior s-a întors, dar nu ca ca şef de secţie, ci ca simplu chirurg.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarii din Târgu Bujor şi Tuluceşti riscă să fie excluşi din PDL

Democrat-liberalul Laurenţiu Gîdei – primarul oraşului Târgu Bujor şi Petrică Bratu – primarul comunei Tuluceşti rică să fie excluşi din Partidul Democrat Liberali. Preşedintele PDL Galaţi, Doru Resmeriţă, va propune Biroului Permanent Judeţean al formaţiunii politice excluderea celor doi edili din partid din cauză că aceştia au refuzat să susţină, în campania pentru alegerile parlamentare, candidaţii ARD pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României. În schimb, cei doi edili-şef au preferat să ofere sprijin politic candidaţilor USL din Colegiile 4 şi 5 Camera Deputaţilor, respectiv 1 Senat. Este vorba despre social-democraţii Viorel Ştefan, Dan Nica şi Gheorghe Saghian. „Eu voi înainta Biroului Permanent Judeţean propunerea de excludere a celor doi primari. Membrii BPJ au ultimul cuvânt de spus, întrucât propunerea mea va fi supusă votului. Primarul din Târgu Bujor nu va mai fi vicepreşedinte în cadrul BPJ, iar cel din Tuluceşti îşi va pierde funcţia de preşedinte de colegiu”, ne-a declarat Doruleţ Resmeriţă.

Edilul-şef al oraşului Târgu Bujor, democrat-liberalul Laurenţiu Gîdei, a recunoscut că a ales să sprijine candidaţii USL, precizând, în schimb, că aceasta „este voinţa bujorenilor”. „Dacă excluderea din partid se va produce, consider că nu poate fi decât un pas înainte. În Partidul Democrat Liberal pare a fi un beneficiu. Am un exemplu concret în acest sens: înainte de campania de la alegerile locale, un membru a fost dat afară, după care s-a întors, iar acum este preşedinte. Colegii care acum mă acuză, în campania alegerilor locale se ascundeau, iar unii îşi negociau funcţiile. Nu au venit să mă susţină. Nu ştiu cine mă poate judeca pentru susţinerea candidaţilor USL. Bujorenii vor să îi susţin pe aceştia”, ne-a declarat Laurenţiu Gîdei.

În Colegiile 4 şi 5 destinate Camerei Deputaţilor candidează din partea ARD democrat-liberalii Emil Dragomir şi Valeriu Ardeleanu. Pentru Colegiul 1 Senat în cursă a fost înscris fostul parlamentar tecucean Constantin Petrea.

Cel mai probabil, celor doi primari democrat-liberali li se vor retrage funcţiile de conducere din partid în prima şedinţă a Biroului Permanent Judeţean, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Romeo Cosma s-a simţit şi îşi strânge afişele electorale

Avocatul Romeo Cosma, candidatul PP-DD pentru Colegiul 3 Senat, a hotărât să cureţe stâlpii străzilor principale de afişele electorale care-l au ca actor. E vorba de afişe, nu şi de panourile electorale. Acesta a luat decizia în urma unei conversaţii cu primarul Marius Stan. „

Am avut o discuţie cu domnul primar şi am ajuns la concluzia că nu e modul cel mai fericit în care poate arăta un oraş înainte de sărbători”, ne-a declarat Romeo Cosma.

Potrivit candidatului, afişele vor fi strânse şi duse la centrele de reciclat. Marţi după-amiază o echipă de 12 oameni îl ajutau pe Romeo Cosma la strânsul hârtiilor electorale de pe stâlpii Falezei, dar urmau şi cei de pe strada Basarabiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Uite cortul electoral, nu e cortul - până să vină Poliţia, echipele electorale şi-au mutat singure „tabăra”!

Vigilenţa nemaiîntâlnită în ultimii 12 ani a autorităţilor publice locale în privinţa afişajului electoral ilegal transformă echipele electorale în adevărate comete care, vorba poetului, „era pe când nu s-a zărit/azi o vedem/şi nu e!”.

