Jump to content

A fost odată un cartier select - Mazepa!


dcp100168

Recommended Posts

A fost odată un cartier select - Mazepa!

* Câteva tarabe amărâte şi vreo trei standuri aruncate neglijent pe trotuar formează acum ceea ce odată era cea mai "spălată" piaţă din Galaţi * Locatarii blocurilor din Mazepa se plâng şi de faptul că liniştea a dispărut demult din cartier, găştile de adolescenţi, hoţii şi boschetarii făcându-şi propria lege

În urmă cu circa două decenii nu era, poate, locuitor al Galaţiului care să nu fi visat să ajungă fericitul proprietar al unui apartament în Mazepa. Zona, recomandată de poziţionarea centrală, dar şi de oamenii care o populau - cu o educaţie peste medie, cu profesii care îi situau pe scara superioară a societăţii - dar şi de liniştea şi civilizaţia caracteristice unui cartier "bun" făceau din Mazepa o Mecca a aşezărilor rezidenţiale de la malul Dunării. Democraţia şi capitalismul par însă să nu îi fi priit din cale afară cartierului din zona zero a Galaţiului, provocând mai degrabă o uzură, care a dus, încet, încet, la degradare. Astfel, la aproape 23 de ani de ani de la Revoluţie, Mazepa suferă din cauza lipsei unui comerţ civilizat, a unei pieţe decente şi este bântuită, tot mai des, de găşti agitate de tineri, de boschetari care se înmulţesc ca ciupercile după ploaie şi de mizerie care îţi lezează retina şi îţi mută nasul din loc.

"Ancora", Cenuşăreasa pieţelor

Altădată populat şi plin de viaţă, complexul "Ancora" este acum un mare ansamblu de construcţii în care mai rezistă eroic câţiva comercianţi: de pâine, de mâncare pentru animale şi cam atât. În rest, o terasă al cărei patron a tras obloanele probabil din cauza concurenţei de la bodegile alăturate, mai vechi în peisaj, şi fostul "Alcom", care de ceva timp nu mai este nici el la îndemâna locatarilor din zonă pentru cumpărăturile curente. În rest, câteva standuri cu legume şi fructe, ale unui întreprinzător din zonă, care dau străzii un aer fanariot şi nicidecum occidental, şi vreo zece tarabe amărâte uitate în spaţiul cu nume de piaţă din spatele complexului. "Avem cea mai scumpă piaţă din oraş şi arată şi urât, dezolant", ne întâmpină câţiva locatari din zonă, nostalgici după vremurile când piaţa de la Ancora era, chiar dacă mai scumpă, bine îngrijită şi aprovizionată. În ziua în care am trecut noi prin cartier, doar două femei îşi expuseseră legumele şi zarzavaturile la vânzare, dar situaţia nu era una excepţională, ci una obişnuită: comercianţii au migrat spre alte pieţe în care li s-au oferit condiţii mai bine de a-şi vinde marfa, ne asigură una dintre vânzătoare.

"Înainte era plină piaţa asta, acum mai suntem doi-trei. Au plecat toţi, spre alte pieţe unde s-a mai făcut câte ceva. Eu vin de zece ani aici, sunt din Vânători, şi nu m-am îndurat să plec. Mi-am făcut clienţii mei şi mă chinui aşa, dar condiţiile sunt sub orice critică. Nici măcar WC nu mai avem, era unul ecologic în partea cealaltă a complexului, dar l-au luat. Unde să ne ducem noi, amărâţii ăştia care stăm aici? În boscheţi?", se întreabă femeia care refuză să-şi dea numele.

Ştie că marfa pe care ea şi colega ei de la taraba de vizavi o oferă spre vânzare este, poate, la preţ mai mare decât în alte pieţe din oraş, dar spune că nu are de ales. Trebuie să plătească chiria la tarabă şi nu poate coborî preţurile cu mult sub cele practicate de "concurenţa" de la standurile din faţa fostului "Alcom".

"Plătesc opt lei pe zi pentru o tarabă şi dacă mă mai întind puţin pe altă tarabă, plătesc zece lei şi chiar mai mult. Nu e vânzare. Lumea preferă să se ducă în altă parte, e descurajată şi de cum arată piaţa, şi de preţuri. Am lăsat şi eu preţurile mai mici, dar nu pot prea mult, că trebuie să plătesc chirie, transport. Am vrea să venim cu lapte, dar nu ne-a făcut nimeni condiţii şi altfel nu ne lasă. Laptele îl ţinem în râu, dimineaţa îl luăm, îl punem în lada frigorifică, apoi îl aducem cu maşina aici şi îl dăm cui ştim că îl cumpără. Nu ştiu de ce nu au amenajat un colţişor aici, închis, pentru lapte şi brânză, că mai sunt femei care vor să vândă şi le este frică", se dezlănţuie comercianta.

Boschetarul de sub tarabă

Preţurile piperate şi lipsa de implicare în amenajarea pieţei din cel ce se vrea cel mai "spălat" cartier al oraşului nu sunt singurele chestiuni care-i alungă deopotrivă pe comercianţi şi pe clienţi. Oamenii străzii, iviţi în număr mare în Mazepa, şi-au găsit sălaş în piaţa din cartier, disputându-şi teritoriul cu producători care plătesc chirii şi vin zilnic pentru a-şi vinde produsele. "Ne-au invadat. Deunăzi, m-am certat cu unul, că de ce nu îl las să doarmă pe tarabe. Că piaţa nu e numai a noastră şi că să nu închidem tarabele, că ei vor să doarmă în ele. Dar oricum sunt goale, nu pot să îmi închid marfa peste noapte? Trebuie să doarmă boschetarii? Ne e şi frică să nu ne spargă lacătele şi să ne trezim într-o zi că nu mai avem ce pune pe tarabă. De râie scapi, dar de ei nu", conchide vânzătoarea.

