Ţiglina II - un cartier uitat de autorităţi

[dcp100168]

Ţiglina II - un cartier uitat de autorităţi

* Cartierul Ţiglina II a devenit un cartier al buruienilor * Canalizările fără capac şi copacii netoaletaţi pun în pericol viaţa locuitorilor * Străzile nu sunt bine asfaltate şi sunt pline de gropi * Zarzavagiii se ceartă între ei, în timp ce clienţii sunt dezamăgiţi de calitatea produselor

Privit de la înălţimea de mastodont a hotelului „Turist” - dezolant prin degradarea şi nefuncţionalitatea lui - cartierul Ţiglina II pare uitat. Piaţa cartierului a rămas restrânsă într-o cămăruţă ocolită până şi de zarzavagii. Pieţarii preferă să stea afară, pe bordură, să îşi agaţe clienţii. Cât despre alimentara Alcom şi Galmopanul din clădirea de alături, din ele n-au mai rămas decât însemnele firmelor respective şi un minimarket prăpădit, cu prea puţine produse pentru a-i mulţumi pe oamenii din cartier. Peisajul urban este completat de buruienile crescute printre blocuri şi de canalizările fără capac. Pericole mai sunt şi în piaţa cartierului, prost cimentuită, unde, din neatenţie, oricine, oricând, poate călca strâmb. Copacii necurăţaţi de uscături de către angajaţii societăţii Gospodărire Urbană pot face şi ei victime. În rest, oriunde ţi s-ar îndrepta privirea vezi numai garaje ce sufocă spaţiul public. Spaţiul respectiv ar fi putut fi lesne folosit, mai degrabă, pentru ridicarea unor locuri de joacă pentru copii, dar nimeni nu pare a fi ţinut cont de asta.

Canalizări fără capac

Străzile dintre blocurile C13, C14 şi C15 şi de pe lângă Casa mortuară sunt împânzite de canalizări fără capac, ceea ce face ca o simplă plimbare pe jos sau cu maşina să fie o probă greu de trecut, mai ales dacă nu eşti atent sau este noapte. S-au făcut o mulţime de sesizări la SC Apă Canal, dar fără rezultat. Rămaşi fără soluţii, pentru a semnaliza lipsa capacelor, oamenii au ajuns să pună deasupra canalizărilor crengile groase căzute din copaci. Toată tărăşenia pleacă de la hoţii care fură capacele, le vând pe "una mică" la centrele de colectare a fierului vechi, iar trecătorii rămân pradă unor veritabile capcane urbane. E bine mai ales să nu te aventurezi printre blocuri, acolo unde, înaltă şi deasă, iarba crescută sălbatic ascunde canalizări adânci şi de cinci - şase metri. „Iarba nu a mai fost tunsă de foarte multă vreme. Abia se văd gurile de intrare în canal. Iar dacă nu vezi că nu există capac, poţi uşor să cazi. Aici se joacă copiii, aleargă, se pot uşor accidenta. Nu se poate aşa ceva! Nu mai spun câtă mizerie intră în canalizare şi cum bălteşte. Se poate colmata la un moment dat”, ne spune preşedintele Asociaţiei 250, Nicolae Breabăn.

Străzi proaste, scurgeri făcute fără cap

Străzile neasfaltate sau cimentate prost sunt încă o problemă. Cimentul turnat numai în petice a format denivelări în care se adună apa de ploaie, forţându-i pe oameni să facă slalom printre adevărate lacuri. Apa bălteşte şi sapă şi mai mult în asfaltul turnat, iar scurgerile sunt... în partea opusă a pantei de scurgere. Mai mult, dacă de străzi se poate spune că autorităţile s-au mai ocupat în unele locuri, trotuarele au fost lăsate fără ciment, grunjoase şi prăfuite, cu porţiuni pline de pietre. „Asfaltează unde vor. Piaţa Turist a rămas necimentată. Nu fac altceva decât să cârpească, nu să asfalteze. Scurgerea este făcută într-o parte şi panta de scurgere în altă parte, motiv pentru care apa staţionează în drum. Dispare abia după ce o usucă soarele şi vântul”, ne-a mai spus supărat Nicolae Breabăn.

Dacă pericolele nu vin de jos, vin de sus

Personalul de la Gospodărire Urbană uită deseori să cureţe copacii de uscături şi lasă ramurile rupte să atârne de cele sănătoase, astfel încât la orice vânt mai puternic crengile riscă să cadă în capul trecătorilor. „Scuza pe care au invocat-o lucrătorii e că nu au utilaje cu care să ajungă atât de sus şi nu au cum să toaleteze copacii”, ne explică un locuitor din cartierul Ţiglina II. De asemenea, când s-au făcut lucrările la parcările din zonă s-a strâns pământul de pe lângă copaci, lăsând rădăcinile copacilor descoperite, grăbind astfel şi mai mult uscarea copacilor. „Când s-a făcut asfaltarea au decopertat copacii, dar acum trebuie acoperiţi la loc. Există un mare pericol să cadă crengi. Ar trebui să vină să trateze copacii. Odată a căzut o creangă şi era să omoare un om!”, a mai arătat preşedintele asociaţiei 250.

Piaţă dezbinată şi săracă

Cu toate că piaţa „Turist” este foarte mică, o cămăruţă în care abia ar încăpea cinci sau şase vânzători, aceasta pare neîncăpătoare şi din cauza certurilor care se iscă între cei care vin să îşi vândă legumele acolo. Acuzându-se unii pe alţii că nu au carnete de producător şi nu îşi plătesc taxele pentru tarabă, unii dintre ei preferă să stea afară, să îşi întindă produsele pe borduri. În fapt, problema e că în clădirea amenajată pentru piaţă intră prea puţini clienţi. Supărare unora dintre zarzavagii e că, adesea, din cauza concurenţei de pe bordură, câştigul din negustorie nu ajunge nici de plata taxei de tarabă. „Uite aşa: Noi plătim taxe şi ei nu plătesc nimic! Aşteptăm să vândă ei ca să putem vinde şi noi. Vin în control poliţiştii, iar ei fug cu zarzavaturile în braţe pentru că nu au acte. Eu, uneori, fac şapte lei şi din ăştia trebuie să plătesc şi taxa de tarabă. Ei nu plătesc nimic!”, ne-a spus supărată foc D. Silvia, una dintre negustoresele din zonă. De partea cealaltă, acuzaţii spun că şi ei plătesc taxa pentru tarabă, numai că preferă să stea afară, că aşa prind mai mulţi muşterii. Cât priveşte carnetele de producători, unii invocă faptul că, la câte zarzavaturi au în curte, n-au de unde să-şi scoată documentul cu pricina. „Un carnet de producător costă vreo 68 de lei. Pe carnetul acela se cer anumite cantităţi de produse, iar eu, din pământul pe care îl am, nu am cum să le scot! Am un singur venit şi ăla mic! Încerc cu cât cresc în grădină să mai fac un ban. Care e problema? Dau în cap? E un ban cinstit, sunt zarzavaturile mele, eu le cresc!", ne zice la rândul ei N.D. Culmea, ar fi fost o soluţie care să mulţumească pe toată lumea, dar... n-a fost să fie. "Înainte de alegerile locale a venit unul dintre candidaţi şi ne-a promis că ne va amenaja nişte tarabe afară, să ne ajungă la toţi. Dar respectivul nu a fost ales, iar noi am rămas în continuare pe bordură...”, a spus N.D. În timp ce zarzavagiii de la "Turist" se ceartă între ei, majoritatea locatarilor din zonă au propria părere: preferă să meargă în Piaţa Mare. Asta pentru că au mai multă marfă de unde alege, unde mai pui că şi preţul este mai mic!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Locuitorii din Ţiglina II sunt revoltaţi - "Mizerie, gunoieri şi garaje inutile"