De pildă, dimineaţă, Poliţia Locală a descoperit două corturi de campanie ale ARD, amplasate ilegal – spune Primăria – pe domeniul public, puncte în care se făcea campanie electorală candidaţilor. Cum Poliţia Locală nu are în atribuţii aplicarea de amenzi pentru afişaj electoral ilegal, aceştia au sesizat Secţia 3 Poliţie. Totuşi, se pare că a trecut ceva timp între constatarea problemei, de către poliţiştii locali şi momentul în care IJP a fost sesizat. Rezultatul? „Sesizarea s-a verificat la faţa locului, dar nu s-a descoperit nimic acolo. Se vor continua cercetările, pentru a fi identificate persoanele, dar şi starea de fapt. Dacă se vor constata încălcări ale legii, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al IJP Galaţi, inspector Cristina Tatulici.

Fără să se piardă în detalii, „Primăria Galaţi informează că au fost ridicate ambele corturi electorale pe care un competitor electoral le-a amplasat pe strada Brăilei, la intersecţiile cu strada Costache Conachi şi bulevardul Oţelarilor. Întrucât cele două corturi electorale au fost amplasate fără autorizaţie, Primăria Municipiului Galaţi a sesizat organele abilitate de Legea Electorală pentru soluţionarea situaţiei. Ca şi la începutul campaniei electorale, primarul Marius Stan solicită competitorilor electorali să folosească spaţiile reglementate de lege pentru panotajul electoral, inclusiv cele 24 de panouri pe care municipalitatea le pune la dispoziţie şi a căror amplasare poate fi consultată pe portalul www.primaria.galati.ro

Totodată, la solicitarea primarului Marius Stan, echipe ale Transurb Galaţi vor continua să cureţe stâlpii de electricitate din oraş de afişele lipite contrar legii”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Victor Paul Dobre, deputatul plimbăreţ al PNL-ului

Deputatul PNL Victor Paul Dobre, fost secretar de stat MIRA şi fost ministru delegat pentru Administraţie, lua, la începutul mandatului său de deputat, indemnizaţii în valoare de 221.455 de lei, cam cât avea el în conturile şi depozitele bancare, adică 228.355 de lei. În 2012, candidatul USL pentru Colegiul 1 de deputaţi a rămas, potrivit declaraţiei de avere, cu un venit total de 76.080 de lei, respectiv 66.060 de lei indemnizaţie de deputat şi 10.020 de lei indemnizaţie de la Camera de Comerţ. În cei patru ani a adunat bijuterii, icoane şi tablouri în valoare de 6.500 de euro, iar conturile în bancă şi depozitele nu au crescut cu mult, având în vedere că are numai 241.991 de lei şi 21.280 de euro, doar că familia a mai reuşit să cumpere un apartament.

Deputatul a avut în mandatul curent 12 vizite în străinătate pe bani publici în calitate de preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială sau ca membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE. El a ţinut topul plecărilor parlamentarilor gălăţeni. Nici un alt deputat sau senator gălăţean nu a reuşit să îi atingă performanţa. El a luat cuvântul de 203 ori în 116 şedinţe, o singură dată în Biroul Permanent, a făcut 30 de declaraţii politice, a iniţiat 38 de propuneri legislative, a făcut 27 de întrebări şi interpelări şi 21 de moţiuni. Printre iniţiativele legislative făcute de Dobre care au devenit legi se află: propunere legislativă privind completarea Legii nr.273/2009 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Despre Dobre s-a vorbit foarte mult după referendumul pentru demiterea preşedintelui, când a fost acuzat că ar fi făcut abuz în serviciu. Scandalul a izbucnit din cauză că Victor Paul Dobre a înaintat CCR o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Democrat-liberalii i-au decapitat pe primarii de la Târgu Bujor şi Tuluceşti

Scandalul din tabăra democrat-liberalilor gălăţeni ia amploare. Întruniţi miercuri seara în şedinţa Biroului Permanent Judeţean, membrii formaţiunii politice au votat în unanimitate excluderea din partid a lui Laurenţiu Gîdei - primarul oraşului Târgu Bujor şi a lui Petrică Bratu - primarul comunei Tuluceşti. Celor doi edili le-au fost retrase şi funcţiile de conducere pe care le deţineau în PDL, după ce aceştia au ales să susţină candidaţii USL la parlamentare. „Ce urmează? La următoarele alegeri voi fi preşedinte de partid? Cum se poate, în lumea asta politică, să fiu exclus chiar de către un preşedinte exclus în urmă cu ceva timp? PDL a devenit o grădiniţă a oamenilor mari (...) Aştept ca această grădiniţă să se maturizeze. Cu persoana lui Doru Resmeriţă nu am nimic, ne-am înţeles. Pentru preşedintele Resmeriţă este total diferit”, ne-a declarat Laurenţiu Gîdei.