Haos în miez de noapte

Dacă mizeria, trotuarele neasfaltate sau lipsa unei pieţe decente le fac zilele amare locuitorilor din Mazepa, nici nopţile nu sunt mai dulci. Şi asta din pricina gălăgiei pe care, susţin mulţi dintre localnici, o fac diverse găşti care se adună la colţul blocurilor noapte de noapte. "De câini am mai scăpat un pic, dar în ultima vreme este o adevărată ofensivă a adolescenţilor, am impresia ca până la vârsta de liceu. Vin câte 10-20 aici, la G-ul de lângă piaţă şi fac o gălăgie de nedescris. E ceva de groază, nu poţi să le spui nimic, pentru că vorbesc nişte lucruri pe care nu pot să le reproduc. Odată m-am luat de ei şi unul mi-a zis: Vrei să te bag în portbagaj? Poliţiştii locali vin rar de tot şi când apar se iau de nenorociţii ăştia care mai vând şi ei două ouă şi mai ştiu eu ce", ne dezvăluie Grigore Sârbu Pătrăşcuţă (66 ani). Aceeaşi situaţie am aflat că se înregsitrază şi la câţiva meti mai încolo de G-uri, respectiv la Şcoala nr. 28.

"Există acolo un teren de sport acoperit, care se închiriază amatorilor de fotbal. Uneori joacă până la orele 24.00, iar vara chiar şi mai târziu. Ei bine, când ies ţipă şi înjură de se aude până la blocuri. E deranjant să te trezeşti în miez de noapte în felul ăsta. Mai mult, după meci se retrag pe băncuţele de la blocul D2 şi îi prinde acolo şi ora 3.00 dimineaţa. Vă daţi seama ce e la gura lor, dar nu îi deranjează nimeni", se plânge şi Grigore Ichim (71 ani).

viata-libera.ro

De teama accidentelor, bătrânii din Mazepa vor sens unic pe Armata Poporului

Un alt aspect care ţine de siguranţa gălăţenilor care stau în Mazepa este traficul rutier, străzile înţesate de maşini parcate după cum stăpânii lor au găsit un locşor fiind improprii pentru şoferii care vor să-şi forjeze caii putere în buricul târgului. Strada Armata Poporului, paralelă cu Faleza Superioară este, din cauza lungimii, o arteră unde pedala de acceleraţie este călcată frecvent, spre disperarea celor care locuiesc la blocurile din imediata vecinătate.

"Se circulă cu viteză şi şoferii nu se asigură la parc, când intră sau ies de pe faleză. Au fost multe accidente acolo. Acum câţiva ani a fost omorât un copil, iar acum câteva săptămâni un altul a fost lovit. Ar fi bine dacă s-ar face sens unic şi dacă se poate să se monteze nişte balustrade la marginea trotuarelor că sunt mulţi bătrâni şi copii şi tare e periculos pentru ei cu maşinile astea", spune Rodica Boncan.

viata-libera.ro

(Şi) cartierul Mazepa pute îngrozitor!

Cartierul Mazepa este bântuit de un miros insuportabil. Dincolo de cauza comună care generează duhoarea în întreaga urbe în aceste zile, zona centrală a municipiului este afectată şi de igienizarea precară. "Nu am mai văzut pe aici pe cineva de la Poliţia Sanitară să facă vreun control. Gunoaie sunt pretutindeni. Pe când o dezinfecţie serioasă?", se întreabă Ioana Stoian (62 ani), pensionară.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Locatarii din Mazepa, revoltaţi: „Este mizerie, iar trotuarele sunt pline de gropi!”

Mizeria, trotuarele neasfaltate şi nepăsarea alcătuiesc decorul de pe strada Alexandru Lăpuşneanu, tranzitată zilnic de sute de persoane, dar mai ales de copiii care parcurg această arteră pentru a ajunge, după caz, la Şcoala Generală nr. 28 „Mihai Eminescu” ori la grădiniţa cu acelaşi nume. Locatarii din zonă, unii care stau în cartier de zeci de ani, sunt indignaţi de nesimţirea semenilor lor, care, deşi locuiesc în buricul târgului, aleg de multe ori soluţia ieftină şi deloc obositoare a aruncatului gunoiului pe fereastră.

„Pe această stradă, pe unde vin copiii la şcoală, este o mizerie de nedescris, iar trotuarele sunt pline de gropi. În plus cei de la blocul turn R, aruncă de la balcon, în stradă şi în tronson, tot felul de gunoaie menajere. Stau în acest cartier de o viaţă întreagă şi pot să spun că niciodată nu a fost curat. Cred că ar trebui amendaţi cei care nu aruncă gunoiul în locurile amenajate” ne-a povestit Livioara Tudor (72 de ani), o pensionară care locuieşte la un bloc din apropierea intersecţiei străzilor Brăilei şi Alexandru Lăpuşneanu.

Avem verdeaţă, dar şi gunoi

Deşi Mazepa, faţă de alte cartiere, are avantajul de a fi o zonă plină de verdeaţă, locuitorii cartierului nu pot spune că respiră un aer mai curat, iar de parfumul unor flori nici vorbă să se bucure. Asta pentru că printre blocurile vechi în marea lor majoritate pluteşte mai tot timpul mirosul pubelelor din care deseori gunoiul dă pe afară.