Principala nemulţumire, ridicată de majoritatea oamenilor prezenţi la întâlnirea cu cititorii din cartierul Ţiglina II, este neimplicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor cu care întreg oraşul se confruntă. La nivel de cartier, ei se plâng cu precădere de mizerie şi de starea aleilor dintre blocuri, unde de ani buni nimeni nu a mai mişcat un pai. „Curăţenie se face doar la stradă, între blocuri nu intră nimeni”, ne informează domnul Mihai C. Am sesizat totuşi că nici „la stradă” nu era totul în regulă. De la copacii care au fost curăţaţi cu o săptămână în urmă, pe bulevardul Coşbuc au fost uitate resturi de-a lungul trotuarului şi se împrăştie la cea mai mică adiere de vânt.

O doamnă semnalează că şi gunoierii de ocazie participă activ la mizeria din zonă, „Vin cu căruţa la tomberon şi împrăştie resturile peste tot.” Nici aleile dintre blocuri numai sunt ce-au fost odată, asfaltul e rupt, iar în unele zone lipseşte cu desăvârşire sau e acoperit de tufişuri scăpate de sub control. Cu alte cuvinte, spaţiile dintre blocuri s-au transformat în jungle în miniatură, unde abia intri. „Buruienile ajung până la genunchi şi nu intervine nimeni, parcă trăim în sălbăticie”, precizează doamna Andrei Săftica, indignată şi de prezenţa unor tufe de cânepă chiar în apropierea Şcolii nr. 13.

În loc de cămări supradimensionate, o parcare sau spaţiu verde

Cum pătrunzi între blocuri, către garaje şi după ce depăşeşti obstacolele mai sus menţionate, te loveşte mirosul pregnant de urină amestecat cu cel de pâine proaspătă de la singura brutărie rămasă în complex. Garajele, în marea majoritate părăsite, stau să cadă, iar altele, spun locatarii, s-au transformat în cămări de iarnă. Posesorii lor îşi ţin butoaiele cu murături şi sacii cu cartofi acolo, iar maşinile şi le parchează în continuare la voia întâmplării, pe trotuar, blocând astfel accesul trecătorilor. În acest sens, oamenii propun ca spaţiul pe care sunt amplasate garajele să fie înlocuit ori de o parcare ori să fie amenajat ca spaţiu verde, pentru a înfrumuseţa aspectul cartierului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cartierul Ţiglina II - Asaltat de hoţi şi de miasme de hazna

Întâlnirea cu gălăţenii din Ţiglina II, de joia trecută, s-a soldat cu sesizarea unor probleme care se regăsesc în mai toate marile cartierele din municipiul Galaţi. Aşezat între străzile Coşbuc şi Siderurgiştilor, între bulevardul Brăilei şi strada Crizantemelor, cartierul Ţiglina II era joia trecută sub întinderea nesfârşită şi albă a zăpezii. Micile căi de acces erau acoperite de o pojghiţă de gheaţă, de aceea nu i-am aşteptat pe gălăţeni să vină la noi, ci am mers noi înspre ei.

Intrarea în cartier - pe la veceurile de la „Păpădie”!

Cu sau fără zăpadă, însă, acest cartier central are o deschidere aparte dinspre staţia de la „Păpădie”, respectiv o colecţie de veceuri publice care variază de la trei la şapte, în funcţie de cantitatea de bere vândută în zonă! Haznalele, chiar dacă sunt moderne, tot haznale rămân, fiindcă atât vara, cât şi iarna emană mirosuri imposibile. Că vii de la Palatul de Justiţie, de la Poliţie sau de la băncile centrului civic ozonul este grav viciat. Şi cum suntem în plin centru, chiar în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor (sic!) şi a parcului care în ultimii ani a rămas fără niciun fir de iarbă, ne gândim că nu ar fi rău ca, odată şi odată, această stare de veceu să înceteze măcar în locurile de referinţă ale oraşului. Mireasma de budă şi posibilele imagini indecente oferite de petrecăreţii de prin zonă transformă atât parcul de la "Păpădie" şi staţia de transport în comun într-o zonă nesigură. Sperăm ca noul consiliu local să ia în calcul o posibilă reamplasare a veceurilor publice (şi a punctelor de colectare a gunoioului) din municipiul Galaţi, fiindcă nu numai aici, ci în tot oraşul ele sunt postate fie în staţii, fie, mai grav, în faţa unor instituţii.

Jafurile din maşini, la rang de lege

O altă problemă pe care ne-au semnalat-o gălăţenii din Ţiglina II este cea a lipsei agenţilor de pază şi ordine prin zonă, deşi sediul Poliţiei Judeţene este chiar în acest cartier. Gh. Ciobanu, de la blocul C9, dar şi alţi gălăţeni din zonă ne-au semnalat furturile care se comit mai tot timpul în Ţiglina II. „Cu puţin timp în urmă, m-am trezit fără benzină în maşină. Mi s-a întâmplat acest lucru de vreo două ori, după ce mai înainte de acest episod îmi furaseră cablurile de la remorcă... Am mers la poliţie şi m-am trezit luat la întrebări, de parcă eu eram infractorul. Cred că trebuie întărite forţele de pază şi ordine pe timpul nopţii, fiindcă acest cartier onorabil a devenit de la o vreme raiul hoţilor", spune gălăţeanul.

viata-libera.ro

Munţi de gunoaie înţepenite în zăpadă aşteaptă să fie ridicate din Ţiglina II

Aproape în unanimitate, cei prezenţi la întâlnirea de joi din cartierul Ţiglina II s-au plâns de lipsa colectivă a interesului în a păstra curăţenia. Aceştia aruncă vina atât pe cei de la salubritate, susţinând că nu şi-ar face treaba cu simţ de răspundere, dar şi pe unii oameni, despre care cred că sunt lipsiţi de educaţie şi îşi aruncă gunoaiele la voia întâmplării.

Mizeria de sub zăpadă şi gunoiul de deasupra

A fost de ajuns să ningă o singură noapte pentru ca cei de la Ecosal să întâmpine dificultăţi în a ridica gunoiul din cartier. Ori oamenii au consumat mai mult decât de obicei în acele câteva ore în care s-a aşternut zăpada, pentru că altfel nu se explică existenţa munţilor de pungi cu resturi menajere de lângă containerele pline şi ele până la refuz. În condiţiile astea, oricât de civilizat ai pretinde că eşti, gunoiul tău tot lângă pubelă va ajunge şi va încremeni acolo până ce maşinile de la salubritate vor răzbi prin nămeţi, să îl adune. La toate punctele de colectare pe care le-am vizitat joi în Ţiglina II, imaginea era aceeaşi, indiferent că vorbim de containerele dintre blocuri, din zona şcolilor sau liceelor, ori din gardul bisericii Înălţarea Domnului, unde în plus funcţionează şi o cantină socială. În cazul acesteia din urmă, locuitorilor li se pare ieşit din comun faptul că trebuie să-şi arunce gunoiul fix în faţa bisericii. „E urât că au pus containerele aici, ar trebui să le găsească alt loc. Iarna vin rar să ia gunoiul, iar vara miroase îngrozitor. La cantină vin oameni să mănânce, nu e normal aşa ceva”, mărturiseşte Valeria M.