„Ce lecţii de moralitate îmi poate da el?”

Criticile lansate de către primarul oraşului Târgu Bujor nu au rămas fără ecou. Preşedintele PDL, Doruleţ Resmeriţă, l-a acuzat pe Laurenţiu Gîdei de trădare, în condiţiile în care democrat-liberalul le-a întors spatele candidaţilor ARD pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României. „Lui cum îi stă pe bannere cu Nica şi Saghian? El avea calitatea de vicepreşedinte în cadrul Biroului Permanent Judeţean. Ce lecţii de morală îmi poate da el când se pune pe bannere cu uslaşii? E în stânga sau în dreapta? Am văzut că s-a plâns că nu a fost ajutat. Eu nu am avut cum să îl ajut, pentru că atunci eram implicat într-un alt proiect. Alţii trebuiau s-o facă. Să înţeleg că a fost ajutat de Nica şi Saghian”, ne-a declarat Resmeriţă.

Ultimul cuvânt în ceea ce priveşte excluderea celor doi primari democrat-liberali îl are Biroul Permanent Naţional al partidului. În funcţia de vicepreşedinte, în locul lui Laurenţiu Gîdei, democrat-liberalii l-au ales pe omul de afaceri Andrei Lişinschi.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Deputatul notar Ciucă, pasionat de arta exotică

Candidatul USL pentru Colegiul 8 de deputaţi, Liviu-Bogdan Ciucă, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, câştigă, potrivit ultimei lui declaraţii de avere, 1.104.122 lei anual. Cu toate acestea, el are datorii de 794.770 de lei şi 629.729,15 euro. Activitatea conservatorului Ciucă se împarte între Camera Deputaţilor, seminariile de la Universităţile „Danubius” şi „Dunărea de Jos” şi notariat. Are la activ şase terenuri intravilane şi un teren forestier, trei case de locuit şi o casă de vacanţă. Printre multele sale activităţi, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Cuba a reuşit să îşi facă timp pentru încă o pasiune: colecţionarea obiectelor de artă exotice. El şi-a achiziţionat o statuetă cubaneză de 4.500 de euro, mai multe măşti africane de 7.000 de euro şi una indoneziană de 1.200 de euro. Ciucă, un deputat ce ţine la disciplină conform funcţiei sale, a luat cuvântul 249 de ori în 75 de şedinţe, a făcut 242 de declaraţii politice, 61 propuneri legislative, 1.111 întrebări şi interpelări şi 13 moţiuni. Printre legile propuse de vicepreşedintele Comisiei juridice au fost proiectul de lege pentru modificarea şi completarea legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, devenit Legea 115/2012, propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, devenită Legea 287/2011, şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, devenit Legea 20/2012.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dan Nica şi afacerea ”MITA pentru 112”

Ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a fost nominalizat ca fiind unul dintre beneficiarii unei mite de 7 milioane euro, ce ar fi fost dată de reprezentanţii din România ai companiei Ericsson pentru câştigarea contractului privind dotarea cu echipament a serviciului de urgenţă 112, potrivit site-ului riseproject.ro.

„Thomas Lundin, fostul manager al Ericsson România, susţine că ar fi plătit sume importante de bani lui Dan Nica pentru a apăra interesele companiei L.M. Ericsson. Plăţile neoficiale dezvăluite de Lundin ar fi fost acordate la începutul anilor 2000. Atunci, ca şi acum, Dan Nica era ministrul Comunicaţiilor - ocupând această funcţie în perioada 2000-2004. Corporaţia Ericsson a obţinut de la Guvernul român, în iulie 2003, un contract în valoare de 40 milioane dolari pentru realizarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112. Contractul cu holdingul suedez s-a parafat fără licitaţie, autorităţile române invocând, la acea vreme, regimul de urgenţă", scrie portalul citat.