Situaţia se regăseşte deopotrivă în zona pieţei, acolo de unde se presupune că oamenii ar trebui să îşi cumpere alimente, dar şi la colţurile blocurilor, alături de ferestrele apartamentelor sau de băncuţele amplasate pentru odihnă şi recreere. Sunt nişte elemente pe care nu ar trebui să le vezi intr-un cartier respectabil din Galaţi, dar totuşi ele există, iar unii cetăţeni, ca Ioana Stoian (62 ani), nu ezită să se plângă de acest aspect negativ. „E un focar de infecţie zona de la Piaţa Ancora. Multă mizerie, mai rămâne şi de la tarabagiii care sunt pe trotuar şi nu îşi fac curăţenie. Eu aşa ştiu, că dacă ai gard, dai cu mătura în jurul lui. Ei nu ar trebui să facă la fel? Rămân tot felul de gunoaie în urmă şi de aici şi mirosuri şi aspect urât”.

viata-libera.ro

Mazepa, asediată de hoţi şi boschetari. Garajele sunt sparte pe bandă!

Furturile din garaje nu sunt o constantă caracteristică unei anumite zone din municipiu, astfel de fapte fiind raportate pe tot cuprinsul oraşului. Cu toate acestea, locatarii din Mazepa cred că acest cartier este cu atât mai vânat de hoţi cu cât în zonă stau oameni cu o oarecare situaţie materială, ceea ce le indică hoţilor că ar putea pune mâna pe prăzi consistente.

"În ultima vreme este ceva de groază cu boschetarii ăştia care sparg garaje. Toate alea de pe malul Dunării le-au luat la rând. Au forţat lacătele şi au furat tot ce au găsit de valoare în ele. Mie, până să îmi iau câine, mi-au spart garajul de patru ori. Mi-au luat butelie, flex, aparat de sudură şi nu le-am mai recuperat. Mi-am luat un câine mare, lup, pe care îl ţin la garaj şi aşa nu m-au mai călcat hoţii. Dar ceilalţi ce fac? Aşa trebuie să fie?", ne aduce la cunoştinţă Grigore Pătrăşcuţă (66 ani).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Gropi, mizerie şi noroi în loc de trotuare, în Mazepa

Continuăm să identificăm trotuarele impracticabile pentru pietoni şi prezentăm astăzi problemele aferente cartierelor Mazepa I şi Mazepa II.

Bătrânele cartiere arată dezolant şi nici nu amintesc de ce-au fost acum 20 de ani, când s-au făcut ultimele investiţii. Uzura, gropile, mizeria şi numeroasele maşini parcate anapoda sunt obstacole suficiente pentru a sta în calea trecătorilor. Dacă punem la socoteală chioşcurile de la colţul blocurilor, care fură spaţiul pietonilor, şi canalizările fără capac, tabloul dezinteresului autorităţilor e complet.

Nu poţi rata denivelările sau gurile de canal

Prelungirea Traian, una dintre principalele căi de acces către faleză, e impracticabilă pietonilor. Parcarea de aici e neîncăpătoare pentru maşinile locuitorilor din zonă sau ale celor dornici de-o plimbare pe faleză. Aşa că în capătul străzii, la intersecţia cu strada Brăilei, şoferii abuzează din plin, parcând pe trotuar. Norocoşii care trec de maşini, sigur nu vor rata numeroasele gropi, denivelări sau rădăcinile copacilor ieşite prin asfalt. Până şi crengile copacilor netoaletaţi stau în calea trecătorilor, ca să numai vorbim de gurile de canal instabile. „Să se ia măsuri, copiii se împiedică, maşinile stau pe trotuar, cărucioarele nu pot trece”, se plânge David Humă. De menţionat că şi de-o parte şi de alta a străzii trotuarele arată identic.

Obstacole la tot pasul

La Potcoava, bătrânii se deplasează cu dificultate, ocolesc gropile sau dalele lipsă, toate astea cu sacoşele pline de la piaţă. „Mergem greu, ne împiedicăm, mi s-a întâmplat chiar să cad”, povesteşte o doamnă.

Între blocuri, peisajul e şi mai dezolant, în multe zone existând doar urmele prăfuite ale fostelor alei şi trotuare, înţesate din plin de mizerie. Atunci când plouă, acestea devin complet impracticabile, transformându-se în imense mlaştini. Pietonii se plâng şi de pubelele amplasate fix pe trotuarul din piaţa Ancora şi, cu atât mai mult, îi deranjează gunoaiele aruncate împrejurul acestora. „N-am văzut nicăieri aşa ceva”, adaugă indignat un trecător.

Strada Armata Poporului are trotuar doar pe o parte, însă destul de îngust şi greu accesibil din cauza gardului viu neîngrijit. Toate străzile care vin din Brăilei şi ajung în Armata Poporului sunt înguste, au trotuare pe măsură, pe care abia dacă are loc o persoană, cu borduri rupte şi maşini parcate. În consecinţă, pietonii se văd obligaţi să se strecoare pe stradă, dacă mai găsesc loc şi pe-acolo.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Puzderie de animale, hoţi şi găşti zgomotoase, chiar în buricul târgului

Aşa cum v-am anunţat în numerele de lunea, marţea şi miercurea trecută, joi, 11 octombrie, „Viaţa liberă” a venit la chioşcul de ziare de la „Potcoava de Aur” pentru a vorbi cu cititorii care locuiesc în această zonă. Chiar dacă spre deosebire de alte părţi ale oraşului am găsit oameni mai mulţumiţi de cartierul în care locuiesc, unele probleme cu care Galaţiul se confruntă de multă vreme sunt prezente şi aici.