Prea puţine coşuri, prea multă nesimţire

Acesta este doar tabloul, de suprafaţă, al săptămânii trecute. Locuitorii ne informează însă, că zăpada a ascuns gunoiul care stă împrăştiat printre blocuri, în întreg cartierul. De această dată, vinovaţii sunt cei lipsiţi de bun simţ, care nu se obosesc să-şi arunce resturile la coşurile de gunoi, şi ele prea puţine. Pe porţiunea, destul de circulată, cuprinsă între Poliţie şi Liceul "Sf. Maria", coşurile de gunoi răsar răzleţ, la distanţe mult prea mari unele de altele. Cel puţin aşa îşi explică Vlad Marin, 44 ani, mizeria din zonă. „Nu e normal să fie din 300 în 300 de metri. Elevii vin dimineaţa spre liceu îşi cumpără senvişuri din staţie şi până ajung nu au decât două coşuri să-şi arunce ambalajele”, informează bărbatul, care sugerează că amplasarea mai multor coşuri de gunoi e cea mai simplă soluţie de a păstra curăţenia. Acesta îşi doreşte un oraş curat şi îi îndeamnă pe cei abilitaţi să facă mai des curăţenie şi să intervină în întreg cartierul, nu doar preferenţial. ”De obicei, fac doar până la poliţie, în rest nu mai ajung”, spune bărbatul, care mai vine cu o sugestie: „Ar fi bine dacă s-ar împrejmui spaţiile din jurul blocului cu garduri, ca în Bucureşti, iar femeii de serviciu să-i revină sarcina de a curăţa perimetrul respectiv. E mai eficient, s-ar păstra curăţenia mai uşor şi Ecosalul ar putea interveni în altă parte”, conchide Vlad Marin.

Unii par însă să se fi obişnuit cu situaţia şi trec nepăsători prin dreptul mormanelor de gunoi, mărturisind că nu-i deranjează nimic la ei în cartier.

viata-libera.ro

[George]

Dar ce le trebuie utilaje? De catarat in copaci nu au auzit? Nu au facut sport la scoala? E incredibil ca orice copil de nici 10 ani sa stie sa se catere in varful pomilor sa fure cirese, agude, mere, pere, si alte fructe. Si ditamai oamenii de 40-50 de ani sa nu stie sa se catere in copaci sa toaleteze copacii. Rusineee...

Edited January 3, 2013 by George

[AndreiM]

Aș fi curios să te văd pe tine mergând la bunică-ta și să o vezi „ cocoțată ” în copac!

[LaurX82]

Dar ce le trebuie utilaje? De catarat in copaci nu au auzit? Nu au facut sport la scoala? E incredibil ca orice copil de nici 10 ani sa stie sa se catere in varful pomilor sa fure cirese, agude, mere, pere, si alte fructe. Si ditamai oamenii de 40-50 de ani sa nu stie sa se catere in copaci sa toaleteze copacii. Rusineee...

Tu ai face ceea ce spui ??? Sau citesti ceea ce scrii ?

Degeaba tot critica, dar tot ei nu pastreaza curatenia...

[silviudeep]

Andrei!! )))))))))))))) genial!!!!! Nu esti sanatosss!!! ))))))))))))) Imi cer scuze pentru offtopic.

George ai abilitati de primar omule!! )))))))))))))))) Iti tratez postul ca pe o gluma f buna!! )

[toto]

Andrei!! )))))))))))))) genial!!!!! Nu esti sanatosss!!! ))))))))))))) Imi cer scuze pentru offtopic.

George ai abilitati de primar omule!! )))))))))))))))) Iti tratez postul ca pe o gluma f buna!! )

Aoleuuu!!!!! Ochii imi joaca feste! Fiind vorba si de cataratul in copaci ... eu citisem in loc de "primar" ... primata !

[silviudeep]

)))) hai ca ne-o luam pentru offtopic Chiar daca e provocat

[dcp100168]

Primăvară urbană în Ţiglina II

* Spaţii verzi după chipul şi asemănarea locatarilor * În unele locuri, flori şi copaci ca în poveşti, în altele, pârloagă sau pământ bătătorit şi gunoaie * Nicio faptă bună nu rămâne... nepedepsită!

Fie şi în mediul nostru urban de tip supraaglomerat şi suprabetonat a început, în sfârşit, să se simtă şi ceva vânt de primăvară. În Ţiglina II, de exemplu, pregătirile de Paşti încep încă din… faţa blocului. Asta pentru că, pe principiul că omul sfinţeşte locul, unii s-au îngrijit de-a lungul timpul să mai planteze şi câte un copăcel, o tufă de trandafiri sau una de zambile. Desigur, sunt şi blocuri la care spaţiile verzi numai a spaţii verzi nu seamănă, iar pârloaga pare la ea acasă.

Spaţii verzi cu nod în papură

Doamna Virginia Bizău şi-a luat în serios misiunea de promotor al spaţiilor verzi. Încă de la primele ore ale dimineţii a ieşit cu instrumentele de grădinărit în faţa blocului, printre primele pâlcuri de zambile, lalele şi bumbişori. „Am semnătură de la toată lumea, că m-au lăsat pe mine să fac treabă aici…”, ne spune din start doamna Virginia, asta apropo de „oamenii de bine” care le mai pun beţe în roate celor care vor ca spaţiile verzi din jurul blocurilor să arate cât de cât bine. „Ce să vă zic, eu mă relaxez aici, în grădiniţa asta. Sunt la pensie, cu asta mă ocup: mai sap, mai pigulesc pe ici, pe acolo, să fie frumos”, ne mărturiseşte ea. Cea mai mândră este de florile cărora în popor li se zice „Barba împăratului”. Albe, galbene sau roşii, florile cu pricina şi-au dus vestea pentru parfumul răspândit în serile de vară, la concurenţă cu „Regina Nopţii”.
Acum să nu credeţi că doamna Virginia s-a bucurat doar de tihnă printre flori şi piticii de grădină. Ce-a păţit? Păi, într-o zi, hodoronc-tronc, s-a trezit pe cap cu nişte vajnici apărători ai legii, de la Poliţia Locală, puşi să-i dea amendă pe motiv că a turnat o alee, fără autorizaţie de la Primărie. Dar nici doamna Virginia nu s-a lăsat: „Le-am spus: „Dom’le, dacă vreţi bani, spuneţi aşa, că vă dau două milioane, spuneţi bogdaproste şi la revedere. Dar nu spuneţi că mă amendaţi pentru că am făcut o alee! Pentru că, înainte, pe aici mişunau şerpii, şobolanii! Numai pe gard am dat 15 milioane. Şi să nu-mi spuneţi să dau şi gardul jos, că vă stropesc cu benzină şi vă dau foc! Îmi ziceau că, „vedeţi ce spuneţi, că avem aici ceva care înregistrează”. „Ba, vă rog - le-am zis - să înregistraţi şi să arătaţi şi la alţii pe cine amendaţi voi!”.
Culmea, chiar vizavi de blocul doamnei Virginia e un bloc cu spaţiile verzi lăsate în paragină, bătătorite de nici brusturele nu mai creşte pe ele. Acolo n-a fost nimeni amendat, că doar n-ai nevoie de aprobare de la Primărie ca să fii nepăsător. Care ar fi morala păţaniei cu amenda? „Nicio faptă bună nu rămâne… nepedepsită!” Ce să-i faci, unii au pitici de grădină, unii au pitici „la mansardă”. Din câte ne-au mai spus oamenii, cazul nu ar fi singular. Se vede treaba că, dacă e vorba de spaţii verzi, la căutat nod în papură autorităţile se pricep mai bine decât este cazul.