Thomas Lundin a făcut toate aceste mărturisiri în procesul din Suedia în care este judecat pentru acuzaţia că ar fi deturnat fondurile companiei de echipamente şi telefonie în interes personal. În apărarea sa, fostul manager a invocat că, de fapt, suma indicată în dosar a fost acordată sub formă de mită mai multor politicieni români, dintre care îl aminteşte doar pe Dan Nica. „Faptul că, spre exemplu, Thomas Lundin a plătit sume importante de bani, aşa cum reiese din documentaţia procedurii de arbitraj, către ministrul Comunicaţiilor din România de la vremea respectivă, Dan Nica, este aproape de la sine înţeles o măsură luată pentru a apăra interesele LME", arată avocaţii sue­dezului. Totuşi, fostul director a admis că nu poate proba acuzaţiile sale, pentru că politicienii „nu i-au dat chitanţe".

Ministrul Comunicaţiilor neagă afirmaţiile suedezului. „Cât timp am fost ministrul Comunicaţiilor, în mandatul 2000-2004, am avut numai întâlniri oficiale, publice, cu domnul Lundin (inclusiv cu domnul Petrescu), în timpul cărora acesta nu mi-a solicitat niciodată vreun favor sau avantaj pentru compania al carui general manager era. De asemenea, domnul Lundin nu m-a lasat vreodată să înteleg că ar avea vreo intenţie necurată, de orice natură", a replicat demnitarul pentru riseproject.ro

În afacere ar fi implicat şi brokerul fugar Cristian Sima, potrivit portalului, prin firma căruia ar fi ajuns banii către politicieni.

romanialibera.ro

Mircea Toader, ”tatăl” mafiei imobiliare

Deputatul Mircea Toader s-a folosit de un certificat de moştenitor fals pentru a da un tun de câteva milioane de euro, scrie ZiuaNews.ro

”În complicitate cu un văr de-al său, acesta a încercat să pună mâna pe un imobil din buricul Capitalei. În afacerea imobiliară apare şi numele primarului Traian Băsescu. Escrocheria a fost stopată doar după intervenţia procurorilor. Aceştia au uitat să-l mai ancheteze însă pe Toader pentru fals, uz de fals, mită sau asociere în vederea comiterii de infracţiuni”, potrivit sursei citate.

”Deputatul PDL de Galaţi Mircea Toader, împreună cu vărul său Octavian Creci, au vrut să fure un imobil aflat în buricul Bucureştiului, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Practic, au vrut să îşi însuşească un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucureşti. Infracţiunile au fost comise de Mircea Toader chiar în timpul mandatului de primar general al actualului preşedinte Traian Băsescu, cel cu care deputatul PDL se află în relaţii foarte apropiate, ambii au absolvit Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân" din Constanţa şi au lucrat la Navrom”, aminteşte ZiuaNews.ro.

Pentru a intre în posesia imobilului, Toader a falsificat un certificat de moştenitor, conform sursei citate anterior.

romanialibera.ro

Eugen Durbacă, afacerist imobiliar şi prieten cu Boldea

Un monstru sacru al politicii noastre, relativ necunoscut la Bucureşti, dar rechin mare în apele dulci ale Galaţiului. Aşa ar suna o decriere metaforică a lui Eugen Durbacă, porecla lui fiind însă şi mai metaforică, „GIANI DUNGĂ", scrie qmagazine.ro

Baronul de la Galaţi a activat în Partidul Comunist Român, a fost primar al oraşului timp de 8 ani, apoi preşedinte al Consiliului Judeţean. A schimbat partidele ca pe ciorapi, astfel că anul acesta a trecut intempestiv la PRM-ul lui Vadim Tudor şi a plecat din Partidul Conservator al lui Felix Voiculescu.

Iniţial a mai trecut fictiv pe la UNPR-ul lui Oprea şi a cochetat cu PPDD-ul lui Diaconescu, scrie realitatea.net.

”A jurat că se va lupta pentru primăria Galaţiului, ca un gospodar ce este. Însă, chiar înainte de alegerile locale din iunie, Durbacă s-a sucit la 180 de grade şi a revenit în sânul USL (tot ca şef al conservatorilor), pentru a-l susţine pe liberalul Marius Stan în alegerile pentru primăria Galaţi. Acesta a şi ieşit primar, iar Durbacă acum se visează senator la Galaţi din partea USL.

Observăm cu atenţie apetenţa acestui distins domn pentru ciolan, indiferent de conjunctură şi timpuri, omul vrea să se aleagă undeva. Dacă nu primar, macar preşedinte de Consiliu Judeţean, dacă nu şef de partid măcar, senator sau invers. Nu mai contează ce şi cum, din partea cui şi mai ales pentru cine. Ciolanul este sfânt şi trebuie să-l vânezi cu perseverenţă.