Câini şi pisici cu nemiluita

Una dintre principalele nemulţumiri ale locuitorilor din zona Potcoava este legată de haitele de câini care au împărţit străzile aleile şi grădinile din jurul blocurilor în teritorii bine delimitate. „De câteva luni, într-un spaţiu situat între blocurile R2, C6, C7, C5 şi B8 s-a aciuat un număr însemnat de câini, care, în timpul nopţii, fac o hărmălaie de nesuportat. Vara, când toţi am dormit cu ferestrele deschise, schelălăitul asurzitor, prelungit şi repetat a fost o adevărată tortură pentru mulţi dintre noi. Situaţia continuă şi în momentul de faţă. Câinii sunt hrăniţi de vecini, cu resturi de mâncare. Ce rămâne nemâncat, se transformă în focare de infecţie, mai ales când afară sunt mai multe grade”, se arată într-o scrisoare care ne-a fost înmânată, semnată cu iniţialele I. F.

Un alt cititor a semnalat o problemă asemănătoare la blocul C12. „În jurul blocului s-au adunat peste 20 de pisici. Când oamenii le dau de mâncare, se adună şi câinii de prin împrejurimi. Nu de puţine ori, zgomotele se aud noaptea chiar şi când avem geamurile închise”, se plânge bărbatul. De aceeaşi problemă s-a plâns şi Mihail Tulbure, un alt cititor.

Hoţul înalt, cu jachetă roşie

Indiferent de ce zonă a oraşului vorbim, tâlhăriile care au loc printre blocuri par a fi la ordinea zilei. Mai mult, hoţii nici nu mai aşteaptă întunericul pentru a-şi jefui victimele, ci acţionează în plină zi. „Prima oară s-a întâmplat în urmă cu aproximativ două luni. În spatele blocului B4, la scara 6, un tânăr înalt, cu o jachetă roşie, i-a smuls lănţicul de aur unei femei. Pentru că bijuteria s-a rupt şi i-a scăpat din mână, hoţul a plecat doar cu cruciuliţa. Apoi, câteva zile mai târziu, acelaşi individ a atacat o doctoriţă, furându-i tot un lănţic. După ce iniţial a fugit, hoţul s-a întors ca să-i ia femeii şi medalionul, care iniţial îi scăpase”, a povestit o cititoare de 60 de ani, care nu a vrut să-i fie dezvăluit numele.

Prea puţină Poliţie Comunitară

Unii dintre cei cu care am vorbit sunt de părere că hoţii nu au nicio reţinere să acţioneze în plină zi, tocmai pentru că Poliţia Comunitară patrulează foarte rar pe aleile mai puţin circulate. „Înainte, mai vedeam câte o patrulă de Poliţie pe stradă. Simpla prezenţă a poliţiştilor ar fi de ajuns ca hoţii să fie descurajaţi. Blocurile din spate de la Potcoava sunt locuite mai ales de pensionari. Aceştia se pot transforma cel mai uşor în victime ale hoţilor”, ne spune G. Voicu.

Găşti zgomotoase

De blocul C 12 par să se lege majoritatea nemulţumirilor în acest cartier. Alături de câini, pisici şi hoţi, locatarii se plâng şi de grupurile de copii zgomotoşi, care fac gălăgie pe tot parcursul zilei. „Toată vara s-au strâns găşti de copii şi tineri pe aleea din faţa blocului. În timpul zilei gălăgia nu e neapărat o problemă. Dar seara, când vrei poate să te odihneşti sau să citeşti în linişte, se aud tot felul de sunete, care de care mai supărătoare. Acum, că a început şcoala, m-am aşteptat ca situaţia să se mai îmbunătăţească, însă lucrurile au rămas la fel”, ne povesteşte nemulţumit un alt cititor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Mazepa 2 - cartierul trotuarelor suferinde

* Chiar dacă este situat în buricul târgului, fiind tranzitat zilnic de mii de oameni, cartierul cu pretenţii de zonă bună a Galaţiului nu stă deloc bine la capitolul infrastructură pietonală * Locatarii şi persoanele aflate în tranzit se plâng de calitatea sau, după caz, de „lipsa” trotuarelor pe care să poată merge în siguranţă

Cu siguranţă că deplasându-vă, cu treburi sau într-o simplă plimbare, prin zona Băncilor, pe la Trei Star spre Potcoava, ori pe porţiunea străzii Brăilei adiacentă BR-urilor, aţi putut remarca calitatea „deosebită” a trotuarelor. Fie că sunt (sau au fost odată!) pavate sau pur şi simplu asfaltate, spaţiile destinate deplasării pietonilor sunt departe de a se prezenta la un nivel acceptabil, corespunzător zonei în care se află cartierul şi a pretenţiilor de secol 21. Dacă nu aţi băgat de seamă, vă spunem că, în cel mai fericit caz, paşii vă sunt întâmpinaţi de denivelări, iar în cel mai rău, vă paşte riscul să vă scrântiţi gleznele în gropile formate, una lângă alta, în asfalt. Desigur, asta dacă nu cumva sunteţi nevoiţi să alegeţi varianta deplasării pe carosabil, fentând deopotrivă maşinile aflate în trafic şi pe cele parcate pe trotuare, care nu mai lasă loc nici să treacă un câine.

Maşini până în „gura” blocurilor

Se întâmpla nu la unul, două sau la trei blocuri, ci la mai toate imobilele care au ghinionul să fie amplasate în imediata vecinătate a străzii Brăilei. Înmulţirea accelerată a numărului de maşini şi lipsa locurilor de parcare îi aduc la exasperare pe gălăţenii care locuiesc în imobilele amintite şi care sunt întâmpinaţi mereu, fie că vor să iasă din clădire, fie că vor să intre, de câteva maşini înghesuite pe trotuar.

„E teroare cu maşinile astea parcate în faţa blocului, pe trotuar. Sunt foarte mulţi încăpăţânaţi care nu urcă maşinile ca să lase loc şi pentru pietoni, te trag pe tot trotuar. N-ai pe unde să treci”, spune Sergiu Ghintuială, de 74 ani, despre maşinile parcate pe trotuarul din faţa blocului BR 4.