Războiul melcilor

Acum să nu credeţi că, dacă e vorba de belele, ele vin doar din partea celor puşi pe amenzi din motive imaginare. La C18, am întâlnit-o pe doamna Milica Iacob, şi ea ieşită în faţa blocului pentru a se îngriji de o mică grădină cu flori. Ne-a atras atenţia concentrarea cu care doamna Milica studia, şi pe faţă, şi pe dos, fiecare fir înverzit din grădiniţă. Părea o activitate paşnică, dar în cele din urmă am înţeles că acolo era în plină desfăşurare un mic război, omul în faţa forţelor dezlănţuite ale… melcilor! Ei bine, da, nu vă miraţi, „inamicul nr.1” al florilor din grădina doamnei Milica sunt melcii, care, încet, dar sigur, fac prăpăd în calea lor! „Sunt nişte melci, un soi, ceva teribil! Mănâncă florile astea de cum răsar. Drept sub floare stau, se înmulţesc, iar dacă îi laşi nu mai iese nici o floare până la vară!”, ni se explică. „Şi, uite-aşa, am ajuns să mă războiesc cu melcii. E care pe care!”, ne spune glumind doamna Milica.
Gluma-i glumă, dar când ni s-au arătat nişte tufe de crizanteme devorate pe jumătate de hoardele de melci, ne-am dat seama că gasteropodele sunt mai de temut decât par la prima vedere. „Nu fac ei gălăgie, dar mănâncă tot - şi frunze, şi cotor, nu rămâne nimic din plante!” Cum grădina doamnei Milica arată, totuşi, destul de bine, e semn că, în ciuda supremaţiei numerice, invazia melcilor este pe cale de a fi stăvilită.

Livada dintre betoane

Dacă a venit vorba de grădinărit, atunci Vasile Apostol, care este şi preşedintele Asociaţiei 153 din Ţiglina, are ce povesti. L-am găsit cocoţat pe ditamai scara, curăţând nişte meri care tocmai dădeau în floare. O mică livadă are în grijă, pe lângă meri găsindu-se pe acolo vişini, cireşi, iar printre ei butaşi de trandafiri, bujori şi o mulţime de zambile. „Trebuie puţină curăţenie, că s-a mai încălzit, vine şi Paştele, să fie ca de sărbătoare”, ne zice nea Vasile. Se vede că-i mândru de copacii lui. Unii au şi opt, zece ani de când au fost puşi. Pomii au crescut frumos, dar uşor nu a fost. „Când i-am pus, am dat aici, la 20-30 cm, numai de piatră, cărămidă, cum a fost de la construcţii. A trebuit să le dau deoparte bucată cu bucată. Dar, dacă vrei să fie frumos, şi îţi place, faci! Că dacă nu faci tu, doar nu o să vină altcineva să facă”, zice nea Vasile. Treaba merge bine în livada lui. Ba unul dintre vecini, mai priceput la altoit copaci, face anul acesta câteva „experimente”, să vadă dacă se vor prinde nişte soiuri mai noi. Unde mai pui că nea Vasile a făcut nişte schimburi de plante, iar anul acesta va avea şi nişte soiuri frumoase de bujori. „Fiecare, cum e omul! Ca la pomi - unii dau roadă bună, alţii nu, după cum li-i felul…”, mai zice nea Vasile, înainte de a urca din nou pe scară spre coroana abia înverzită.
Din păcate, exemplele precum cele de mai sus nu sunt chiar atât de numeroase. Ţiglina are încă multe zone sufocate de garaje trântite ca nuca în perete, ne-a fost dat să găsim şi „grădini” cu peturi goale sau pungi de gunoi aruncate pe geam. Dar atât timp cât mai există cineva care să planteze un copac sau o floare, încă mai există speranţă. Poate, cine ştie, frumuseţea se va dovedi molipsitoare şi pentru alţii.

viata-libera.ro
 

[katman]

Tiglina I si II sint zonele cu cea mai multa verdeata din oras (mai e ceva prin M39)... mare parte din ele sint salbaticite, pline de gunoaie... mare pacat.

 

Eu aveam vreo 3mp de spatiu maro (pamint batatorit) pe linga bloc, am plantat intr-un an 3 copacei care s-au prins... Dus galeti de apa, uitat de zece ori pe zi sa vad daca le merge bine, de-astea...

Dupa citeva zile, erau toti smulsi si aruncati alaturi. Si asta in Mazepa la BRuri, unde cica lumea e cit de cit mai civilizata.

 

Cit despre Politia locala... De ce n-ai ma, iepurasule, basca????

[riaji]

Eu am destula verdeata in jurul blocului aici, in M20. Deja se inalta frumos copacii pusi acum 2-3 ani cu niste vecini si am mai pus vreo 4 pomi fructiferi asta-primavara, din care sper sa se prinda macar unul. Usor-usor, se va obisnui si lumea sa aiba grija de ei

[toto]

Riaji, ai pus pomi fructiferi?  Mare greseala, parerea mea...

[Legumix]

conform Legii 24/2007 - numai Autoritatie publice pot intretine spatiile verzi. (un vecin de-al meu a luat anult trecut amenda ca a tuns un maces (exagerat de mare - care ingusta drastic spatiul pietonal)

iar politia locala care este....cum este,  , orice ban la bugetul local, provenit din amenzi, este binevenit

 

asa cum Consiliul Local a instituit amenzi pentru cei care nu-si curata zapada sau gheata in fata blocului, ar putea da o recompensa/bonificatie/diploma onorifica/un rahat pe batz celor care-si infrumuseteaza arealul, in loc de a da amenzi. e de mirare ca nu sunt amendati si cei care planteaza flori sau arbusti 

FOMISTILOR!

Edited April 23, 2013 by Legumix

[riaji]

De ce, toto?

Ceva similar cu vecinul tau, Legumix, am patit cand am primit o invitatie la Politia Locala pentru ca am parcat pe spatiul verde al primariei (un petec de iarba de langa blocul meu, pus tot de mine si de vecini si unde primaria n-a pus macar picior de om de 20 de ani incoace). Degeaba am incercat sa le explic ca n-au niciun merit sau vreun motiv.. Cat despre bonificatii, putem doar visa ca cineva din Romania (inafara bancilor si-a multinationalelor) va fi vreodata legal si oficial premiat pentru vreun gest de binete. Solutia ramane, insa, aceeasi pe care lumea nu mai vrea de ceva vreme sa o aplice: disparitia conducerii locale in mod tempestiv si exemplar.

[toto]

De ce, toto?