Familia sa este implicată în cel mai mare scandal de corupţie cu iz imobiliar de la Galaţi, afacerea AVIASAN, unde 40 de hectare de teren s-au evaporat de la o companie de stat şi au ajuns prin acte false în mâna unor şmecheri locali, printre care şi ginerele lui Durbacă.

În dosar este implicat şi celebrul deputat fugar, Boldea, apropiat al familiei Durbacă, avocatul fiului lui Durbacă într-un dosar în care poliţiştii au confiscat 18 kilograme de bijuterii de la acesta.

Durbacă deţine proprietăţi impresionante în Galaţi, o fabrică de procesat peşte şi o fermă de sturioni.

Încrengătura de interese transpartinice de la Galaţi este ameţitoare, acelaşi Boldea are o perioadă relaţii bune şi cu liderul PDL local Mircea Toader, apropiat al preşedintelui Băsescu”, mai scrie sursa citată.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă, inginer cu profit zero la firmă

Vicepreşedinte al Senatului şi senator în Colegiului 1 Galaţi, progresistul Laurenţiu Chirvăsuţă candidează de această dată pentru o funcţie de deputat în Colegiul 2. Senatorul nu are o avere cum şi-ar putea închipui omul de rând, cel puţin pe hârtie. Chirvăsuţă nu are niciun terenuri, de niciun fel, cu toate că, ce-i drept, a avut unul, dar l-a vândut pentru 40.000 de lei, şi nu are decât o casă de locuit de... 600 mp, împreună cu soţia, la Tecuci. Potrivit declaraţiei de avere, omul are titluri de stat în valoare de 32.000 de lei, dar şi o datorie, cu scadenţa la sfârşitul anului 2012, de 700.000 de lei. Până în luna februarie a anului curent se pare că îşi adusese aminte că are acasă şi nişte bijuterii şi ceasuri de vreo 6.900 de euro. În iunie, la cea mai recentă şi ultimă declaraţie, a uitat de ele. La începutul mandatului, senatorul, inginer constructor de profesie, şi-a declarat la interese firma Mistral S.A., de la care lua, atunci, ca director, 30.240 de lei. Între timp, firma, al cărei acţionar este soţia sa, a ajuns să facă profit zero, ba dimpotrivă, a avut în 2011 o pierdere de 436.035 de lei. Ca senator, Chirvăsuţă câştigă 50.784 de lei. Senatorul are la activ 22 iniţiative legislative, 36 de întrebări, opt interpelări, trei interpelări adresate Primului Ministru, 13 luări de cuvânt în plen şi… zero moţiuni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Deputatul PSD Florin Pâslaru - cel mai pătat dintre candidaţii gălăţeni pentru parlamentare

Social-democratul Florin Pâslaru, candidatul USL pentru un nou mandat de deputat în Colegiul 6 din municipiul Galaţi, este, oficial, singurul parlamentar de Galaţi care a fost identificat cu serioase probleme la capitolul „integritate”. Numele controversatului deputat gălăţean este asociat cu fosta Securitate, dar şi cu actele de nepotism din politica românească.

Alianţa România Curată a pus la punct un proiect online care permite alegătorilor să verifice integritatea candidaţilor la alegerile parlamentare. Criteriile avute în vedere de ARC în proiectul „Verifică integritatea candidatului tău” sunt colaborarea cu fosta Securitate, funcţiile deţinute în aparatul comunist, funcţiile politice şi administrative deţinute după 1989, migraţia de la un partid la altul, gradul de rudenie al candidatului cu alţi politicieni din acelaşi partid, averea candidaţilor, afacerile şi contractele cu statul, datoriile firmelor candidaţilor către stat, conflictele de interese şi incompatibilitate, condamnări şi arestări, calitatea de sponsori ai partidelor politice, precum şi atitudini discriminatoare.

Pâslaru - cap de afiş al listei cu probleme de integritate

Numele deputatului social-democrat figurează în nu mai puţin de patru rubrici din cele 12, care verifică integritatea candidaţilor pentru un mandat de deputat ori senator. PSD-istul Florin Pâslaru este, alături de alţi opt parlamentari români, colaborator al fostei Securităţi (fapt constatat pe data de 25.05.2010 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), a comis acte de nepotism (prin angajarea fiului său la propriul cabinet parlamentar), a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi are statutul de sponsor al partidului din care face parte. PSD-istul Florin Pâslaru a donat, în 2008, nu mai puţin de 117.500 de lei Partidului Social Democrat.