O situaţie similară îi revoltă şi pe oamenii care locuiesc în blocul R4. Pe câţiva metri de trotuar, şi aşa îngust, se află mai mereu parcate şase-şapte maşini, deşi acolo este amplasat un semn de „oprire interzisă”. „Eu stau la blocul R4. Dacă se întâmplă să vină salvarea, cu o targă, ceva, sau să fie nevoie de pompieri, nu se poate intra în bloc din cauza maşinilor care sunt parcate până la scările de la intrare. Femeile care trec cu câte un cărucior trebuie să ocolească pe stradă, pentru că pe trotuar nu e loc. Am făcut până acum patru adrese la primărie. Nu sunt maşinile locatarilor. Poliţia Locală ce face? De ce nu vine?”, ne întreabă indignat George Voicu, de 60 de ani.

Acesta este imediat completat de un vecin, şi el afectat de faptul că trotuarul a dispărut sub maşinile staţionate acolo. „Nu ştiu de ce nu le duc în spatele blocului, acolo e loc. Asta e singura intrare în bloc, pe unde să ieşim şi să intrăm? Dacă se nimeresc să fie două persoane, trebuie să aştepte una ca să treacă cealaltă. Uneori sunt parcate aşa de bine că nici măcar dacă aştepţi la rând nu ai cum să treci. Unde mai pui că, din lipsă de loc, copiii se urcă pe scări şi sar direct de acolo”, spune şi Petre Chiru, de 64 de ani.

Dacă cele două situaţii descrise mai sus îi afectează în primul rând pe „riverani”, cu totul alta este problema mai sus, în zona băncilor, pe sensul de urcare spre Ţiglina. Porţiunea de parcare cuprinsă între străzile Alexandru Cernat şi Română nu-şi mai merită decât parţial numele, şi asta deoarece a fost transformată, printr-un fel de acord tacit, în scurtătură pentru şoferii care nu vor să mai ocolească. În aceste condiţii, pentru a nu deranja „traficul”, cei care obişnuiesc să parcheze acolo o fac bine-mersi pe trotuar, nelăsându-le pietonilor decât două variante: ori să treacă prin parcare, cu ochii în patru să nu fie „şterşi” de vreo maşină care merge pe scurtătură, ori să se aventureze direct pe Brăilei, la concurenţă cu microbuzele care opresc în staţia de maxi taxi.

„Eu stau pe Română şi vă daţi seama că trec des pe aici. Mereu e trotuarul ocupat, nu vad nici un semn că ar fi parcarea permisă. În schimb, niciodată, dar niciodată, nu am văzut vreun poliţist local să dea vreo amendă, deşi pietonii sunt într-un permanent pericol”, ne-a spus domnul Vasile (63 ani).

Craterul, formaţiune asfaltică des întâlnită

Dacă maşinile parcate aiurea limitează drastic trotuarele, un alt fel de atingere calităţii spaţiilor pietonale o aduc craterele. Mai mari sau mai mici, dar întotdeauna dese, găurile din asfalt sau din pavaj nu doar că strică aspectul, dar fac şi riscantă deplasarea pe zone întinse din cartier.

„Primarul trebuie să ştie că nu numai străzile sunt ale oraşului, ci şi trotuarele. În zona asta de la Trei Star e plin de găuri în asfalt şi dacă mergeţi până la Potcoava, vă rupeţi gâtul. Sunt numai gropi şi denivelări. Trebuie să facem condiţii numai pentru şoferi? Pietonii cui îi lăsăm?”, se întreabă retoric George Voicu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Haite de câini, mizerie şi zgomot în spate la Potcoava

Nimic nu s-a schimbat în Mazepa I de la ultima noastră vizită * Oamenii sunt nemulţumiţi de cei care le dau de mâncare câinilor fără stăpân, ajutând astfel la înmulţirea lor * Autorităţile par total depăşite sau nepăsătoare în faţa acestei situaţii

“O problemă deosebită a celor care locuim în Mazepa (blocurile R2, B8, C6 şi C7) este legată de lătratul şi hărmălaia făcute de câinii aciuaţi printre blocuri. Mai ales pe timpul nopţii, cum din cauza căldurii suntem nevoiţi să dormim cu geamurile deschise, nu ne putem odihni din cauza zgomotului, larmei şi schelălăitului acestor haite. Numărul lor ajunge adesea şi la 15 animale. Sigur, nu e vina lor. Ei nu ar fi aici dacă oameni care iubesc animalele nu i-ar hrăni zilnic. Însă, de ce suntem noi nevoiţi să suferim din cauza unui civism rău înţeles? Protestul meu nu e un moft, e un strigăt de revoltă şi de ajutor pentru că sănătatea ne e pusă în pericol. Nu mai vorbim de agresivitatea câinilor şi de mizeria pe care o fac. Situaţia aceasta dăinuie în Mazepa I de ani buni, dar parcă e din ce în ce mai rău”, ne scrie I. F., o cititoare care, deoarece nu se poate deplasa, ne-a trimis scrisoarea prin intermediul unui vecin.