De ce? pai sa spunem ca nivelul de civilizatie nu e la un minim standard?!  Pomii tai fructiferi vor fi devastati de cum da "gorgoazele" de hoarde de puradei mici... sau mari...  Ti-o spun din experienta...  Doar n-o sa ajungi sa-ti pazesti copacii cu pusca!?  Un vecin a ajuns sa-si taie mandrete de cires tocamai ca sa nu ii mai fie distrusa gradina de tigani... s-a trecut si la amenintari - texte cu geamuri sparte, ca sa vezi ce patesti tu si familia, ca te prindem noi... stii tu gargara ciorilor...  etc...  A rezolvat problema taindu-si propriul copac pe care l-a plantat si ingrijit de multi, multi ani... E trist.   Acum e liniste.

[riaji]

Nu se pune problema asa si la noi.. la mine-n cartier sunt oameni destul de civilizati si pana si copiii incearca sa-i evite in joaca lor, ca au inteles ca pentru ei ne-am zbatut cu alde taica`su 20 minute la o bere Ca in loc de 4 pusi acum s-or prinde 2 sau 3, tot e bine. La anu` aduc si mai punem, iar cu timpul vor creste si nu vor mai avea cum sa-i rupa. Daca totusi observ ca trage careva de ei, numai de dragu` de-a face rau, n-ar strica, totusi, sa-mi incerc tinta de la balcon.

[dcp100168]

Ţiglina II - condiţii de Ev Mediu, taxe de secolul XXI

* În Ţiglina II, casele încă nu au racord la sistemul de canalizare, iar WC-ul este în continuare în curte * Societăţile Apă Canal şi Apaterm joacă "mămăliga fierbinte" cu o conductă spartă din zona blocului M2, timp în care apa se infiltrează şi distruge asfaltul

La aproape un an de la prima vizită a echipei "Vieţii libere" în cartierul Ţiglina II, în septembrie 2012 - urmată de o a doua, în aprilie anul curent - situaţia nu s-a schimbat de nicio culoare. Am găsit în zonă aceleaşi buruieni înalte, aceleaşi canalizări fără capac, gropi, garaje sufocante şi maşini parcate pe trotuare şi pe spaţiul verde, iar cei care deţin case în mijlocul cartierului Ţiglina II nu au racord la sistemul de canalizare, dar plătesc taxele pentru utilităţi la nivel de zonă centrală. Dovadă că lentoarea autorităţilor este, se pare, o boală fără leac.

"Plătim canalizare, dar nu avem"

În plină Ţiglina II, între blocuri, au rămas casele construite pe timpuri. Municipalitatea nu le-a demolat, dar nici nu a creat condiţiile pentru ca proprietarii lor să ducă un trai decent, demn de oraş şi de un cartier aproape central. I-au lăsat fără canalizare. Când s-a tras canalizarea pentru blocuri, casele nu au intrat în schemă. Nici mai târziu, autorităţile nu şi-au adus aminte de proprietarii de case. Toate locuinţele din zonă, potrivit unuia dintre proprietari, sunt în continuare cu WC-ul în fundul curţii. Ba mai mult, aceştia, chiar dacă nu au canalizare, o plătesc. „Plătim canalizarea, dar noi nu suntem racordaţi. Când au venit să construiască blocurile, casa au lăsat-o, pentru că era pe spaţiu verde. Este o casă moştenită de la părinţi. Am făcut solicitări pentru racord la canalizare la Apă Canal, la fostul director, dar nu s-a făcut nimic. Eu sunt bolnav cronic, nu mă mai zbat. Am tuberculoză bilaterală. Sunt pensionat medical. Asta e! Am vrut să fac pe cheltuiala mea, dar nu mi-au dat voie. Au turnat asfaltul înainte să facă racordurile şi pentru noi. Stăm cu WC-ul în curte”, ne-a declarat proprietarul de pe Crizantemelor.
Situaţia nu este confortabilă pentru proprietar, dar nici pentru vecinii de la blocuri. Cel cu casa nu are intimitate, iar vecinul de bloc îl vede şi când se duce la toaletă.

De la crater selenar la "Gropzilla"

În aprilie, groapa din faţa marketului din Complex, de lângă M2, părea aproape subtilă şi fină, pe lângă modul în care arată acum. Dacă atunci spuneam că starea străzilor din Ţiglina II ar putea imita condiţiile de pe Lună, iar groapa putea fi asemuită cu un crater selenar, acum nu ştiu ce am mai putea spune, pentru că bucăţile de asfalt au fost înghiţite cu totul. Dacă în Galaţi a început bombardamentul, măcar să ştim şi noi, ca să ne putem adăposti. Groapa ar fi cauzată, din câte se pare, de o conductă spartă. În timp ce societăţile de furnizare a apei reci şi a agentului termic, Apă Canal, respectiv, Apaterm, dau vina una pe alta pentru conducta spartă, craterul selenar începe să mănânce din asfalt tot mai mult, devenind o a doua "Gropzilla", după modelul vestit de pe Faleză.
Autorităţile o dau cotită, după cum ne explică preşedintele Asociaţiei 252, Costel Potolea. „Am vorbit cu cei de la Apă Canal, pentru că am presupus că surparea e cauzată de o conductă spartă care le aparţine. Au spus că din informaţiile pe care le deţin ei conducta aparţine societăţii Apaterm, că e vorba de o conductă sub presiune de apă caldă. Dau vina unul pe altul şi între timp apa se infiltrează şi pune în pericol nu numai trotuarul, ci şi blocul. Ne afectează în măsura în care se poate infiltra apa şi la blocul M2. Dar nimeni nu ia nicio măsură. Ar trebui să vină, să decoperteze şi să vadă a cui e conducta”, ne-a spus preşedintele asociaţiei. Evident că groapa presupune pericole pentru oricine trece pe acolo, fie că e bătrân, fie că e copil. Mai mult decât atât, când plouă, craterul se umple cu apă şi formează aproape un lac de acumulare. Fie că are sau nu apă, ţi-a intrat piciorul acolo, rămâi fără picior.

Cartierul în care se cultivă mătasea broaştei

Ţiglina II este împânzită de străzi neasfaltate ca lumea, de gropi în care bălteşte apa luni de zile după ultima ploaie, din cauză că nu există scurgeri. Gropi s-au format şi în pământul de pe lângă aleile dintre blocuri, iar apa formează bălţi atât de longevive încât mai că se adună şi broaşte. „În pământ s-au creat gropi, se adună apa şi bălteşte câte o lună, atât de mult încât se formează mătasea broaştei. Copiii nu au unde să se joace. Ies din bloc şi dau de balta aia. Se încinge apa de la soare şi miroase urât”, a comentat o doamnă.

Mizeria şi buruienile îngroapă cartierul

Cu asfalt ciobit sau chiar inexistent prin unele locuri, cartierul Ţiglina II este împânzit de mizerie şi buruieni, exact cum l-am lăsat în septembrie 2012. În aprilie anul curent încă nu începuse să dea bine vegetaţia, dar acum, în miez de vară, se vede clar că iarba nu a fost tunsă mai deloc, dacă nu deloc, fără nuanţe, în zonă. Zici aproape că e un teren părăsit, uitat de mult de oameni, la câte bălării sunt la toate colţurile de bloc sau în spatele garajelor. Bălăriile şi scaieţii au crescut până la genunchii unui om matur. Dacă nu ar fi existat blocuri, ai putea zice că eşti în sălbăticie.