Deputatul Pâslaru-Pintea a intrat în politică în anul 1992, atunci când s-a înscris în PDSR. În acelaşi an, a fost numit director al intreprinderii de stat Pescogal, pe care, ulterior, a falimentat-o, iar în perioada 2000-2005 a fost director al ADP Galaţi. Pâslaru a obţinut două mandate de consilier local, la ultimul dintre acestea renunţând în favoarea statutului de parlamentar.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Zece incidente electorale, de la începerea campaniei pentru parlamentare

De la începutul campaniei electorale şi până la data de 26 noiembrie 2012, la nivelul judeţului Galaţi au fost primite 10 semnalări privind posibile încălcări ale legislaţiei electorale, atât prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, cât şi direct, de la reprezentanţii unor formaţiuni politice sau persoane fizice. Din cele 10 sesizări, 9 s-au referit la incidente petrecute în mediul rural, doar una fiind în legătură cu un eveniment petrecut în oraşul Tg. Bujor.

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii gălăţeni au întocmit şase dosare de cercetare penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere şi furt calificat, aplicând două sancţiuni contravenţionale unor persoane care au deteriorat afişe electorale.

Campanie de informare

În judeţul Galaţi au fost dispuse măsuri pentru asigurarea ordinii publice în toate localităţile, pe întreaga perioadă a campaniei electorale şi, în mod deosebit, în preziua, în ziua votării, precum şi în zilele care urmează acesteia.

Pentru responsabilizarea cetăţenilor în sensul respectării normelor legale ce reglementează desfăşurarea procesului electoral, lucrătorii M.A.I. din judeţul Galaţi desfăşoară, în această perioadă campania de informare 'TU DECIZI! VOTEAZĂ LEGAL!'. Astfel, în ziua de luni, 26 noiembrie a.c., jandarmii gălăţeni care asigură ordinea şi siguranţa publică la Palatul de Justiţie din municipiul Galaţi, au stat de vorbă pentru câteva momente cu cetăţenii care au trecut pragul acestei instituţii şi le-au prezentat informaţii referitoare la legislaţia electorală în vigoare şi riscurile nerespectării acesteia.

Reamintim că distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 până la 2.500 lei.

De asemenea, promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Nu uitaţi! Pentru sesizarea oricăror incidente legate de desfăşurarea campaniei elctorale puteţi apela numărul unic de urgenţă 112!

agerpres.ro

[dcp100168]

Candidaţii la parlamentare, invitaţi de Cartel Alfa la o dezbatere publică

Filiala gălăţeană a CNS Cartel Alfa invită competitorii de la alegerile parlamentare la o masă rotundă cu tema „Soluţiile candidaţilor partidelor politice pentru Parlament la problemele societăţii româneşti şi gălăţene”, a anunţat, joi, preşedintele filialei, Romică Gîrneaţă.

Întâlnirea va avea loc marţi, 4 decembrie, între orele 11.00-13.30, la Casa de Cultura a Sindicatelor, sala de spectacol.

Scopul organizării acestei mese rotunde este de a afla viziunea candidaţilor şi soluţiile concrete propuse pentru viitorul mandat, în următoarele domenii: educatie, sănătate, fiscalitate-impozitare, fondurile europene, combaterea evaziunii fiscale, creşterea economică şi înfiinţarea de noi locuri de muncă în Galaţi.

Participanţii la această masă rotundă vor fi membrii de sindicat, alte organizaţii şi cetăţeni interesaţi.

Fiecare partid, uniune, alianţă, va participa la masa rotundă cu maxim 3 candidaţi, care vor avea o singură intervenţie de 5 minute pentru fiecare domeniu.

După dezbatere, reprezentanţii mass-media vor putea adresa candidaţilor câte 2 întrebări.

De asemenea, timp de 30 de minute, participanţii din sală vor putea să adreseze întrebări pentru clarificări.

CNS Cartel Alfa-filiala Galaţi este o organizaţie sindicală care apără interesele a peste 15.000 de membri de sindicat din industrie, agricultură, educaţie, sănătate, servicii publice, administraţie.

presagalati.ro