Convieţuire cu lătrături şi mizerie

Problema haitelor de câini fără stăpân care populează toate cartierele oraşului nu este una nouă. Despre ea am mai scris în numeroase articole ale “Vieţii libere”. Totuşi, cu cât numărul articolelor creşte şi cu cât nemulţumirea gălăţenilor devine mai mare, cu atât autorităţile locale parcă se încăpăţânează să nu ia nicio măsură. Fie că sunt cu totul depăşite de situaţie, fie că pur şi simplu problema câinilor fără stăpân nu este demnă de agenda publică a Primăriei, străzile sunt tot mai populate cu patrupede, de la un anotimp la altul. În acelaşi timp, însă, ca într-un sac fără fund, taxa de ecarisaj curge către municipalitate.
În Mazepa I, printre blocurile din spate de la Potcoava de Aur, nu trebuie să te îndrume nimeni pentru a observa că haitele de câini chiar reprezintă o problemă. Prin grădinile care împrejmuiesc blocurile, pe sub maşini sau direct pe stradă, patrupedele se dezvoltă într-o simbioză perfectă cu unii dintre gălăţeni. Mai grav e faptul că astfel de imagini au ajuns să facă parte din mentalul colectiv, unii concitadini devenind de-a dreptul ameninţători şi agresivi dacă îndrăzneşti măcar să spui ceva despre câinii luaţi sub oblăduire.

Şase luni, nicio schimbare

La jumătatea lunii octombrie a anului trecut, la precedenta noastră vizită în Mazepa I, cei mai mulţi gălăţeni de aici s-au plâns de aceeaşi problemă. Unii dintre locatarii din centrul oraşului au transformat grădinile din jurul blocurilor în mici grădini zoologice. Astfel, zeci de câini şi pisici convieţuiesc în armonie în micile perimetre cu verdeaţă. Grijulii, cu o reminescenţă de mentalitate rurală, unii gălăţeni s-au gândit şi la confortul animalelor. Au apărut, în acest fel, cuştile lipite de pereţii blocurilor. Astfel, nu numai că nu facem nimic pentru a stopa înmulţirea câinilor, dar şi contribuim la acest proces. Invităm Primăria Galaţi să le explice gălăţenilor ce a făcut în cele şase luni pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân.

Fântâni arteziene ca scăldătoare

Nu doar comportamentul celor care hrănesc zi de zi câinii maidanezi lasă de dorit. O specie poate şi mai enervantă este formată din gălăţenii stăpâni de câini. Prea puţini se sinchisesc de legea care spune că atunci când ieşi cu animalul la plimbare trebuie să ai asupra ta mătura, făraşul şi o pungă pentru a aduna excrementele. Ca şi cum mizeria lăsată în urmă nu era de ajuns, mitocanii îşi bagă câinii şi în fântâna arteziană de pe Brăilei. Răcorit, animalul iese şi se scutură, de preferinţă udând pe oricine îndrăzneşte să rămână prin preajmă. Probabil că e de prisos să ne mai întrebăm dacă poliţia a dat măcar o amendă pentru astfel de comportamente.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

oamenii spun "oamenii dau de mancare cainilor". Daca oamenii nu se inteleg cu oamenii...ce pot face autoritatile? doar eutanasieze si pe oamenii si pe oamenii, sa traiasca bietele animale fericite  :O)

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Mazepa, cartierul sufocat de parcul auto

* Maşini parcate pe trotuare sau anapoda, împiedicând traficul ori accesul la parcările din jurul blocurilor * Suferinde la capitolul spaţiu disponibil pentru pietoni, multe dintre trotuarele din selectul cartier contrastează puternic cu proaspăt asfaltata stradă Brăilei

La şase luni de la ultima vizită a reporterilor ”Vieţii libere” în Mazepa 1, zona Trei Star, constatăm că pe ici, pe colo lucrurile s-au mai mişcat, dar, paradoxal, doleanţele gălăţenilor care locuiesc aici nu s-au schimbat prea tare. Marea suferinţă pe care cititorii noştri ne-au semnalat-o la precedenta discuţie despre probemele cartierului o constituie şi acum excedentul de maşini. Nu cele din trafic! Doar e zonă centrală şi e normal ca fluxul auto să fie unul pe măsură, iar pentru ele municipalitatea s-a îngrijit, făcând cel puţin din strada Brăilei o veritabilă ”pistă de avion”. E vorba de autoturismele parcate pentru care nu s-a găsit, deocamdată, nicio soluţie. Trotuarele, şi-aşa înguste, sunt şi acum gazde primitoare ale maşinilor proprietarilor de la blocuri ori ale celor aflaţi în tranzit prin zonă, asta ca să nu mai spunem de găurile din asfalt care pe distanţe nefiresc de scurte te fac să te întrebi dacă e mai bine să te încumeţi voiniceşte să mergi pe carosabil sau poate să te transformi în omul păianjen, escaladând zidurile blocurilor.
”Şi acum tot pe trotuar se parchează maşinile! E o zonă foarte aglomerată aici la Trei Star, înţelegem, dar nici din bloc nu se poate ieşi din cauza lor. Acum, de ceva timp, de când se face anveloparea, nu prea mai opresc decât seara, dar înainte era cumplit. Am tot făcut sesizări la Primărie să monteze nişte popice ca să nu se mai intre pe trotuar, dar nimic!”, ne spune Petrea Chiru, un gălăţean care locuieşte în zonă.
Este completat de un vecin, care stă chiar în blocul R4 şi care vine cu un exemplu concret al efectelor penibile la care dă naştere lipsa de preocupare. ”Chiar zilele trecute unui vecin bătrân din bloc i s-a făcut rău şi nu l-au putut scoate din cauza maşinilor decât pe braţe! Nu mai zic că nu se poate trece pe trotuar cu vreun cărucior sau ceva”, ne spune George Voicu, de 62 de ani.