Trotuarul, capcană pentru papuci

Trotuarele, atât pe strada principală, cât şi printre blocuri, sunt ciuntite, crăpate, pline de bucăţi desprinse şi pietricele. „Fâşia de trotuar din faţă de la Agatour este dezastru. Cum să laşi macadamul acela ca să se împiedice lumea, să ia pietricele în pantofi şi papuci?”, spune revoltat Costel Potolea. Oamenii speră că municipalitatea va veni mai repede să le repare trotuarele, măcar pe cele de pe strada Brăilei, dacă nu şi printre blocuri. Au primit promisiuni de la Primărie, dar cetăţenii sunt sceptici. „Ni se promite de un an de zile, ne trimit hârtie de la Primărie că suntem prinşi în planul de asfaltare, de reparare a străzii şi uite că trece anul şi nu se face nimic”, ne-a spus o locatară din zonă.

Cine dă tonul la mizerie

În zonă nu sunt locuri de joacă pentru copii, dar există câteva măsuţe de şah amplasate din vremuri uitate. Sfărâmate de cursul timpului, dar şi de tinerii agitaţi, mesele au printre ele numai coji de seminţe şi hârtii. Resturi lăsate în urmă de cei care se adună seara pentru a sta la o vorbă. Gunoaiele nu au mai fost strânse de luni de zile, cartoanele de pe jos sunt de-acum mucegăite după atâtea ploi, iar imaginea este dezolantă. De altfel, oamenii din zonă, cât de vinovată ar considera ei Primăria pentru mizerie, nu pot să închidă ochii şi să spună că cetăţenii sunt nevinovaţi. Am văzut mulţi cetăţeni care aruncă mucurile de ţigară, chiar dacă sunt lângă coş, pe jos. „Stăteam în staţie acum ceva vreme şi am observat un om cu părul alb cum fuma lângă coş, iar când să arunce mucul de ţigară, s-a depărtat de acesta şi l-a aruncat tot pe jos. Există o lipsă de bun simţ a cetăţenilor, dar tonul îl dă municipalitatea. Într-un oraş în care stăpânul nu face curăţenie, normal că şi cetăţenii sunt necivilizaţi. Asta este - strada şi oraşul parcă nu au stăpân”, ne-a spus domnul Marin.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ţiglina II moare sub ochii indiferenţi ai autorităţilor

Trotuare prăfuite şi ridicate pe alocuri de rădăcinile copacilor bătrâni care mai mai stau să cadă la o furtună mai puternică. Crengi crescute în dezordine pe sub care trebuie să te apleci pentru a putea merge mai departe. Garduri vii netăiate şi pline de pânze de păiajen. Câte un ambalaj aruncat cu indiferenţă dansează în adierea vântului. Din loc în loc, destul de aproape una de alta, zac parcate adesea direct pe trotuar maşini luxoase a căror vopsea strălucitoare vine într-un contrast izbitor cu atmosfera generală ternă şi mohorâtă a locului. Nu poţi ignora nici blocurile gri care se ghicesc pe alocuri triste în spatele micilor grădini cel mai adesea lăsate de izbelişte. Aceasta este prima impresie pe care un trecător mai atent o are odată ajuns în cartierul Ţiglina II, pe strada Constructorilor. Lucrurile sunt şi mai deprimante însă pe aleile care şerpuiesc printre blocuri şi garaje. Pungile de gunoi îndesate bine în gardurile vii ale grădinilor la doar câţiva metri de tomberoane, asfaltul crăpat, excrementele de câini şi iarba crescută în voie se adaugă unui tablou static. Destul de rar, câte un bătrân mai iese dintr-o scară de bloc.

Izolaţi în plin oraş

Ţiglina II a fost unul dintre primele cartiere construite de comunişti pentru angajaţii Combinatului Siderurgic. Dacă până la începutul anilor '90 cartierul arăta rezonabil din punct de vedere al străzilor, aleilor, parcurilor şi curăţeniei, lucrurile s-au deteriorat treptat după Revoluţie. Majoritatea celor care locuiesc acum în blocurile din Ţiglina II sunt pensionari. Pentru mulţi dintre ei, a ajunge la un autobuz sau la un magazin de la care să cumpere o bucată de carne este o odisee în miniatură.
Unul dintre cititorii veniţi la întâlnirea de joia trecută era nemulţumit tocmai de faptul că pe strada Constructorilor nu circulă niciun autobuz. "Nu este normal ca pe o stradă cu multe blocuri, cu un liceu şi cu o secţie de poliţie să nu există niciun mijloc de transport public. Vrem să se introducă traseul 20 pe această stradă", spune bărbatul.
Prezent la întâlnire a fost şi consilierul local Nicolae Rainea. "Locuiesc în Ţiglina II de 30 de ani. Nu avem aici o măcelărie. Pentru un kilogram de carne trebuie să mergem până în Ţiglina I, dincolo de strada Brăilei. În tot acest timp, unele dintre spaţiile de la parterul blocurilor stau neînchiriate, pentru că proprietarii cer preţuri excesive pentru chirii", explică Nicolae Rainea.

Locurile de parcare, rare spre inexistente

Chiar dacă aleile din Ţiglina II nu sunt blocate cu maşini parcate alandala, aşa cum se întâmplă în alte cartiere, oamenii spun că nimeni nu a luat nicio măsură în ultimii ani pentru a face puţină ordine. "Trebuie să se facă o reinventariere a locurilor de parcare. Sunt din ce în ce mai multe maşini. Acesta e un aspect pe care nu în putem controla. Însă în locurile unde nu avem parcări, aici e şi cazul Ţiglinei II, ar trebui ca pe anumite străzi să fie făcut sens unic de circulaţie. În acest fel, o bandă poate rămâne pentru parcare. E un model pe care l-am văzut în multe oraşe europene", adaugă consilierul Rainea.

Coşurile de gunoi, o amintire

"Au smuls coşurile de gunoi de pe toţi stâlpii. Şi-aşa unii aruncau gunoaiele pe lângă, dar acum, că nu mai sunt deloc. Chiar şi în jurul şcolii vezi numai coji de seminţe şi alte gunoaie. De cei pe care îi alegem auzim doar în anii electorali. E adevărat, vina este şi a locuitorilor. Unii coboară cu pungile de gunoi, dar nu se mai obosesc să le ducă până la tomberoane. E o lipsă cruntă de educaţie, indiferent de vârstă", este de părere George Mârzac, un alt cititor.

viata-libera.ro

[GAMET]

"Locurile de parcare, rare spre inexistente

Chiar dacă aleile din Ţiglina II nu sunt blocate cu maşini parcate alandala, aşa cum se întâmplă în alte cartiere, oamenii spun că nimeni nu a luat nicio măsură în ultimii ani pentru a face puţină ordine. "Trebuie să se facă o reinventariere a locurilor de parcare. Sunt din ce în ce mai multe maşini. Acesta e un aspect pe care nu în putem controla. Însă în locurile unde nu avem parcări, aici e şi cazul Ţiglinei II, ar trebui ca pe anumite străzi să fie făcut sens unic de circulaţie. În acest fel, o bandă poate rămâne pentru parcare. E un model pe care l-am văzut în multe oraşe europene", adaugă consilierul Rainea."

 

Mai bine ar demola toate cotetele numite pompos garaje...Sa vezi atunci cate locuri de parcare ar aparea si spatii de joaca pentru copii....