Încă o staţie de taxiuri-problemă

Staţile de taxiuri par să fie un blestem în Galaţi din punct de vedere al modului în care sunt amplasate şi al modului în care deranjează atât traficul rutier cât şi accesul la parcările autorizate. Staţia de la Trei Star nu face excepţie, ea aflându-se perpendicular pe locul unde se afla o parcare veche de când blocurile de pe strada Roşiori, care duce spre complexul ”Ancora”.
”Nu pot să vă descriu ce înseamnă staţia asta aici. În primul rând, te împiedică să intri sau să ieşi din parcare. Eşti la mâna lor. În al doilea rând, îngustează străduţa asta, care şi aşa este aglomerată ca vai de ea. În al treilea rând, noaptea nu vă puteţi imagina ce auzim din gura taximetriştilor. Nu poţi sta cu geamul deschis. Dacă le atragi atenţia, ai încurcat-o. Nu mai zic că m-am trezit odată cu cauciucul de la maşină înţepat”, ne spune Constantin Călinescu, în vârstă de 70 de ani.
Acestea sunt părerile a doar câţiva dintre locatarii cartierului din centrul oraşului, dar suntem siguri că aceleaşi doleanţe le au majoritatea celor care ar vrea să vadă că taxele şi impozitele pe care le plătesc au rezultate consistente, durabile şi mai ales benefice în primul rând pentru oamenii care stau în această zonă. În speranţa că totuşi atenţia autorităţilor se va muta de la carosabil şi borduri şi spre locurile unde omul din Mazepa îşi parchează maşina sau merge cu piciorul, enumerăm, încă o dată, punctele nevralgice ale cartierului: trotuarele, pe ambele sensuri, cuprinse între Bănci şi Potcoava, zona cuprinsă între Trei Star şi Ancora şi chiar porţiunea de pe Brăilei unde s-au schimbat recent bordurile, în dreptul fostei Agenţii CFR: maşinile care o perioadă erau parcate pe banda unu, acum au învins în lupta cu noile borduri şi tronează din nou pe trotuare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Mazepa II - aproape de centru, departe de civilizaţie

Dacă există în Galaţi un cartier cu străduţe atât de înguste încât totul pare prea mic, dând, astfel, la tot pasul, senzaţia apăsătoare de înghesuială, acel cartier este Mazepa II. E  ca atunci când îmbraci o haină prea strâmtă, care nu-ţi dă minima libertate de mişcare necesară confortului.

Dar lipsa de confort a gălăţenilor ce locuiesc în această zonă, de altfel, invidiată, a Galaţiului, vine şi din alte aspecte. La întâlnirea cu cititorii, au fost mulţi cei care au dorit să ne spună ofurile.   

Domnul Cornel O., fost ofiţer de artilerie, a venit cu o listă de probleme: „Panoul de mediu de lângă Casa de Cultură a Sindicatelor nu funcţionează de câţiva ani. Ce se întâmplă cu el?”, întreabă cititorul nostru.

Staţia de autobuz să revină la Palatul Telefoanelor

„Staţia de autobuz a fost mutată mai jos, din dreptul Palatului Telefoanelor, spre bănci. În general cei care merg cu transportul în comun sunt persoane în vârstă şi, astfel, sunt nevoite să meargă mult pe jos: propun să revină staţia de autobuze acolo unde era şi să o lase doar pe cea de maxi-taxi acolo unde este acum”.

Pericolul din stâlpul electric

„La Şcoala nr.2 există un stâlp electric unde copiii se pot curenta şi astfel se poate produce oricând o nenorocire. Acolo intrarea pentru copii este o mizerie”, mai spune cititorul nostru.

S-au tăiat 20 de pomi, dar nu s-a plantat niciunul

„Pe strada care coboară pe lângă Centrul de Recoltare a Sângelui, pe partea stângă s-a făcut nişte vile, dar trotuar nu s-a făcut, e mal de pământ şi suntem în buricul târgului. Tot acolo sunt şi două cuşti pentru câini – ceea ce nu e normal. Pomi nu mai sunt deloc, au tăiat 20, complet, dar nu au plantat nici măcar unul în loc. L-aş invita pe domnul primar să circule cu mijloace de transport în comun, şi vara, şi iarna, nu cu maşină, cu aer condiţionat şi să vadă cum e”.

 Teren revendicat peste utilităţile unui bloc

„Sunt şi preşedinte de asociaţie şi avem şi acolo o problemă: cineva a revendicat un teren aflat peste toate conductele de utilităţi ale blocului: apă rece, apă caldă, termoficare, gaze, curent electric, telefon şi scurgerile. Acum am înţeles că a cerut chirie de la Primărie. A tăiat intrarea, aleea de acces spre bloc, dacă va face gard va trebui să ocolim ca să putem intra în bloc. M-ar interesa să ştiu ce drepturi au proprietarii, cred că normal ar fi să nu se poată retroceda terenuri aflate la mai puţin de zece metri de un bloc. Să poată să intre o maşină de pompieri, dacă e cazul. Nu e normal să vină unul, să înalţe o vilă care să sufoce un bloc”, conchide, supărat, cititorul nostru.      

Nu e corectă împărţirea cheltuielilor pe suprafaţa apartamentelor

„A apărut o hotărâre de Consiliu Local, privind asociaţiile de locatari, în care se spune că diferenţa de apă rece şi apă caldă se va împărţi pe suprafaţa apartamentului şi nu pe număr de persoane, cum era până acum. La noi în bloc sunt oameni pensionari care consumă un metru cub de apă rece, dar dacă-i pui patru metri de apă caldă şi trei de apă rece, i-ai terminat. E o măsură inumană”, este de părere preşedintele de asociaţie.

Seminţele şi lipsa de civilizaţie

Domnul Ivanciu Ifrim, profesor pensionar, cititor statornic al ziarului nostru a venit cu mai multe sugestii:

„I-aş sugera domnului primar un lucru, în legătură cu gardienii publici: aceştia pot să nu umble în uniforme pe Faleză, unde mă duc zilnic, ar fi bine să umble în costume civile, să nu bată la ochi, să-i vadă pe cei care distrug sau care aruncă gunoiul pe jos şi să-i amendeze pe loc. Problema cojilor de seminţe la Giurgiu, spre exemplu, s-a putut rezolva, dar la  noi de ce nu se poate? Interzicerea mâncatului seminţelor pe stradă mi se pare o problemă de civilizaţie”.

Slalom printre cratere

Şi mai are un of domnul Ivanciu: „Blocul în care locuiesc, chiar în spatele Tribunalului, a fost dat în folosinţă în 1969. Aflaţi că nu s-a reparat niciodată trotuarul blocului şi nici strada. Sunt nişte gropi cât roata maşinii. Bălteşte apa acolo, trebuie să facem slalom printre cratere”, afirmă cititorul nostru. 

O propunere pe adresa Primăriei

„Primarul Marius Stan nu ar trebui să se mai preocupe să construiască un alt sediu al Primăriei, cât timp CFR şi-a restrâns foarte mult activitatea. Văd trenurile, când mă duc prin Grădina Publică, acolo, spre Triaj, că au doar câte un vagon sau două. Să lupte pentru recuperarea acestui sediu, pentru că nu este singurul pe care l-a primit, de-a lungul timpului, CFR-ul: mai este unul între Biserica Metoc şi IPJ, o clădire care a fost a învăţământului, unde erau cândva săli de clasă”, afirmă profesorul Ivanciu.

Cum rămâne cu reabilitarea termică a blocurilor?

Preşedintele Asociaţiei de proprietari Nr. 202, domnul Nicolae Botea, prezent la întâlnirea cu cititorii, ne-a declarat: „Primăria ne-a trimis acum plicurile cu datoriile pe care le avem fiecare către buget. Acolo, primarul ne dă şi lista lucrărilor, în perspectivă, ce urmează a fi realizate. Nu văd pe lista sa de priorităţi nimic despre reabilitarea termică a blocurilor. Mai umblu şi eu prin ţară şi în toate celelalte oraşe să ştiţi că a început să se mişte câte ceva în acest sens. A fost ordonanţa aceea de guvern, pe timpul lui Boc, care spunea că Guvernul vine cu 60 la sută contribuţie, 30 la sută primăria şi 10 la sută proprietarii. Eu am depus cerere la primărie, cred că are vreo 5-6 ani, nimic nu s-a întâmplat. Am fost acolo şi am întrebat de ce nu se ocupă nimeni să aducă fonduri pentru aşa ceva. Ştiţi ce mi-au răspuns: domnule, mata ştii ce muncă e acolo? M-a dezarmat când mi-a spus treaba asta. Eu am vrut, în calitate de preşedinte al Asociaţiei nr. 202 de proprietari, cu administratorul şi contabila, să ne ocupăm dar suntem prea mici, nu avem puterea juridică să garantăm ca să ni se dea fonduri şi să facem această reabilitare termică. Oamenii îşi dau seama de valoarea  şi de importanţa lucrării: am putea face economie la energie, am avea, datorită izolaţiei termice, un confort mai bun, dar, din păcate, face fiecare după cum îl taie capul. Neexistând un plan pentru toată lumea, face fiecare cum poate şi oraşul arată urât. Ar trebui implicat şi arhitectul oraşului, pentru ca lucrurile să iasă mult mai bine. Ar fi numai avantaje: s-ar da unor oameni de lucru, s-ar plăti nişte impozite la buget, s-ar crea un aspect plăcut  al oraşului dar de ce nu se doreşte acest lucru?”, întreabă domnul Nicolae Botea.

Şoferi care parchează aiurea

Relu (47 de ani) este şofer şi suferă ca noi toţi de altfel, din cauza celor ce parchează fără să ţină cont de cele mai elementare reguli de bun simţ, ca să nu mai vorbim de cele rutiere: „Oful meu e legat de poliţie. Uitaţi-vă, numai ca exemplu, câte maşini sunt parcate în faţa Tribunalului. Şi câte maşini sunt parcate la colţul străzii, ilegal. Vrei să ieşi, de pe o stradă fără prioritate într-o arteră mai mare şi n-ai cum, câteodată trebuie să ieşi la risc. Eu am păţit-o chiar cu maşina poliţiei, nu i-am dat prioritate. Oricine poate să pice în abatere”. 

Clădire abandonată în buricul târgului

Făcând un raid prin cartier, mai multe lucruri ne-au atras atenţia: în spatele Bisericii Trei Ierarhi, e o fostă clădire ce a aparţinut fabricii de plase pescăreşti – acum lăsată în paragină, cu geamurile sparte. Imaginea acesteia, cumulată cu  ghenele de gunoi din zonă, dă, mai degrabă, impresia că te afli într-un ghetou, nu într-un cartier central al Galaţiului.

Câteva tinere cu fuste lungi, scotocind prin gunoi şi găsind rămăşiţele unui tort făcut chisăliţă, mâncau, pe o piatră, lângă bordură şi lângă covorul de coji de seminţe sparte până atunci.

Mai multe maşini abandonate, una pe strada Română, lângă Blocul D3B, alta pe strada Constantin Brâncoveanu, ocupă din spaţiul şi aşa vitregit al carosabilului.

„La Taifas” şi… „No comment”

Ca să nu mai spunem despre vilele moderne, una cu un superb mozaic pe peretele frontal, pe strada Alexandru Cernat, ce fac notă discordantă cu noroiul de uliţă neasfaltată din strada Română (numerele 231 - 234, până la cabinetele medicale), porţiune de stradă situată pe… garaje.

În totală opoziţie sunt, cel puţin după nume, şi cele  două cafe baruri din zonă: „La Taifas” şi „No comment”. Frumoasă ţară avem, păcat că ne batem joc de ea!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.