[dcp100168]

Ţiglina II, jungla cu pretenţii de cartier select

* Zona liniştită cuprinsă între Brăilei - Coşbuc - Crizantemelor - Constructorilor şi-ar merita poate mai mult statutul de ”cartier bun” dacă cineva s-ar ocupa de parcurile lăsate în paragină sau de sutele de garaje care formează un conglomerat de beton în inima aşezării

În urmă cu 15-20 de ani, cartierul Ţiglina II venea tare din urmă în ierarhia zonelor rezidenţiale din Galaţi în care era bine şi frumos să locuieşti. Poziţionarea centrală, vegetaţia abundentă, accesul facil la mijloacele de transport în comun, învecinarea cu zona comercială din Ţiglina 1 şi nu în ultimul rând cu numeroase şcoli şi licee, printre care şi una din cele mai bune unităţi de învăţământ din judeţ - Liceul Pedagogic - au făcut din Ţiglina II unul din polii preferaţi de gălăţenii dornici să-şi achiziţioneze un apartament. Ultimii ani, însă, au însemnat o îmbătrânire a cartierului, nu atât sub aspectul populaţiei care îl locuieşte, ci mai ales al neglijenţei care domneşte printre blocurile acestuia. Dacă municipalitatea s-a ocupat în rânduri repetate de străzile care delimitează aşezarea, nu acelaşi lucru se poate spune despre spaţiile verzi, parcurile, mobilierul din zonele care ar trebui să fie de joacă şi agrement sau trotuare.

La concurenţă cu bălăriile şi câinii

În astfel de stări jalnice se află, bunăoară, cele patru miniparcuri din spatele blocurilor H, spaţii de care s-ar putea bucura sute de locatari din zonă. Numai că acest lucru nu este posibil din cauza paraginei. Mesele de ping-pong vechi de decenii au fost degradate, băncile, puţine câte mai sunt, abia se ţin pe picioare, gunoaiele stăpânesc spaţiul verde oricum inundat de bălării.
"În spatele blocului B2 este un teren viran. De ani de zile spunem. Suntem mulţi bătrâni, mulţi copii, vrem şi noi un parc. S-a făcut o circulară, pe care a pus-o Poliţia Locală pentru cei care au câini şi îi scot la plimbare. Nu am văzut niciun poliţist care să-i întrebe dacă au făraş sau măturică. Trecem pe lângă ei, dacă le spunem ceva ne înjură, ba mai mult s-ar putea să luăm şi bătaie. Ei ies cu câinii, iar noi, bătrânii şi copiii, nu avem loc. E numai mizerie de câine. Vin copiii la policlinica din cartier şi n-au unde să stea. Dacă tot s-a făcut o circulară, nu facem ceva? Vara se joacă fotbal acolo şi e un praf de nedescris, iar apoi vin cei cu câinii. Unii au şi câte trei câini”, ne-a spus, supărată, Elena Ichim, o locatară de la blocul B2.

Garaje şi garduri rupte

Omenii care locuiesc în Ţiglina II şi deţin maşini trebuie să se considere norocoşi dacă au garaj. Dacă nu, trebuie să se descurce pentru un loc de parcare, deoarece spaţiile unde îşi pot lăsa maşina sunt extrem de puţine, iar accesul la unele locuri a fost blocat cu stâlpi. Unii, mai descurcăreţi, au mai rupt câte un gard sau au distrus ceva vegetaţie ca să-şi facă loc pentru maşină, stricând aspectul cartierului şi atrăgând antipatia vecinilor.
”Vrem ca domnul primar să vină şi la noi în cartier, să vadă garajele din spate şi cum s-a stricat aici în faţă. Uitaţi-vă! Garduri rupte şi stricate pentru a fi parcate maşini”, spune Damian Niţă.
Oamenii şi-ar dori mai multe locuri de parcare, chiar dacă asta ar însemna împuţinarea garajelor ce domină centrul cartierului. Crearea unor locuri pentru maşini nu ar fi o idee inoportună, mai ales dacă ţinem cont de aglomeraţia care se formează în zona Liceului Pedagogic sau la magazinul Orange.

"S-au tăiat copacii care nu trebuiau tăiaţi"

Tunşi la stradă, lăsaţi de izbelişte în cartier. Cam aşa ar putea fi tradusă operaţiunea de tundere a copacilor din zona Ţiglina II, care a avut drept scop declarat o îmbunătăţire a aspectului general al vegetaţiei stradale, dar şi coroane uniforme şi bogate pentru copaci. Ceea ce au omis cei de la Administrarea Domeniului Public a fost utilitatea tăierii coroanelor copacilor. Dacă de cosmetizare au beneficiat, fără discriminare, toţi arborii de pe Brăilei, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei din interiorul cartierului, unde sunt mulţi copaci bătrâni, dar neatinşi de mâna şi fierăstrăul edilitar.
"Printre blocuri, sunt foarte mulţi copaci bătrâni care pot provoca accidente. Între blocurile C 13 - C14 - C15 sunt nişte copaci din care se rup crengi la fiecare bătaie de vânt mai puternică. Am tot făcut adrese la Primărie să vină să îi taie sau măcar să tundă crengile uscate, dar nimic. Au fost tăiaţi teii ăştia de pe Brăilei, dar printre blocuri nimic. Parcă acolo nu ar fi domeniu public", ne-a spus Mihai Butincu.
De la un alt locatar aflăm că nici la solicitarea de a se curăţa sau tăia arbori uscaţi nu se răspunde după aşteptări. ”Conducerea de la Colegiul ”Mihail Kogălniceanu” a făcut cerere să se taie nişte copaci uscaţi de lângă şcoală. Au venit, s-au uitat şi au tăiat vreo trei copaci verzi, iar cei uscaţi stau şi acum acolo, putând oricând să se rupă dacă bate vântul mai tare”, explică Damian Niţă.
Şi dacă arborii uscaţi au fost lăsaţi să se dezintegreze pe cale naturală, tot pe cale naturală pare a fi aşteptată şi răsărirea unor noi copaci în locul celor care au fost scoşi din rădăcini. De la CEC până la intersecţia Brăilei cu Constructorilor cel puţin, este plin de găuri ”inestetice”, lăsate de izbelişte. ”Unii copaci au fost tăiaţi de la rădăcină şi au rămas gropile. Încolo, spre IPJ, sunt numai găuri de unde au fost scoşi copacii şi nu s-a mai plantat nimic”, ne spune indignat acelaşi locatar.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În Ţiglina II, garajele şi spaţiul verde se luptă pentru supremaţie

* Chiar dacă este unul dintre cele mai verzi cartiere, Ţiglina II este plin de garaje, garduri vechi şi ruginite, dar şi de locuri de relaxare lăsate în paragină * Cetăţenii sunt în continuare nemulţumiţi de modul cum a ales Gospodărire Urbană să fasoneze teii de pe strada Brăilei

În cartierul Ţiglina II, pe cât de multă verdeaţă este, pe atât de multe sunt şi garajele. Sute de metri pătraţi acoperiţi de astfel de construcţii arată ca nuca în perete printre grădinile de la blocuri şi oazele de pământ care aşteaptă să crească iarba, iarbă care, pe timp de vară, nu este cosită cu lunile, potrivit cetăţenilor. De asemenea, locurile de relaxare existente în cartier mai sunt acum doar cu numele. Băncile, mesele de şah şi de tenis sunt moarte de multă vreme.

„Mai întâi să înfrumuseţeze”

În acest cartier, verdeaţa şi garajele se luptă, parcă, pentru supremaţie. Oricât de sufocante, de dizgraţioase şi oricât ar ocupa spaţiul pe care s-ar putea construi parcuri sau parcări, unii consideră că Primăria ar trebui să se ocupe mai întâi de spaţiile verzi, să le îngrijească sau să creeze altele noi, apoi să demoleze. „Primarul nu ştie decât să distrugă şi să demoleze. A început cu garajele din Micro 19, dar ar trebui să construiască mai întâi, nu să distrugă. Nu zic că nu e bine ca garajele să fie demolate, dar mai întâi să înfrumuseţeze. Să facă parcuri şi să le recondiţioneze pe cele existente. Unde mai pui că demolează şi apoi îi pun proprietari să plătească manopera. Primarul vrea să le demoleze, el să plătească”, ne-a spus o locatară din Ţiglina II.

Locuri de relaxare lăsate în paragină

Printre blocurile cartierului sunt foarte multe lăcaşuri pentru relaxare gândite cu mese de şah şi scăunele, ori cu mese de tenis, însă toate sunt aproape nefolosibile. Stau într-o rână, măcinate de timp, sparte. Astfel, cele câteva mese de şah şi de tenis din Ţiglina II, amenajate acum mulţi ani, sunt degeaba, doar nişte mormane din piatră, care în loc să dea personalitate şi o opţiune pentru relaxare, oferă doar o imagine a degradării.
Anul trecut, la nivelul Primăriei, se demarase un proiect de amplasare a unor mese de tenis prin diferite puncte din oraş, dar acesta s-a oprit. Potrivit directorului Direcţiei Generale de Infrastructură şi Lucrări Publice, Radu Dinu, amplasarea meselor nu va mai continua. „Nu era proiectul meu, eu doar am urmărit modul în care acesta se desfăşura”, ne-a declarat directorul Radu Dinu. Chiar şi aşa, dacă proiectul amplasării meselor de tenis în noi puncte în oraş s-a oprit, municipalitatea ar putea măcar să refacă, pe cât posibil, vechile puncte. Directorul Direcţiei Generale de Infrastructură şi Lucrări Publice a promis, totuşi, vineri, că va trimite o echipă să inspecteze terenul şi să vadă starea acelor părculeţe.

Garduri ruginite şi rupte

Pe cât încearcă unii dintre locatari să aibă grijă de grădinile lor din faţa blocului - cu toate că nici asta nu este o regulă, iar pe mulţi îi prinde primăvara doar cu crengi şi mizerii în loc de flori, pe atât sunt gardurile de urâte. Unele asociaţii de proprietari se gospodăresc singure, după posibilităţi. Altele aşteaptă ca Primăria să le aducă şi lor un gard verde sau măcar unul mai acătării. În acest sens, ştim din informaţiile mai vechi oferite de către Primăria Galaţi că instituţia cumpără câte şase, şapte kilometri de gard (este vorba de gard tip Metro), iar pe măsură ce Serviciul Ecosal îl montează, aceasta mai cumpără, dar se pare că ritmul în care gardul este montat este destul de lent. Potrivit directorului Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu, gardul pentru anul acesta încă nu a fost achiziţionat.

Teii de pe Brăilei sunt plânşi

Scandalul fasonării teilor nu este uitat de către cetăţenii din Ţiglina II, care încă mai plâng coroanele bogate ale copacilor de pe strada Brăilei. „Făceau multă umbră, aveai unde să te adăposteşti de soare”, ne-a spus o doamnă care nu a vrut să-şi dea numele. Potrivit locatarilor, primarul pleacă urechea un pic prea mult la angajaţi, iar teii pur şi simplu au fost masacraţi. Reamintim că Garda de Mediu a amendat societatea Gospodărire Urbană, pentru modul în care s-a făcut fasonarea, însă aceasta a contestat sancţiunea în instanţă.

 

Trotuarele sfărâmate din Ţiglina II sunt în faza de proiectare pentru reabilitare

În cartierul Ţiglina II, îţi trebuie curaj ca să umbli pe stradă, o dată din cauza asfaltului fărâmiţat şi plin gropi, iar a doua oară din cauza maşinilor parcate pe trotuar, mereu în număr mare, printre care trebuie să te strecori ca un şoarece. La orele de vârf, zeci de maşini sunt parcate pe esplanada din faţa agenţiei de turism Agatur, situaţie neschimbată de mulţi ani, chiar dacă la câţiva metri e o ditamai parcarea, respectiv cea de la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Trotuare şi dale ca nişte capcane pentru animale

Zona pietonală din Ţiglina II e de la un capăt la altul plină de locuri în care asfaltul s-a măcinat cu totul, fie pentru că este vechi, fie pentru că a fost stricat de maşinile care sunt parcate zilnic pe el sau din cauza multelor zăpezi pe care le-a susţinut de-a lungul timpului. Dacă nu sunt gropi nesimţite ca în zona Agatur, de la CEC şi până pe Constructorilor, există crăpături la fiecare câţiva pas, iar dalele dinspre marginea trotuarelor sunt sparte, denivelate, pline smocurile de iarbă care au străbătut printre ele. Dacă nu am şti că trotuarele au fost construite pentru uz uman, respectiv pentru traficul pietonal, ai putea crede că sunt capcane pentru animale, în care să îţi rupi picioarele.

Veste bună Primăria are, dar cam veche

Dacă anul trecut, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mihai Costache, ne spunea că reparaţia trotuarelor de pe Brăilei este în faza de proiectare, acum, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Emanuela Turcu, ne spune că reabilitarea este tot în faza de proiectare. „Din aprilie încep reparaţiile la trotuare. Se vor reabilita punctual trotuarele cu cele mai mari probleme, exemplu fiind cele din zona Spitalului Judeţean. Suntem în faza de proiectare pentru reabilitarea trotuarelor de pe Brăilei, de la Inelul de Rocadă până în Domnească, pe ambele sensuri”, ne-a spus Emanuela Turcu. Anul trecut, Costache ne spunea că reabilitarea trotuarelor de pe Brăilei este încă în fază de proiectare, pentru că municipalitatea vrea să îngroape odată cu asfaltarea şi toate cablurile de pe stâlpi şi nu pot începe până când cabliştii nu predau proiectantului datele complete cu privire la necesarul de materiale de îngropat.

Trotuare neglijate şi pe Coşbuc

În Ţiglina II, pentru cetăţenii care locuiesc în cartier, nu doar trotuarul de pe Brăilei este important, pentru că şi în interiorul acestuia sunt destule zone care ar mai avea nevoie de câteva mâini de asfalt proaspăt. „Pe bulevardul Coşbuc, trotuarele din zona complexelor comerciale dintre blocurile M1-M2 (Profi) şi M3-M4 (Farmacie - Poştă) necesită reparaţii în totalitate”, ne spune domnul Mihai Muşat, care este deranjat şi de faptul că tot spaţiul verde din preajma Profi este stricat din cauza maşinilor care aprovizionează magazinul prin lateral şi nu prin spate. „S-au format gropi acolo, iar când plouă se nasc bălţi”, ne-a mai spus acesta.

viata-libera.ro